Curentul, noiembrie 1929 (Anul 2, nr. 643-672)

1929-11-26 / nr. 668

m­ ari, a avut loc, în sala ,,Liric” o adunare extraordinară a tuturor reprezentanţilor societăţilor sio­niste din capitală. Şedinţa se deschide la ora 10 sub preşedinţia d-lui Adolf Bern­hard, din Bucureşti, care exprimă salutul său d-lui Sokolov, preşe­dintele sioniştilor mondiali, după care face istoricul poporului evreu şi vicisitudinile prin care a trecut. CUVÂNTUL GUVERNULUI I­. G. MIRONESCU, ministrul de externe, aduce mulţumirile gu­vernului d-lui N. Socola. Programul sionist nu poate să le desvoltat, până nu va fi bine înţeles. Toate ţările civilizate au datoria de a da congreselor sioniste, toată libertatea şi nu a le face nici o îngrădire, în interesul răspândirii ideii ce o propagă. " Regret — spune d-sa — că nu pot lua­ parte până la sfârşit, dar rămân cu sufletul în mijlocul dvs. D. BERNHARD, dă citire unei telegram® adresată înaltei regenţe, din partea congresului sionist. ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. NIEMIKOVER, senator, vorbeşte de meritele d-lui H. Syco- Iov, şi laudă iniţiativa înalta a Id.sale de a face cunoscut lumii­­suferinţele poporului evreu. D. DEM. DOBRESCU, primar, a­­duce salutul capitalei, reprezentan­tului apărării sioniste. ,,Am mulţumirea a spune că cei mai buni dintr­e cetăţenii capitalei, sunt evreii, cu care pot să mă fă­lesc”. D. BERCOVITZ, preşedintele co­munităţii evreeşti din Bucureşti, exprimă salutul său d-lui N­­ Soco­­lov, la­­ale căror înalte idei se ata­şează întreaga comunitate evre­iască din Bucureşti. D. dr. FILDERMAN vorbeşte în numele evreilor tuturor comunită­ţilor evreeşti din România. Socolov este sinteza, suferinţelor evreeşti din toate vremurile. Ni­meni nu are dreptul să ceară evre­ului din România, altă probă de­cât acea pe care a dat-o în trecut prin jertfa şi lupta alături de doro­banţul român. Nimeni nu trebue să creadă că istoria poporului evreu se va putea scrie altfel decât cum a scris-o până acum, adică cu sacrificii şi cerneală de sânge, pentru cauza care şi-a apărat-o cu sfinţenie ori­când. Cere apoi o contribuţie întreită a României pentru evreii din Palestina. CUVÂNTAREA D-LUI SOKOLOV V­ IV. SOKOLOV, vorbind despre situaţia din Palestina, spune că declaraţia „Baldwin” este cea mai mare problemă a momentului. Pa­­lestina este ţara făgăduinţei, a po­porului evreu. Am acţionat pentru problema sio­nismului timp de doi ani şi am prezentat-o lui Balfour, fost minis­tru de externe al Angliei în ISI7 pentru a vedea că evreii nu aduc decât pretenţii absolut juste. D. Fribeau, de asemeni, a recunos­cut că avem dreptate — dar ne-a obiectat că nu avem limbă. Oare cine posedă mai bine ca noi limba ebraică? La congresul păcii din 1917, dein Paris, s’a pus in discuţie chestiu­nea teritoriilor palestinene, de pe care emigraseră turcii. Şi congre­sul a recunoscut toate drepturile evreeşti, alături de cele ale Arabi­­lor şi Armenilor. Niciodată însă nu s’a pus în dis­cuţie posibilitatea acordării Pale­stinei arabilor, cari au fost satis­făcuţi, în statele lor arabe. Locul sfânt al arabilor este Mecca, al e­­vreilor Palestina. Palestina