Curentul, mai 1930 (Anul 3, nr. 815-844)
1930-05-01 / nr. 815
«sissBBBistiBBBiaaiBB^siaaaisaBBaaBBBHBaBHBiBaHji B ■ _________ ,,, R WM-vr*mmwmnMywmm*m** § Capsai $i B B Ba PREVEDEREA“ Rezerve peste Le! 120.000.000 J Scria l-a — Cupon No. 35 ■ — Cititorii şi Abonaţii Ziarului „CURENTUL” care vor silangi şi trimite 5 B fie Administraţiei Ziarului nostru fie direct direcţiunei generale a S. A. R. B de Asigurări „PrinVtiUEREA“ din Bucureşti Str. Nicolae Hlipescu No. 210B (Casa Albă) Seria t-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o Poliţă de asigu- ■ B rare „CAPITALIZARE" Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare m O la sorţi) in valoare de Lei 20.000 a Societăţii ,PREVEDEREA“ cu care vor nu participa în mod gratuit la prima tragere de amortizare. * Kjjijwaiiimite'wiim'wwniwwi'eBipiiBiHiWKiMimiWliWHmwimt Numai Până la 10 raaiu Se mai vinde cupreţuri derizorii la Bazarul fix Strada Colţei 31 deja Lei XOE m e“'orlsaS!S5 95 Zeir Tost D 150 PopSÎm350 195 Poplme In-hn\OKft tregi aloe “«o ioU N”"’"S273 175 Coiecrcionfi Profilaţi de Ocaziune Ultimele zile se vinde cu preţuri derizorii La Bazarul fix Colţei 31 mmsa Bayonul de Cămăşi Comandă Complect organizat şi reasortat în desenele cele mai noi la iBazaruî fix Str. Colţei 31 j Vtreflsa m i însuraţi ( 9 Atunci scriţi fetelor din Gre* 15 «a! Intr’adevăr, acolo, a sosit deunăzi un transport de 1000 viitorigineri Amănunta găsiţi In care a apărut azi şi care mal ■ cuprinde 60 de clişee despre: ■ infime tocirea catastrofa din fl B yWtestu — Oprirea unui tren ■ I in. Prin mers. Vesti din noua ■ planetă transneptun. — Ulti- fle unele materiuri de football. ■ Un exemplar: 8 Lei ■ Pentru o bună dlg©sile CAFEA IDEAT D. Danielian Furnizorul Curtei Regal« Str. Carol 37 Telefon 347-70 Sucur».e: Str. Sft. Nicolae Şelari No. 7 — Tel.315-98 Str. Poincare No. 1 (fosti Academiei) Telefon centrala NI 32-77 Singurie magazine de Cafea care vinde zilnic mărfi proaspătă de cea mai bună calitate cu preturi de En-gros VITE altoite în diferite varietăţi furnizează în cea mai bună calitate VARIETATE GARANTATA Fr. Iaspart-Miaş Jud. Târnava-Mare Catalog la cerere O digestie proastă şi nişte dureri de stomac care vă fac viaţa nesuferită, nu pot fi provocate probabil decât de o hyperchlorhidrie sau un exces de aciditate. Neutralizaţi deci acest exces de aciditate luând Magnesia Perhydrol Merck şi veţi îndrepta astfel principala cauză a suferinţelor Yootee. Luând Magnezia Perhydrol Merk nu trebue să aşteptaţi ore întregi pentru a resimţi o ameliorare, deoarece ea are o acţiune imediată. O pastilă de Magnesia Perhydrol Merck cu puţină apă luată imediat după masă, sau atunci când e nevoe face să dispară greaţa, arsurile, acrelile, balonarea şi indigestia sub toate formele sale. Magnezia Perhydrol Merck care e inofensivă şi uşor de luat, se găseşte în comprimate în toate farmaciile şi drogheriile. SwhiB1 foP1 vindecă repede , I durerile de capr în special ? imigrene; Şl NEVRALGIILE. Observaţi bine această marcă originală ^ pe ambalagul Calendar Miercuiri, 30 Aprilie 1930 CRT.: Sf. Apostol Iacob. CAT. : Sf. Eutropiu ISR.. 2 Jtar 5090. TEATRE NAŢIONAL , ora 8.30 ,Mina de aur" VENTURA : ora 9 „Şoarece de biserică”. REGINA MARIA: ora 9 „Topaze” și „Maximilian Bar”. FANTASIO : ora 9 , X. Y Z”. STUDIO : ora 8.45 „Fugara”, LIPSCANI( sala