Cronica, 1971 (Anul 6, nr. 1-53)
1971-07-24 / nr. 30
r.Noi vrem ca arta și literatura sa fie puse in slujba poporului sa se scrie și sa se creeze pentru clasa muncitoare pentru farânimer pentru intelectualitatea pentru toți oamenii muncii. Suntem pentru diversitatea de stiluri și forme in creația literar-artistica. Dar, așa cum am spus și mai inainte, concepția ideologica trebuie sa fie una singură — ideologia și concepția revoluționară a clasei muncitoare. Arta trebuie sa servească unui singur scop : educației socialiste, comuniste, în acest sens sintem pentru cea mai larga libertate de creație, pentru cea mai larga exprimare a imaginației, dar în spiritul concepției noastre despre lume și viața eJ. NICOLAE CEAUȘESCU PREȚIOS TEZAUR DE NVÄTAMINTE , dri Am învățat de la Alecsanși Eminescu, de la Creangă și Sadoveanu, să descopăr în geografia spirituală a acestui popor sentimentele înalte, incandescente, de dragoste și de omenie. Fîntînă fost visul de apă vieția generației mele, care a crezut cu toată puterea minții în înfăptuirea acestui prezent luminos. Cuvîntul scris mi-a fost de la începuturi învestit cu răspunderea pentru omul căruia mă adresez. Acest om, cititorul, știe să discearnă artificialul de autentic. Intre temporal și etern, se produce radiația adevăratei opere de artă. Cuvîntul, cîntecul, linia, culoarea, trecute prin cutezanța inspirată a creatorului, pot modela sufletul uman, pot revoluționa conștiințe. Umanismul socialist preconizează un om integral : scriitorul are în obiectivul creației sale omul, omul însetat de autodepășire, muncind conștient în vederea armonizării laturii individuale cu cea socială a existenței sale. In acest climat moral al socialismului, în această unitate morală, ca scriitor, am sentimentul unui integral acord lăuntric cu esența realității. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sînt un prețios ttezaur de învățăminte ce-mi luminează gîndirea și simțirea. Emoția și mîndria că fac parte din frontul larg al scrisului contemporan își vor găsi expresia în noile poeme pe care le voi scrie, poeme inspirate de la izvoarele vieții, întorcîndu-se ca o ofrandă de trandafiri, constructorilor acestei vieți luminoase. GEORGE LESNEA Laureat al Premiului de Stat ții“. Cititorul român a crezut, în primul rînd, în eroul activ care trăiește în mijlocul oamenilor, se agită împreună cu mulțimea care își cultivă și își încordează într-un fel sau altul, pentru o cauză demnă de stimă, toate resursele minții și energiei sale. „Noi vrem ca arta și literatura să fie puse în slujba poporului“, a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu, „și se scrie și să se creeze pentru clasa muncitoare, pentru țărănime, pentru intelectualitate, pentru toți oamenii muncii". Reținînd cu toată atenția această indicație fermă, plină de realism, nu ne rămîne decît să ne îndeplinim datoria de scriitori comuniști, de slujitori ai poporului din care ne-am născut. DUMITRU IGNEA DATORIA SUPREMA A SCRIITORULUI Din multitudinea de idei creatoare cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, se desprinde cu claritate și aceea că scriitorul, ca membru activ al societății în care trăiește și față de care are multiple îndatoriri, trebuie să manifeste, în întreaga sa activitate, un înalt spirit de exigență partinică, de combativitate și principialitate marxist-leninistă. Este un adevăr pe care scriitorii și-l însușesc fără rezerve. In acest context, cînd societatea are nevoie de rezolvarea unui întreg complex de probleme vitale, cînd nu avem timp și nici dreptul să ne ocupăm de ceea ce nu este legat nemijlocit de te probleme, cînd dorim acessă trăim, de la un an la altul, într-un chip nou dezvăluit pe spirala societății socialiste multilateral dezvoltate, și de aceea spunem că numai omul care ne ajută să trăim astfel, folosind toate mijloacele care le are la dispoziție numai acest om este un militant pe tărîmul vieții, al științei sau al literaturii, datoria celor care muncim cu condeiul se conturează cu cea mai mare claritate : sporirea eforturilor pentru a înțelege semnificația fiecărei pulsații a vieții sociale, măreția luptei clasei muncitoare condusă de partid ,sensurile majore către care țintește întregul nostru popor. Intr-un cuvînt, folosind fiecare glasul propriu, să scriem „cu singele inimii și cu seva nervilor noștri“, nu înainte însă, de