este locul de naştere al religiilor şi acolo vom creia pacea intre popoare. D. Sokolov, face apoi un lung is­toric asupra, tulburărilor din Pa­lestina, arătând că Arabii au drept motiv de răscoală contra evreilor aruncarea unei bombe din partea acestora în moscheia Homar, fapt care însă nu este just. Arabii au găsit mai apoi un mo­tiv economic al cruzimilor lor, sa­lariile mari pe care evreii le ofe­reau muncitorilor arabi. Azi, pentru a întregi opera noastră de coloni­zare în Palestina, nu e nevoe nu­mai de o pregătire a agriculturii şi de entuziasm. D. Sokolov mulţumeşte apoi tu­turor celor prezenţi, făcând un căl­duros apel, pentru a nu uita locul de unde au pornit lumina și po­­porul evreu. Congresul s’a terminat la ora 1 p. m- S. M. m Congresul sionist în sala „Liric“ Cuvântarea d-lor Mironescu, Sokolov, Niemirower, etc. SPORT Rezultatele de en FOOT-BALL CATEGORIA I (Juventus-Olimpia ~—* ■Venus-Bel­vedere Uniunea Tr.,Macabi 4 1 C. F. R.-Colţea RUGBY CATEGORIA I Rugby Club-Tenis Club 16—8 Y'if. Dacia-Av. Sportiv 4—3 CROSS COUNTRY Campionatul naţional a revenit unui necunoscut, Marin L. Marin din clubul Grănicerul. Pe echipe, clasamentul are înfățișarea: Vii, Dacia, Grănicerul, Stadiu și Turda. Capitala IAR SPIRT METILIC Femeia Maria Popescu, de 28 ani, din şoseaua Grozăveşti 3, s-a dus cu soţul ei cin d. a. la o cârciumă de pe calea Griviţei, din faţa­­ gărei de Nord. După consumarea a două pahare cu vin femeia a simţit grave arsuri stomacale. Soţul ei a anunţat ime­­dat .Salvarea” şi la faţa locului s’a dus bitemul Rădulescu, care văzând că nu poate da nici un ajutor victi­mei a transportat-o la spitlul Brân­­covenesc. In drum spre spital femeea şi-a pier­dut vederea. La spital femeia se află în stare foarte gravă şi sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. In urma cercetărilor făcute de că­tre comisarul circumscripţiei respecti­ve s-a constatat că ori dimineaţă mai mulţi consumatori au fost apucaţi de dureri stomacale, însă vomitând imediat au scăpat. Despre cele petrecute a fost anunţat de procuror de serviciu care a dispus sigilarea localului şi trimiterea unei cantităţi de vin pentru analiză. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Femeia Lenuţa Neagu de 28 ani, din itr. Dumitrescu al 11-lea 53, fiind suferindă de o boală incurabilă a în­cercat să se sinucidă luând o soluţie toxică. Un intern al Salvărei după ce i-a dat primele îngrijiri a tran­sportat-o la spitalul Brâncovenesc. Vizita înaltului Regent Sărăteanu la uzinele din Cugir In zilele din firmă înaltul Re­gent­­Sărăţeanu a vizitat Uzinele Cugir, însoţit de d. gen. Cihoschi, ministrul de războiu şi de aghio­­tanţii col. Ionesch­-Munte şi maior Nanu. înalţii oaspeţi au fost primiţi, la Cugir, de d-nii gen. Râmnicea­­nu şi ing. C­ Orgh­idan, administra­tori delegaţi ai uzinelor împreună cu noul director general, d. ing. A. Lupan şi au vizitat cu deamă­­nuntul, atât vechea fabrică adusă ca aport de stat, în noua societate, cât şi nouile uzine destinate fabri­cării de armament. Înaltul Regent s'a arătat, cu a­­ceastă ocazie, un adânc cunoscător al problemei, ce ar împăca, atât