Curentul, noiembrie 1929 (Anul 2, nr. 643-672)
1929-11-26 / nr. 668
m ari, a avut loc, în sala ,,Liric” o adunare extraordinară a tuturor reprezentanţilor societăţilor sioniste din capitală. Şedinţa se deschide la ora 10 sub preşedinţia d-lui Adolf Bernhard, din Bucureşti, care exprimă salutul său d-lui Sokolov, preşedintele sioniştilor mondiali, după care face istoricul poporului evreu şi vicisitudinile prin care a trecut. CUVÂNTUL GUVERNULUI I. G. MIRONESCU, ministrul de externe, aduce mulţumirile guvernului d-lui N. Socola. Programul sionist nu poate să le desvoltat, până nu va fi bine înţeles. Toate ţările civilizate au datoria de a da congreselor sioniste, toată libertatea şi nu a le face nici o îngrădire, în interesul răspândirii ideii ce o propagă. " Regret — spune d-sa — că nu pot lua parte până la sfârşit, dar rămân cu sufletul în mijlocul dvs. D. BERNHARD, dă citire unei telegram® adresată înaltei regenţe, din partea congresului sionist. ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. NIEMIKOVER, senator, vorbeşte de meritele d-lui H. Syco- Iov, şi laudă iniţiativa înalta a Id.sale de a face cunoscut lumiisuferinţele poporului evreu. D. DEM. DOBRESCU, primar, aduce salutul capitalei, reprezentantului apărării sioniste. ,,Am mulţumirea a spune că cei mai buni dintre cetăţenii capitalei, sunt evreii, cu care pot să mă fălesc”. D. BERCOVITZ, preşedintele comunităţii evreeşti din Bucureşti, exprimă salutul său d-lui N Socolov, laale căror înalte idei se ataşează întreaga comunitate evreiască din Bucureşti. D. dr. FILDERMAN vorbeşte în numele evreilor tuturor comunităţilor evreeşti din România. Socolov este sinteza, suferinţelor evreeşti din toate vremurile. Nimeni nu are dreptul să ceară evreului din România, altă probă decât acea pe care a dat-o în trecut prin jertfa şi lupta alături de dorobanţul român. Nimeni nu trebue să creadă că istoria poporului evreu se va putea scrie altfel decât cum a scris-o până acum, adică cu sacrificii şi cerneală de sânge, pentru cauza care şi-a apărat-o cu sfinţenie oricând. Cere apoi o contribuţie întreită a României pentru evreii din Palestina. CUVÂNTAREA D-LUI SOKOLOV V IV. SOKOLOV, vorbind despre situaţia din Palestina, spune că declaraţia „Baldwin” este cea mai mare problemă a momentului. Palestina este ţara făgăduinţei, a poporului evreu. Am acţionat pentru problema sionismului timp de doi ani şi am prezentat-o lui Balfour, fost ministru de externe al Angliei în ISI7 pentru a vedea că evreii nu aduc decât pretenţii absolut juste. D. Fribeau, de asemeni, a recunoscut că avem dreptate — dar ne-a obiectat că nu avem limbă. Oare cine posedă mai bine ca noi limba ebraică? La congresul păcii din 1917, dein Paris, s’a pus in discuţie chestiunea teritoriilor palestinene, de pe care emigraseră turcii. Şi congresul a recunoscut toate drepturile evreeşti, alături de cele ale Arabilor şi Armenilor. Niciodată însă nu s’a pus în discuţie posibilitatea acordării Palestinei arabilor, cari au fost satisfăcuţi, în statele lor arabe. Locul sfânt al arabilor este Mecca, al evreilor Palestina. Palestina