Cronica, 1992 (Anul 27, nr. 1-24)
1992-01-15 / nr. 2
revista DE CULTURĂ Anul XXVII Prețul : 15 lei renaștere romaneasca, integrare europeana PE CINE VOM ALEGE ? CU CE NE VOM ALEGE ? in dorința de a oferi cititorilor un „ghid“ care să-i orienteze în opțiunea lor electorală de la 19 februarie, revista noastră a inițiat o anchetă deschisă tuturor celor 11 candidați la postul de primar al Iașului. Dacă întrebările ne implică, răspunsurile îi angajează doar pe intervievați, revista fiind echidistantă tuturor. Spațiul inițial acordat de revistă a fost identic, dimensiunile differite fiind funcție de răspunsurile fiecăruia. La această anchetă au fost invitați domnii : Emil Alexandrescu, Dumitru-Cornel Ciubotaru, Petru Danu, Mandache Leucov, Victor Petrescu, Constantin Doru Scripcaru, Constantin Doru Țigau, I. Gheorghe D. Ungureanu, Mitică Ungureanu. Din motive obiective, d-nii Adrian Luca (Partidul Republican) și Mircea Constantin Mironescu (Partidul Democrat) nu au putut răspunde. Iată întrebările : 1. Care considerați că va fi elementul determinant al alegerii — sau nealegerii — dv. ca primar al Iașului — faptul că sînteți (sau nu) pe lista unui partid politic ? — faptul că sînteți cunoscut (sau nu) de către locuitorii Iașului ? — aceste determinări, luate împreună ? — alte determinări ? 2. în се măsură, cît de repede și prin ce modalități concrete — pe baza programului Dvs. — starea generală a Municipiului Iași se va îmbunătăți semnificativ iar cetățeanul o va duce mai bine ea pînă acum ? 3. Pentru ca votul cetățeanului față de Dvs. și de programul Dvs. să nu fie un simplu „cec în alb“, care sînt garanțiile că nu va avea deziluzii în urma acestei opțiuni ? 4. în cazul în care nu veți întruni majoritatea necesară, cine ați dori să cîștige și de ce ? Clădirea Primăriei Municipiului Iași Urme pe zăpadă O rugăciune Cine nu are un nebun în el să și-l cumpere. Al meu, care nu-i nebun pe cit am sperat, mă agasează acum zilnic șoptindu-mi la ureche această rugăciune : „Tatăl nostru Care ești în ceruri, întoarce-Ți, rogu-Te, măcar acum ochii și spre bucata asta de pămînt frămîntată cu viața noastră, trece-ne cu vederea specificul național și nu ne lua în seamă decît ca făpturi ale tale, ce ar fi putut să umble pe picioarele lor nu aici ci pe alte bucăți de pămînt (și bine ar mai fi fost), precum cele numite Elveția, Suedia, ba chiar și America sau Franța , milostivește-ne urgent, Doamne, însemnînd (sugerăm, cu o ștampilă zmeuire) toate omeneștile noastre frunți in dosul cărora se mai zbat nostalgii pentru dusul timp al diavolului sau gînduri (nu numai roșii) întru revenirea necuratului și călărirea din nou de către el a subsemnaților Tăi credincioși , ștampilează-i la fel. Preaînalte, și pe zvoniști, intriganți, turnători, șantajiști, provocatori, slugi deopotrivă ale întunecatului precum primii menționați, ca laolaltă cu aceștia să rămînă pe veci astfel decorați și restul de semeni ai lor să-și poată lesne cunoaște binefăcătorii ; dă. Milostive, ceva ca sida în orgoliile și în lăcomia de putere din capetele politicienilor și colorează-le lor fața (eventual ca drapelul național) ori de cîte ori le vor ieși minciuni din guri , sărăcește-i. Bunule, pe cei ce se vor îmbogăți prin muncă necinstită sau fără nici un fel de muncă și trimite săgeți de paralizie limbilor din gurile dedate la înghițirea timpului prea multelor inocente victime ale micului ecran, ale marilor mitinguri și ale tot felul de adunări , pune, Atotputernicule, blîndețe în deșteptăciune și lipsă de spor în prostie , fulgeră, Dumnezeule ,cu crampa scriitorului mina dreaptă tuturor ziariștilor căzuți în patima de a calomnia și înjura și pune-i la lungi cazne (cum ar fi învățarea regulilor gramaticale), iar scriitorilor și tuturor cărturarilor care continuă să mai atîrne (de la stînga, de la dreapta sau din centru) frumoasele lor vorbe pe vechile ziduri prea împovărate cu ciuperci mîncătoare de adevăruri, iare măcar vreme de un cincinal harul lor mic mare venit de la Tine ; adună, Preamilostivule, tineretul numai în jurul fricii de Tine (nu de ceilalți oameni, aflați înaintea lui și cocîrjați de păcate) , reînsămînțează. Doamne, în sufletul nostru bobul dătător de hărnicie, iare scaunul de sub fund celor ce tot ne dau zile libere, împrăștie din noi ceața urii, nu ne lăsa pradă singurătății și dă neputința să ne recunoaștem între noi numai după faptele săvîrșite și numai ele să ne fie măsura răsplatei la care rîvnim . Tu, Cel ce ne știi și restul de păcate sau nepăcate în care ne învelim zilele și nopțile, nu lăsa pe vreun sfint potrivnic nouă să oprească din drum ruga noastră îndreptată spre Tine ,iar cumva deci să vezi în ea prea multă cerință sau în noi, păcătoșii, prea puțină putere de-a ajunge la Sfînta revelație, atunci. Iubitorule de oameni, slobozește peste noi toate relele, dă-i mînă liberă încornoratului, să trecem printr-un iad mai iad decît cel prin care ne-am tîrît viața, ca măcar așa să ne mîntuim de tot și, fără altă judecată (luînd în seamă eventualele pătimiri de pe bucata asta de pămînt), să pretindem bunăstarea și liniștea frumos mirositoare a raiului pentru existența de apoi. Amin“. Corneliu ȘTEFANACHE Trupa franceză de balet „L’Esquisse“ la Iași Premieră la Teatrul Național „V. Alecsandri“ din Iași , „Norii" de Aristofan