Curentul, octombrie 1930 (Anul 3, nr. 967-997)
1930-10-14 / nr. 980
«sffi3i£8BiiiaaHKii»»»»»»»»»«Hiaaaaaufun ■ „PREVEDEREA“ la Capitalei Rezerve pesta Lei 120.000.000 ■ Seria V-a — Cupon No. 10 ■ ■ cititori*liaruui „Curentul“ cari voi strânge şi trimite Administraţiei Ziarului nostru Seria IV-a de 40 cupoane, voi primi pratuit o Poliţa de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare la sorţi) in valoare de Lei 20.000 a Societăţii „Prevederea“ cu care voi participa în mod gratuit la a patra tragere de amortizare an ti ■ km 8 HHHH rw mmbmbbBWBB W W B8B8BB88 W888W888B piniile ziarului „CURENTUL" B O N Numele.......................... Strada şi No............... Comuna........................ Județul.......................... No. 9 Cititorii ziarului nostru vor completa acest bon și-l vor înainta dimpreună cu celelalte, la terminarea seriei, administraţiei „Curentului“, pentru a participa la tragerea premiilor. Abonaţii iau parte de drept la tragere fără să fie nevoie să mai strângă bonurile, in afară de aceasta abonaţii primesc gratuit câte o poliţă de asigurare de 20.000 lei dela soc. de asigurare ..Prevederea". Suferiţi de CONSTIPAŢIE Hemoroizi, Ficat, Rinichi ! luaţi Ceai Universal care regulează funcţionarea stomacului, ficatului, intestinelor asigurând Purgaţia uşoara, regulată şi naturală. Descongestionează ficatul şi inflamaţiile Hemoroizilor calmând durerile.Măreşte secreţia uriei, eliminând otrăvurile din organism. Asigură circulaţia normală a sângelui şi întregului organism funcţionarea regulată. CUTIA LEI 95. De vânzare la Farmacii şi Droguerii MALARIN Piaţa G. Gantacuzino, 3 — Bucureşti.— ———Hi r ~*li11 IIT—I—IIUI II|i |i P |i| I «III 11 III IM I ii li iu li ii ni Băneasa ! Premiul Arcului de Triumf — fugita ori la Băneasa — a revenit iepei Răduţa a d .lui Negropontes. Pensionara lui Planner, prezentată în maximum de condiţie şi precis încălecată d© Csillag, a bătut pe Ghiaur, lipsit poate de un bun ga. 3,op. Armăsarul d-lui Schwartz era puţin rotund înainte de Cursă şi s’a resimţit de lipsa de condiţie a grajdului, contaminat până acum o săptămână de greaua epizootie a tusei. Town Lass, în progres, preceda pe Prinţişor. Baby, importaţiunea de ultimă oră, a decepţionat, terminând departe, fără să fi avut vre-un moment favorabil în parcurs. Handicapurile — trei la număr —■ au revenit aşa cum a binevoit d. Moroianu să le împartă. Fadd a câştigat spre satisfacţia egalizatorului de şanse, ca şi Opium din antrenamentul lui Verdier. Acesta n’a scăpat li’capul Edvin, decât din imprudenţa micului Verdier, bătut la luptă de Hofbauer cu Coca. Rezultatele nu ne surprind. Ne-ar mira dacă Verdier ,n’ar,. mai înghiţi un premiu după altul. Dacă grajdul ar fi constituit în societate pe acţiuni, cu d. Moroianu, administrator delegat, şi încă nu credem că şi-ar putea tăia o parte mai mare din sumele rezemat© acestui gen de premii, Pr. Crescătorilor l-a recoltat Merişor, în urma tacticei nesăbuit© a penisonarilor grajdului Grigorescu. Iată rezultatul technic: Pr. Floreasca: Fador, Mostoha, Gingaşa, 12 cai’. Cota 10 : 21—13—29—23. Pr. Pipera, Zălog, Nansuc, Barcarola. 