este locul de naştere al religiilor şi acolo vom creia pacea intre popoare. D. Sokolov, face apoi un lung istoric asupra, tulburărilor din Palestina, arătând că Arabii au drept motiv de răscoală contra evreilor aruncarea unei bombe din partea acestora în moscheia Homar, fapt care însă nu este just. Arabii au găsit mai apoi un motiv economic al cruzimilor lor, salariile mari pe care evreii le ofereau muncitorilor arabi. Azi, pentru a întregi opera noastră de colonizare în Palestina, nu e nevoe numai de o pregătire a agriculturii şi de entuziasm. D. Sokolov mulţumeşte apoi tuturor celor prezenţi, făcând un călduros apel, pentru a nu uita locul de unde au pornit lumina și poporul evreu. Congresul s’a terminat la ora 1 p. m- S. M. m Congresul sionist în sala „Liric“ Cuvântarea d-lor Mironescu, Sokolov, Niemirower, etc. SPORT Rezultatele de en FOOT-BALL CATEGORIA I (Juventus-Olimpia ~—* ■Venus-Belvedere Uniunea Tr.,Macabi 4 1 C. F. R.-Colţea RUGBY CATEGORIA I Rugby Club-Tenis Club 16—8 Y'if. Dacia-Av. Sportiv 4—3 CROSS COUNTRY Campionatul naţional a revenit unui necunoscut, Marin L. Marin din clubul Grănicerul. Pe echipe, clasamentul are înfățișarea: Vii, Dacia, Grănicerul, Stadiu și Turda. Capitala IAR SPIRT METILIC Femeia Maria Popescu, de 28 ani, din şoseaua Grozăveşti 3, s-a dus cu soţul ei cin d. a. la o cârciumă de pe calea Griviţei, din faţa gărei de Nord. După consumarea a două pahare cu vin femeia a simţit grave arsuri stomacale. Soţul ei a anunţat imedat .Salvarea” şi la faţa locului s’a dus bitemul Rădulescu, care văzând că nu poate da nici un ajutor victimei a transportat-o la spitlul Brâncovenesc. In drum spre spital femeea şi-a pierdut vederea. La spital femeia se află în stare foarte gravă şi sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. In urma cercetărilor făcute de către comisarul circumscripţiei respective s-a constatat că ori dimineaţă mai mulţi consumatori au fost apucaţi de dureri stomacale, însă vomitând imediat au scăpat. Despre cele petrecute a fost anunţat de procuror de serviciu care a dispus sigilarea localului şi trimiterea unei cantităţi de vin pentru analiză. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Femeia Lenuţa Neagu de 28 ani, din itr. Dumitrescu al 11-lea 53, fiind suferindă de o boală incurabilă a încercat să se sinucidă luând o soluţie toxică. Un intern al Salvărei după ce i-a dat primele îngrijiri a transportat-o la spitalul Brâncovenesc. Vizita înaltului Regent Sărăteanu la uzinele din Cugir In zilele din firmă înaltul RegentSărăţeanu a vizitat Uzinele Cugir, însoţit de d. gen. Cihoschi, ministrul de războiu şi de aghiotanţii col. Ionesch-Munte şi maior Nanu. înalţii oaspeţi au fost primiţi, la Cugir, de d-nii gen. Râmniceanu şi ing. C Orghidan, administratori delegaţi ai uzinelor împreună cu noul director general, d. ing. A. Lupan şi au vizitat cu deamănuntul, atât vechea fabrică adusă ca aport de stat, în noua societate, cât şi nouile uzine destinate fabricării de armament. Înaltul Regent s'a arătat, cu această ocazie, un adânc cunoscător al problemei, ce ar împăca, atât