Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1895)

1974-03-28 / No. 1892

PROLETARI DIN TOATE TA­RILE, UNIȚI-VĂ! 3IMIUS £=­t=>­n județul Satu aure J Anul VII (XIV) Nr. 1892 (2531) Joi 28 martie 1974 4 pag. — 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la încheierea lucrărilor Plenarei C.€. al P.C.R. din 2S"26 martie 1974 Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statu­lui, pentru dezvoltarea miei, științei și culturii și, econo­mai cu seamă, pentru ridicarea ni­velului de viață, material și spi­ritual al întregului nostru po­por. Am început cu adoptarea u­­nor hotărîri de ordin organi­zatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop a­­sigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid de stat, eliminarea unor parale­și lisme care se manifestau în ac­tivitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceas­ta, fără nici- o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra ac­tivității de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile a­­­doptate se poate pune mai mul­tă ordine în respectarea vederilor din Statut cu privire pre­ia rolul Comitetului Executiv — or­ganul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajun­suri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor du­ce, fără îndoială, la rolului și importanței creșterea Comite­tului Executiv în conducerea întregii activități de partid, e­­conomice și de stat. Prin înființarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sec­toare de activitate, o coordona­re operativă și o îndrumare u­­nitară a lor, eliminîndu-se pa­ralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe prin­cipiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activi­tății de conducere, la soluțio­narea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor tre­bui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadre­lor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsu­rile organizatorice luate vor trebui să fie urmate gerea, de către fiecare de înțele­activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau­ în funcțiile în­credințate are datoria să acțio­neze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută liniei generale a partidului pen­­­tru realizarea sarcinilor dințate de partid. Pornind încre­de la toate acestea, fără nici o în­doială că rezultatul va trebui sa fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am por­nit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeau­na, că ele trebuie să corespun­dă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de orga­nizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a struc­turii organizatorice și a meto­delor de muncă este o necesi­tate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statu­lui nostru, ale maselor popu­lare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii par­tidului de dezvoltare multilate­rală a țării. In ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut nece­sară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In a­­cest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigu­­rînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nive­lurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de aseme­nea, o serie de măsuri pen­tru mai buna repartizare a for­țelor partidului în diferite sec­toare de activitate. In ce pri­vește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi di­mineață, schimbarea a fost de­terminată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pen­sionat, ca urmare a stării sănă­tății sale­­ și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a mun­cii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea ple­narei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Na­ționale alegerea mea ca pre­ședinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur ple­nara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bună­stării și fericirii poporului nos­tru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu între­gul colectiv, cu întregul Comi­tet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală României socialiste, la întărirea a­poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la păcii și colaborării între cauza na­țiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribui­rea muncii. După cum se știe, sînt aproape 6 ani de cînd ex­perimentăm noul sistem de re­tribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri, de aceea, față de proiectul propunerile actuale conțin inițial, îm­bunătățiri principiale care au modificat în mod radical pro­iectul. In primul rînd, în pro­iect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să in­troducem o­ noțiune nouă, car­e să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem a­­ceastă modificare ținînd seama că noțiunea de salarizare oglin­dește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploata­re, pe existența proprietății pri­vate asupra mijloacelor de pro­ducție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este nece­sar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglin­dească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările re­voluționare petrecute în­­ țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii,­ aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introdu­cerea noțiunii de retribuire muncii are o mare importanța a principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite pri­vind poziția față de proprieta­tea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din ve­chile relații de producție, din vechiul sistem de relații din­tre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mij­loacelor de producție, producă­torii bunurilor materiale, oa­menii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor finan­ciare și materiale necesare dez­voltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această pro­blemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principa­lă a legii este afirmarea cu pu­tere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza ve­nituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară so­cietății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, ca directă la dezvoltarea contribuția forțelor de producție, la înflorirea so­cietății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de re­tribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le de produsul social, de produceri, venitul național, de raportul dintre fon­dul de consum și fondul de dez­voltare. Mărimea retribuției fie­căruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realiza­rea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul a­­cesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate ple­narei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Con­gresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut retine, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creș­terii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire co­respunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea, ve­niturilor beneficiază, în­ primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de­ acti­vitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul­ de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura­­ tinere­tului,­ în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simpli­ficarea, față de primul proiect, a­­ treptelor de retribuție, reduce­rea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite ca­tegorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a ca­lificării. Cointeresarea este de­terminată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la diferențiere destul de însemnată­­ între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să ducem o nouă discrepanță mu pro­între veniturile mici și cele mari. Tre­buie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l de­pășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scă­zut a veniturilor mici și crește­rea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechili­brul raportului pe care l-am sta­bilit. Trebuie avut « însă in­versi:,­re că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului glo­bal. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veni­turile să crească nelimitat, ca re­zultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care cîștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilita­tea cointeresării, pe baza obține­rii unei producții suplimentare, există în toate ramurile de acti­vitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sec­torul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de căr­bune livrată. Acesta este, real­mente, un stimulent foarte puter­nic. Primind pentru fiecare zonă o anumită sumă, muncitorii pot ob­ține venituri nelimitate în raport de producțiile suplimentare, se și explică faptul că, dacă Așa în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cîte știu, o produc­ție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente ma­teriale directe, legate de produc­ție. In această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în forma ac­tuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespun­zător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioa­ră. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus? O între diferitele domenii de nivelare acti­vitate nu se poate realiza! Trece­rea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este im­portantă. Există însă între ramuri. Una e să deosebim­ lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pă­dure. Nu subapreciem deloc ro­lul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în producția de ma­­șini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așe­zăm raporturi juste între tele ramuri de activitate la diferi­un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. nu e veșnic. Clasificarea Nimic sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasifi­care este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, pe­riodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, în importan­ța ei socială. In acest spirit am procedat și în prezent la stabi­ (Continuare în pag. a 3-a) ȘflJA Ciliiül! OE SEAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modifi­carea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, ple­nara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificările la Constituția publicii Socialiste România, Re­a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al F.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Național al Frontului Consiliului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 mar­tie a.£ propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii România, care prezintă Socialiste însemnă­tate deosebită pentru dezvolta­rea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu a­­ceastă istorică hotărîre, s-a stabi­lit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat, atît pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor in­ternaționale, pune în mod firesc sarcini importante pe linia vizării centrale a activității orga­de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calita­tiv superior a obiectivelor edifică­rii societății socialiste românești. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Co­mitetului Central al P.C.R. a a­­preciat ca fiind necesară institui­rea funcției de Președinte al Re­publicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președin­tele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuții­le ce revin Consiliului de Stat a­­tît în relațiile interne, cît și în relațiile internaționale. In unanimitate, Plenara Co­mitetului Ci. al al Partidului Comunist Român a drept candidat pentru prezentat înalta funcție de Președinte al Repu­blicii Socialiste România pe se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Ceaușescu reprezintă cea Nicolae mai proeminentă personalitate a na­țiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de consecvent, de militant patriot înflă­cărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și ne­atârnarea României, pentru so­lidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pen­tru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul parti­dului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Repu­blicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat (Continuare In pag. a 3-a) A­stăzi, în jurul orei 11:15, posturile noas­tre de radio și televiziune vor transmi­te direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președinte­lui Republicii Socialiste România. Щ­ü Я Cu planul trimestrial îndepl A întreprinderea forestieră de exploatare și transport O nouă realizare remarcabilă a lucrătorilor forestieri: îndeplini­rea planului trimestrial al produc­ției marfă cu 4 zile mai devreme Succesul a fost posibil prin valorificarea superioară a mase lemnoase, prin mai buna organi­zare a fluxurilor de fabricație Pînă la finele trimestrului se va obține suplimentar o producție globală și marfă în valoare de 1,2 milioane lei. Depășiri importante înregistrează fiecare dintre sorti­mentele incluse în cherestea stejar, butoaie fabricație: stejar de 500 t, panouri cofraje, bușteni stejar, lăzi fag etc. A întreprinderea Drum nou Consecvent prestigiului cîștigat de-a lungul anilor, colectivul de lucrători de la întreprinderea Drum nou Satu Mare și-a onorat cu cinste angajamentele economi­ce asumate pentru această pe­rioadă a anului. Planul trimestrial a fost realizat la data de 23 mar­tie a.c. S-a creat astfel posibilitatea ca în intervalul de timp cîștigat să se producă peste plan o producție globală și marfă în valoare de peste o jumătate de milion lei. In expresie naturală, aceasta în­semnează livrarea suplimentară către industria ușoară, respectiv fabricile de încălțăminte și maro­­chinărie din țară, a­ unei cantități de 5.000 m.p. piei finite. C.A.P. Chereușa Printr-o bună îngrijire a ani­malelor, prin realizarea unui indice superior de natalitate la ferma zootehnică a Cooperativei agricole de producție Chereușa s-au realizat importante depășiri la efectivele de animale. La bo­vine total planul a fost depășit cu 8 capete, la vaci și juninci gestante cu 35 capete, la oi ma­me cu 260 capete. Paralel cu realizarea și de­pășirea efectivelor planificate s-au obținut rezultate bune la onorarea contractelor încheia­și­te cu statul. Astfel în primul trimestru al anului s-au livrat cu 6 bucăți taurine mai mult de­­cît a fost planificat pentru această perioadă. La Complexul de sere și sola­rii din Păulești se mai despart doar cîteva zile de sfîrși­­tul primului trimestru al acestui an. In această perioadă co­lectivele de oameni ai muncii din întreg ju­dețul își sporesc și mai mult eforturile pentru ca sarcinile de plan și angajamentele asumate să fie reali­zate în mod exem­plar cinstind în acest fel cele două impor­tante evenimente ale acestui an, a XXX-a aniversare a eliberă­rii patriei și al XI-lea Congres al partidului. Printre colectivele de muncă care-și în­scriu numele în rîn­­dul fruntașilor în în­trecerea socialistă pentru realizarea și depășirea sarcinilor și angajamentelor mate, se numără asa­și colectivul de munci­tori, ingineri și tehni­cieni de la întreprin­derea Solidaritatea. Din convorbirea pur­tată cu tovarășa di­rectoare Florentina Luțaș, am reținut faptul că la finele lu­nii martie angajamen­tele luate de colecti­vul de oameni ai muncii vor fi depăși­te cu peste 800.000 a lei, adică echivalentul 2,4 milioane ml produse de pasmante­rie. Se prelimină, avînd ca bază de cal­cul realizările cumu­late pînă la finele de­cadei a II-a a lunii martie, că pînă la sfîrșitul trimestrului I indicatorul produc­ției globale va fi de­pășit cu 2,5 procente, iar cel al producției marfă cu 1,8 la sută în condițiile sporirii sensibile a producti­vității muncii. In această situație există Avansul cîștigat - bază sigură a îndeplinirii cincinalului înainte de termen reale posibilități ca angajamentele anuale asumate de întreprin­derea sătmăreană să fie realizate integral încă din luna iulie a acestui an. De altfel, avansul cîștigat de colectivul fabricii în realizarea cincinalu­lui înainte de termen se cifrează la 149 zile lucrătoare. N. COSA (Continuare în pag. a 3-a)

Next