interesele armatei — cât și intere­sele pur industriale — prin fabri­carea de articole destinate consu­mului privat — problemă, pe care uzinele Copşa Mica-Cugir sunt che­mate s’o rezolve. Firește că fără un sprijin serios şi din partea statului, uzinele din Cugir nu ar putea să-şi îndeplinea­scă, în mod eficace, menirea. In a­­ceastă privinţă interesul arătat de înaltul Regent, faţă de această în­treprindere este destul de semnifi­cativ, pentru ca noua direcţiune a societăţii să poată spera începerea unei activităţi fecunde şi a unei prosperităţi, cât mai apropiate. Atât înaltul Regent cât şi d. gen. Cihosky, au rămas plăcut im­presionaţi de interesanta vizită ce au făcut şi, înainte de plecare, înal­tul Regent a făcut o frumoasă u­­rare, pentru societate, aşa că noua direcţiune a uzinelor Copşa Mică- Cugir — instalată după naufra­giul dat de comercializarea d-lui Tancred — se poate mândri cu a­­ceastă bunăvoinţă ce i se acordă, isvorâtă — după cum am spus mai sus — dintr’o largă înţelege­re a scopului uzinelor, în legătură cu interesul apărării naționale şi cu desvoltarea industrială a ţării. Ultima zi a galopului a dăruit — prin îngăduinţa handicapeutu­­lui — încă un premiu grajdului Negropontes. Vice-preşedintele Şin­cuiul a ţinut să-şi afirme până la i Tşit puterea ce-i conferă pache­tul de acţiuni, însuşindu-şi o cursă de consolare, destinată micilor pro­prietari. „Succesul” lui Afumaţi a provocat indignare în rândul sport sirienilor şi d. Negropontes a auzit cuvinte puţin măgulitoare de modul cum înţelege să forţeze mâna distribuitorului de şanse în favoarea cailor d-sale. E timpul ca manevr­ele de culise să înceteze şi ca viitoarea comisie hippică — în curs de formare — să se ocupe de această chestiune, de interes ge­neral. Iată rezultatul technic al zilei de eri: PR. COZIA: Albatros, Rodie, Baba Radu N. P.: Vântură Tară, Dece nu, Kobold, Babette, Dâmbovița, The M. Marquis, Nicolina, Nun Mare. Cota 10,29, 16, 56, 35. PR. COZIA, repr. ll.a: Sahib, Nu-l lăsa, Ficzko N. P.: Fledermaus, R. Vous, Pa­macs, Szita, Audax, Băneasa, Sza­bad, Mierloiu. Cota 10:17, 13, 22, 34. PR. VRANCEA: Afumaţi, Gengis Khan, Cică N. P.: Stânca, Ilerodes, Simplon, Porumbar, Ariei. Cota 10:21, 13, 23, 30. PR. MO­RAN: Boriska, Votka, Durdulie N. P.: Capablanca, Clarapad­a, Fireaway, Apr. Purice, Lula, Gor­nist, Mu­zuko.­­ Cota 10:17, 14, 31, 59. PR. GORUN: Polinoise, Katalin, Bimbaşa Paşa N. P.: Gladiator, Banat, Rohano, Parisse, Electric. Dragul Mamei, Isteţ, Szilaj, Curtici. Cota 10:76, 19. 13, 21. PR. CR1STUR: Viteaz, Riquette, Broasca 14 cai — Cota. 10:51, 38, 86, 17. PR, ANI: Sylvia, H. P., Kalimeg­­dan 8 cai — Cota 10:74, 16, 16, 29. PR. ALMAŞ: Amaryllis, Bar. maid, leles S cai — Cota 10:30, 14, 16, 19. PR. DITRAU: Cow Boy, Cocheta, Nella 16 cai — Cota 10:230, 35, 90, 23. PR. DOMNEŞTI: Gacsina, Ul­timo, Almos 7 cai — Cota 10:17, 15, 36. PR. APOLO: Tombola, Broasca, Vulcan 7 cai — Cota 10:32, 19, 16. PR. BALDA: Va Banque, Elec­tor, Goshara 11 cai — Cota 10:206, 121, 46, 38. PR. ACIUTA: Dunărea, Handa, Fina 9 cai — 15, 12, 19, 25. Parc naţional şi grădină zoologică la Bucureşti (liniare din