interesele armatei — cât și interesele pur industriale — prin fabricarea de articole destinate consumului privat — problemă, pe care uzinele Copşa Mica-Cugir sunt chemate s’o rezolve. Firește că fără un sprijin serios şi din partea statului, uzinele din Cugir nu ar putea să-şi îndeplinească, în mod eficace, menirea. In această privinţă interesul arătat de înaltul Regent, faţă de această întreprindere este destul de semnificativ, pentru ca noua direcţiune a societăţii să poată spera începerea unei activităţi fecunde şi a unei prosperităţi, cât mai apropiate. Atât înaltul Regent cât şi d. gen. Cihosky, au rămas plăcut impresionaţi de interesanta vizită ce au făcut şi, înainte de plecare, înaltul Regent a făcut o frumoasă urare, pentru societate, aşa că noua direcţiune a uzinelor Copşa Mică- Cugir — instalată după naufragiul dat de comercializarea d-lui Tancred — se poate mândri cu această bunăvoinţă ce i se acordă, isvorâtă — după cum am spus mai sus — dintr’o largă înţelegere a scopului uzinelor, în legătură cu interesul apărării naționale şi cu desvoltarea industrială a ţării. Ultima zi a galopului a dăruit — prin îngăduinţa handicapeutului — încă un premiu grajdului Negropontes. Vice-preşedintele Şincuiul a ţinut să-şi afirme până la i Tşit puterea ce-i conferă pachetul de acţiuni, însuşindu-şi o cursă de consolare, destinată micilor proprietari. „Succesul” lui Afumaţi a provocat indignare în rândul sport sirienilor şi d. Negropontes a auzit cuvinte puţin măgulitoare de modul cum înţelege să forţeze mâna distribuitorului de şanse în favoarea cailor d-sale. E timpul ca manevrele de culise să înceteze şi ca viitoarea comisie hippică — în curs de formare — să se ocupe de această chestiune, de interes general. Iată rezultatul technic al zilei de eri: PR. COZIA: Albatros, Rodie, Baba Radu N. P.: Vântură Tară, Dece nu, Kobold, Babette, Dâmbovița, The M. Marquis, Nicolina, Nun Mare. Cota 10,29, 16, 56, 35. PR. COZIA, repr. ll.a: Sahib, Nu-l lăsa, Ficzko N. P.: Fledermaus, R. Vous, Pamacs, Szita, Audax, Băneasa, Szabad, Mierloiu. Cota 10:17, 13, 22, 34. PR. VRANCEA: Afumaţi, Gengis Khan, Cică N. P.: Stânca, Ilerodes, Simplon, Porumbar, Ariei. Cota 10:21, 13, 23, 30. PR. MORAN: Boriska, Votka, Durdulie N. P.: Capablanca, Clarapada, Fireaway, Apr. Purice, Lula, Gornist, Muzuko. Cota 10:17, 14, 31, 59. PR. GORUN: Polinoise, Katalin, Bimbaşa Paşa N. P.: Gladiator, Banat, Rohano, Parisse, Electric. Dragul Mamei, Isteţ, Szilaj, Curtici. Cota 10:76, 19. 13, 21. PR. CR1STUR: Viteaz, Riquette, Broasca 14 cai — Cota. 10:51, 38, 86, 17. PR, ANI: Sylvia, H. P., Kalimegdan 8 cai — Cota 10:74, 16, 16, 29. PR. ALMAŞ: Amaryllis, Bar. maid, leles S cai — Cota 10:30, 14, 16, 19. PR. DITRAU: Cow Boy, Cocheta, Nella 16 cai — Cota 10:230, 35, 90, 23. PR. DOMNEŞTI: Gacsina, Ultimo, Almos 7 cai — Cota 10:17, 15, 36. PR. APOLO: Tombola, Broasca, Vulcan 7 cai — Cota 10:32, 19, 16. PR. BALDA: Va Banque, Elector, Goshara 11 cai — Cota 10:206, 121, 46, 38. PR. ACIUTA: Dunărea, Handa, Fina 9 cai — 15, 12, 19, 25. Parc naţional şi grădină zoologică la Bucureşti (liniare din pag. I-a) ia de 20 ani in slujba binelui şi frumosului, cât mai ales pentru a se pune stavilă jafului public. Cât priveşte terenul gradinei Zoologice este numai o rezervaţie ideală, fictivă, în imaginaţia occidentală şi încă optimistă a directorului Casei Grădinilor. Nimeni nu s’a gândit serios la dânsa şi nimeni n’a luat iniţiativa oprirei unui teren propice în preajma lacurilor Capitalei. Nimeni n‘a avut şi n are acest interes. Căci „politicianii“ sunt prea ocupaţi cu afacerile lor personale, pe care doresc să le termine cât mai degrabă, în timpul scurt în care se stă la putere in România, sau sunt prea absorbiţi de interesele partidului. Dacă ţara noastră bogată e sărăcită — de guvernanţi — şi dacă nu se poate realiza astăzi lucrările de mai sus pe care le aşteaptă cetăţeanul amărât, de la conducători, să se facă lucrările preliminare, mai puţin costisitoare. Ne aflăm in ultimul moment al posibilităţei rezervărei printr’o lege a periferiei Capitalei spre lacuri, în vederea executarei de parcuri, locuri de recreaţie şi sport, grădină zoologică, urmând ca să nu se mai clădească în această regiune, iar când finanţele slăbite ne vor permite să se exproprieze convenabil. Căci Capitala creşte pe zi ce trece spre margine, invadând cu colibe sărăcăcioase, fabrici şi gunoaie, periferia şi salba de lacuri în care ochiul specialistului, pe jumătate închis de durerea realităţilor actuale, vede lebede pe întins de ape, retrăgându-se în asfinţit, printre boschete de flori, şi aude muget de animal sălbatec în grădina zoologică din apropiere-Raul I. Călinescu întrunirea proprietarilor hipotecari Proprietarii au inut eri o întrunire în sala teatrului „Intim”. Au vorbit d-nii: Dimescu, col. invalid Teişanu, Georgescu, industriaş, Gh. Cristescu, col. Homorâceanu, cari au cerut, faţă de situaţia actuală, ca să se suspende vânzările proprietăţilor, reducerea dobânzilor şi creerea unei case de erudit CURENT. LUNI, 25 NOEMBRIE 1929 ORT. : S-ta Martiră Ecaterina. CAT. : S-ta Ecaterina. EBR. : 22 Marchesvan 5690. MAHOM. : 22 Gemadi-el-Ahir 1348-TEATRE OPERA ROMANA, ora 8 juni. seara: „Cavalerul Rozelor”. NATIONAL, ora 8 juni. seara: „O fernes fără importanţă”. REGINA MARIA, ora 9 seara: „Iubire ispăşită’’. VENTURA, ora 9 seara: „Melo”. STUDIO. T. NAŢIONAL, ora 8,45 seara: „Muşcata din fereastră’’FANTASIO, ora 9 seara: „Pimpelie”. LIPSCANI, ora 9 seara: „Mărgeluş’. LIRIC ora 9 seara: „Vânzătorul de păsări”. FANTOME şi PAIAŢE, ora 9 seara: „Groaza cea mare”. ISEDU—cL:3 In. sindla da sindl CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Nina Petrovna’’ cu Bricitta Helm, Warwick Ward şi Franz Lederer. TRIANON : „THE SINGING FOOL* (Cântăreţul nebun) cu Al Jolson în film sonor şi două concerte date de marele team BENIAMINO GIGLI şi renumita orchestră ,,ABE LYMANN’’. LUX: „Nopţi princiare“ cu Jacques Catelaine, Gina Munes şi Mihalesco. REGAL : „Dragoste eternă’’ cu John Barrimore şi Camilla Horn. SELECT: „Nuntă cu repetiţi“ cu Nancy Carroll, Charles Rogers şi Jean Hersholt, şi Jurnalul cu actualităţi Gaumont. CINEMA BULEVARD PALACE: „Prezidentul