Curentul, octombrie 1930 (Anul 3, nr. 967-997)

1930-10-14 / nr. 980

­«sffi3i£8BiiiaaHKii»»»»»»»»»«Hiaaaaaufun ■ „PREVEDEREA“ l­a Capital­ei Rezerve pesta Lei 120.000.000 ■ Seria V-a — Cupon No. 10 ■ ■ cititori*­liaruui „Curentul“ cari voi strânge şi trimite Admi­nistraţiei Ziaru­lui nostru Seria IV-a de 40 cupoane, voi primi pratuit o Poliţa de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare la sorţi) in valoare de Lei 20.000 a Societăţii „Prevederea“ cu care voi participa în mod gratuit la a patra tragere de amortizare an­ ti ■ k­m 8 HHHH rw mmbmbbBWBB W W B8B8BB88 W888W888B piniile ziarulu­i „CURENTUL" B O N Numele.......................... Strada şi No............... Comuna........................ Județul.......................... No. 9 Cititorii ziarului nostru vor completa acest bon și-l vor înainta dimpreu­nă cu celelalte, la termi­narea seriei, administra­ţiei „Curentului“, pentru a participa la tragerea premiilor. Abonaţii iau parte de drept la tragere fără să fie nevoie să mai strângă bonurile, in afară de a­­ceasta abonaţii primesc gratuit câte o poliţă de asigurare de 20.000 lei dela soc. de asigurare ..Prevederea". Suferiţi de CONSTIPAŢIE Hemoroizi, Ficat, Rinichi ! luaţi Ceai Universal care regulează funcţionarea stomacului, ficatului, intestinelor asigurând Purgaţia uşoara, regulată şi naturală. Descongestionează ficatul şi inflamaţiile Hemoroizilor calmând durerile.­­­­Măreşte secreţia uri­­ei, eliminând otrăvurile din organism. Asigură circulaţia normală a sângelui şi întregului organism funcţionarea regulată. CUTIA LEI 95. De vânzare la Farmacii şi Droguerii MALARIN Piaţa G. Gantacuzino, 3 — Bucureşti.— ———Hi r ~*li11 IIT—I—IIUI II|i |i P |i| I «III 11 III IM I ii li iu li ii ni Băneasa ! Premiul Arcului de Triumf — fu­gita ori la Băneasa — a revenit ie­­pei Răduţa a d .lui Negropontes. Pensionara lui Planner, prezentată în maximum de condiţie şi precis încălecată d© Csillag, a bătut pe Gh­iaur, lipsit poate de un bun ga. 3,op. Armăsarul d-lui Schwartz era puţin rotund înainte de Cursă şi s’a resimţit de lipsa de condiţie a graj­dului, contaminat până acum o săp­­tămână de greaua epizootie a tusei. Town Lass, în progres, preceda pe Prinţişor. Baby, importa­ţiunea de ultimă oră, a decepţionat, termi­nând departe, fără să fi avut vre-un moment favorabil în parcurs. Handicapurile — trei la număr —■ au revenit aşa cum a binevoit d. Moroianu să le împartă. Fadd­ a câştigat spre satisfacţia egalizatoru­lui de şanse, ca şi Opium din an­trenamentul lui Verdier. Acesta n’a scăpat li’capul Edvin, decât din im­prudenţa micului Verdier, bătut la luptă de Hofbauer cu Coca. Rezul­tatele nu ne surprind. Ne-ar mira dacă Verdier ,n’ar,. mai înghiţi un premiu după altul. Dacă grajdul ar fi constituit în societate pe acţiuni, cu d. Moroianu, administrator dele­­gat, şi încă nu credem că şi-ar pu­tea­ tăia o parte mai mare din su­­mele rezemat© acestui gen de pre­mii, Pr. Crescătorilor l-a recoltat Me­­rişor, în urma tacticei nesăbuit© a penisonarilor grajdului Grigorescu. Iată rezultatul technic: Pr. Floreasca: Fador, Mostoha­, Gingaşa, 12 cai’. Cota 10 : 21—13—29—23. Pr. Pipera, Zălog, Nansuc, Bar­carola. 