Curentul, august 1930 (Anul 3, nr. 906-936)
1930-08-01 / nr. 906
2 flOStSHtSSESOSa «BOaSfflSatAifffiiiitBBiSfflffiOSeBl „PREWS OE ÎEfi“ • ft Capital $î Reserve peste Let 120.000.090 * --------- , Seria III-a — Cupon No. 33 J Cititorii /rit „CUhtNlUL" car voi irt' 11 u mu» Administrații: 5 Ziarulu' pestru Set Ik ll-a de ♦O cupoane, vor primi gratuit o Polii* de a l* . nurareMv APITALI/AP^“ V a a populară (cu amOH'smeni Cu tragen una* — la sorț') n valoare de Lei 20.000 a Societar ,PRtVnUEKuA" cu care vor s partie pa in mod gratuit la a doua tragere de anortizare. g w Beech-Nut Drops 3 nlalwra w\ \ v o \wtumAl Bowboaine din suc de lampi,portocale, strusuri etc... La farmacii, droguerii și magazine Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de VINERI 8 AUGUST 1930, ora 10 se va ţine licitaţie publică la Direcţia Generală C. F. R. în Sala de licitaţii din Strada General Berthelot No- 8 Bucureşti, cu oferte închise şi sigilate pentru: FURNIZAREA DE 75.000 KGRULEIU DE IN FIERT Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administriei G. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru orice alte informaţii referitoare la această furnitură cei interesaţi se vor adresa Direcţiei Econmatului C. F. R. Calea Victoriei 118 etaj 5 în orice zi de lucru între orele 13-14. No. 164/348 B. NI b. Vilji Mica Publicitate Un len cuva ini IHODHI In calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile PUTETI PROCURA LA ~zpripii A FABRICA de MOBILE S. A. Târgul-Mureş Persoanele de încredere condiţiuni de plată favorabile. Marele asortiment de piane şi pianine Tr Duna Libera Literară In scopul de a stimula talentele literare în formaţiune, am hotărît înfiinţarea unei rubrici în cadrul căreia vom face loc tuturor scrierilor. Amănunte în „Gazeta Noastră ilustrată“ No. 159, apărută azi. REGIA AUTONOMA C. F. R. I 1 ■I 19Sa flUSAPIALES Impermiabile vinde închiriază Acordă AVANSURI asupra mărfurilor MAGAZINELE GENERALE Antrepositele Obor S.A. BUCUREȘTI Luterană 6 fii Arestarea unui falsificator cu manete IAŞI. 30 — Şeful postului de jandarmi din com. Pârliţi, a reuşit să aresteze pe vndiv lul Gavrilă Grentin, originar din Orhei, care de aproape 2 ani se îndeletnicia cu fabricarea moaştelor false de 2 tei. Falsificatorul arestat a arătat că are un complice în persoana lui Serafim Zelenciuc, din Călăraşi (Lăpuşna). Parchetul a dispus urmărirea şi celui de al doilea falsificator Lichefiarea cărbunelui Cosflsnare din pag. lilta materiei noui formate. Astfel de catalizatori sunt de exemplu oxydul de aluminium și oxydul de nichel. Procesul de transformare a cărbunelui într’un petrol „artificial" se petrece prin hidrogenare. T... tui are deci simplu, dacă întrebuinţarea de catalizatori, absolut necesară în procesul chimic, nu ar întâmpina dificultăţi. Acest dificult" .on,Su., în aceea că şi catalizatorii sunt supuse influenţelor de descompunere a materilor otrăvitoare care sunt perculoase şi pentru corpul disc* 1 , ( u \jioare de acest fel cu influenţă destructivă asupra atalizatorilor sunt de ex.: cianura de potasiu, arsenicul şi vaporii de sulf. Or, la procesul acesta de lichefiare a cărbunelui se degajează astfel de vapori otrăvitori în cantităţi enorme. Problema se punea iga dar de a putea feri cărbunele de influenta „ucigătoare“ a materiilor otrăvitoare, pentru a putea face intregul proces de transformare