pag. I-a) i­a­ de 20 ani in slujba binelui şi frumosului, cât mai ales pentru a se pune stavilă jafului public. Cât priveşte terenul gradinei Zoologice este numai o rezervaţie ideală, fictivă, în imaginaţia occi­dentală şi încă optimistă a direc­torului Casei Grădinilor. Nimeni nu s’a gândit serios la dânsa şi nimeni n’a luat­ iniţiativa oprirei unui teren propice în preaj­ma lacurilor Capitalei. Nimeni n‘a avut şi n are acest interes. Căci „politicianii“ sunt prea o­­cupaţi cu afacerile lor personale, pe care doresc să le termine cât mai de­grabă, în timpul scurt în care se stă la putere in România, sau sunt prea absorbiţi de intere­sele partidului. Dacă ţara noastră bogată e să­răcită — de guvernanţi — şi dacă nu se poate realiza astăzi lucrările de mai sus pe care le aşteaptă ce­tăţeanul amărât, de la conducători, să se facă lucrările preliminare, mai puţin costisitoare. Ne aflăm in ultimul moment al posibilităţei rezervărei printr’o le­ge a periferiei Capitalei spre la­curi, în vederea executarei de par­curi, locuri de recreaţie şi sport, grădină zoologică, urmând ca să nu se mai clădească în această re­giune, iar când finanţele slăbite ne vor permite să se exproprieze con­venabil. Căci Capitala creşte pe zi ce trece spre margine, invadând cu colibe sărăcăcioase, fabrici şi gu­noaie, periferia şi salba de lacuri în care ochiul specialistului, pe ju­mătate închis de durerea realită­ţilor actuale, vede lebede pe întins de ape, retrăgându-se în asfinţit, printre boschete de flori, şi aude muget de animal sălbatec în gră­dina zoologică din apropiere-Raul I. Călinescu întrunirea proprieta­rilor hipotecari Proprietarii au inut eri o întrunire în sala teatrului „Intim”. Au vorbit d-nii: Dimescu, col. in­valid Teişanu, Georgescu, industriaş, Gh. Cristescu, col. Homorâceanu, cari au cerut, faţă de situaţia actua­lă, ca să se suspende vânzările pro­prietăţilor, reducerea dobânzilor şi creerea unei case de erudit CURENT. LUNI, 25 NOEMBRIE 1929 ORT. :­­ S-ta Martiră Ecaterina. CAT. : S-ta Ecaterina. EBR. : 22 Marchesvan 5690. MAHOM. : 22 Gemadi-el-Ahir 1348-TEATRE OPERA ROMANA, ora 8 juni. seara: „Cavalerul Rozelor”. NATIONAL, ora 8 juni. seara: „O fe­rnes fără importanţă”. REGINA MARIA, ora 9 seara: „Iubi­re ispăşită’’. VENTURA, ora 9 seara: „Melo”. STUDIO. T. NAŢIONAL, ora 8,45 seara: „Muşcata din fereastră’’­­FANTASIO, ora 9 seara: „Pimpelie”. LIPSCANI, ora 9 seara: „Mărgeluş’­. LIRIC ora 9 seara: „Vânzătorul de păsări”. FANTOME şi PAIAŢE, ora 9 seara: „Groaza cea mare”. ISEDU—cL:­3 In. sindla da sindl CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Nina Petrovna’’ cu Bri­­citta Helm, Warwick Ward şi Franz Lederer. TRIANON : „THE SINGING FOOL* (Cântăreţul nebun) cu Al­ Jolson în film sonor şi două concerte date de marele team­ BENIAMINO GI­GLI şi renumita orchestră ,,ABE LYMANN’’. LUX: „Nopţi princiare“ cu Jacques Catelaine, Gina Munes şi Miha­lesco. REGAL : „Dragoste eternă’’ cu John Barrimore şi Camilla Horn. SELECT: „Nuntă cu repetiţi“ cu Nancy Carroll, Charles Rogers şi Jean Hersholt, şi Jurnalul cu ac­tualităţi Gaumont. CINEMA BULEVARD PALACE: „Pre­zidentul Haimanalelor, cu