6 cai. Cota: 138—25—13. Pr. Edorin, Coca, Călin, Nuntaş, 6 cai. Cota 10: 80—26—36. Pr. Crescătorilor, Merişor, Fla­neur, Honey, 6 cai. Cota 10 : 23—15—32. Pr. Arcului de Triumf, Răduţa, Gh­iaur, Town Lass, 7 cai. Cota 10: 27—15—15. Pr. Dealul Spirei; Kneaz, Hari­­van­sa, Boris. 4 cai. Cota 10: 31—11—10.50. Pr. Caimatei, Opium, Saladin, Prince de Galles. 10 cai. I Huliganul fără voie (Urmare la pagina l-a) care­ au grăit-o bunicii şi străbu­nicii, n’are nimic ofensator nici huliganic; e epitetul cu care slu­gile se adresează stăpânilor, era un epitet de nobleţă şi este un fel de titlu de politeţă, acordat per­soanelor înstărite- Ca lui. Isac i se spune Jupan Isac, e fapt cu­rent, fără nici o intenţie subver­sivă, intrat în vorba de toată ziua, şi recunoscut de literatura, lui Garagiale, Sadoveanu, Rone­­tti Roman, aşa cum lui Ianulea i se spune Chir Ianulea, lui Mah­mud, Mahmud-Effendi şi părin­telui Năstase, Sfinţia-Sa. Dacă pagina incriminată s-ar fi intitulat Kir sau Chiar Ianulea, d. Const. Graur nu sar fi supă­rat şi nu ne-ar fi învinuit de hu­liganism, din senin, tot a­şa cum am fi curioşi să aflăm ce dovadă a sălbăteciei va găsi în următoa­rea variantă, unde tot textul a respectat aproape aidoma: MOŞ PASTARNAC „Toată lumea cunoaşte pe moş Păstârnac. Păstărnac e precupeţ. Vinele struguri ele Iaşi. Poartă in spate un coş. Moşul a pălit-o. Dau ieşit câinii înainte. Priviri-l cum se apără, ,­Ţibă câine“ stri­gă el. Insă câinii, mi se pare că nu-l prea aud“. Asemenea text, n‘ar fi indignat nici când pe d. Const. Graur, fiindcă există în orice abecedar cu iniei variante şi nu l-a scan­dalizat până acum. Procedând prin eliminare, aşa­dar, cuvintele huliganice, de care trebuie să se apere orice autor de cărţi didac­tice, şi orice scriitor mai mult sau mai puţin român, în genere, sunt: jupan, Iseic, negustor, marfă şi boccea. Cum te-ai ferit de ele, eşti u­­rban şi umanitarist. Cum te-ai atins de ele şi ai cutezat să le in­troduci intri un text, devii vrednic de oprobiul public şi de cele mai dorinţe rechizitorii fotografice. Căci aşa devine omul, huligan fără s’o ştie. * Domnule Const. Graur, cei cari mă cunosc ca om şi-mi­ răsfoesc câteodată cărţile, ştiu că n'are nimic huligan în fire şi porniri. Mai ştiu că nu cunosc nici un fel de sectarism, nici măcar acel u­­manitarist, care vede pivotind in­stincte barbare, acolo unde nu­mai o prejudecată acută şi bănui­toare, le poate descoperi. Discuţia îmi pare aşa­dar, de-o dorinţă zădărnicie, fiindcă în­trucât mă priveşte, e lipsită de obiect: mă văd silit să mă apăr, de-o vină pe care nu mi-o recu­­nosc. Există în scrisul meu o schiţă: Buchetul lui Sami (Carnet de vară, pag. 6­5) sau în romanul întunecare, un pasagiu (pag. 157­—159, vol­ II, ed. I), — unde se poate vedea prea bine, ce fel de instincte huliganice mă ani­mă. Din ce năzăreală, dar, aşi fi alcătuit premeditat sau incon­ştient, un text atât de huliganic cum îl vezi d-ta; sau cum aş fi îngăduit colaboratorilor mei să o facă?. Există însă un exces de intole­ranţă , rebou­rs, în care cad cei mai vajnici vrăjmaşi ai sectaris­mului. Atunci când văd, fie chiar într'o reproducere fotografică, reconstituirea unei crime care n’a fost comisă. Tonul de sus, în care mi se impută crima de huli­ganism, nu mă surprindă Căci cei care se supără, nu sunt tot­deauna şi cei care au dreptate- Ba chiar pe diagrama iritării, se poate măsura