foriabil. Căci atâta timp cât lipseşte rentabilitatea unei fabricationi, valoarea ei practică este mică, şi redusă la experimentări de laborator. Până acum lucrul golua s’a petrecut pe o cale nu numai complicată, dar şi foarte costisitoare, ceeace a făcut imposibilă orice concurenţă cu petrolul natural. Se pare că nouile patente pe carie G. Farbenindustrie le deţine acuma, pentru lichefiarea cărbunelui, conţin şi secretul pentru înlăturarea materiilor incomode și periculoase care se degajează. Noua metodă constă în aceea că Methanul, care rezultă in procesul chimic ca un produs secundar neutilizabil, este acuma înlăturat, fiind trimis prin tuburi de porțelan încălzite la 1100 de grade cu o viteză extraordinară, transformându-se astfel în benzol şi depunându-se sub forma aceasta. In cazul acesta, desigur că şi întrebuinţarea de catalizator, ar deveni poate de prisos. Cam într’aceasta ar consta noua metodă pentru extrage-rea de benzină şi ulei din cărbune. Mai multe amănunte asupra noului procedeu nu se cunosc încă, dar dacă dificultăţile de până acuma au reuşit să fie înlăturate, pentru ca transformarea să devie rentabilă, problema lichefierii cărbunelui va căpăta o importanţă economică de prim ordin pentru ţările care până acuma importau derivatele petrolului, precum şi pentru ţările, producătoare şi exportatoare de petrol. Ion Silueru Numai veritabilele garantează buna calitate fi eficacitatea. La Tribunalele Militare Plutonier condamnat Consiliul de răsboiu al corpului II armată secţia I-a, prezidată de dl Iacob Bălăcescu, asistat de d. comisar regal Itcod. Pomponiu Victor şi grefier Casapii a judecat în contumacie, procesul plutonierului Proetrova Const din reg. 6 Vtori, acuzat de dezertare la inamic. Consiliul l-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. Achitat Acelaşi consiliu a judecat şi procesul soldatului Duţu Paraschiv din reg. 2 grăniceri, acuzat de furt de efecte militare. In urma concluziilor puse de d. avocat Mihail Traian, consiliul a achitat pe soldat. Amnistiat A fost amnistiat prin I. D. soldatul Ioan Gheorghe din Pirotechnia Armatei. Uniformizarea sistemelor pedagogice in şcoalele normale Ministerul instrucţiunii a constatat că profesorii de pedagogie de la şcoale normale, predau această materie după principii pedagogice diferite şi chiar contradictorii. Din motive de unitate pedagogică, ministerul a trimis o circulară tuturor profesorilor de pedagogie prin care le cere să înainteze câte un memoriu prin care să arate sistemul pedagogic întrebuinţat şi rezultatele obţinute. Aceste memorii vor fi centralizate şi aptă se va numi o comisiune care să studieze pe baza lor şi să găsească mijlocul de a se uniformiza predarea pedagogiei în școalele normale atât din punct de vedere teoretic cât și cel aplicat. Excursia Academiei Comerciale din Bucureşti Domnişoarele şi domnii studenţi ai Academiei de Inalte studii Comerciale şi industriale din Bucureşti, cari au absolvit cursurile anului III, seria 1929—30 şi cari au fost admişi ca participanţi la excursia de studii, organizată de către Asociaţia Studenţilor, care va avea loc între 4 August şi 4 Septembrie a. c., sunt rugaţi a se prezenta în ziua de 3 August a. c. ora 10 a. m., în strada N. Filipescu No. 8, la d. Valeriu Oancea, preşedintele romitetul de organizarea excursiei în străinătate, unde vor primi ultimele instrucțiuni cu privire