de sus) : ora 9 „Cro itórui fermecat”. FANTOME ŞI PAIAŢE : ora 9 . Femei ciudate”. CINEMATOGRAFE CAPITOLE „La nuit est á nous" film sonor in limba franceză ca Marie Bell, H. Rousell şi Jean Murat. TRIANON : „Două inimi într’un vals”, film jucat de ansamblul teatralul An der Wien. SELECT : Troika“, film sonor cu Olga Tchekowa şi Hans Ad. von Scheltow. ELITE : revista „Poltiţa.. vă rog“ şi filmul „Beţia simţurilor”. REGAL : ,,Romanţa Parisului“ cu Maurice Chevalier. CORSO : „Cântăreţul nebun” cu Al. Jolson film sonor. LIPSCANI: „Destinul unui ţar”, cu Alfred Abel şi Paul Harting, trupa „Arizina” cu mare balet. FLMINA: „Nunta albă”, primul film sonor cu Billie Dove şi complectam corul Florentin, BULEVARD-PALACE .Harold Lloyd printre chinezi“ primul film sonor al marelui comic. Ai R. P. A. (sala Francon): „învierea“ cu Rod laRocque și Dolores del Rio. : ,»•!:» A'‘ R. Pi' A. (sate Episcopiei): „Piratul negru“, extraordinară dramă cu Douglas Fairbanks, MARCONI: „Umbre trecătoare“ cu Ivan Mosjoukine şi compania Cioncanu. MARNA: „Broadway melody“ şi revista „Hai d’a dura". VOLTA.BUZEŞTI : In plină viteză, cu Harold Lloyd. ROMA: „Asaltul pulberăriei“ şi trapă de reviste. AMERICAN: „Pierduţi in întuneric“ cu J. Gilbert şi „Sborul dragostei“. REX: „Femeia bigamă“ Cu Evelin Black şi trupa de reviste. GLORIA: „Cartier Latin“ cu Ivan Petrovici şi Carmen Bony. In pauză iluzionistul King. DICHIU : „Scaramouche“ cu Ramon Novarro şi Alice Terry şi comedie. RAHOVA : „Aripi frânte“ cu Raymond Keane Şi Barbara Kent. FILANTROPIA : „Valetul de cupă“ cu Marcela Albani şi o complectare. ATENEUL OBOR: „Asaltul Pulberăriei” cu Don Douglas şi o comedie cu Banda Veselă. CINEMA ATENEUL GOLESCU : Preşedintele din Costa Nueva’ cu Ivan Mosjoukin şi Suszy Vernon. Complectare o comedie in 2 acte, TERRA, , Carlo Aldini înviat din morţi” comedie şi trupa Mateesca Waly. „Hegie HederRa“ Studiu psihofiziologic de d. C. A. Funda O lucrare nouă, un motiv suficient ca lectorul pasionat, avid de noui senzaţiuni intelectuale, ori de noui cunoştinţe ştiinţifice, să-şi oprească câteva momente privirea asupra copertei unei cărţi în vitrină şi apoi să-şi preocupe mintea cu noutăţile conţinutului. Lucrarea d-lui C. A. Lundo, „Magia Modernă, Sugestia şi Autosugestia“, literatură pe cât de originală pe atât de rara în special la noi, merită o atenţie deosebită. Dar noua lucrare în domeniul psichologiei experimentale, are însişiri cari întrec originalitatea subiectului. Un domeniu mistificat până azi şi deci făcut anume neinteligibil, este lămurit cu minuţiozitate şi cu mult scrupul şi metodă ştiinţifică. Zaineie vieţii noastre subconştiente sunt aduse în lumina înţelegerii Metoda analitică este ilustrată în lucrarea de care ne preocupam prin examinarea fiecărui moment psihofiziologic care duce la înfăptuirea actelor de sugestie şi autosugestie, iar metoda sintetică este întrebuinţată spre sfârşitul cărţii unde oricine află cum poate sugestiona ori cum se poate autosugestiona. Lucrarea dă posibilitatea experimentarii fenomenelor celor mai simple ori celor mai complexe, acestea din urmă cunoscute sub numele de lahirism ori de yogism. P. DANIEL fapta unei bestii CHIȘINĂU, 20.