cât de departe e dreptatea. Cum ar spune d. Const. Graur: Indignarea vorbeşte de la sine. Cezar Petrescu HI PI­S . întrunirea partidului social-democrat S a cerut modificarea legii electorale din dimineaţă secţiunile partidu­lui­ social-democrat au convocat în sala „Tomis”, pe muncitorii cari fac parte din partid. S’a protestat cu acest prilej îm­potriva modului cum este admini­strată ţara, s’au discutat posibili­tăţile de înlăturare a şomajului şi s’a cerut modificarea legei electo­rale — graţie căreia —­ partidele burgheze obţin la alegeri mari pro­cente. Au luat cuvântul d.nii: Const. Popovici, Mitel Petrescu, Muntea­­nu, reprezentantul muncitorilor de la C. F. R„ Ilie Moscovici, Cărpi­­niş, în numele tineretului muncito­resc socialist, Gh. Petrescu-Ghem­­pet, dela comisia locală, şi alţii. * ( S’a citit apoi o moţiune în sensul celor discutate în urma căreia, în­trunirea a luat sfârşit la ora­­ 30 d­a. Congresul partidului liberal­­georgist din Basarabia Discursul d-lor George Brătianu, Ştefan Ciobanu şi d. Toata Chişinău, fr. — Astăzi dimineaţă, în sala ,,Expres” a avut loc congre­sul provincial al partidului liberal­­georgist. Au participat delegaţi săteni din toate unghiurile Basarabiei, precum şi un mare număr de orăşeni. D. Ştefan Ciobanu­, profesor uni­versitar, deschide congresul, procla­mând ca preşedinte pe d. Gheorghe Brătianu, care este primit cu tunete de aplauze. Luând din nou cuvântul, d. Ştefan Ciobanu, face un istoric al partide­lor politice româneşti şi al tran­splantării lor în provincia de peste Prut. ’­­ Datorită insuficientei cunoaşteri a sufletului basarabean, văzut numai prin prisma arendaşilor politici, Basarabia n’a putut să-şi dea toată măsura realizărilor ei. In frunte însă cu­ fiul lui Ion I. C. Brătianu, scumpa noastră pro­vincie îşi va cuceri locul ei meri­tat într’o eră de creaţie românească. D. dr. Sârbulescu, întreaga sală proclamă într’un unanim consens pe d. Ciobanu, ca preşedinte al or­ganizaţiei basarabene a partidului liberal. (Congresul ratifică alegerea). In continuare, d. dr. Sârbulescu, declară că Basarabia a fost, este şi va fi românească. Entuziasmul nu este umbrit nu­­mai de durerile mari ale ţăran­imei cu multiplele ei nevoi. (In acest timp, un ţăran din sală, cere plângând, la pâinea să se vân­dă, cili tr'ci Ici). Iau cuvântul d-nii: Lucescu, Da­­rie, Wecker, Ştefanov, Cernescu, Hotin, Popovici-Bălţi, Turtureanu, Tecuci, etc. D. C. Tom­a, secretarul general al partidului, trece în revista eveni­mentele politice întâmplate în ulti­­ma săptămână. D-sa declară că Regele nu este de acord cu guvernul naţional ţără­­nesc, dar întrucât trebue votat bu­getul, iar parlamentul nu ar fi pri­mit alt guvern, s’a ales un guvern nou din cel vechi. In ceasul de faţă, singura nădejde rămâne d. Gheorghe Brătianu, care a raliat conştiinţele cele mai curate ale ţării Discursul d-lui George Brătianu Primit cu nesfârşite ovaţii, şeful partidului liberal, epoacă vizita fă­cută acum o lună in Basarabia, când circulau svonuriie cele mai alarmiste. Din fericire, prin revenirea r­ege, lui Carol, situaţia este astăzi conso­lidată. Regele a adus ordine în Stat, a pus rănduială in toate, unind în a­­ceeaş dragoste pe toţi locuitorii ţă­rii, fără deosebire de religie şi de obârşie. „Programul partidului nostru se rezumă la două lozinci: înfrănarea risipei banului public şi reprimarea camerei. Fac apel la spiritul Basarabiei, la acel suflet sănătos al ţăranului ba­sarabean să nu se ia după deşartele amăgiri ala vânturătorilor de vor.