la excursie. Jubileul revistei medicale „Spitalul" In ziua de 8 şi 9 Noembrie a. C. vor avea loc serbările jubileului de 50 ani al revistei medicale ,,Spitalul“. Cu această ocazie sa luat deciziunea ca în prima zi a serbărei (Sâmbătă 8 Noembrie orele 3—6 p. m.) să aibe loc diverse comunicări ştiinţifice făcute de către actualii şi foştii membrii din comitetele de redacţie ale revistei. Comunicarea ştiinţifică să corespundă pe cât e posibil următoarele deziderate: a) Să aibă o notă originală personelă. b) Expunerea să nu depăşească 10 minute. c) Să fie scrisă la maşină. d) Să fie prezentată până la 1 Octombrie a. c. ------------ «8—«............-■■■ Exproprierea golurilor de munte în Prahova Ploeşti, 30. — Exproprierea golurilor de munţi, continuă cu multă intensitate la comisia de ocol Sinaia. S’au dat până în prezent mai multe hotăriri de expropriere ale munților din corn. Teşila. D. Ion T. Socolescu, consilier agricol al judeţului, a dat astăzi o circulară tuturor comunelor cu goluri de munte, prin care aduce la cunoştinţa celor nemulţumiţi de hotărârile citite, să facă imediat contestaţie la comisiunea judeţeană de expropriere, care funcţionează pe lângă tribunalul local, întreaga suprafață de goluri de munte expropriate, se va arenda comunelor care au lipsă de islazuri, Statul rezervându-și un drept de control. PH nthm-rut Bravo Cărăbuş Cel mai mare succes obţine revista „Bravo Cărăbuş“ de Nic. Vlădoianu şi N.Constantinescu la teatrul Cărăbuş, unde toţi protagoniştii trupei, în frunte cu marele artist Tănase sunt ovaţionaţi frenetic de un public, ce continua a veni din zi în zi, în număr cât mai mare la această grandioasă şi superbă revistă. „Familia Bits"* Astă seară Joi 31 crt. are loc la „Parcul Otetelişeanu“ premiera delicioasei comedii „Familia Blis“ (Weekend) cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra, şi d. Ion Manolescu în rolurile principale. In alte roluri d-nele Silvia Dumitrescu, Tita Cristescu, Tea Dori, Charlotte Brodier şi d-nii Al. Finţi, G. Groner, J. Constantinescu, etc. etc*. O nouă simfonie a lui Igor Strawinski In toamna anului acesta, vestita orchestră simfonică din Boston al cărei diriginte principal este S. Rusevicky, îşi va sărbători împllnirea de 50 de ani de la înfiinţară ei. Pentru sărbătoarea acestui jubileu se organizează un mare concert festiv, la care se va executa pentru prima oară, noua compoziţie a lui Igor Strawinski, „Simfonia corală“, care e aşteptată cu un neobişnuit Interes. (Ceps). Mormântul lui Cicero Câţiva km. de la Fornios în apropierea de drumul spre Gaeta, se află, pe terenul unui ţăran italian, mormântul lui Cicero, celebrul orator roman Cicero a avut în Formia o vilă, unde se ascundea de urmăritorii săi, mercenari ai lui Marcu Antoniu. A fost aci prins şi omorât. Urmăritorii i-au tăiat lui Cicero capul şi mâinile, pe care li-au trimis la Roma, unde au fost expuse în for. Familia celebrului orator au înmormântat rămăşiţele lui Cicero în apropiere de locul unde crima a fost făptuită. Deasupra mormântului s’a ridicat o simplă moviă, care a rezistat timp de 2000 de ani. Instituţiile pentru proteguirea monumentelor, a hotărât de curând, ca mormântul lui Cicero să fie proclamat amintire istorică naţională, la care nimeni nu poate efectua schimbări. Actualul proprietar al terenurilui a fost înştiinţat despre această hotărâre, care a fost întărită