Curentul, martie 1931 (Anul 4, nr. 1112-1142)

1931-03-01 / nr. 1112

r­m isten® elemiul Primim spre publicare: Asociaţia generală a clerului or­todox român a intervenit stăruitor pentru a se accelera ordonanţarea salariilor clerului pe lunile anului în curs. Ea informează preoţimea că în­­târzierile sunt pricinuite de lipsa din ţară a d-lui ministru de finanţe. Pre­zenţa d-sale e necesară, pentru a se definitiva om­entările date, ca preo­ţimea să nu fie de două ori dimi­nuată la salariu. odată prin redu­­cerile de 12 %, apărute la buget, şi apoi prin curba generală de sacrificiu. Situaţia a­niilor de constatare Ieri dimineaţă la ministerul de finanţe s'a prezentat o delegaţie numeroasă de agenţi de consta­tare, din care — după cum se ştie — au fost puşi în disponibilitate circa 968 de inşi. Trei din agenţi au fost primiţi de d. C. Teianu, secretarul ge­neral al ministerului, căruia i-au expus situaţia gravă în care se află această categorie de funcţionari. A rămas ca, pentru cei din Ca­pitală să se facă un tablou cuprin­zând pe lângă datele lor ca func­ţionari şi detalii în ce priveşte si­tuaţia lor familială. Pentru cei din provincie se vor lua măsuri prin administraţie. Tendinţa este ca pe măsura po­sibilităţilor şi a vacanţelor agenţii să fie trecuţi în alte posturi. gimm­mmn ...................................................................mill PREVEDEREA 1 SOCIETATE ARORNIRA RORMItfl DE ASIGURARE strada Hicu Filipescu no. 21 CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT LEI 10.000.000 ! Seria Vlll­a — Cupon No. 9 | Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor strânge ţi trimite adm-­nistraţie­i ziarului nostru seria VllI-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de­­ asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lu-­­­nare la sorţi) in valoare de lei­­A.1X0 a Societăţii „PREVEDEREA“ cu­­ care vor participa în mod gratuit la a opta tragere de amortizare . Eu citesc numai I UMORUL Excelenta revistă umoris­tică, bogat ilustrată. Acesta e secretul c­u care îl divulg acum. C3 aceia simt totdeauna vesel, sănătos şi bine dispus. pagini ilustrate Lei Congresul LiJU din Storojineţ CERNĂUŢI, 27.­­ Joi 26 Fe­bruarie, la orele 12 dimineaţa, a a­­vut loc în oraşul Storojineţ congre­sul organizaţiei judeţene al L.A.N.C. Autorităţile încuviinţaseră ţinerea congresului, întrucât fruntaşii L. A. N. C. şi-au luat angajamentul că nu se vor produce tulburări. La rândul lor, aceşti fruntaşi au cerut să nu se aducă armată, asigurând autorităţile că pe tot timpul congresului va domni o perfectă ordine. Totuşi, cu trenul de dimineaţă au sosit din Cernăuţi 40 de jandarmi sub comanda unui căpitan. Poliţia şi jan­darmii au stat însă departe de locul întrunirii. Congresul s-a ţinut sub cerul li­ber în piaţa Maidan din marginea o­­raşului. Participă delegaţi din judeţele: Cer­năuţi, Rădăuţi, Câmpulung şi Sucea­va. Din judeţul Storojineţ sunt repre­zentate peste 20 de organizaţii să­teşti, toate cu steagurile respective. Congresul este deschis de preotul ILIUŢ, preşedintele organizaţiei din Storojineţ. Au ţinut cuvântări d-nii: avocat TCACIUC (Cernăuţi), docent uni­versitar V. TRIFU (Bucureşti), a­­vocat GHICA (Iaşi), NECHIFOR ROBU, şeful organizaţiei din Ră­dăuţi, avocat MILIAN (Bucureşti), profesor BOGDAN (Rădăuţi), HU­­MENCU, în numele ucrainienilor; MOSKALIUC, GRUSCHINSKI (în limba germană), GRIGORIAN (în limba germană), RAMANIUK (în limba ucrainiană), profesor HUŢAN şeful organizaţiei din Cernăuţi, CLI­­NICI din Cernăuţi. D. GEORGE A. C. CUZA, adu­ce salutul preşedintelui suprem al Li­gii, căruia îi va duce ca răspuns im­presiile culese la acest congres. * După ce se votează o moţiune şi­­după ce se expediază telegrame o­­magiale M. S. Regelui şi d-lui A. C. Cuza, congresul ia sfârşit. Părintele Iliuţ ia jurământul partici­panţilor. Apoi congresiştii se împrăş­tie, plecând spre sate, în cea mai per­fectă linişte. Inferacţiuni Administraţia căilor ferate a prelungit valabilitatea permiselor ziariştilor şi a administraţiilor zi­­­­relor până la 15 Martie a. c. Comisia de judecată a Corpului didactic universitar a condamnat pe d. Stan Ionescu la suspendarea pe şase luni de zile, de la catedră Examinându-se cererile de înscriere ale candidaţilor la examenul de ca­pacitate pentru profesorii de specia­litate ce va avea loc de la 15 Martie la 15 Iunie a. c., ţinut de Ministerul agriculturii şi domeniilor, au îndepli­nit condiţiunile de admitere urmă­torii : La grupa I T. Cojocaru, I. Mihnev, V. Juncu, I. Dimofte, St. Gh. Constantinescu, I. Hagi-Culev, M. Georgescu. La grupa Il-a Mihail Cazacu, Teodor Vâlcov, Const. Săvescu, Anton Bantaş, Ion Grama. La grupa IlI-a Iosif Schobel, D. G. Chiţoiu, Gh. Ashiovici, Grigore Vrabie, Leonida Georgescu, Amilcar Vasiliu, Gh. Paş­cani, Ioachim Florian, Chiril Ştefă­­nescu, Andrei Piesco, Iacob Leascu, Alexandru Potlog, Alex. Rosetti, Bliuma Levcenco, Maria Leascu, Ion Florescu, M. Gălan, Grigore Sârbu, T. Sbârcea, P. Morcovescu, Gh. Luca, Gh. M. Constantinescu, T. Celan. vânzarea produselor petrolifere Pentru Sâmbătă la­ ora 3­0, la ministerul de industrie, au fost convocaţi delegaţii marilor petro­lişti, pentru a discuta propune­rile făcute în scris, pentru repar­tiţia depozitelor în întreaga ţară, astfel ca produsele distilate să aibă o regie mai mică la produc­ţie şi un preţ mai scăzut pentru consumatori. Taxa de timb­ru la con­­turile curente Comisiunea centrală a timbrului în şedinţa din 26 Februarie a. c., a fixat următoarele nouă norme de aplicare a acestei legi . Convenţiunea de deschidere de credit simplu sau în cont curent pe care se ocupă art. 14, paragraful 6 din legea timbrului, implică — după cum evident reese din al. II al textului sus citat — o înțelegere prealabilă, prin care cineva se o­­bligă, independent de orice opera­ţiune imediată, să procure altuia bani sau mărfuri pe credit într’un timp şi până la o limită anume de­terminată sau chiar fără o atare limită. O asemenea convenţiine nu se va conforma deci cu creditul care se face in momentul încheereî unei vânzări cumpărătorului unor măr­furi pentru intreg sau parte din preţul acelor mărfuri, o atare ope­raţiune constituind o sim­plă vân­zare cu termen pentru plata preţu­lui, iar nu o convenţiune specială de deschidere de credit în sensul legei. ____ Comerciant complice al unor spărgători GALAŢI, 2- - Poliţia judiciară din localitate a fost înştiinţată de către poliţia din Buzău, că in Ga­laţi s ar afla autorii unei spargeri de la un debit de tutun din Buzău, cari au luat un stoc însemnat de poliţe, timbre şi mărci poştale. De la primele cercetări au fost arestaţi cunoscuţii spărgători Pro­­fireanu şi Bran C-tin. La interogatoriu, ei