6 cai. Cota: 138—25—13. Pr. Edorin, Coca, Călin, Nuntaş, 6 cai. Cota 10: 80—26—36. Pr. Crescătorilor, Merişor, Flaneur, Honey, 6 cai. Cota 10 : 23—15—32. Pr. Arcului de Triumf, Răduţa, Ghiaur, Town Lass, 7 cai. Cota 10: 27—15—15. Pr. Dealul Spirei; Kneaz, Harivansa, Boris. 4 cai. Cota 10: 31—11—10.50. Pr. Caimatei, Opium, Saladin, Prince de Galles. 10 cai. I Huliganul fără voie (Urmare la pagina l-a) care au grăit-o bunicii şi străbunicii, n’are nimic ofensator nici huliganic; e epitetul cu care slugile se adresează stăpânilor, era un epitet de nobleţă şi este un fel de titlu de politeţă, acordat persoanelor înstărite- Ca lui. Isac i se spune Jupan Isac, e fapt curent, fără nici o intenţie subversivă, intrat în vorba de toată ziua, şi recunoscut de literatura, lui Garagiale, Sadoveanu, Ronetti Roman, aşa cum lui Ianulea i se spune Chir Ianulea, lui Mahmud, Mahmud-Effendi şi părintelui Năstase, Sfinţia-Sa. Dacă pagina incriminată s-ar fi intitulat Kir sau Chiar Ianulea, d. Const. Graur nu sar fi supărat şi nu ne-ar fi învinuit de huliganism, din senin, tot aşa cum am fi curioşi să aflăm ce dovadă a sălbăteciei va găsi în următoarea variantă, unde tot textul a respectat aproape aidoma: MOŞ PASTARNAC „Toată lumea cunoaşte pe moş Păstârnac. Păstărnac e precupeţ. Vinele struguri ele Iaşi. Poartă in spate un coş. Moşul a pălit-o. Dau ieşit câinii înainte. Priviri-l cum se apără, ,Ţibă câine“ strigă el. Insă câinii, mi se pare că nu-l prea aud“. Asemenea text, n‘ar fi indignat nici când pe d. Const. Graur, fiindcă există în orice abecedar cu iniei variante şi nu l-a scandalizat până acum. Procedând prin eliminare, aşadar, cuvintele huliganice, de care trebuie să se apere orice autor de cărţi didactice, şi orice scriitor mai mult sau mai puţin român, în genere, sunt: jupan, Iseic, negustor, marfă şi boccea. Cum te-ai ferit de ele, eşti urban şi umanitarist. Cum te-ai atins de ele şi ai cutezat să le introduci intri un text, devii vrednic de oprobiul public şi de cele mai dorinţe rechizitorii fotografice. Căci aşa devine omul, huligan fără s’o ştie. * Domnule Const. Graur, cei cari mă cunosc ca om şi-mi răsfoesc câteodată cărţile, ştiu că n'are nimic huligan în fire şi porniri. Mai ştiu că nu cunosc nici un fel de sectarism, nici măcar acel umanitarist, care vede pivotind instincte barbare, acolo unde numai o prejudecată acută şi bănuitoare, le poate descoperi. Discuţia îmi pare aşadar, de-o dorinţă zădărnicie, fiindcă întrucât mă priveşte, e lipsită de obiect: mă văd silit să mă apăr, de-o vină pe care nu mi-o recunosc. Există în scrisul meu o schiţă: Buchetul lui Sami (Carnet de vară, pag. 65) sau în romanul întunecare, un pasagiu (pag. 157—159, vol II, ed. I), — unde se poate vedea prea bine, ce fel de instincte huliganice mă animă. Din ce năzăreală, dar, aşi fi alcătuit premeditat sau inconştient, un text atât de huliganic cum îl vezi d-ta; sau cum aş fi îngăduit colaboratorilor mei să o facă?. Există însă un exces de intoleranţă , rebours, în care cad cei mai vajnici vrăjmaşi ai sectarismului. Atunci când văd, fie chiar într'o reproducere fotografică, reconstituirea unei crime care n’a fost comisă. Tonul de sus, în care mi se impută crima de huliganism, nu mă surprindă Căci cei care se supără, nu sunt totdeauna şi cei care au dreptate- Ba chiar pe diagrama iritării, se poate măsura