Harry Piei. 10 acte senzaţionale. ELITE: „Sperjura“ cu La Jana şi Rene Navarre. LIPSCANI: „Leul Mongolilor’’ cu I­­van Mousjouchine. FEMINA: „In taina noppo“ cu Lil Dagover şi Hans Stuewe. VOLTA-BUZEŞTI: „Deşteptarea’’ cu Vilma Banky şi trupa Brezeanu, MARNA : „Vulturul din Odesa’* şi revista: „A la fonie’’. MARCONI: „Soţie sau amant’’ şi tru­­pa Titi Mihăilescu- RAHOVA : „Docurile din New York’­­cu George Bancroft, Olga Bac­a­­nova şi Betty Compson. DIGHIU : „Banii” cu Brigitte Helm şi Mihalescu. Expoziţia Nobilie la Polul Nord, partea II-a. GLORIA : „Monte-*’ur, o operă com­­plectă în 10 acte. TERRA: Bufalo Bill in „Falsul Moş­tenitor’’ şi Trupa de reviste Colum­­beanu. AMERICAN : „Sârmă Ghimpată’’ cu Jîlive Brook şi Pola Negri. Com­plectate cu Banda Veselă. ATENEUL OBOR (Bogasiu) : „Sim­fonia durerii’’ cu Lillian Gish- La fine o nostimă comedie. ROMA : „Aventurile unui Cowboy" cu Wally Wales şi trupa Mitică Bruno. REX : „Domnişoara cinematografia­­ză cu Bébé Daniels şi o comedie- FILANTROPIA: „Primul Sărut’’ cu Anny Ondra şi o comedie FARMACII DE SERVICIU A. Lupovici, Bărăţiei 48, telefon 344/58; Gh. Dan, Griviţei 133; Al. Albini, Victoriei 86; dr. A. Voitino­­vici, Victoriei 206; dr. Einhorn (Bisdörfer), str. Carol 19 tel. 20/88; G. Paraschivescu, Dudeşti 57, tel. 23/45; N. Wassermann, Moşilor 249, tel. 20/274; Seb. Niţescu, Praf. b-dul Ferdinand 8; Gh. Velescu, Șerban Vodă 21; Al. Munteanu, Mihai Vo­dă 8; Vila Straja, Rahovei 120. CÂRŢI-REVISTE A apărut: „Vatra“ tipăritură pentru popor, îngrijită de: C. S. Făgeţel, Ion Don­­gorozi şi Al. Calotescu-Neicu. Anul I o-rele 8 şi 9. A apărut: Pentru inima copiilor revistă lunară pentru educaţie şi in­strucţie. • umm Marţi 26 Naembrw. 1929 B­aloane de săpun Poveşti californiene In sfârşit, una din dorinţele mele cele mai vii mi-a fost îndeplinită. După un an, aproape, de când jin­­duiesc după asta, l-am cunoscut pe Aristotel Kefalatos, diplomat al A­­cademiei regale şi imperiale de înal­te Ştiinţe Agricole, din Berlin... Ca să vă spun ce emoţie am avut, cu acest prilej, ştiu că n'o să mă cre­­deţi! Puţin lucru e, să stai la masă cu autorul celebrului op­t care, fără intervenţia unor fiinţe abjecte, ar fi fost, deja, de mult apărut asupra „Selecţiunii gramineelor’’ Puţină cinste e, să ciocneşti paharul cu unul dintre cei mai străluciţi discipoli ai profesorului Otto Bauer, de la numi­ta Academie?.... Şi totuşi sfânta emoţie a acestei mult-dorite întrevederi, a fost macu­lată de amestecul — în care această sfântă emoţie intra în proporţie de 1 la 1.000 — cu un sentiment cu mult mai apropiat de instinctul de conservare : frica. Am trecut, într’adevăr, din prima zi a cunoaşterii noastre, printr’o clipă de groază. Aristotel Kefalatos, omul pentru care am o veneraţie aproape idiolatră, era cât­ p’aci să-mi spar­­gă capul cu un pahar gros, de cris­tal, care, în inventarul berăriilor, e trecut sub numele de „halbă”. Setea de adevăr mă sileşte să re­cunosc că proiectilul acesta, neobiş­nuit, era destinat altuia. Dar „Intri­gantul” — această bestie cu chip de om şi care se ştia cu musca pe că­ciulă —­­se grăbise să-şi retragă in­­famul său cap, din trajectoria paha­­rului răsbunător. Căci, uite cum a fost: După ce vorbirăm de una, de alta, venise — nu ştiu cum — vorba, despre tratatele de pace şi despăgu­birile de răsboiu. Da’ canalia de Va­­siliu („Intrigantul”, de!..), de colo: — „A!..” zice, „da’ nu ştiţi cum şi-au plătit, grecii, datoria de răsboiu, după bătălia dela Domokos­­...’ Eu care nu bănuiam nimic—par'că dracul m’e, pus! — zic.­— „Cum a fost?... Spune-ne și nouă!" Și „Intrigantul”, foarte ser­ios, în­cepe o istorie stupidă. (A avut drep­­tate Kefalatos, săracul, să se su­pere!)... Cf.că, îndată după nenorocirea de la Domokos, colonia grecească de la Brăila a ţinut sfat: — ,,Te facem, fraţilo Şi-au dat părerea» unul şi altul, fie­­care cât îl tăia capul. Numai Stavru Arghiropulos stătea de-o par­te şi nu zicea nimic. Dar inima lui, mare şi simţitoare, se sbuciume, de grija pa­triei depărtate, ca un rinocer intr’o cuşcă zebreluită. Iar a doua zi, sim­­patrioţii aflată cu mirare, că Stavru se îmbarcase, peste noapte, pe un vapor cu pânze, spre o destinaţie necunoscută... Drumul a fost lung şi greu, câci ţinta călătoriei lui Stavru era... Cali­­fornia.­­Pasă-mi-te, Arghiropulos a­­flase că în California aurul se găseş­te, din abondenţă, la tot panul. Iar fiindcă Europa — punând piciorul pe grumazii Helladet — îi cerea aur, ei bine ,el Arghiropulos — avea să plătească aurul acesta. Şi acostând la ţărmul Californiei, argonauţii brăileni — căci Stavru îşi luase, cu el, câţiva băieţi, din pră­vălie — îşi scoaseră cuţitele de la brâu şi începură să sape, iar după câteva ceasuri, cuţitele se afundară un ceve... galben şi moale. — E Stavru!’’ exclamă Stavru. „E avru, ma­i avru topitu­l fără întârziere, umplură cinci butoaie, rase, cu avru topit... Când „conferinţa”, care avea să decidă de soarta Greciei era in ple­nul ei, Stavru Arghiropulos cu cele 5 butoaie pline, batea la uşă. — „Avru, vreţi?..” strigă el, în­focat. Iaca avru, poftim avru...” Şi rostogoli butoaiele în mu­heu' sălii... (Spun sincer că povestea Intri­gantului m’a mişcat. Stătusem, tot timpul, suspendat — cum se zice­a_ de buzele lui). — „Ei, şi pe urmă?... întreb eu. — ..Pe urmă” răspunde Intrigan­tul, „a fost scandal mare. Diplomaţii cari erau acolo au spus că Stavru a vrut să-i insulte. Fiindcă, să vedeţi ceva: aurul acela nu era aur curat. Era, mai curând, curat...... vorba aia !..... (Aici se plasează, în timp, clips, când era să fiu decapitat de halba lui Kefalatos. Dar — încă odată o spun — îi dau dreptate. Şi, fără să fiu Grec, eram gata să-l trag. Intri­gantului, două palme grozave. Dar Intrigantul, prins de un acces stupid, de râs, plecase în California... din curtea berăriei­.­ ­*.