­be”. Banchetul întrunirea a luat­ sfârşit la ora 1 jun, d­. a., când s’a dat un banchet în sala restaurantului „Londra”. Aici au toastat d-nii: Gheorghe Brătianu, Ştefan Ciobanu, Vaier Bulgaru­, Ceaicovschi și Sârbulescu. incendiul din salin Ilia (snow) Aseară pe la orele 6 şi luni, un in­cendiu s’a declarat în satul Ilia, pen­dinte de comuna Joija (Ilfov). Imediat s’a cerut concursul pom­pierilor din Capitală şi la incendiu s’a dus postul de pompieri Sft. Gheor­gh­e. Până la sosirea pompierilor 50 de căpiţe de fân ce erau aşezate pe o stivă de lemne, au fost cuprinse de flăcări. Prima grijă a pompierilor a fost de a izola ogoarele din vecinătate. După o muncă de peste două ore pompierii au reuşit să stingă focul. Au căzut pradă flăcărilor 50 de că­piţe de fân şi 200 kgr. lemne proprie­tatea fraţilor Constantin, Ta­nase şi Costach­e Stanciu. Pagubele întrec suma de lei 200 mii lei. S-a deschis o anchetă spre a se sta­bili cauzele incendiului. Intre şoferi şi prefectura de poliţie Conform nouei ordonanţe a primă­riei municipiului Bucureşti, şofe­rii debutau ca în cursul ziei de ori să depună aparatele de taxat spre a fi modificate. Deoarece şofeurii au refuzat să depună aparatele — afară de vre-0 SC *— poliţia i-a oprit să iasă cu au­tomobilele pe piaţă. Astfel că de alt da, s-a simţit din nou lipsa de maşini. Se crede că şofeurii sindicalişti nu vor depune aparatele conform nouei ordonanţe ci vor continua a nu esi pe piaţă până ce nu se va reveni a­­supra ordonanţei. Sborai­­intri cupa liftesei Maiorul Burduloiu a ate­rizat forţat Anunţasem Sâmbătă dimineaţa că un avion Breguet, având la bord pe d­-nii maior Burduloiu şi căp. Iacobescu, a decolat de la Bă­neasa cu direcţia Paris, în vede­rea câştigării cupei Bibescu, care aparţine de acum un an aceluiaş echipaj. Autorităţile aviatice au fost în­ştiinţate în cursul zilei de eri­că, avionul Breguet a fost nevoit să ateriseze în apropiere de Mets, din pricina unei defectări a con­ductelor de la rezervoarele supli­mentare. Cum termenul în care se poate disputa sus numita cupă e încă depărtat, cei doi aviatori vor re­lua raidul Paris-București, pro­babil, chiar în primele zile ale săptămânei acesteia. -------------­ Farmaciile de serviciu In noaptea de­­3 Octom­brie 1930 Dr.­lteanu, calea Victoriei S3, tel. 321-09 ; dr. V. Benţe, calea Griviţei 80, tel. 330-98 ; Napoleon Popovici, calea Rahovei 237, tel. 362-01 ; V. Barozzi, calea Călăraşilor 184 ; I. E Marcovici, calea Văcăreşti 11, tel. 338.02 ; N­­. Georgian, calea Du­­deşii 91 ; Margareta Dinescu, b.dul Col. M. Ghica 31, tel. 305 42 ; A. So­­tirescu, sos. Stefan­ cel Mare 4 ; I. Valeriu, str. 11 Iunie 65, tel. 30­5.59; Marius Steinberg, str. C. A. Hosetti 27, tel. 207-66. Grimini Tiit. întrunirea chiriaşilor dri dimineaţă la sediul din str. Academiei 15, a avut loc o întrunire sub preşidenţia d-lui B. Magder. Au luat cuvântul d-nii: arhitect Vârnav, Enescu, Nicolau, Ionescu, d-nele Propper, Stamatescu ş. a., cari au cerut intensificarea operei de construcţii populare. Carnetul : Calendar Luni 13 Octombrie ORT.: Mart. Carp şi Papii. CAT.: Sf. Eduard. ISR.: 21 Tism­ 5691 TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: ora 8 jum. seara : Flacăra sfântă. TEATRUL VENTURA: ora 9 sea­ra: Şoarece de biserică. TEATRUL REGINA MARIA: ora 9 sera: Trupa Reinhard. TEATRUL ELITA : , Să vezi şi să nu crezi o revistă în 2 acte şi 18 tablouri, fraioare de sagun Blândului Mocu profesori universitari. — „Domnilor­...