— Individul Al. Rizeanu din mahalaua Tarzania din Tighina și-a violat trei nepoate In I vârstă de 6 și 8 ani. * Bestia a fost arestată. * Ff. Nietzsche timar« aia pat, la durate şi nu mă pedepsi după fărădelegea mea!). Ce carte crezi că mi dăituse? „Antihristul‘ neamţului!... Auzisem de el, dar 11 vedeam pentru prima dată în carne şi în oase... de tipar. L-am deschis întâmplător undeva, la mijloc, aşa... ca să-i văd şi eu făptura mai de-aproape, şi uite ! astăzi nu m'am mai sim iit vrednic să intru in Sfântul Altor şi să impună fi eu pe Mântui, '■mul lumii... Păcătuit-am greu de tot, iubite frate !... T— Eşti un „supra"-preot, păruitei Intradever, ciudată fiinţă, stranie întocmire sufletească a avut „neamul“ acesta! Descendent al unei bătrâne familii de pastori, mintea mea ar vrea să înţeleagă, totuşi, ce presentiment, va fi determinat pe tatăl lui Friedrich să scrie pe certificatul de botez al priiului său copie (n. 15 Tet. 1844) cuvintele sfântului Evansheliet Luca, 1.56: „oare ce va să fie primcul acesta !..." Să fie bănuit el cumva că micul lui Friedrich Wilhelm Nietzsche va ajunge „om mare“, în sensul strict al cuvântului, şi că înspre al treizecilea an al vieţii lui „va părăsi patria sa fi viroaga patriei sale" şi se va retrage tăcut în deşertul „Iulian Apostatul ei. Co." de unde nu va reveni decât peste zece ani, transformat şi... Zarathustra (?)... fi greu de susţinut, deşi câteva rânduri mai departe şi,, fireşte, mai târzii, profund credinciosu tată, preot după rânrţuiala lui Martin Luther, a simţit nevoia să-şi alunge îndoiala iniţială, adăugând pe acelaş certificat de botez ultimul verset din primul capital al Evangheliei după Luca: ■iar copilul creştea şi se întărea în duhul. Şi a fost în pustie până î n ziua arătării lui către...“. Aci Evanghelistul Luca, al cărui obiect de preocupare era Mântuitorul Cristos arată precis: „„către Israil“. Dar părintele Nietzsche, întâiul biograf conştiincios al fiului său şi instinctiv convins că fiul nu poate fi altfel decât tatăl în ceea ce priveşte semitismul, n'a putut să specifice: nici „către Israil“, dar nici „către Germani“. Iar „către Ruşi“, ortodoxi şi mistici prin excelenţă în vremea aceia, şi după aceia, nu-l îndreptăţia nimic să se gândească!... Ne gândim noi insă astăzi, completând astfel şi lacuna de pe actul de botez al taumaturgului social din Roecken... Opera lui capitală, „dysangheliu.“ său, este poemul de acrobaţie Concepţională: „Aşa grăit-a Zarathustra“. Derivatele, şi variantele ei în acelaş timp, le cunoaştem: Origina tragediei; Omenesc, prea omenesc; Călătorul şi umbra lui; Aurora (reflexiem asupra prejudecăţilor morale;; ştiinţa veselă; Dincolo de bine şi de rău; Genealogia moralei; Apusul zeilor sau idolilor; Cazul Wagner; Antihristul; Voinţa de putere; Ecce Homo şi Consideraţiuni inactuale (în două serii). Un ‘ labirint, eu? Şi totuşi, în scopul pe care îl urmăreşte şi pe care nu pierde din vedere nicio singură dată măcar, Nietzsche are cea mai logică minte cu putinţă în ordine omenească. De aceea, firul Ariadnei în accest arsenal i-l formează pretutindeni străduinţa lui neîncetată de „a creia Într'o zi" un nou „fenomen social“: birtul cu însuşirea nouă da „supra“ Pf. Par as ch iw Angel eseu Superiorul bisericii române din Sofia (Sfârşitul nn. numărul viitor). CURENTTUL Carnetul milei 1 Specialistul — „Domnule inginer, a venit un domn“ Îl Pavăză de-abia făcuse ochi. Muzica pe care o ascultase toată noaptea, ii mai băzâia, încă, in cap. — „Ce-i, Marițo?.." întrebă el, frecdndu-se la ochi. — „Un domn vrea, musii, să vorbească cu d-voastră. Zici că nu-i din Cernăuţi fi cd.i baroni...