de guvern, şi în curând va pleca şi o comisiune care se va interesa de îngrijirea mormântului. Gorki va redacta „Istoria războiului civil“ din Rusia Sovietică Editura de Stat din Moscova va scoate în curând o operă apitală referitoare la războiul civil din Rusia sovietică şi care va cuprinde nu ••• meroase volume. In fruntea comitetului , pentru. redactarea acestei opere va sta Maxim Gorki, care a anunţat că primeşte această funcţiune. ■ . ' ___ Vineri I August 1930 Carnetul milei Calendar Joi 31 Iulie 1930 ORT: Sf. Evdochim (Lăsata secului). CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola. ISR.: 8 Av. 5690. TEATRE PARCUL OTETELEŞEANU: „Familia Bliss“ (premieră). CĂRĂBUŞ: ,,Bravo Cărăbuşi" NEPTUN: ,,Odată şi bine“. BărITE: „Dai un ban... dar Iacei“ VICTORIA (fostă Marconi): „423“. CINEMATOGRAFE TRIANON: Valia“ cu Lia de Putty. REGAL: închis pentru reparaţie. LUX: închis pentru reparaţie. CAPITOL: „De ce iubim“? cu Norma Shearer şi Lewis Stone. SELECT este Închis pentru renovare. FEMINA: Reluarea filmului „Jeanine“. VOX : „Noroc la femei“ film sonor. Vorbit, cântat cu Bessie Lowe şi Charles King. CORSO: „Broadway Melody“ cu Anita Page şi Charles Ring, BULEVARD PALACE: „Flota sburătoare“ cu Ramon Novarro şi Anita Page. LIPSCANI: „Gösta Berlins“ cu Greta Garbo şi Lars Hanson. Trupa de reviste Juvenal A. R. P. A. (sala Franklin): „Cavalerul Rozelor” cu Huguette Duilos, Jacques Catelain. SALA EPISCOPIEI: „Căpitanul Rascasse“ cu Gabriel Gabrio, Claude Merelle, Jean Helbing. TERRA: 2 filme: ,,Zeiţa verde” şi Culen Landys în „Tinereţe fericită“. Trupa Jean Revo. MARNA: ,,Cartierul latin“ cu Ivan Petrovici şi Carmen Boni. MARCONI: „Vraja Inimei“ aventură, comedie şi artişti. GRADINA VOLTA BUZEŞTI: „Umbre albe” film sonor cu Monte Blue şi Raquel Torres, Complectare sonoră. ROMA: „Fatalitatea din Vest“ cu Dick Haton, „Fata Şerifului“ şi trupa de artişti. FILANTROPIA: ,,Trandafirii însângeraţi“ şi o comedie. AMERICAN: ,,Fata din America“ cu Anny Ondra şi comedie. ENEIU: , Cano. diabolică” cu Greta Barbo şi John Gilbert şi o comedie Stan şi Bran. REX: ,,Copiii Furtunei“ şi „Regele Bulevardelor“ şi o complectare. GLORIA (grădină): Trupa Roland de lass! comedie în 3 acte. „Când bărbatul vrea“. ,,Un regat pentru o femee" 8 acte şi o complectare. RAHOVA: ,,Prada albă“ cu Vladimir Gaidaroff, Claire Rommer şi Dolly Davis. CINEMA BOGACIU: ,,Malec sportiv din dragoste” şi o comedie. GRADINA BOGACIU: „Noaptea Păcatului” cu Lya de Putty. FACLA: „The Divine Lady” cu Cortine Griffith. Sonor şi cântat. Complectare sonoră. BARCELONA: „Noaptea de amor“ cu Vilma Banki şi Ronald Colman, comedie şi artişti. ŞERBAN VODĂ: ,,Wings“ (Aripi) şi o comedie. TEATRUL LILIACUL CINEMA : Sârma ghimpată cu Pola Negri şi revista „Ai, n’ai trebue să dai“. LEONARD (Tei): „Rasputin“ cu Al. Malikeit, Nathalia Lisenko şi Jack Trevor. GRADINA VOEVODUL MIHAI: „Beţia simţurilor“ cu Gina Manes, Lars Hanson; ,,Zâna mărilor“ Comedie şi artişti. DOROBANŢI (Drăguş): ,,Târgul de Sclave” cu Billie Dove şi comedie cu Malec. In vremurile acestea de egoism feroce, pilda lui Vasile Ichimescu e reconfortantă. In oraşul de provincie, în care s'a petrecut istoria asta, toată lumea o cunoaşte. Eu am aflat-o dv. d-na Valerescu, directoarea unei şcoli de fete din localitate. Vasile Ichimescu, intendent ai f pitalului, avea tot ce-i trebuie unui om, ca să fie fericit: slujba slujbă, afacerile afaceri — dacă nu curge, pică! — şi, mai presus de toate, o nevastă tânără şi frumuşică, cu ochii mari şi cu sprinetile lungi şi cu o carne, pe dânsa, atât de pietroasă, că cine îi doiea un pumn — aşa, în glumă — ni pierea drept la Ghiulamila, simpaticul ,,ortopedist" din Capitală, ca să puie mâna în gips. Şi cu toate astea, pe Ichimescu il rodea un cancer fără leac: poliţele nopii... Părintele Miluescu, parohul de la Sfinţii împăraţi, era o personalitate a târgului. Osebit de catedra de la gimnaziu, era consilier comunal şi membru in comitetul eforiei spitalului. Iar acum în urmă, valurile politicei îi rezervaseră un scaun sub cupola palatului din Dealul Mitropoliei. Se înţelege uşor, deci, că atâtea onoruri, toate remunerate, trebuiau să influenţeze, în chip fericit, averea Sfinţiei-sale. Aşa că popa era om bogat. Punând în practică percepţele Rupturii, privitoare la cei nevoiaşi, popa împrumuta pe poliţe, în dreapta şin stânga, cu dobânzi potrivite — între 50 şi 80 la sută — fără să atingă, niciodată, dobânda de sută ’n sută dela care, după părerea lui, începea adevărata cămătărie... Aşa se face că Ichimescu, intendentul, s'a pomenit dator, părinte, lui,vreo 50.000 de lei, pe poliţe. In alte timpuri, intendentul s’ar fi dat peste cap să-şi onoreze semnătura. Azi, însă, era peste poate. Poliţele au venit la scadenţă şi Batoane de scumt s au protestat, popa a făcut acţiune cambiaă, a câştigat, şi-a sechestrat dilorul şi a fixat termen de efecuare. De la primirea somaţiei, intendentul încercase câteva demersuri, toate infructuoase. Cu două zile înainte de „vânzare“, s'au întâlnit pe stradă. (Iczimescu era cu nevastă-sa). Ce i s'i fi părut popii, nu se ştie. Dar, la despărţire, i-a spus aşa: — „Să fie dumneaiei mâini dimineaţă la mine !' Om mai vorbi!...“ Ce-or fi vorbit amândoi, a doua zi, iar nu se știe. Dar la amiază femeia li aducea lui bărbat său polițele toate, împreună, cu titlul executor. Popa le făcea credit „pe cuvânt". Descoperise, însă, că nevasta intendentului avea scriere frumoasă și se 'nvoi să-i copieze pe curat — câte două-trei cCa'-'ri, -'‘mir. ■/aţa — discursurile pe cari deputatul avea de gând să le ţină în parlament Peste două zile s'a întâmplat scandalul ace'- de care a huit tot târgul mai bine de două săptămâni. (Şi, în împrejurarea -sa şi-a doved’’ ‘ altruismul de care vă vorbeam). Nevastă-sa /■ spălat putina cu un locotenent, mutat de curând în altă garnizoană... Pe Ichimescu, groaznica veste l-a ajuns la cafenea. Erau acolo — pe puţin — vreo douăzeci de inşi Puteţi, deci, să mă cor’oiaţi. Când grefierul tribunalului, cu care era bun prieten, i-a expus împrejurările în care soţia ini’ se urase în tren, la braţul ofiţerului şi urmată de ordonanţa, care-î ducea bagajul, bietul Ichimescu atâta a apucat să zică: „Vai da mine şi de mine! Ce-o să zică... părintele!...“ Nu ştiu cum judecaţi d-voastră! Pe mine insă — spun sincer — cuvintele astea m'au mişcat M'arz gândit la Corneille. Ce păcat c'a murit! Alături de „Cid“ şi „Cinin“ literatra universală s'ar fi îmbogăţit cu o nouă capodoperă... Geer Patrick Câte cinematografe sunt în Polonia După datele statistice sa află la Polonia 780 cinematografe, faţă de 631 în 1929 şi 510 in 1928. Accalele cinematografe din Polonia au ult număr total de 380.000 locuri. Cinematograful încă nu este destul de răspândit în Polonia. In Franța se află 4.800 cimematografe, în Anglia 4.600, în Grmania 5.400. In 1929 au fost rulate în Polonia 80 filme poloneze, 700 americane, 220 franceze, 120 germane. (Ceps) Piese politice la teatrul de artă din Moscova In repertoriul „Teatrului de Artă" din Moscova srau introdus în vederea stagiunii de toamnă, numeroase piese cu tendinţe politice. Pentru acestea figurează şi piesa scriitorului ucrainian Mikitenko’Luminaţi, stelelor!