Haimanalelor, cu Harry Piei. 10 acte senzaţionale. ELITE: „Sperjura“ cu La Jana şi Rene Navarre. LIPSCANI: „Leul Mongolilor’’ cu Ivan Mousjouchine. FEMINA: „In taina noppo“ cu Lil Dagover şi Hans Stuewe. VOLTA-BUZEŞTI: „Deşteptarea’’ cu Vilma Banky şi trupa Brezeanu, MARNA : „Vulturul din Odesa’* şi revista: „A la fonie’’. MARCONI: „Soţie sau amant’’ şi trupa Titi Mihăilescu- RAHOVA : „Docurile din New York’cu George Bancroft, Olga Bacanova şi Betty Compson. DIGHIU : „Banii” cu Brigitte Helm şi Mihalescu. Expoziţia Nobilie la Polul Nord, partea II-a. GLORIA : „Monte-*’ur, o operă complectă în 10 acte. TERRA: Bufalo Bill in „Falsul Moştenitor’’ şi Trupa de reviste Columbeanu. AMERICAN : „Sârmă Ghimpată’’ cu Jîlive Brook şi Pola Negri. Complectate cu Banda Veselă. ATENEUL OBOR (Bogasiu) : „Simfonia durerii’’ cu Lillian Gish- La fine o nostimă comedie. ROMA : „Aventurile unui Cowboy" cu Wally Wales şi trupa Mitică Bruno. REX : „Domnişoara cinematografiază cu Bébé Daniels şi o comedie- FILANTROPIA: „Primul Sărut’’ cu Anny Ondra şi o comedie FARMACII DE SERVICIU A. Lupovici, Bărăţiei 48, telefon 344/58; Gh. Dan, Griviţei 133; Al. Albini, Victoriei 86; dr. A. Voitinovici, Victoriei 206; dr. Einhorn (Bisdörfer), str. Carol 19 tel. 20/88; G. Paraschivescu, Dudeşti 57, tel. 23/45; N. Wassermann, Moşilor 249, tel. 20/274; Seb. Niţescu, Praf. b-dul Ferdinand 8; Gh. Velescu, Șerban Vodă 21; Al. Munteanu, Mihai Vodă 8; Vila Straja, Rahovei 120. CÂRŢI-REVISTE A apărut: „Vatra“ tipăritură pentru popor, îngrijită de: C. S. Făgeţel, Ion Dongorozi şi Al. Calotescu-Neicu. Anul I o-rele 8 şi 9. A apărut: Pentru inima copiilor revistă lunară pentru educaţie şi instrucţie. • umm Marţi 26 Naembrw. 1929 Baloane de săpun Poveşti californiene In sfârşit, una din dorinţele mele cele mai vii mi-a fost îndeplinită. După un an, aproape, de când jinduiesc după asta, l-am cunoscut pe Aristotel Kefalatos, diplomat al Academiei regale şi imperiale de înalte Ştiinţe Agricole, din Berlin... Ca să vă spun ce emoţie am avut, cu acest prilej, ştiu că n'o să mă credeţi! Puţin lucru e, să stai la masă cu autorul celebrului opt care, fără intervenţia unor fiinţe abjecte, ar fi fost, deja, de mult apărut asupra „Selecţiunii gramineelor’’ Puţină cinste e, să ciocneşti paharul cu unul dintre cei mai străluciţi discipoli ai profesorului Otto Bauer, de la numita Academie?.... Şi totuşi sfânta emoţie a acestei mult-dorite întrevederi, a fost maculată de amestecul — în care această sfântă emoţie intra în proporţie de 1 la 1.000 — cu un sentiment cu mult mai apropiat de instinctul de conservare : frica. Am trecut, într’adevăr, din prima zi a cunoaşterii noastre, printr’o clipă de groază. Aristotel Kefalatos, omul pentru care am o veneraţie aproape idiolatră, era cât p’aci să-mi spargă capul cu un pahar gros, de cristal, care, în inventarul berăriilor, e trecut sub numele de „halbă”. Setea de adevăr mă sileşte să recunosc că proiectilul acesta, neobişnuit, era destinat altuia. Dar „Intrigantul” — această bestie cu chip de om şi care se ştia cu musca pe căciulă —se grăbise să-şi retragă infamul său cap, din trajectoria paharului răsbunător. Căci, uite cum a fost: După ce vorbirăm de una, de alta, venise — nu ştiu cum — vorba, despre tratatele de pace şi despăgubirile de răsboiu. Da’ canalia de Vasiliu („Intrigantul”, de!..), de colo: — „A!..” zice, „da’ nu ştiţi cum şi-au plătit, grecii, datoria de răsboiu, după bătălia dela Domokos...’ Eu care nu bănuiam nimic—par'că dracul m’e, pus! — zic.— „Cum a fost?... Spune-ne și nouă!" Și „Intrigantul”, foarte serios, începe o istorie stupidă. (A avut dreptate Kefalatos, săracul, să se supere!)... Cf.că, îndată după nenorocirea de la Domokos, colonia grecească de la Brăila a ţinut sfat: — ,,Te facem, fraţilo Şi-au dat părerea» unul şi altul, fiecare cât îl tăia capul. Numai Stavru Arghiropulos stătea de-o parte şi nu zicea nimic. Dar inima lui, mare şi simţitoare, se sbuciume, de grija patriei depărtate, ca un rinocer intr’o cuşcă zebreluită. Iar a doua zi, simpatrioţii aflată cu mirare, că Stavru se îmbarcase, peste noapte, pe un vapor cu pânze, spre o destinaţie necunoscută... Drumul a fost lung şi greu, câci ţinta călătoriei lui Stavru era... California.Pasă-mi-te, Arghiropulos aflase că în California aurul se găseşte, din abondenţă, la tot panul. Iar fiindcă Europa — punând piciorul pe grumazii Helladet — îi cerea aur, ei bine ,el Arghiropulos — avea să plătească aurul acesta. Şi acostând la ţărmul Californiei, argonauţii brăileni — căci Stavru îşi luase, cu el, câţiva băieţi, din prăvălie — îşi scoaseră cuţitele de la brâu şi începură să sape, iar după câteva ceasuri, cuţitele se afundară un ceve... galben şi moale. — E Stavru!’’ exclamă Stavru. „E avru, mai avru topitul fără întârziere, umplură cinci butoaie, rase, cu avru topit... Când „conferinţa”, care avea să decidă de soarta Greciei era in plenul ei, Stavru Arghiropulos cu cele 5 butoaie pline, batea la uşă. — „Avru, vreţi?..” strigă el, înfocat. Iaca avru, poftim avru...” Şi rostogoli butoaiele în muheu' sălii... (Spun sincer că povestea Intrigantului m’a mişcat. Stătusem, tot timpul, suspendat — cum se zicea_ de buzele lui). — „Ei, şi pe urmă?... întreb eu. — ..Pe urmă” răspunde Intrigantul, „a fost scandal mare. Diplomaţii cari erau acolo au spus că Stavru a vrut să-i insulte. Fiindcă, să vedeţi ceva: aurul acela nu era aur curat. Era, mai curând, curat...... vorba aia !..... (Aici se plasează, în timp, clips, când era să fiu decapitat de halba lui Kefalatos. Dar — încă odată o spun — îi dau dreptate. Şi, fără să fiu Grec, eram gata să-l trag. Intrigantului, două palme grozave. Dar Intrigantul, prins de un acces stupid, de râs, plecase în California... din curtea berăriei. *.