au declarat că într’adevăr ei sunt autorii spar­gerii şi că marfa furată au vân­dut-o în schimbul sumei de 40 mii lei d-lui Victor Vasilache, cunos­cut comerciant din localitate. D. prim procuror Vidraşcu fă­când o descindere la magazinul numitului comerciant a găsit mar­fa furată în magazinul lui şi de aceea a fost arestat şi înaintat parchetului in Bazargic. Cazul face mare senzaţie deoare­ce comerciantul e bine cunoscut în localitate şi posedă o f­rumoasă avere. i.rCggjE- • 1,1,1 Contribuţii la rezolvarea crizei agrare Continuare din pag. 1-a se mai adaugă şi altele pe cale de Interpretare, cum a fost pretenţia iniţială a comercianţilor ceho-slo­­vaci, ca şi pe teritoriul României tot ei să desemneze cari comer­cianţi români să aibă dreptul de a face export în Ceho-Slovacia. A­­ceastă aberaţie a fost înlăturată din Austria, piaţă atât de bună ori, acum stăm rău de tot. Por­nind de la ideia că, în sensul aran­jamentului comercial provizoriu ce avem cu aceasta ţară, nu ar fi o­­bligată să ne aplice clauza naţiu­­nei celei mai favorizate şi la a­­nimale,­­deşi această condiţie este precis stipulată), guvernul austriac a adoptat sistemul autorizaţiilor de export, respectiv import Mai rău este, că nu min­sterul emite aceste autorizaţii, ci asociaţia co­mercianţilor respectivi, şi se poa­te lesne inch­ipa, în ce condiţiuni altruiste ! Pentru înlăturarea a­­cestei stări umilitoare pentru Ro­mânia, ministerul de Domenii a trim­s o delegaţie la Viena cu man­datul ca să încerce regulameta­­rea exportului nostru de animale pe altă bază. Cu Germania nu avem nici mă­car un tratat comercial cumseca­de ; abia de aci încolo este vorba să se încheie unul. După informa­­ţiuni particulare însă, nu ne surâ­de vreo perspectivă bună nici în această direcţie. Germania nu­­vrea să importe decât: orz, po­rumb, păsări, ouă, fructe şi vin !Vite cornute nu permite subt nici o formă, nici în stare vie, nici tă­iate. Singurul export de vite posi­bil în Germania ar fi carnea de porc preparată­ Mai nou, comercianţii români au făcut încercarea de a exporta vite in Franţa şi se aşteaptă cu nerăb­dare experienţele acestor prime transporturi. Cu ţările din Orient nu avem nici o legătură de asemenea na­tură. Posibilităţile noastre de ex­port în această direcţiune mea au au fost studiate. In faţa acestor împrejurări far­­mice pentru export, nu puteau ră­mâne impasibili, nici factorii of­­ciali şi nici producătorii, respectiv comercianţii exportatori, români- In ce forma au reacţionat în vede­rea ameliorării situaţiei actuale, se va vedea. P. Memoriaile Primisi­a unei flaute ii® Sflurgaturi la Instanta CONSTANŢA. — In ultimele două nopţi, în suburbia I. C. Brătianu s au operat trei spargeri. La pluto­nierul Marin Neagu din cartierul Nedea, la cârciumarul Nasture Con­stantin şi la Elena Mihăilescu din Brătianu. Hoţii au furat de la aceste trei victime obiecte casnice şi bani în valoare de peste 300.000 lei. Comisarul Gh. Ghinescu, însărci­nat cu­ cercetările, a purces la face­rea unei razii la câţiva cetăţeni deo­­chiaţi, din acea suburbie. Cu acest prilej banda de spărgători a fost identificată, care numără 6 membri, care se numesc : Cristea Constin zis Cojan, Moldoveanu Grigore, Deleanu Gheorghe, Chirea Niculae, Florea Gheorghe şi Dobruş Dumitru zis Dumitru Gheorghe. Cercetările urmează pentru desco­­perirea gazdelor acestor spărgători. Încercarea de sinucidere a unei artiste CONSTANŢA 27.