“ — „Aha!...1* făcu Pavăză. „E baroni?... Atunci' dă-mi pantalonii să mă îmbrac". “ Cu o sprinteneală pe care nimeni nu i-ar fi putut-o bănui, după o noapte de chef, inginerul sări de-adreptul în pantalonii pe «cori Mari. Ea îi ţinea desfăcuţi, se uneăltă cu o mdnă, pieptdndndu-se cu cealaltă fi trecu ușa biurouluitrăgându-ji haina pe mâneci. _ „Am onoarea!.." zise un domn, scurt fi gros, sculăndu-se ceremonios de pe scau,n. . — „Cu ce vă pot servi?..." întrebă Pavăză.. .. — „Uitați, domnule inginer, eu sunt baronul Slavinsky, mare proprietar și agricultor. Am venit la d-voastră într'o chestiune de specialitate"..., — „Mă rog!..." zise Pavăză, poftindu-l pe neamț să ia loc pe scaun. Iar neamțul începu o lungă istorie din care inginerul înțelese că i se întâmplase un bucluc vamal. Comandase un vagon cu superfosfat — un îngrăşământ chimic şi taxatorul din vamă pretindea că e salpetru de Chili (tot îngrăşământ, dar lovit de taxe vamale, mult superioare). .. — „Ei, şi acuma?..! — „Acuma să mergeţi d-voastră, ca specialist — Pavăză e ingineragronom — şi să constataţi că ce-i, anume: salpetra sau superfosfat?'' Specialistul o băgă je mânecă. O fi ştiut ei, pe vremuri să deosebească, unul de altul, cele două chimicale. Astăzi, însă, după atâţia ani de când eşise din şcoală, habar nu rriai acea cum arată, la faţă, unul şi cum arată celălalt. Dar fi vedea greu so mărturisească. Omul venise, doar, la el, ca la un specialist. . „Să mergem!..." zise el, grav, pricindu şirădejdea lui Dumnezeu. Şi au plecat... — „Ce doriţi?" trieşi înainte, taxatorul. — „Penia vagonul cu îngrăşăminte..." zise, grav, specialistul, remorcând pe baron spre vagonul cu pricina. — „Dumnealui e d. inginer Pară Baloane de săpau ză, specialist..." zise baronul către taxator. __ „PoftitU" zise acesta. Și le deschise ușa vagonului. Pavăză rămase foarte încurcat. Scoase dintr'un butoiu un pumn de praf — alb-gălbui — îl frecă între degete, îl mirosi şi.l suflă, In vânt. — „Mai dă-mi niţel f1 porunci el taxatorului. Şi procedă la fel, numai că, de rândul acesta, i! suflă în direcţie opusă. Ceilalţi doi tl priveau cu evlavie. — „Mă rog..." zise Pavăză, baronului, ce crezi d-ta că'i asta?“' — „De ,domnule inginer, eu zic că-i „suparfosfat”... — „Dar d-ta ei se întoarse spre cerberul vamal. — „De, domnule inginer, eu zic ce ziceţi d-voastră Pavăză îşi luă o poziţie napoleoneană, insinucindu-şi degetul cel mare, al mâinii drepte, în răscroiala de sub braţ, a vestei. — „E superfosfat!..." rosti el, tranşant. Şi, ușurat, o porni spre trăsură... — „Văzuşi făcu baronul către taxator. —„De" răspunse acesta, umilit, „dacă-i, odată specialist.“ Şi gestul lui arătă destul de elocvent, în ce mare stimă finea el, această sacrosanctă categorie de oameni... Geer Patrik Crâmpeieeee Marinetti în România Invitat de Asociaţia „Cultura italo-română”, academicianul F. T. MARINETTI, celebrul creator al mişcării futuriste, va sosi la Bucureşti în ziua de 10 Mai, spre a ţine trei conferinţe în limba franceză, cu următoarele subiecte : Futurismul mondial , Arta plastică modernă şi Literatura italiană contemporană. Toate conferinţele vor fi Însoţite de