( Geer Patrick Teatru-Muzică „Marele Duhovnic“ la Teatrul Naţional In trei decoruri de Feodorov şi cu o distribuţie aleasă, se repetă zilnic, pe scena Teatrului Naţional, ultima lucrare a d-lui Victor Eftimiu, "Marele Duhovnic" dramă în patru acte dinviaţa bisericească a zilelor noastre, a cărei premieră va avea loc Miercuri, 27 Noembrie. Concertele simfonice cu maestrul Enescu In Duminicile de 1, 8 şi 15 Decembrie, vor avea loc la Ateneu trei concerte simfonice extraordinare dirijate de maestrul George Enescu, ale căror programe vor fi anunțate la vreme. „Acţiune şi reacţiune“ La 5 Decembrie, va apare al doilea număr din „Acţiune şi Reacţiune’’, carte semestriale de sinteză naţională în cadrul veacului XX, scrise de Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Constantin Noica şi Mihail Polihroniade. Acest număr are ca subiect „Specificul naţional“, şi va cuprinde următoarele studii: Ionel Jianu: „Problema Specificului naţional“; Petru Comarnescu: „Specificiul naţional în artă“; Mihail Polihroniade: „Constantele politicei româneşti“’ şi C. Noica: „Logica naţională“. 394 m. BUCUREŞTI. —17: Orchestra Radio: Fr. Suppé: „Cavaleria uşoară’’ — uvertură; Waldteufel: întreg Parisul — vals; 17.15: D-na Isabela Sadoveanu: Copiii noştri 1730: R Wagner: Cântecul Luceafărului din „Tanhäuser”; Conradi: Offenbachiana — Potpourri compus din operile lui Offenbach; G. Becce: Legenda dragostei (solo de vioară). ÎS: Buletin meteorologic. 18.05: Orchestra Radio; Lardelli: Suită pentru copii; Moussorgsky: O lacrimă; Joh. Strauss: „Liliacul’’ potpourri. 21: Quartetul Asociaţiei de muzică de cameră (D-nii Alex. Theodorescu violină I. L. Feldmann violina II-a, Th. Popovici violă, Jos. Thaler cello); Schumann: Quartet la major. 21.30: DT Perpessicius: Lirica postemicesciană — Gh. Coşbuc. 21.45: Quartetul Asociaţiei de muzică de cameră: Mozart: Quartet sol major; Smetana: Quartetul „Din viaţa mea’’. 22 50 : Știri de presă. 325 m. BRESLAU. — 20.35: Gramofon. 21.50: Radio cabaret. 22.40: Concert de flaut. 23.30: Muzică de dans. 259 m. LEIPZIG. — 20.30- Conc. 22: Concert simfonic. 23.30: Lecți de dans, în continuare, muzică de dans. 1.30: Gramofon. 276 m. KOENIGSBERG - 20.30- Curs de engleză. 21.05: Messa în N-moli de Sebastian Bach. 22.30: Lectură. 23.30: Muzică de la hotel Central 332 m. NEAPOLE. — 18.30: Ora, meteorul. 22.02:: „Don Pasquale’’, operă în 3 acte de Donizetti. 350,5 m. BARCELONA. — 19.30: Concert. 22.20: Orch. radio. 360 m. STUTTGART. — 20.30: Concert de literă. 23.45: Muzică de dans. 418 m. BERLIN. — 283 m. Stettin. — 20: Concert de pian. 22: Muzică ungară. 23.30: Lecţii de dans, în continuare, muzică de dans. 473 m. LANGENBERG. — 234 tt. Muenster. — 21: Concert. 22: Cont, în continuare, muzică de dans. 487 m. PRAGA. — 19.20: Cursui. engleză. 20.05: Trans. din Brno. 23.15: Gramofon. 489.4 m. ZURICH. — 21: Muzică religioasă. 21.50: Concert de lied-urî. 2.30: Orch. radio. 516.3 m. VIENA. — 283.5 m. Innsbruck. — 245.9 m. Linz. — 12: Concert. 16: Radiofotografii. 10.30- Concert. 18: Ora muzicală pentru copii. 21.30: Trans, din Budapesta, în continuare, muzică de dans. După terminarea programului, trans, de radiofotografii. 533 m. MUENCHEN. —239 m. Nurenberg. — 20.30: Concert. 21.05 Muzică de cameră. 23.45: Muzică de dans. 1725 m. PARIS (Clichy). — 19.35-. Gramofon. 20.05: Gramofon. 21: Oacheş. radio. 550 m. BUDAPESTA. — 10.15: Gramofon. 13.05: Concert. 19.11: Curs de slovacă. 18.45: Conc. 20.40 : Curs de germană. 21.30: Concert de gală. 23.10: Concert. 