­­ D-na Corne­lia Zayman, din str. 11 Iunie Nr. 9, din Bucureşti, dansatoare în corpul de balet al trupei de reviste ,,Cără­buş“ de sub conducerea d-lui C. Tă­­nase, a încercat să-şi pue capăt zile­lor azi dimineaţă, la plaja modernă de pe ţărmul Mării Fiind certată cu soţul său, d-na Zayman a plecat cu trupa Cărăbuş ca dansatoare, şi a venit în localitate cu ocazia turneului trupei. Aseară a sosit şi soţul său, care după specta­­a condu­se la hoteli unde s’au certat toată noaptea. Pe la orele 6 dimineaţa, d-na Zay­man, s’a dus la ţărmul Mărei, la plaja modernă şi a încercat să-şi curme firul vieţii, aruncându-se în valurile reci ale mării. Guardul public, Pătraşcu Ilie, ob­servând la timp intenţia d-nei a sărit în ajutorul său şi­ a oprit-o la timp. Dânsa a fost condusă apoi la poli­ţie de unde, după luarea interogatului obicinuit a plecat însoţită de un coleg din trupă la hotel.­­ U­­a Ultimii ­V CURENT­­. un raid aviatic românesc spre Indii Au plecat la Londra spre a re­cepţiona un avion Ford trimotor Pratt Witteney 425 C. V., prinţul Georges Valentin Bibescu, noul preşedinte al Federaţiei Aeronau­tice Internaţionale (F. A- I.), Maio­rul av■ Tr. Burduloiu ca pilot prim şi d. Radu Beller, fost ofiţer avia­tor, ca pilot secund şi navigator. Cu avionul şi echipajul de bord mai sus amintit, prinţul Gh- V. Bi­bescu intenţionează să facă un raid spre Indii, probabil urmând itinerariul: Londra-Roma-Atena-Insula Creta-Alea-­ Basarab (Golful Persic) Caraki-Bombay (India). Este probabil ca echipajul să se complecteze la Londra cu un me­canic american, graţios pus la dispoziţia navigatorilor aerieni ro­mâni de către Casa constructoare de avioane Ford, pentru buna isbu­­tită a întreprinderii­ Avionul a fost achiziţionat prin contribuţia integrală a Asociaţiei Române de Propagandă Aeriană A. R. P. A­, în urma unor suges­­tiuni pornite de sus — simţindu-se astfel şi de această manieră impul­­siunile untd. ritm nou în activitatea aviaţiei noastre. Nu ne îndoim că graţie materia­lului întrebuinţat, personalului ales pentru această frumoasă perfor­manţă sportivă şi pregătiră meto­dice ce-i stau la bază —gloria ari­pilor româneşti va fi bine trâmbi­ţată peste hotare. Duminică, 1 Martie, 1931 Cornetul zilei li cec iertare d-lui Virgil Potarca. Dar istoria aceasta e atât de nostimă, încât nu mă pot opri de a o povesti îi altora. Ea arată, mai cu seamă, ce forme neprevăzute poate îmbrăca.... popularitatea. Așa­dar, d. Virgil Potârcă, simpa­ticul sub-secretar de stat de la depar­tamentul Domeniilor, afl&ndu-se nu de mult_la Craiova, se hotărî să­­ dea o rc.'.'ă prin județ, pentru a mai lua contact cu alegătorii. — „ Nu de alta“ — își zicea d-sa — „dar... ochii capi nu se văd, se uită'.' De teamă, nu-i era teamă. Căci Conu Virgilică e omul cel mai po­pular, din toată Oltenia. Dar, tocmai pentru a răsplăti simpatia ce-ți arată con-județenii săi* la orice prilej, găsi cu cale să vizitele câteva comune... In primul sat, tot care ajunge — nu mai tiu minte cum ii zice — trage de­­adreptul la primărie. N’a trecut nici un sfert de oră și primăria se um­pluse de oameni. Vestea se răspândi până în cele mai depărtate cocioabe: — ,dial, măi, eia venit menistrul!..." — „Care menistru?...“ — ,,Conu Vergilică‘‘, al nostru. _ „Iuraaa!...