cât de departe e dreptatea. Cum ar spune d. Const. Graur: Indignarea vorbeşte de la sine. Cezar Petrescu HI PIS . întrunirea partidului social-democrat S a cerut modificarea legii electorale din dimineaţă secţiunile partidului social-democrat au convocat în sala „Tomis”, pe muncitorii cari fac parte din partid. S’a protestat cu acest prilej împotriva modului cum este administrată ţara, s’au discutat posibilităţile de înlăturare a şomajului şi s’a cerut modificarea legei electorale — graţie căreia — partidele burgheze obţin la alegeri mari procente. Au luat cuvântul d.nii: Const. Popovici, Mitel Petrescu, Munteanu, reprezentantul muncitorilor de la C. F. R„ Ilie Moscovici, Cărpiniş, în numele tineretului muncitoresc socialist, Gh. Petrescu-Ghempet, dela comisia locală, şi alţii. * ( S’a citit apoi o moţiune în sensul celor discutate în urma căreia, întrunirea a luat sfârşit la ora 30 da. Congresul partidului liberalgeorgist din Basarabia Discursul d-lor George Brătianu, Ştefan Ciobanu şi d. Toata Chişinău, fr. — Astăzi dimineaţă, în sala ,,Expres” a avut loc congresul provincial al partidului liberalgeorgist. Au participat delegaţi săteni din toate unghiurile Basarabiei, precum şi un mare număr de orăşeni. D. Ştefan Ciobanu, profesor universitar, deschide congresul, proclamând ca preşedinte pe d. Gheorghe Brătianu, care este primit cu tunete de aplauze. Luând din nou cuvântul, d. Ştefan Ciobanu, face un istoric al partidelor politice româneşti şi al transplantării lor în provincia de peste Prut. ’ Datorită insuficientei cunoaşteri a sufletului basarabean, văzut numai prin prisma arendaşilor politici, Basarabia n’a putut să-şi dea toată măsura realizărilor ei. In frunte însă cu fiul lui Ion I. C. Brătianu, scumpa noastră provincie îşi va cuceri locul ei meritat într’o eră de creaţie românească. D. dr. Sârbulescu, întreaga sală proclamă într’un unanim consens pe d. Ciobanu, ca preşedinte al organizaţiei basarabene a partidului liberal. (Congresul ratifică alegerea). In continuare, d. dr. Sârbulescu, declară că Basarabia a fost, este şi va fi românească. Entuziasmul nu este umbrit numai de durerile mari ale ţăranimei cu multiplele ei nevoi. (In acest timp, un ţăran din sală, cere plângând, la pâinea să se vândă, cili tr'ci Ici). Iau cuvântul d-nii: Lucescu, Darie, Wecker, Ştefanov, Cernescu, Hotin, Popovici-Bălţi, Turtureanu, Tecuci, etc. D. C. Toma, secretarul general al partidului, trece în revista evenimentele politice întâmplate în ultima săptămână. D-sa declară că Regele nu este de acord cu guvernul naţional ţărănesc, dar întrucât trebue votat bugetul, iar parlamentul nu ar fi primit alt guvern, s’a ales un guvern nou din cel vechi. In ceasul de faţă, singura nădejde rămâne d. Gheorghe Brătianu, care a raliat conştiinţele cele mai curate ale ţării Discursul d-lui George Brătianu Primit cu nesfârşite ovaţii, şeful partidului liberal, epoacă vizita făcută acum o lună in Basarabia, când circulau svonuriie cele mai alarmiste. Din fericire, prin revenirea rege, lui Carol, situaţia este astăzi consolidată. Regele a adus ordine în Stat, a pus rănduială in toate, unind în aceeaş dragoste pe toţi locuitorii ţării, fără deosebire de religie şi de obârşie. „Programul partidului nostru