“ începu om­ul, no­stru. „Guvernul mi-a făcut marea cinste de a-mi încredinţa o sarcină extrem de delicată şi foarte impor­tantă. Şi, când zic Guvernul, înţe­leg ţara. Deci ţara are nevoie de mi­ne, adică,,, de noi, toţi- Vorba e, pe­ unde scoatem cămaşa, ca să n’o feş­telim Şi nu câteva cuvinte, bine simţite, le arătă despre ce e vorba. Propunerile celor de faţă căzură, ca o grindină, pe capul bietului ales al guvernului. pevestea cu bulgarul care tăia gâ­tul viţelului, ca să-i scoată oaia din cap, n'a fost minciună. Dovadă e ur­mătoarea istorie, absolut autentică, pe care o deţin dintr'o sursă exce­­lentă: Nu-i mult de când, cu ocazia unei aniversări naţionale, guvernul nostru — de pe vremea aceia — se gândi sa scoată un număr festiv, închinat Ro­mâniei, întro mare revistă ilustrată, streină. Desemnarea persoanei care să tra­teze cu editorii respectivi şi care să le furnizeze materialul necesar, se desbătu într'un consiliu de miniştri Discuţiile fură extrem de animale.­­Fiecare dintre miniştri ave­a un pri­eten, pe care ar fi vrut să-l pricop­sească). Iar meritele candidaţilor fură amplu valorificate. Unul fusese, în tinereţe, gazetar; altul cunoştea, la perfecţie, limba ţării în capitala căreia apărea revis­ta cu pricina; al treilea avea un fra­te premiat la o expoziţie de pictură, şi aşa mai departe... Să-l alegem pe Mocu!...” pro­puse una dintre excelenţe. „El se pri­cepe în de-a­l de astea, că are acasă un album de cărţi poştale ilustrate, de toată frumuseţea­..." Propunerea avu daru­l de a întruni majoritatea voturilor. Si prea de mi­rare, nu era lucrul, Blânduţu Mocu, reprezentantul li­ne­­a, dintre provinciile alipite, era —­­în aparenţă, cel puţin — fiinţa cea mai inofensivă. — „Mocu să fie decise corul miniştrilor. Şi într'o jumătate d­e oră „jurnalul” fu redactat, scris la maşnă şi semnat de întreg coris-­­ul... La auzul acestei plăcute veşti, Blânduţa Mocu rămase cu degetu­­l îi gură. — „Măi, să fie ai dracului!.." filo­zofa el. Iar prezentându-se primului ministru, în audienţă, îşi expuse programul de activitate într'o for­mulă de o lapidar­it­ate spartană: — „O să fac ceva... pe cinste!” Şi cu această intenţiune lăudabilă, convocă, la anumită dată, în palatul CINEMATOGRAFE TRIANON : „Serenada dragostei” cu Ramon Novarro. Celebrii co­mici Fratellini in carne si oase. REGAL : „Setea de dragoste” cu Bébé Daniels şi Lloyd Hughes, SELECT : „Unde mi-e nevasta ?