declamaţii şi proecţia Data şi locul unde se vor ţine, vor fi anunţate ulterior. „Croitor»! fermecat” Ansamblul la Teatrul Lipseanu Sternberg anunţă ultimele 5 spectacole din această stagiune, astfel că numai până Duminică 4 Mai se mai reprezintă ,Croitorul Fermecat“ amuzantă comedie a celebrului humorist Sajara Alechem, în regia dlui J. Sternberg Decorurile au fost realizate de pictorul M. 11. Maxim, iar muzica de d. ff. Schmartzmann. Dirijat de d-l George Georgescu, concertul de încheiere a stagiunii a atras Duminecă un public neobişnuit de numeros, foarte bine dispus şi sgomotos. Programul lung, întocmit pentru preferinţe variate, cuprindea delicioasa simfonie in re major de Haydn, nuanţată de maestrul Georgescu cu o vioaie şi potrivită simplicitate, căreia i-a urmat, într-o excelentă interpretare, „Le Tombeau de Couperin“ de Maurice Ravel. Imitând pe poeţii cari, in veacul al XVI-lea, consacrau versuri, discursuri şi epitate in cinstea iluştrilor lor prieteni dispăruţi, compozitorii au reluat in Franţa această pioasă datină şi in zilele noastre. Scrisă în 1919, această închinare dedicată de Ravel, celui mai ilustru clavecinist al Franţei, era la origină o suită de şase bucăţi pentru piano. In urmă, suprimând (din cauza caracterului lor, pur pianistic) „fuga“ şi „toccata“ Ravel păstrează preludiul, forlana, menuetul şi ligandon-ul, orchestrându-le cu o bogăţie şi o densitate polifonică întradevăr fantastică. Solistul concertului, d-l SZIGETI, a cântat cu mult nerv, şi cu dexteritatea unui veritabil virtuoz, robustul contert în re major de Brahms. Arcuşul său e însă scurt, lipsit de amploare, ceea ce dăunează şi eleganţei în ţinută, şi chiar sonorităţii instrumentului. O strălucită încheiere de Program, cu „Preludiile” lui Lisz, prilej de binemeritat succes, pentru orchestranţi ca şi pentru ani maternilor. Osmîn. Recitalul de dans Floria Capsali Cunoscuta dansatoare d-na Floria Capsali anunţă cu elevele sale Vineri 2 Mai 1930 ora 9 seara la Teatrul Lyric, unicul recital de dans din stagiune cu interpretări coreografice după muzica de Schumann, Schubert, Chapin, Liszt, Debussy, Ravel, Eric Satie, Kreisler Brăiloiu, Brediceanu, Jora, Negrea, Enacovici. Biletele de vânzare la agenţia „local“ calea Victoriei 34, „Romania in 1877. Ultimul număr al marei reviste engleze ,,Slavonic Review" publică un important studiu al dlui general R. Rosetti despre „Rolul Romaniei în războiul ruso-turc de la 1877". Cronica muzicală ULTIMUL CONCERT SIMFONIC STAGIUNII Magazii literar şi artstic I. D-l Pamfil Şeicaru despre Clemenceau Ieri, la orele 5 U. a., directorul nostru, d. Pamfil Şeicaru, a conferenţiat la Teatrul Naţional despre Georges Clemenceau, inaugurând ciclul de şezători ale Societăţii Scriitorilor Români. D. Pamfil Şeicaru a zugrăvit fazele da evoluţie ale Tigrului în politica Franţei, explicând trecerile sale de la republicanismul dreyfusard, la doctrina extremei-Drepte, şi la idealurile clasice. Clemenceau, omul politic, gânditorul, scriitorul, oratorul, făuritorul Victoriei, a împânzit istoria ultimei jumătăţi de veac, şi d. Pamfil Şeicaru a evocat întreg cortegiul de prefaceri politice şi sociale determinate de Clemenceau, făcând din ora rezervată conferinţei sale, o amplă şi bogată lecţie de istorie, palpitantă de interes şi îndrăzneaţă în concluzii. După