se rezumă la două lozinci: înfrănarea risipei banului public şi reprimarea camerei. Fac apel la spiritul Basarabiei, la acel suflet sănătos al ţăranului basarabean să nu se ia după deşartele amăgiri ala vânturătorilor de vor.be”. Banchetul întrunirea a luat sfârşit la ora 1 jun, d. a., când s’a dat un banchet în sala restaurantului „Londra”. Aici au toastat d-nii: Gheorghe Brătianu, Ştefan Ciobanu, Vaier Bulgaru, Ceaicovschi și Sârbulescu. incendiul din salin Ilia (snow) Aseară pe la orele 6 şi luni, un incendiu s’a declarat în satul Ilia, pendinte de comuna Joija (Ilfov). Imediat s’a cerut concursul pompierilor din Capitală şi la incendiu s’a dus postul de pompieri Sft. Gheorghe. Până la sosirea pompierilor 50 de căpiţe de fân ce erau aşezate pe o stivă de lemne, au fost cuprinse de flăcări. Prima grijă a pompierilor a fost de a izola ogoarele din vecinătate. După o muncă de peste două ore pompierii au reuşit să stingă focul. Au căzut pradă flăcărilor 50 de căpiţe de fân şi 200 kgr. lemne proprietatea fraţilor Constantin, Tanase şi Costache Stanciu. Pagubele întrec suma de lei 200 mii lei. S-a deschis o anchetă spre a se stabili cauzele incendiului. Intre şoferi şi prefectura de poliţie Conform nouei ordonanţe a primăriei municipiului Bucureşti, şoferii debutau ca în cursul ziei de ori să depună aparatele de taxat spre a fi modificate. Deoarece şofeurii au refuzat să depună aparatele — afară de vre-0 SC *— poliţia i-a oprit să iasă cu automobilele pe piaţă. Astfel că de alt da, s-a simţit din nou lipsa de maşini. Se crede că şofeurii sindicalişti nu vor depune aparatele conform nouei ordonanţe ci vor continua a nu esi pe piaţă până ce nu se va reveni asupra ordonanţei. Sboraiintri cupa liftesei Maiorul Burduloiu a aterizat forţat Anunţasem Sâmbătă dimineaţa că un avion Breguet, având la bord pe d-nii maior Burduloiu şi căp. Iacobescu, a decolat de la Băneasa cu direcţia Paris, în vederea câştigării cupei Bibescu, care aparţine de acum un an aceluiaş echipaj. Autorităţile aviatice au fost înştiinţate în cursul zilei de erică, avionul Breguet a fost nevoit să ateriseze în apropiere de Mets, din pricina unei defectări a conductelor de la rezervoarele suplimentare. Cum termenul în care se poate disputa sus numita cupă e încă depărtat, cei doi aviatori vor relua raidul Paris-București, probabil, chiar în primele zile ale săptămânei acesteia. ------------- Farmaciile de serviciu In noaptea de3 Octombrie 1930 Dr.lteanu, calea Victoriei S3, tel. 321-09 ; dr. V. Benţe, calea Griviţei 80, tel. 330-98 ; Napoleon Popovici, calea Rahovei 237, tel. 362-01 ; V. Barozzi, calea Călăraşilor 184 ; I. E Marcovici, calea Văcăreşti 11, tel. 338.02 ; N. Georgian, calea Dudeşii 91 ; Margareta Dinescu, b.dul Col. M. Ghica 31, tel. 305 42 ; A. Sotirescu, sos. Stefan cel Mare 4 ; I. Valeriu, str. 11 Iunie 65, tel. 305.59; Marius Steinberg, str. C. A. Hosetti 27, tel. 207-66. Grimini Tiit. întrunirea chiriaşilor dri dimineaţă la sediul din str. Academiei 15, a avut loc o întrunire sub preşidenţia d-lui B. Magder. Au luat cuvântul d-nii: arhitect Vârnav, Enescu, Nicolau, Ionescu, d-nele Propper, Stamatescu ş. a., cari au cerut intensificarea operei de construcţii populare. Carnetul : Calendar Luni 13 Octombrie ORT.: Mart. Carp şi Papii. CAT.: Sf. Eduard. ISR.: 21 Tism 5691 TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: ora 8 jum. seara : Flacăra sfântă. TEATRUL VENTURA: ora 9 seara: Şoarece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA: ora 9 sera: Trupa Reinhard. TEATRUL ELITA : , Să vezi şi să nu crezi o revistă în 2 acte şi 18 tablouri, fraioare de sagun Blândului Mocu profesori universitari. — „Domnilor...