‘‘ operetă -omică vorbită şi dan­sată cu Malec şi Anita Page şi o complectare. CAPITOL: „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac Donald-VOX : „Chicque” cu Irene Nells şi „Cele trei măşti” după ro­mânii lui Charles Méré cu Jean Toulout. FLMINA: ,,Numai pe tine te am iu­­bit” cu Hans Stüwe şi Mady Cristians. ROXY : „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac­Donald. BULEVARD PALACE: „Unde mi-e nevasta ?” operetă comi­că vorbită şi dansată cu Ma­lec şi Anita Page şi o complec­tam. OMNIA: ,,Fata din America” cu Anny Ondra, acompaniat de or­hestra simfonică sonoră. A. R. P. A. Sala Franklin: „Adul­ter Imperial” cu Ivan Petro­­vici, Agnes Esterhazy, Mary Kid, Georg Alexander, etc, A. R. P. A. Sala Episcopiei: „Cei Trei Regi” cu Eveline Holt, Maria Foresee, Warwik Ward, John Hamilton, etc., TERRA: „Domniţa haiducilor” cu Jack Holt şi Betty Comp - Son. Complectare sonoră- Seară trupa Jean Revo. MARNA : ,,Valida” fecioara din Urnei autorităţi publice, un număr în Vilna“ cu Lya de Putty, con­semnat de pictori, ziarişti, literaţi şi Alvarado şi trupa Titi Mihăi­­lescu. MARCONI: Cam iubeşte o vie­­neză“ şî­ revista „Balanse Mar­ghioală" cu Fi­zoîîe, Kanner şi Zuchy Eremir. VOLTA BUZEŞTI: „Sărutul’ film sonor cu Greta Garbo. „Stan şi Bran la cabaret”, comedie vor­bită în limba franceză şi un Jurnal vorbitor. ROMA : „Şeriful trădător” cu Buffalo Bill şi o comedie au „Banda veselă”. FILANTROPIA : Malec „Marinar de apă dulce“ şi „Circul” cu Charlie Chaplin. GLORIA: „Potopul” film sonor cu Dolores Costello şi o com­­plectare sonoră cu Benjamin Gigli. REX : „Jeanine“, film sonor cu Collen Moore şi o complectară. RAHOVA : „Sonny Boy” (Cântă­­­reţul nebun) cu Al. Jolson şi Dave Lee. AMERICAN: „Jeanine” cu Co­­leen Moore şi o complectare so­noră­ DICKIU : „Geniu pervers” cu Walter Rilla. Complectare jur­nal şi comedie. LILIACUL: ,,Suzi Saxofon” cu Anny Ondra. ATENEUL OBOR : „Femeia-Vam­pir” cu Greta Garbo şi o come­die. ŞERBAN VODĂ (Bellu) : Tarras Tr­assilo, LEONARD . ..Hoţul din Bagdad" cu Douglas Fairbanks şi o co­medie. VOEVODUL MIHAI : „Grădina E­­den“ operă complectă, o comedie „„S o tăcem în„m versuri!" — „Să reproducem harta Româ­­niei­ Mari „Să publicăm un rezumat de is­­torie naţională­­...“ —­ „Ba, mai bine, o colecţie de cân­tece"... Mocu ascultă, cu răbdare, ----„Domnilor" rosti el, grav. „Am uitat să vă spun un lucru Guvernul — ţi-el D-zeu! — vrea să dăm, cu a­­ceastă ocazie, o reproducere după picturile noastre, mai de seamă". Odată circumscrisă, pe acest teren, discuţia sfărşi prin a aduce­, lumina. Se întocmi, la repezeală, o listă de tablouri „celebre" ale căror reproduc­ţii urmau să orneze paginile revis­tei. Dar, tocmai când toate păreau lămurite, Blânduţa Mocu luă, din nou cuvântul: — „Domnilor, acuma mai e o ches­tiune. Trebuie să ne facem toate so­cotelile ! Va trebui să trimetem o co­­misiune specială cu aceste tablouri, împreună cu o gardă puternică, pen­tru paza lor. Pe urmă, rămâne de văzut câte vagoane vor fi trebuitoa­re și in ce fel trebuie să te amba­lăm — „Dar pentru ce, toate astea ?.. întrebă unul dintre azistenți. Mocu râse, cu milă : — „Păi, d-ta nu pricepi că trebuie să le trimetem acolo, la faţal locului, ca să le fotografieze ăia tn culori, aşa cum ştiu ei că le trebuie Argumentul era peremptoriu toate gurile amuţiseră,, Dar cel cu întrebarea, nu se dădu bătut. —­ „N'ar fi mai bine, oare, să-l che­măm pe fotograful ăla, să vie el la noi Şi să le fotografieze?..." Mocu clipi din ochi, repede-repede, ca un om extras din fundul unui puţ. — „Bravo, frate!..’ îl congratula, el, călduros. „Ştii că-i bună ideia asta ? Iată ce 'nseamnă să te sfătui eu alţii! De nu erai d-ta, apoi mu­sai ne trebuia un tug întreg,." Geer Patrick Deschiderea expoziţiei de pielărie şi încălţăminte dii dimineaţă la ora 11, juni, s­apoziţia, a dat concursul său moral descis în „Parcul Carol" expoziţia de pielărie, încălţăminte şi blănărie, organizată de „Asociaţia tăbă­railor şi cismarilor din România“ subt pa­tronajul ministrului de industrie şi comerţ. La ora 11, pr. Teofil a oficiat un serviciu divin la capela societăţii ortodoxe din pavilionul Banat. La sfârşitul slujbei, S. Sa a ţinut o i­­nimoasă cuvântare despre meritul şi importanţa unei asemenea manifes­tări a industriei româneşti. D. ing. GAVRIL TIMIŞ, comisarul expoziţiei, din partea ministerului de industrie şi comerţ arată că ex­poziţia ce se inaugurează e cea din­tâi manifestare a acestei ramuri de producţie care are de luptat din greu cu criza. în situaţia aceasta, deşi am fi dorit-o cu toţii să fie altfel, nu s-a putut închega o manifestare care să întrunească pe toţi produ­cătorii mari şi mici din aceste hran­şe, greutăţile ivite în cale fiind foar­te mari. Ministerul industriei şi comerţului subt al cărui patronaj are loc ex­şi un efectiv concurs material, ur­mărind prin aceasta, ca munca de­pusă de idiţatorii ei, cât şi de in­dustriaşii care expun produsele lor să culeagă roadele meritate. C. I. R. PETRINGENERIU-MOŢU secretarul expoziţiei, a relevat că arta cismăriei este nepreţuită în­deajuns în ţara noastră, unde se prezintă totuşi, printre cele dintâi. Relevă numărul mare de șomeri din industria încălțămintei — peste 6000 — când această ramură de activitate românească n’a cunoscut, de când e­­xistă ea, șomajul. I­. D. MOGI­RNIȚ.-­ a vorbit din partea marii industrii, relevând gra­ba cu care a răspuns la apelul ce i s‘a adresat: Ma', vorbe?-'' d­nul D. Nicolau în ninele Uniunii generale a micilor industriaşii şi d. Gr. Trancu-Iaşi. Vizitarea expoziţiei Ap.-ui, toţi cei prezenţi au vizitat cele trei pabilioane în care expo­zanţii şi au expus produsele lor du­pă care a urmat o masă comună în iesuiuraulul [gu­ar]in­# 394 m­. BUCUREŞTI. — 13 Plăci de gramofon: Muzică vocală. 13,30 In­forruaţiuni, bursa cerealelor, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50 Plăci de gramofon: Muzică de Or­­chestră. 17 Dreh. Radio: Sclisa: Mar­şul Cadeţilor;’ Auber: „Muta din Porţiei", av.; Bozi: Vis în doit bos­ton. Bizet: Fantezie din „Carmen“; O. Brunetti: Ancora, Intermezzo; Coleridge Taylor: Suită africană. 1­ 8 D-ra Stroesc­u: Lecturi din Lucian Blaga. 18,15 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18,30 Orchestra Ra­dio: Recce: Serenada dela Laguna; Jurak: „Mireco", tango; Ippolitoiv­­hranov: Suită caucaziană; Gorhod: Fantezie din „Faust“. 10 D. prof. C. Longinescu: Despre lumină. 10,20 D. ing. Șerban: Ultimele progrese ale radiofoniei. 11,40 D. Al. Nasta: Vre­muri grele pentru plugărie. 20 Plăci de gramofon: Muzică românească 20,40 D. Paul Morand: Subiect re­zervat. 21 Muzică de cameră (d-na Marg. Capeleanu, violina I, d-rele Bela Sasover violina II-a, Hilda Wexler, violo şi Ana Vil­ig, violon­­cel); Glazounow: Quartet slav, 21,30 D. Perpessicius: Cărţile noi: Emi­­nescu în englezeşte; Călătoriile lui Ion Codru Drăguşanu. 21,45 D. Ion Sârbu (acomp. de taraful Fănică Luca): Cântece vesele. 22,15 D-ra Nadia Chebap, piano: Bach: Suită franceză în sol major; Chopin: Noc­turnă; Chopin: Studiu; Chopin: Ma­­zurkă; Chopin: Vals. 22,45 Informa­­ţiuni. 