“, care se ocupă cu sovie- tizarea şcolilor superioare din Rusia. Montana acestei piese are loc sub regia lui Suskevici (Ceps). Clopotele din gările sovertice pentru scopuri industriale Consiliul economiei naţionale a tip târât Împreună cu direcţiunea, căilor ferate, ridicarea clopotelor delrigările ruseşti şi întrebuințarea ilor pentru scopuri industriale (Ceps). Ca în Corneille » . Farmaciile de serviciu In noaptea de Joi 31 Iulie 1930 Did. Schrîster, cal. Victoriei 188 elefon 221/54; N. S. Georgescu, ca a Griviţei 323, telefon 348/09; D Nicolau, calea Rahovei 81, telefon 325/30; Gh. Romascanu, str. Doamnei 27, telefon 820/93; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51 ; M. Paleacu, bulevardul colonel Ghica 57 ; G. Bulandra, bdul Carol 9, telefon 297/79; W. Gisser, calea Moşilor 272, telefon 832/65; Ștefan Leonescu, str. Romană colţ Tunari 2. ------- Accident de automobil la Moroni . Ploeşti, 30. — Autocamioneta No. 1615 PI., proprietatea d-lui Mihalache Dumitrescu, din com. Moreni, mergând ori cu mare viteză prin comuna Moreni, a călcat pe Alexandru Şerbănică, fracturându-i picioarele. Victima în stare gravă, a fost adusă aseară la Ploeşti şi internată în spitalul „Boldescu“ iar şoferul Florea Botoşan, arestat de jandarmii din Moreni, a fost înaintat azi lesiunei. Cărţi-Reviste A apărut „Icoana unei şcoli dintr’un colţ de ţară românesc", anuarul şcolii normale din Năsăud. Absolvenţii acestei şcoli şi doritorii de a avea cartea, se pot adresa d-lui A. Bălan, Şcoala Normală Năsăud. Cel mai pasionant roman,— de citit în vacanţe este : braţul ANDROMEDEI de GIB. MIHAESCU Un volum lei 90.— Editura Naţională S. CIORNEI La Parcu Răcanii i; ■ ,. fi . iz® - v a *••. ; ^ se mănâncă bine şi eftin 394. m. BUCUREŞTI, — 13—14,30 Jurnal vorbit, şi plăci de vorbit. 18 Orh. Gr. Dinicu: Muzică românească şi muzică uşoară. 19,30 D. C. Gane: Cum era să devie Venera din Millo, românească. 19.45 Jurnal vorbit. 20 Muzică românească: plăci de gramofon. 2040 D-l Al. Bădăuţă: România la Posnan. 21 Concert simfonic (prin dooză electro-magnetică). Berlioz: Uv. la „Carnavalul Roman”. Debussy: Vrelédé â . aprés midi d’un fame. Saint Saens: Dans macabru. 21.25 D. Stella Voinescu: Bucureșteanul vara (II). 21.40 Concert simfonic Conțin tare. Tavel: Preludiul pentru o Infanta defunctă. Ravel: Five-oclork din baletul „L’enfant et Ies sortitages’. Bizet: Preludiu şi muzică de balet din ,,Carmen“. C. Franck: Variaţiuni simfonice. Dubas: L’apprenti sorrier. Massenet: Muzică de balet din „Le Cid“. 22.45 Jurnal vorbit. 23 Transmisiune de Jazz de la Basinul cu valuri maritime ,,Lidon. 259 m. LEIPZIG. 13 Concert de plăci de gramofon. 13.55 Ora staţiunei Nauen. 14 Meteorul, bursa, in continuare concert de plăci de gramofon. 15 Conf. 16 Ora copiilor. 16.40 Pentru agricultori. 17.30 Concert de orh. Humphries. 19 Conf. higienică. 20 Pentru lucrători. 20.30 Concert de mandoline. Albin. Marş. 21 Opere de Franz Liszt. 