( Geer Patrick Teatru-Muzică „Marele Duhovnic“ la T­eatrul Naţional In trei decoruri de Feodorov şi cu o distribuţie aleasă, se repetă zilnic, pe scena Teatrului Naţional, ultima lucrare a d-lui Victor Eftimiu, "Ma­rele Duhovnic" dramă în patru acte din­­viaţa bisericească a zilelor noas­tre,­­ a cărei premieră va avea loc Miercuri, 27 Noembrie. Concertele simfonice­­ cu maestrul Enescu In Duminicile de 1, 8 şi 15 Decem­brie, vor avea loc la Ateneu trei con­certe simfonice extraordinare dirija­te de maestrul George Enescu, ale căror programe vor fi anunțate la vreme. „Acţiune şi reacţiune“­ La 5 Decembrie, va apare al doilea număr din „Acţiune şi Re­­acţiune’’, carte semestriale de sin­teză naţională în cadrul veacului XX, scrise de Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Constantin Noica şi Mihail Polihroniade. Acest număr are ca subiect „Specificul naţional“, şi va cu­prinde următoarele studii: Ionel Jianu: „Problema Specificului na­­ţional“; Petru Comarnescu: „Spe­­cificiul naţional în artă“; Mihail Polih­roniade: „Constantele politi­cei româneşti“’ şi C. Noica: „Logi­ca naţională“. 394 m. BUCUREŞTI. —17: Orche­stra Radio: Fr. Suppé: „Cavaleria u­­şoară’’ — uvertură; Waldteufel: în­treg Parisul — vals; 17.15: D-na I­­sabela Sadoveanu: Copiii noştri 1730: R Wagner: Cântecul Luceafărului din „Tanhäuser”; Conradi: Offenba­­ch­iana — Potpourri compus din ope­­rile lui Offenbach; G. Becce: Legen­da dragostei (solo de vioară). ÎS: Bu­letin meteorologic. 18.05: Orchestra Radio; Lardelli: Suită pentru copii; Moussorgsky: O lacrimă; Joh. Stra­uss: „Liliacul’’ potpourri. 21: Quar­­tetul Asociaţiei de muzică de came­ră (D-nii Alex. Theodorescu violină I. L. Feldmann violina II-a, Th. Po­­povici violă, Jos. Thaler cello); Schu­mann: Quartet la major. 21.30: DT Perpessicius: Lirica postemicescia­­nă — Gh. Coşbuc. 21.4­5: Quartetul Asociaţiei de muzică de cameră: Mo­zart: Quartet sol major; Smetana: Quartetul „Din viaţa mea’’. 22 50 : Știri de presă. 325 m. BRESLAU. — 20.35: Gra­mofon. 21.50: Radio cabaret. 22.40: Concert de flaut. 23.30: Muzică de dans. 259 m. LEIPZIG. — 20.30- Conc. 22: Concert simfonic. 23.30: Lecți de dans, în continuare, muzică de dans. 1.30: Gramofon. 276 m. KOENIGSBERG - 20.30- Curs de engleză. 21.05: Messa în N­-moli de Sebastian Bach. 22.30: Lectură. 23.30: Muzică de la hotel Central 332 m. NEAPOLE. — 18.30: Ora, meteorul. 22.02:: „Don Pasquale’’, o­­peră în 3 acte de Donizetti. 350,5 m. BARCELONA. — 19.30: Concert. 22.20: Orch. radio. 360 m. STUTTGART. — 20.30: Conc­ert de literă. 23.45: Muzică de dans. 418 m. BERLIN. — 283 m. Stettin. — 20: Concert de pian. 22: Muzică ungară. 23.30: Lecţii de dans, în con­tinuare, muzică de dans. 473 m. LANGENBERG. — 234 tt. Muenster. — 21: Concert. 22: Cont, în continuare, muzică de dans. 487 m. PRAGA. — 19.20: Curs­ui­. engleză. 20.05: Trans. din Brno. 23.15: Gramofon. 489.4 m. ZURICH. — 21: Muzică religioasă. 21.50: Concert de lied-urî. 2.30: Orch. radio. 516.3 m. VIENA. — 283.5 m. Inns­bruck. — 245.9 m. Linz. — 12: Con­cert. 16: Radiofotograf­ii. 10.30- Con­cert. 18: Ora muzicală pentru copii. 21.30: Trans, din Budapesta, în con­tinuare, muzică de dans. După termi­narea programului, trans, de radiofo­­tografii. 533 m. MUENCHEN. —239 m. Nu­­renberg. — 20.30: Concert. 21.05 Muzică de cameră. 23.45: Muzică de dans. 1725 m. PARIS (Clichy). — 19.35-. Gramofon. 20.05: Gramofon. 21: Oa­cheş. radio. 550 m. BUDAPESTA. — 10.15: Gramofon. 13.05: Concert. 19.1­1: Curs de slovacă. 18.45: Conc. 20.40 : Curs de germană. 21.30: Concert de gală. 23.10: Concert. 