“ începu omul, nostru. „Guvernul mi-a făcut marea cinste de a-mi încredinţa o sarcină extrem de delicată şi foarte importantă. Şi, când zic Guvernul, înţeleg ţara. Deci ţara are nevoie de mine, adică,,, de noi, toţi- Vorba e, pe unde scoatem cămaşa, ca să n’o feştelim Şi nu câteva cuvinte, bine simţite, le arătă despre ce e vorba. Propunerile celor de faţă căzură, ca o grindină, pe capul bietului ales al guvernului. pevestea cu bulgarul care tăia gâtul viţelului, ca să-i scoată oaia din cap, n'a fost minciună. Dovadă e următoarea istorie, absolut autentică, pe care o deţin dintr'o sursă excelentă: Nu-i mult de când, cu ocazia unei aniversări naţionale, guvernul nostru — de pe vremea aceia — se gândi sa scoată un număr festiv, închinat României, întro mare revistă ilustrată, streină. Desemnarea persoanei care să trateze cu editorii respectivi şi care să le furnizeze materialul necesar, se desbătu într'un consiliu de miniştri Discuţiile fură extrem de animale.Fiecare dintre miniştri avea un prieten, pe care ar fi vrut să-l pricopsească). Iar meritele candidaţilor fură amplu valorificate. Unul fusese, în tinereţe, gazetar; altul cunoştea, la perfecţie, limba ţării în capitala căreia apărea revista cu pricina; al treilea avea un frate premiat la o expoziţie de pictură, şi aşa mai departe... Să-l alegem pe Mocu!...” propuse una dintre excelenţe. „El se pricepe în de-al de astea, că are acasă un album de cărţi poştale ilustrate, de toată frumuseţea..." Propunerea avu darul de a întruni majoritatea voturilor. Si prea de mirare, nu era lucrul, Blânduţu Mocu, reprezentantul linea, dintre provinciile alipite, era —în aparenţă, cel puţin — fiinţa cea mai inofensivă. — „Mocu să fie decise corul miniştrilor. Şi într'o jumătate de oră „jurnalul” fu redactat, scris la maşnă şi semnat de întreg coris-ul... La auzul acestei plăcute veşti, Blânduţa Mocu rămase cu degetul îi gură. — „Măi, să fie ai dracului!.." filozofa el. Iar prezentându-se primului ministru, în audienţă, îşi expuse programul de activitate într'o formulă de o lapidaritate spartană: — „O să fac ceva... pe cinste!” Şi cu această intenţiune lăudabilă, convocă, la anumită dată, în palatul CINEMATOGRAFE TRIANON : „Serenada dragostei” cu Ramon Novarro. Celebrii comici Fratellini in carne si oase. REGAL : „Setea de dragoste” cu Bébé Daniels şi Lloyd Hughes, SELECT : „Unde mi-e nevasta ?