aprofundarea cauzelor, de sesizarea legăturii strînse dintre fenomene. De altfel întreaga noastră tradiție literară, prin operele ei capitale, ne dovedește cu prisosință că scriitorii români au fost dintotdeauna luptători pe tărîmul ideilor înaintate, consecvenți în datoria de trezi în semenii lor simțămintele și conștiința nevoilor arzătoare ale națiunii, și care, niciodată, nu au fost confundați cu acei „făcători“ de literatură, cu acei paraziți care nu fac altceva decît să distreze pe alți paraziți. Este vorba, desigur, de îndeplinirea unei sarcini dificile care implică astăzi, mai mult ca oricînd, așa cum reiese cu claritate și din indicațiile documentelor de partid, situarea fermă a scriitorilor la nivelul celei mai înalte concepții despre lume a timpului nostru, concepția marxist-leninistă. Activitatea noastră scriitoricească de pînă acum cu împlinirile și neîmplinirile ei, ne-a dovedit că nu este suficient să sesizăm și să fixăm fenomenul de viață, ci să-i și pătrundem semnificația. A încerca astăzi, in societatea noastră unde munca, eroismul, patriotismul sau încrederea în viața prezentă și viitoare se află la loc de mare cinste, să faci apologia pesimismului, spre exemplu, ni se pare nu numai o sofisticărie, ci o neghiobre, pur și simplu. Asemenea „scrieri“ vin să strice dispoziția celorlalți confrați și în primul rînd a cititorilor prin afișarea ostentativă a unor fantome fără identitate, nefixate in timp și spațiu, aureolate cu falsul lîncezesc în titlu de „eroi“ ce plictiseală. Cititorul cut de cit avizat, refuză asemenea pagini încărcate, tot după afirmațiile unor critici, de „farmecul nebulozită cronica • 2 NICOLAS CEAUSESCU Propuneri de masuri pentru imbirriutațirea activii politic ci ideologice, de educare marxist4enitista a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii ' - ..... ti pui' i rn ..... V YPTTM1? I? 'Web Jr vt щ ir ia js# la Consfătuirea de lucru, a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative ~— 9 iule H ll ~~ , тпснл pof.roca. m'ci.uoțm.. mi VAST PROGRAM DE EDUCAȚIE COMUNISTĂ Document de excepțională însemnătate teoretică și practică. Expunerea amplă și deosebit de substanțială prin fondul ei ideatic făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru, din primă jumătate a lunii iulie, a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, constituie evident o reală și extrem de prețioasă contribuție în lupta noastră a tuturor pentru desăvîrșirea personalității umane, pentru crearea unui om cu adevărat nou, demn de epoca socialismului. Ca unul care am avut norocul și cinstea ca, imediat după 23 August 1944, să activez în cadrul presei cotidiene și apoi în cel al presei literare, trăind o perioadă de însuflețitor romantism raționar încă de atunci, revoam observat că partidul nostru comunist a militat și a știut întotdeauna să învingă greutățile de tot felul, lichidînd cu intransigență lipsurile, greșelile și abuzurile care în procesul edificării socialiste s-au putut petrece și asigurînd din ce în ce cu mai multă fermitate făurirea cu succes a unei societăți noi, în spiritul triumfător al învățăturii marxist-leniniste. De altminteri, dezbaterile cu activul de partid și în genere cu toți comuniștii, cu oamenii muncii, în legătură cu problemele cardinale de ordin politico-ideologic, economic, social-cultural etc. au devenit, de o bucată de vreme încoace, o tradiție în munca noastră mereu consolidată în procesul desfășurării ei de atenția permanentă și grija părintească pe care partidul le acordă mersului nostru biruitor înainte. In numele conștiinței mele patriotice, mă simt, ca scriitor comunist, total identificat cu ideile. Expunerii făcute de secretarul general al partidului nostru și sînt convins că îndemnurile și indicațiile sale înțelepte referitoare la realizările unei creații literare majore și durabile, în stare să contribuie la elevarea spirituală a cetățenilor noștri, la continua dezvoltare a gustului lor artistic, la satisfacerea trebuințelor și exigențelor lor estetice și, în general la educația comunistă, nu vor întîrzia să-și arate roadele pe care le dorim din tot sufletul cu toții. Există, de bună seamă, în această direcție, realizări importante care s-au înregistrat și pînă acum, dar sînt destule de dus la îndeplinire. Din acest punct de vedere, programul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind formarea multilaterală, ideologică, etică și culturală a omului societății noastre se remarcă printr-o înaltă principialitate și ne oferă o largă viziune sintetică, constituind o chintesență limpede și matură a experienței înaintate a anilor noștri, ai socialismului, a căror flacără interioară, dinamică, a fost și este spiritul revoluționar, partinic. A devenit clar pentru fiecare dintre noi că arta și cultura nu pot să aparțină doar unui cerc de așa-ziși inițiați care oficiază într-un jargon restrîns ori de-a dreptul enigmatic, fiindcă valorile estetice nu sînt niște simple entități eterice sau celeste fără nici o contingență cu viața reală, cu socialul după cum diversitatea nu e deloc sinonimă cu harababura eclectică în care să se poată îngloba orice, chiar și asocialul sau chiar antisocialul, ca să nu mai vorbim de diferiți termeni și interpretări estetice bizare cu înțeles întors care, din păcate, mai au acreditare în unele zone obscure ale criticii noastre literare, ceea ce explică, desigur, sterilitatea unor false experiențe și căutări vane din anumite scrieri în versuri sau în proză ale literaturii noastre. Pozitiv, departe văzător, programul adresează, în mod implicit și o ascuțită și principială critică trasînd misiunea ideologiei, a culturii și a artei noi în combaterea necruțătoare a lucrărilor difuze și confuze, străine realităților noastre și modului nostru de a fi, de a simți și de a gîndi, știut fiind că criteriile estetice, valoarea, diversitatea etc. trebuie să se subsumeze unor idealuri și îndatoriri de prim ordin care au ca scop suprem făurirea unui tip de om superior, comunist. Desigur, ideile prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu ca și rodnica lor dezbatere și aprobare publică trec și mult dincolo de sfera creației literare și artistice, ele cuprinzînd în mod firesc întreaga activitate culturală a țării și punînd un accent aparte pe educația tineretului și cea a întregului popor. Nu încape îndoială că rezolvarea problemelor acestora va duce la obținerea unor noi metorii ale prezentului și mai ales ale viitorului nostru socialist. ION ISTRATI MILITÂND O ARTĂ PENTRU ANGAJATĂ Destin individual, creatorul nu se poate claustra în zonele efemerului, în afara fluxului dinamic al societății, ci tinde a deveni un mesager al cetății. Crezul său se apropie de o stea dublă : una fiind speranța în a deveni atitudine majoră, cealaltă desemnînd vocația existenței. Partidul îi insuflă dragostea reală ce implică curaj civic în cuprinderea problemelor noii structuri sociale. Meditînd în adîncime dialectica epocii, perspectivele visului nu se relevă în incandescență vizionară. Din spațiul său interior, creatorul exclude contemplarea sterilă. Talentul va recepta marile bucurii ale omului. Optimismul epocii trebuie perceput în ceea ce are vital, înnoitor. Arta, prin noblețea sa, este o forță materială ce propagă virtuțile umane. Literatura trebuie să însoțească fidel istoria, uneori s-o ia înaintea istoriei, scoțînd în evidență ceea ce constituie dinamica prezentului, germenele viitoruui. In acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta în Expunerea făcută la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice cultural-educative . Arta treibuie să servească unui singur scop : educației socialiste, comuniste. Sîntem pentru cea mai largă libertate de creație, pentru cea mai largă exprimare a imaginației, dar în spiritul concepției noastre despre lume și viață“. In conștiința creatorului, din adîncile confruntări se naște respectul și dragostea pentru popor și pentru partid. Atunci ochii poetului vorbesc cu lumina lor în fața marelui nostru dascăl, înțelept, lucid, exigent, generos, mereu renăscîndu-ne lăuntrica ființă. Militînd pentru o artă angajată, situată ferm pe pozițiile ideologiei marxist-leniniste, partidul s-a pronunțat pentru o largă diversitate de stiluri : „Prin forme și stiluri variate de expresie, arta trebuie să servească poporul, patria, societatea socialistă“. In acest climat moral — care înseamnă unitatea morală, — scriitorul contemporan sentimentul unui integral are acord. Frumoasele versuri ale poetului Nicolae Labiș își sună, într-o muzică gravă, caratele de aur : „Trăim în miezul unui ev aprins Și-i dăm ansuflețirii noastre vamă. Cei ce nu ard dezlănțuiți cu noi In flăcările noastre se destramă“. HORIA ZILIERU