760 m. GENEVA. —17.30: Muzică de cafenea. 21.40: „Puterea destinu­lui’’. operă de Verdi. 298 şi 1071 m. HILVERSUM. — 20.55: Curs de engleză. 21.40: Conc. 22.40: Concert. 20.30: Gramofon. 1290 m. CONSTANTINOPOL. — 15.30: Muzică turcească 16.30- Con­cert. 18.30: Muzică turcească, nou­tăţi. 1411 m. VARŞOVIA. — 20.25: Gramofon. 21.30: Trans. din Buda-’ pesta. 24. Muzică de dans. Spectacolele săptămânii D­ela 23 Noembrie — 1 Decembrie Zilele I Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Ventura Teatrul Regina Maria Teatrul Fantasio Studio T­­National Teatrul Lipscani Teatrul Liric Comp. Colibri Fantome şi paiaţe L. Cavalerul Rozelor O femee fără importanţă Melo Iubire ispăşită Pimpette Muşcata din fereastră Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare M. Boris Gudunov Maior Barbara Melo Profesiunea d-nei Warren Pimpette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare M. Aida O femee fără importanţă Melo iubire ispăşită Pim­pette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare J. Cavalerul Rozelor Avarul şi Şalele lui Potemkin vi­or barbara Melo Iubire ispăşită Proeisiunea d-nei Warren Pimpette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare V. Cavaleru! Rozelor Festival Melo Fetele de azi Englezul mâncat de leiMary Dugan­­a" ' Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare S. Cavaleria Rusticană şi Paiaţe O scrisoare pierdută Marele Du­hovnic Fraţi de cruce Melo Iubire Ispăşită Fetele de azi Englezul mâncat de lei Muşcata din fereastră Mary Dugan Mărgeluş Vânzătorul de păsări Sicriul de carne, sabo­taj, o vizită nocturnă D. Lakme Povestirile lui Hofman Maior Barbara Marele Du­­­­hovnic Melo Melo Iubire Ispăşită Fetele de azi Englezul mâncat de lei Jocul iubirei şi al geloziei Mary Dugan Mărgeluș Vânzătorul­­de pasări Sicriul de carne, Sabo­taj, o vizită nocturnă A apărut no. 87 al revistei CONTIMPORANUL­ cu un senzaţional articol al d-lui Dem. Theodorescu : LEAFA LUI VI­­DRIGHIN, SAU CAT COSTA CACA­­NARUL DE LA TIMIŞOARA... Un por­tret succint şi fantezist al d-lui Mad­­gearu, semnează I. G. Costin. Vampi­rul, nuvelă acidă de I. Vinea. St. Vi­dran publică un articol luminos şi de vaste vederi despre: „Prosperitatea Americei’’, iar Ion Scutaru analizând consecinţele „Dezastrului de la Wall Street”. O schiţă plină de vervă ju­venilă şi de imaginaţie sprintenă pu­blică d. Barbu Brezeanu, Studii de Mano­le Sebastian, Sandu Russet, note de literatură şi teatru, ilustra­ţii de Henri Daniel şi Petre Iorguie­­scu. Preţul unui exemplar 4 lei SFOVEDANA ÎNVINS acesta este titlul nouei lucrări a lui PANAIT ISTRATI In această lucrare autorul ne descrie pe larg cum a fost primit in Rusia Sovietică, cum a colindat-o de la un capăt la altul, ce a văzut prin di­feritele ei ţinuturi, ce impresii a a­­vut şi la ce amare concluzii a ajuns in cele din urmă. Cele scrise de Panait Istrati, sunt lucruri e­xrem de interesante şi fac vâlvă în toate ţările. Editura „CUGETAREA’. Lei 65.R­ OSTITI Baloane Săpun“ de­schise de Grigore Patriciu (Geer Patrick) Editura „Cultura Românească“ De vânzare la toate librăriile Preţul 89 lei UNUI Luni 25 Noemb. 1929

Next