381 m. TOULOUSE. — 14 Jazz. 13 Solo de orgă. 19,30 Muzică de dans. 19,55 Orchestră argentineană. 20,45 Concert de acordeon și mandolină. 21 Operete. 21,30 Plăci de gramofon. 22 Cronica modei. 23,05 Concert de fanfară. 23,30 Orchestră simfonică. 24 Concert de acordeon. 24,30 Diver­se melodii. 356 ni, LONDRA REGIONAL. ~ 12 Cântece de toamnă. 14 Muzică u­­șoară. 15 Concert al orchestrei ra­dio. 18,15 Muzică de dans. 19,40 Concert consacrat operelor lui Mo­zart. 21,35 Concertul Prkington. 23,30 Muzică de dans. * 441 m. F.OMA. — 12 Jurnalul ra­dio. 13,45 Concert executat de quin­­tetul radio. 17,30 Buh meteor. 18 Concert cu fragmente .din­­opere. RADIO Luni 13 Octombrie 1930 2­1,45 Jurnalul radio. 21 Radio-sport. 21,35 Serată cu muzică uşoară. 487 m. PRAGA.­­ 12,15 Plăci de gramofon. 13 Meteorul, ştiri, infor­maţiuni. 13,30 Concert de­ orches­tră. 14,30 Transm. din Brno. 17 Bursa. 17,20 Pentru femei. 17,30 Trans, din Bratislava. 18,40 Trails.­ din Brno. 20,40 Trans, din Brno. 22 doamne. 18 Conf. 18,30 Concert al orch. de ţigani Ferdinand Sovanka. 19,30 Curs de limba germană. 20,10 Curierul amatorilor de radio. 20,45 Conf. 21,15 Trans, unei reprezenta­ţii din studio. 22,15 Plăci de gra­mofon. In continuare concert. 1412 m. VARȘOVIA. — 13,10 Plăci de gramofon. 16 Comunicate econo­mice. 16,50 Curs de limba franceză. 17,45 Plăci de gramofon. 18,45 Mu­zică ușoară. 20,25 Plăci de gramo­fon. 21 Feuilleton muzical. 21,30 Con­cert seral. 23,15 Concert­ de plăci de gramofon. 24 Muzica de dans. 517 in. VIENA. — 10,20 Meteorul. 11,15 Cota apelor. 12 Plăci de gramo­fon. 14 Ora, meteorul. 16,20 Concert de după amiază. 18 Ora muzicală pentru copii. 18,30 Pentru tineret. 18,55 Causerie. 19,30 Epoca sportivă. 20 Este fotografia artă? 20,30 Ora, met. 20,35 Concert distractiv. 21,30 Arii si lied-uri. 22 Fata din Navarra, intermezzo liric. In continuare con­cert seral. 550 m. BUDAPESTA.­­ 10,15 Con­cert. 12,10 Serviciul internațional a­­suipra nivelului apelor. 13 Muzică de clopote. 13,05 Concert executat de orch. rusă de balalaici. 17 Pentru uşoară. 15,10 Pentru şcoli. 16,20 Mu­­zică de dans. 17,15 Concert. 16,15 Pentru copii. 19,40 Concert de pian. 20,45 Vaudeville. 22,35 Concert sim­fonic. 24 Muzică de dans. şcoala poli­eciin­d­ Ora 17. — Gounod: Faust, muzică de Balet, Procli: Variaţi­uni; Mozart: Flautul fermecat, cântate de M. Gu­­gliemeti. Bizet: Pescuitorii de perie; Lalo Regele Isului, arii cântate de Rogatekewsky. Boris Godunov: Tes­tamentul şi Monologul cântate de Foleescu. Berceuse: Chanson Bohe­­mienne, cântate de trupa Chauve. Souris cu Brise şi Ershova. Verdi: Rigoletto, Caro­nome şi trio cu Lombardi Borgioli şi Gentile Marti 14 1930 „Sa vezi si sa nu crezi“ ...este titlul nouei reviste de Nicon-Nican-Vikin care înregis­trează pe scena teatrului Elita un formidabil succes, jucându-se îr­ fiecare seară cu cassa închisă. D-nii Gestică Toneanu, Ionel Ţăranu, Gh. Bâcleşeanui prof. Willy, d-nele Gily Vasiliu, Jeana Delian, Mia Apostolescu, Cecils Grigoriu şi toţi ceilalţi interpreţi obţin nesfârşite aplauze şi ova­­ţiuni. „Să vezi şi să nu crezi” se re­prezintă în fiecare seară la orele 9 jum. seara precis. Sâmbătă şi Duminică au loc matinem! la orele 5 jum. d­. a.

Next