războiu, când profitorii păcii făcute cu sabia de Clemenceau, s’au dedat la o nefastă politică de lichidare a biruinţelor. Tigrul care detesta politica de dantele, a dat ultimul exemplu de bărbăţie şi de virtute antică, lăsând generaţiilor o serie de cărţi ce constituesc testamentul bătrânului soldat al Franţei, şi semnul de încredere în războiul pentru civilizaţie şi pentru cruce, care a străluminat istoria Franţei de la Clovis până în zilele noastre. II. Monumentul lui Săulescu Sculptorul O. Hau însoţit de d. Ion Minulescu, pleacă astăzi la Predeal pentru a așeza monumentul lui Mihail Săulescu, pe locul unde poetul a căzut în luptele din 1918. Monumentul va fi inaugurat în cursul acestui an, la 15 August. Joel IOSIF RATARU anunţă distinsa clientelă şi prietenii că Sâmbătă 26 Aprilie, a redeschis parcul de vară. Pe tot timp sezonului vacânta orchestra Iilmica acompaniată de cântăreţul Danuiirescu Calea Grviţei 84 -8O Spectacolele săptămânii ii ■ Zilele Teatrul Naţional Teatrul Ventura Teatrul Regina-Maria Teatrul Fantasio Studio T.Nationel Teatrul Lipscani Fantome şi Paiaţe Miercuri Mina de aur Şoarece de biserici Tapaze şi Maximilian BarX-Y. Z. Fugara Croitorul Fermecat Femei ciudate Joi Marele Duhovnic Dama cu camei ii '-""TV Şoarece de biserică s- Şoarece de biserică X. Y. Z. Fugara Croitorul Fermecat Femei eludata ... mnm Vineri Uitarea Şoarece de biserică X. Y.Z. Trenul Fantomă Croitorul Fermecat Femei eludate Sâmbătă Făcătorul de minuni Şoarece de biserică X. Y. Z. Muşcata din Fereastră Fugara Croitorul Fermecat Femeleludate “ Dama" cu Camelii Şoarece de biserică Duminica Trandafirii Gresii Şoarece de biserică • • y •, * i. • A X. Y. Z.Muşcata din Fereastră Croitorul Fermecat ...C-'KE-x. : f' Femele ludate Făcătorul de minuni “Şoarece de biserică . Joi I Mant 1930 RADIO merem sojipriiie 1930 Ce sa ascultăm astă» ? PARTEA MUZICALA. — Cu ocazia implinirei a 60 ani dela nasterea compozitorului Lehar, mai toate posturile vor transmite muzică din operete sale. Breslau (325 m.) : ora 21.30 muzică din operele lui Lehar. Leipzig (259 m.): ora 20.30 muzică de Lehar. Königsberg (276 m.): ora 19.15 muzică din operele lui Dvorak: ora 22.05 Concert Lehar. Copenhaga (281 m.): ora 21 „Liliacul“ operetă de Strauss. Londra (261 m.): ora 21A5 „Cavaleria rusticană“ operă de Mas-ROMANIA, 394 m. București. — 17. Orchestra Radio: Willy Engelberger: Dragoste de Cowboy. Suppé: Uvert, la opereta „Bocaccio". Urbach: La curtea lui Rossini — fantezie. Translateur: Cântec de leagăn. Translateur: Visul unei nopţi de bal. Verdi: Fantezie din „Trogatore“. 18 D-na Jeana Popovici, recitări. 18,15 Jurnal vorbit. 18,30 D-na Andronescu-Marunţeanu — piano. Scarlatti-Schubert: Sonata No. 6. Chopin : Fantaisie lin promptu op. 66. Andronescu-Mărunţeanu : Tango. Andronescu-Mărunţeana : Gavota. 18,50 Orchestra Radio . Lehar: Potpouri din opereta „Friederike“. 19 D. Octav Onicescu , profesor universitar. Rolul statisticei In viaţa statului. 19,20 D. Aznavorian : „Actualităţi juridice". 19,40 D. Liviu Nasta: Crizele politice din Europa. 20 Muzică românească (gramofon). 21 D-na Marica Pessione — harpă. Hasseimans: Baladă. Thomas: Capricio. Hasseimans : Aubade. Jeane Vien: Tarantelle. Saint Saens: Fantaisie. 21,20 D-na Stern — canto . Tenaglia: Arie antică. Haydn : Viaţa e rai vis. Bobin: Tăcut ea noaptea. Respighi: Ceaţa. Mascagni: Ave Maria. Tosti: Aprilie. 