‘‘ operetă -omică vorbită şi dansată cu Malec şi Anita Page şi o complectare. CAPITOL: „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac Donald-VOX : „Chicque” cu Irene Nells şi „Cele trei măşti” după românii lui Charles Méré cu Jean Toulout. FLMINA: ,,Numai pe tine te am iubit” cu Hans Stüwe şi Mady Cristians. ROXY : „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette MacDonald. BULEVARD PALACE: „Unde mi-e nevasta ?” operetă comică vorbită şi dansată cu Malec şi Anita Page şi o complectam. OMNIA: ,,Fata din America” cu Anny Ondra, acompaniat de orhestra simfonică sonoră. A. R. P. A. Sala Franklin: „Adulter Imperial” cu Ivan Petrovici, Agnes Esterhazy, Mary Kid, Georg Alexander, etc, A. R. P. A. Sala Episcopiei: „Cei Trei Regi” cu Eveline Holt, Maria Foresee, Warwik Ward, John Hamilton, etc., TERRA: „Domniţa haiducilor” cu Jack Holt şi Betty Comp - Son. Complectare sonoră- Seară trupa Jean Revo. MARNA : ,,Valida” fecioara din Urnei autorităţi publice, un număr în Vilna“ cu Lya de Putty, consemnat de pictori, ziarişti, literaţi şi Alvarado şi trupa Titi Mihăilescu. MARCONI: Cam iubeşte o vieneză“ şî revista „Balanse Marghioală" cu Fizoîîe, Kanner şi Zuchy Eremir. VOLTA BUZEŞTI: „Sărutul’ film sonor cu Greta Garbo. „Stan şi Bran la cabaret”, comedie vorbită în limba franceză şi un Jurnal vorbitor. ROMA : „Şeriful trădător” cu Buffalo Bill şi o comedie au „Banda veselă”. FILANTROPIA : Malec „Marinar de apă dulce“ şi „Circul” cu Charlie Chaplin. GLORIA: „Potopul” film sonor cu Dolores Costello şi o complectare sonoră cu Benjamin Gigli. REX : „Jeanine“, film sonor cu Collen Moore şi o complectară. RAHOVA : „Sonny Boy” (Cântăreţul nebun) cu Al. Jolson şi Dave Lee. AMERICAN: „Jeanine” cu Coleen Moore şi o complectare sonoră DICKIU : „Geniu pervers” cu Walter Rilla. Complectare jurnal şi comedie. LILIACUL: ,,Suzi Saxofon” cu Anny Ondra. ATENEUL OBOR : „Femeia-Vampir” cu Greta Garbo şi o comedie. ŞERBAN VODĂ (Bellu) : Tarras Trassilo, LEONARD . ..Hoţul din Bagdad" cu Douglas Fairbanks şi o comedie. VOEVODUL MIHAI : „Grădina Eden“ operă complectă, o comedie „„S o tăcem în„m versuri!" — „Să reproducem harta României Mari „Să publicăm un rezumat de istorie naţională...“ — „Ba, mai bine, o colecţie de cântece"... Mocu ascultă, cu răbdare, ----„Domnilor" rosti el, grav. „Am uitat să vă spun un lucru Guvernul — ţi-el D-zeu! — vrea să dăm, cu această ocazie, o reproducere după picturile noastre, mai de seamă". Odată circumscrisă, pe acest teren, discuţia sfărşi prin a aduce, lumina. Se întocmi, la repezeală, o listă de tablouri „celebre" ale căror reproducţii urmau să orneze paginile revistei. Dar, tocmai când toate păreau lămurite, Blânduţa Mocu luă, din nou cuvântul: — „Domnilor, acuma mai e o chestiune. Trebuie să ne facem toate socotelile ! Va trebui să trimetem o comisiune specială cu aceste tablouri, împreună cu o gardă puternică, pentru paza lor. Pe urmă, rămâne de văzut câte vagoane vor fi trebuitoare și in ce fel trebuie să te ambalăm — „Dar pentru ce, toate astea ?.. întrebă unul dintre azistenți. Mocu râse, cu milă : — „Păi, d-ta nu pricepi că trebuie să le trimetem acolo, la faţal locului, ca să le fotografieze ăia tn culori, aşa cum ştiu ei că le trebuie Argumentul era peremptoriu toate gurile amuţiseră,, Dar cel cu întrebarea, nu se dădu bătut. — „N'ar fi mai bine, oare, să-l chemăm pe fotograful ăla, să vie el la noi Şi să le fotografieze?..." Mocu clipi din ochi, repede-repede, ca un om extras din fundul unui puţ. — „Bravo, frate!..’ îl congratula, el, călduros. „Ştii că-i bună ideia asta ? Iată ce 'nseamnă să te sfătui eu alţii! De nu erai d-ta, apoi musai ne trebuia un tug întreg,." Geer Patrick Deschiderea expoziţiei de pielărie şi încălţăminte dii dimineaţă la ora 11, juni, sapoziţia, a dat concursul său moral descis în „Parcul Carol" expoziţia de pielărie, încălţăminte şi blănărie, organizată de „Asociaţia tăbărailor şi cismarilor din România“ subt patronajul ministrului de industrie şi comerţ. La ora 11, pr. Teofil a oficiat un serviciu divin la capela societăţii ortodoxe din pavilionul Banat. La sfârşitul slujbei, S. Sa a ţinut o inimoasă cuvântare despre meritul şi importanţa unei asemenea manifestări a industriei româneşti. D. ing. GAVRIL TIMIŞ, comisarul expoziţiei, din partea ministerului de industrie şi comerţ arată că expoziţia ce se inaugurează e cea dintâi manifestare a acestei ramuri de producţie care are de luptat din greu cu criza. în situaţia aceasta, deşi am fi dorit-o cu toţii să fie altfel, nu s-a putut închega o manifestare care să întrunească pe toţi producătorii mari şi mici din aceste hranşe, greutăţile ivite în cale fiind foarte mari. Ministerul industriei şi comerţului subt al cărui patronaj are loc exşi un efectiv concurs material, urmărind prin aceasta, ca munca depusă de idiţatorii ei, cât şi de industriaşii care expun produsele lor să culeagă roadele meritate. C. I. R. PETRINGENERIU-MOŢU secretarul expoziţiei, a relevat că arta cismăriei este nepreţuită îndeajuns în ţara noastră, unde se prezintă totuşi, printre cele dintâi. Relevă numărul mare de șomeri din industria încălțămintei — peste 6000 — când această ramură de activitate românească n’a cunoscut, de când există ea, șomajul. I. D. MOGIRNIȚ.- a vorbit din partea marii industrii, relevând graba cu care a răspuns la apelul ce i s‘a adresat: Ma', vorbe?-'' dnul D. Nicolau în ninele Uniunii generale a micilor industriaşii şi d. Gr. Trancu-Iaşi. Vizitarea expoziţiei Ap.-ui, toţi cei prezenţi au vizitat cele trei pabilioane în care expozanţii şi au expus produsele lor după care a urmat o masă comună în iesuiuraulul [guar]in# 394 m. BUCUREŞTI. — 13 Plăci de gramofon: Muzică vocală. 13,30 Inforruaţiuni, bursa cerealelor, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50 Plăci de gramofon: Muzică de Orchestră. 17 Dreh. Radio: Sclisa: Marşul Cadeţilor;’ Auber: „Muta din Porţiei", av.; Bozi: Vis în doit boston. Bizet: Fantezie din „Carmen“; O. Brunetti: Ancora, Intermezzo; Coleridge Taylor: Suită africană. 1 8 D-ra Stroescu: Lecturi din Lucian Blaga. 18,15 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18,30 Orchestra Radio: Recce: Serenada dela Laguna; Jurak: „Mireco", tango; Ippolitoivhranov: Suită caucaziană; Gorhod: Fantezie din „Faust“. 10 D. prof. C. Longinescu: Despre lumină. 10,20 D. ing. Șerban: Ultimele progrese ale radiofoniei. 11,40 D. Al. Nasta: Vremuri grele pentru plugărie. 20 Plăci de gramofon: Muzică românească 20,40 D. Paul Morand: Subiect rezervat. 21 Muzică de cameră (d-na Marg. Capeleanu, violina I, d-rele Bela Sasover violina II-a, Hilda Wexler, violo şi Ana Vilig, violoncel); Glazounow: Quartet slav, 21,30 D. Perpessicius: Cărţile noi: Eminescu în englezeşte; Călătoriile lui Ion Codru Drăguşanu. 21,45 D. Ion Sârbu (acomp. de taraful Fănică Luca): Cântece vesele. 22,15 D-ra Nadia Chebap, piano: Bach: Suită franceză în sol major; Chopin: Nocturnă; Chopin: Studiu; Chopin: Mazurkă; Chopin: Vals. 22,45 Informaţiuni. 