21.30 Conf. 23.15 Piesă radiofonică de Werner Illing. 356,3 m. LONDRA. 12 Concert. 17 Concert religios. 17.45 Concert de balade. 18.15 Muzică uşoară. 19.15 Ora copiilor. 20.15 Noutăţi. 20,40 Concert de muzică vocală. 21,45 Concert ,,Parkington‘'. 23,40 Muzică de arts. 360 m. STUTTGART. 13,15 Concert. 16 Ora copiilor. 17 Concert de după amiază. 18,45 Meteorul. 19,05 Conf. 20,05 Curs de limba franceză. 20,30 Concert de plăci de gramofon. 22,10 Don Juan, piesă radiofonică. 23,50 Lilly Flohr cântă chanssonete. 418 m. BERLIN, — 15 Concert de plăci de gramofon. 16,20 Conf. 16,40 Despre Franz Liszt. 17,05 Concert consacrat lui Johann Seb. Bach. In continuare concert coral. 18,30 Pentru tineret. 19 Conf. 19,30 Conf. politică. 20 Cântece corale. 20,30 Interview-ul săptămânii. 20,55 Pentru lucrători. 21 Muzică distractivă de la hotel Adlon. 22,10 Curs de limba italiană. 1,30 Muzică de dans. 441 m, ROMA. — 17,45 Comunicate agricole. 18,30 Concert vocal și instrumental. 2L30 Radio-sport. 22,02 Se RADIO 1,1 31 iulie 1930 rată de operă italiană „Manon Lescaut“ în 3 acte de Puccini. In continuare concert al arh. radio. 487 m. PRAGA. — 13,20 Trans. din Bratislava. 19 Emisiune agricolă. 19,10 Conf. 19,20 Emisiune germană. 20,30 Noutăţi. 20,35 Muzică la popoarele exotice, conf. 21,30 Muzică clasică italiană. 22,30 Concert de plăci de gramofon. 23 Sport, noutăți, sport. 23,15 Transm. de la palatul Breanke, concert de orgă. ‘ • 516,3 m. VIENA. — 12 Concert de amiază. 14 Concert de plăci de gramofon. O oră lied-uri. 16,20 Concert de după amiază. 18,20 Hilda Kohner- Bergmann spun din propriile sale poveşti. 18,50 Raport asupra călătoriilor străinilor. Conf. 19,45 Pentru doamne, cavreme. 19,45 Călătorii ,în istoria artei a Austriei de jos, conf. 20,15 Grădinile fermecate ale Indiei. Despre arta şi muzica indiană. 21 Ora, meteorul. 21,05 Concert coral executat de Erwin Frim. 21,25 Serată populară vieneză. 533 m .MÜNCHEN.17,45 Gimnastică matinală. 13,30 Concert de a-a miază. 16.urs de limba germană. 17,25 Concert de orh. 18,05 Conf. ţinută de dr. Karl Storck. 18,25 Concert executat de trio-ul radio. 19,45 Reporterul de radio cumpără un aparat fotografic, causerie. 20 Cură de limba engleză. 20,30 Conf. ţinută de dr. Hans Albrecht. 21 Concert seral. 22,35 Concert nocturn. 550 m. BUDAPESTA. 10,15 Concert de orb. de la casino-ul militar. 12,10 Serviciul internaţional asupra nivelului apelor. 13 Muzică de clopote de la biserica Universităţii. 13,05 Concert. 17 Şcoala liberă a T. F F.- ului: 1) Concert de plăci de gramofon. 2) Conf. populară. 18,10 Lectură. 18,30 Muzică uşoară. 20 Lectură. 20,20 Marşuri militare. 22 Concert executat de societatea corală de lucrători. In continuare concert al arh. de țigani Gyula Hegedűs, dela cafeneaua Bado. 1411 m. VARȘOVIA. — 14 Comunificate econom. 16,50 Conf. 17,15 Concert de plăci de gramofon. 19 Corncert de solo-uri. 20,20 Concert de plăci de gramofon. 20,45 Bursa agricolă. 21,15 Concert seral. 21,30 Audiţie din Cracovia. 23,15 Comunicate, meteorul, sport. 24 Muzică de dans de la restaurantul ,,Gastronomia“. 1725 m. PARIS (CLICHY). 13,30 Plăci de gramofon. 16,45 Muzică de dans. 17,15 Pentru copii. 17,55 Informaţiuni. 19,35 Comunicat agricol. 20 Causerie. 20,30 Lecturi literare. 20,45 Curs comercial. 21 Lecturi literare. 21,30 Jurnal sportiv. 21,45 Concert al arh. radio. 22,30 Concert.