21,45 D. dr. Konrad Richter: Gheorge Coşbuc (în limba germană). 22 D. S. Seidmann — violoncel. 22,20 D. Nibor — diseur. Chansonete. 22,45 Jurnal vorbit AUSTRIA, 518,3 m. Vina. 352,5 m. Gratz, — 13 Concert. 16,30 Muzică pentru copii. 17 Concert 19,40 Curs de esperanto. 21,05 „Cămaşa groasă" piesă de Karlweis. In continuare concert. Lortzing, Uv, la Armurierul; Strauss : Vals; Lehar: Suită din Văduva veselă. Translateur: O nuntă In Liliput: J. Berger; Cântec ; Leopold : Mars. ANGLIA, 281 im Londra. — 15 Muzică uşoară. 16 Concert de balade. 17,25 Muzică uşoară. 18,45 cagni. 23,25 „Giani Schicht“ comedie muzicală de Puccini. Hamburg (372 m.): ora 21 Concert Lehar; ora 23.30 „Noaptea Walpurgiei din Faust de Gounod. Berlin (418 m.): ora 19.30 Concert Lehar. Milano 1501 m.) ora 22 „11 giglio d’Ali“ comedie muzicală de Romagroli. München (533 in.). om al Concert consacrat operelor lui Wagner. Geneva (760 m.), ora 22 „CincaUigra“ operetă de Di Franco. Orgă. 2,40 Vioară și pian. 21,45 Cavaleria Rusticană“ de Mascagni. 23,25 „Giani Schichi” operă de Puccini. 0,35 Muzică de dans. CEHOSLOVACIA, 486,2 u*. Praga. 16,30 Concert 17,30 Marionette. 21 Trans. de la baletul municipal. 23,17 Concert FRANȚA, 381 m. Toulouse. — H Concert. 19 Muzică de dans. 19,35 Cântece spaniole. 19,50 Bursa. 20 t'ango-uri. 21,25 Concert 1445 m. Tour Elfel. — 19,45 Jurnalul vorbit. 21,10 Meteorul. 21,20 Concert. 1725 m. Radio Paris. — 16,45 Concert. 20,30 Curs de germană. 21 Concert. GERMANIA, 283 ș 1 418 m. Borin — 15 Gramofon. 18 Vioară. 19,30 Concert din operele lui Lebar. 21* Gramofon. 21,30 Concert. 22 Concert vocal și instrumental. 23,30 Noaptea Valpurgiei, 325 m. Breslau. — 17 Concert 20,05 Muzică de dans. 21,30 Coacert din operele lui Lebar. 1,30 Gramofon. 259 m. Leipzig. — 17,30 Concert 20,30 Concert din operele lui Lehar. 22,30 Concert vocal şi instrumental, 23,30 Din Berlin. 278 m. Königsberg. — 17,30 Concert 19,15 Muzică de cameră din Dvorak. 20,20 Noutăţi. 22,05 Concert din Lehar. 23,30 Meteorul şi muzici de dans. 533 m. München. — 17 Concert 20.30 Causerie. 21 Concert consacrat operelor lui Wagner. Uv. operei Rienzi. Cântece din Olandezul zburător. Arie din Tannhäuser. Arie din Lohengrin. Uv. operei Maeştrii cântăreţi din Nürenberg. 82,39 Lectură. In continuare, muzică de dans la gramofon. ITALIA, 441 m. Roma — 14,30 Muzică uşoară. 18,30 Meteor şi concert 22,02 Concert simfonic. 501 m. Milano. — 20,15 Concert. 21.30 Concert. Ä „II giglio d’Ali“ comedie muzicală do Romagnoli, \ POLONIA, 408 m. Kattowice. — 17 Comunicate. 17,45 Gramofon. 18,45 Muzică uşoară. 21 Gramofon. 21,30 Concert de solo-uri. 1411 m varșovia. — 17,45 Gramofon. 21,30 Concert de solo-uri. 24 Muzică de dans. SPANIA, 424 m. Madrid. — 16 Concert 21 Muzică de dans. 24 Concert simfonic. UNGARIA, 550 m. Budapesta. 1015 Concert. 13,05 Muzică militară. 18,30 Concert executat de elevi de la" Academia de muzică. 20,15 Lecţii de italiană. 20,45 Arii ungare. 22 Muzică de cameră. Beethoven ( ^Quintet“. Dohnanyi: Quintet . 23,10 Concert de valsuri şi părţi din operete. Strauss: „Nibelungii“1 Lehar: „Contele de Luxenburg“ 5 Lincke, idilă din opereta „Lysis strata” ; Fall: „Femeea divorțată“! Stothart: „Rose-Marie“; Lehart „Prințesa“,,, valse zette“ ; Strauss: „Ri-