381 m. TOULOUSE. — 14 Jazz. 13 Solo de orgă. 19,30 Muzică de dans. 19,55 Orchestră argentineană. 20,45 Concert de acordeon și mandolină. 21 Operete. 21,30 Plăci de gramofon. 22 Cronica modei. 23,05 Concert de fanfară. 23,30 Orchestră simfonică. 24 Concert de acordeon. 24,30 Diverse melodii. 356 ni, LONDRA REGIONAL. ~ 12 Cântece de toamnă. 14 Muzică ușoară. 15 Concert al orchestrei radio. 18,15 Muzică de dans. 19,40 Concert consacrat operelor lui Mozart. 21,35 Concertul Prkington. 23,30 Muzică de dans. * 441 m. F.OMA. — 12 Jurnalul radio. 13,45 Concert executat de quintetul radio. 17,30 Buh meteor. 18 Concert cu fragmente .dinopere. RADIO Luni 13 Octombrie 1930 21,45 Jurnalul radio. 21 Radio-sport. 21,35 Serată cu muzică uşoară. 487 m. PRAGA. 12,15 Plăci de gramofon. 13 Meteorul, ştiri, informaţiuni. 13,30 Concert de orchestră. 14,30 Transm. din Brno. 17 Bursa. 17,20 Pentru femei. 17,30 Trans, din Bratislava. 18,40 Trails. din Brno. 20,40 Trans, din Brno. 22 doamne. 18 Conf. 18,30 Concert al orch. de ţigani Ferdinand Sovanka. 19,30 Curs de limba germană. 20,10 Curierul amatorilor de radio. 20,45 Conf. 21,15 Trans, unei reprezentaţii din studio. 22,15 Plăci de gramofon. In continuare concert. 1412 m. VARȘOVIA. — 13,10 Plăci de gramofon. 16 Comunicate economice. 16,50 Curs de limba franceză. 17,45 Plăci de gramofon. 18,45 Muzică ușoară. 20,25 Plăci de gramofon. 21 Feuilleton muzical. 21,30 Concert seral. 23,15 Concert de plăci de gramofon. 24 Muzica de dans. 517 in. VIENA. — 10,20 Meteorul. 11,15 Cota apelor. 12 Plăci de gramofon. 14 Ora, meteorul. 16,20 Concert de după amiază. 18 Ora muzicală pentru copii. 18,30 Pentru tineret. 18,55 Causerie. 19,30 Epoca sportivă. 20 Este fotografia artă? 20,30 Ora, met. 20,35 Concert distractiv. 21,30 Arii si lied-uri. 22 Fata din Navarra, intermezzo liric. In continuare concert seral. 550 m. BUDAPESTA. 10,15 Concert. 12,10 Serviciul internațional asuipra nivelului apelor. 13 Muzică de clopote. 13,05 Concert executat de orch. rusă de balalaici. 17 Pentru uşoară. 15,10 Pentru şcoli. 16,20 Muzică de dans. 17,15 Concert. 16,15 Pentru copii. 19,40 Concert de pian. 20,45 Vaudeville. 22,35 Concert simfonic. 24 Muzică de dans. şcoala polieciind Ora 17. — Gounod: Faust, muzică de Balet, Procli: Variaţiuni; Mozart: Flautul fermecat, cântate de M. Gugliemeti. Bizet: Pescuitorii de perie; Lalo Regele Isului, arii cântate de Rogatekewsky. Boris Godunov: Testamentul şi Monologul cântate de Foleescu. Berceuse: Chanson Bohemienne, cântate de trupa Chauve. Souris cu Brise şi Ershova. Verdi: Rigoletto, Caronome şi trio cu Lombardi Borgioli şi Gentile Marti 14 1930 „Sa vezi si sa nu crezi“ ...este titlul nouei reviste de Nicon-Nican-Vikin care înregistrează pe scena teatrului Elita un formidabil succes, jucându-se îr fiecare seară cu cassa închisă. D-nii Gestică Toneanu, Ionel Ţăranu, Gh. Bâcleşeanui prof. Willy, d-nele Gily Vasiliu, Jeana Delian, Mia Apostolescu, Cecils Grigoriu şi toţi ceilalţi interpreţi obţin nesfârşite aplauze şi ovaţiuni. „Să vezi şi să nu crezi” se reprezintă în fiecare seară la orele 9 jum. seara precis. Sâmbătă şi Duminică au loc matinem! la orele 5 jum. d. a.