760 m. GENEVA. —17.30: Muzică de cafenea. 21.40: „Puterea destinului’’. operă de Verdi. 298 şi 1071 m. HILVERSUM. — 20.55: Curs de engleză. 21.40: Conc. 22.40: Concert. 20.30: Gramofon. 1290 m. CONSTANTINOPOL. — 15.30: Muzică turcească 16.30- Concert. 18.30: Muzică turcească, noutăţi. 1411 m. VARŞOVIA. — 20.25: Gramofon. 21.30: Trans. din Buda-’ pesta. 24. Muzică de dans. Spectacolele săptămânii Dela 23 Noembrie — 1 Decembrie Zilele I Opera Română Teatrul Naţional Teatrul Ventura Teatrul Regina Maria Teatrul Fantasio Studio TNational Teatrul Lipscani Teatrul Liric Comp. Colibri Fantome şi paiaţe L. Cavalerul Rozelor O femee fără importanţă Melo Iubire ispăşită Pimpette Muşcata din fereastră Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare M. Boris Gudunov Maior Barbara Melo Profesiunea d-nei Warren Pimpette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare M. Aida O femee fără importanţă Melo iubire ispăşită Pimpette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare J. Cavalerul Rozelor Avarul şi Şalele lui Potemkin vior barbara Melo Iubire ispăşită Proeisiunea d-nei Warren Pimpette Jocul iubirei şi al geloziei Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare V. Cavaleru! Rozelor Festival Melo Fetele de azi Englezul mâncat de leiMary Dugana" ' Mărgeluş Vânzătorul de păsări Groaza cea mare S. Cavaleria Rusticană şi Paiaţe O scrisoare pierdută Marele Duhovnic Fraţi de cruce Melo Iubire Ispăşită Fetele de azi Englezul mâncat de lei Muşcata din fereastră Mary Dugan Mărgeluş Vânzătorul de păsări Sicriul de carne, sabotaj, o vizită nocturnă D. Lakme Povestirile lui Hofman Maior Barbara Marele Duhovnic Melo Melo Iubire Ispăşită Fetele de azi Englezul mâncat de lei Jocul iubirei şi al geloziei Mary Dugan Mărgeluș Vânzătorulde pasări Sicriul de carne, Sabotaj, o vizită nocturnă A apărut no. 87 al revistei CONTIMPORANUL cu un senzaţional articol al d-lui Dem. Theodorescu : LEAFA LUI VIDRIGHIN, SAU CAT COSTA CACANARUL DE LA TIMIŞOARA... Un portret succint şi fantezist al d-lui Madgearu, semnează I. G. Costin. Vampirul, nuvelă acidă de I. Vinea. St. Vidran publică un articol luminos şi de vaste vederi despre: „Prosperitatea Americei’’, iar Ion Scutaru analizând consecinţele „Dezastrului de la Wall Street”. O schiţă plină de vervă juvenilă şi de imaginaţie sprintenă publică d. Barbu Brezeanu, Studii de Manole Sebastian, Sandu Russet, note de literatură şi teatru, ilustraţii de Henri Daniel şi Petre Iorguiescu. Preţul unui exemplar 4 lei SFOVEDANA ÎNVINS acesta este titlul nouei lucrări a lui PANAIT ISTRATI In această lucrare autorul ne descrie pe larg cum a fost primit in Rusia Sovietică, cum a colindat-o de la un capăt la altul, ce a văzut prin diferitele ei ţinuturi, ce impresii a avut şi la ce amare concluzii a ajuns in cele din urmă. Cele scrise de Panait Istrati, sunt lucruri exrem de interesante şi fac vâlvă în toate ţările. Editura „CUGETAREA’. Lei 65.R OSTITI Baloane Săpun“ deschise de Grigore Patriciu (Geer Patrick) Editura „Cultura Românească“ De vânzare la toate librăriile Preţul 89 lei UNUI Luni 25 Noemb. 1929