“ strigau oamenii. Și se repezeau spre primărie... — ,Jai, fraţilor...“ — începu sub­secretarul — ,iată-mă c’am venit să vă văd...“ — „Bine,aţi venit şi să trăiţi?’ răs­punseră ascultătorii. — Acuma, nu că să mă laud, dar voi mă ştiţi, cât vă iubesc..." — „Ştim, coane Vergilică, cum să nu spun!“ îndrăsni un moşneag, învâr­tindu-şi căa­ula în mână. .Dar ştiţi că am avut noi o vorbă şi-acum vedem că s'a făcut uitată..“ _ „Ce vorbă?... — „Aia cu islazul ăla, comunalu, de era vorbirea să-l împărţiţi dum­neavoastră la oameni, ştiţi... când a fost de stau făcut alegerile...“ — Se face, fraţilor!...“ dădu s& zică ministrul, din obişnuinţă. Dar se răsgăndi. In locul unei promisiuni, pe care nu ştia dacă şi-o va putea ţine, se hotărî să-i ia pe coarda... senti­mentală. — „Fraţilor, voi mă şti­ţi pe mine. Sunt eu de-al vostru, ori nu sunt"­...“ — ,Sunteţi, coane Vergilică! cine zice altfel?...1' _'Păi bine, măi, n’a fost tată-meu primar la PleniţaP* — ,J*ost, coane Vergilică!“ _ 'Păi, frăţior, când a murit tată-meu, au venit oameni din şapte sate, măi, să-l plângă....“ Ministrul nu se înşelase. Umbra răposatului primar din Pleniţa, — de fericită amintire — oportun agtată, ridică instantaneu moralul ascultăto­rilor. — „Dac la d-voastră, să vedeţi, coane Vergilică! La înmormântarea d-voastră, venim cu toţii!...* îl în­­credinţă moşneagul, cu gândul la..., islaz. — „Da! Dar...“ întăriră ceilalţi, en­­tusiasmaţi .j Cu toţi o să venim, coane Vergilică! Că om ca d-voastră, mai rar..“ Geer Patrick 304 m., BUCUREŞTI 18: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.60: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). Programul pentru şcolari 15.45: D. prof. Victor Anastasiu: Ce se poate Învăţa prin filatelie. 16. D. prof Georgescu-Tistu: Isto­ricii literaturii române. 16.15: D. prof. Mihail Jóra: Pre­legerea XII-a muzicală. 16.45. D. prof. Ionescu Sachelarie: Informaţiuni geografice. 17. Muzică militară Garda Pala­tului sub conducerea d-lui sub­ It. Suceveanu. Rossini: Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“. I. Strauss: Tu şi tu, vals. Bizet: Fantezie din opera ,,Carmen“. Pascu: Potpouri naţional. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.15: Muzică militară, Garda Pa­latului. Baumann: Milanesse, uver­tură. Kratocvil: O zi de sărbătoare, potpouri. T. Dron: Regretul despăr­ţirii. Lederer: Sosirea florilor de pri­măvară. Intermezzo. 19: D. prof. Simion Mehedinţi: Pământul şi poporul românesc. 19.20: D. prof. I. Simionescu: Bal­de—Caliacra. 19.40: D. prof. N. Iorga: Roman­tismul. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 175 ani de la moartea lui Mozart. 21: D. Em. Ciomac. Mozart. 21.15: Transmisiunea concertului organizat de societatea „Muzica**, în sala Ateneului Român. Dirijor Th. Rogalsky. Mozart: Simfonia No. 36 în do major. Mozart: Concert pentru flaut și harpă și d. lt.-col. P. N. Pancu, flaut. 22.16: D-na Reissenberger-Umling, canto: Melodii de Mozart. 22.45: Informaţiuni. *•’* STRĂINĂTATE­A KOENIGS WUSTERHAUSEN. 10.35: Ştiri. 12.00: Cântece populare din diferite veacuri. 12.50: Vremea. 18.30: Ştiri. 14.00: Plăci din Berlin. 1600: Pentru copii. 15.45: Pentru doamne. 16.00: Pedagogie. 16.30: Concert din Hamburg. 19.00: Lumea muncitoru­lui. 19.30: Literatură. 20.00: Con­cert din Leipzig. 21.10: Cabaret. 22.10: Știri. LANGENBERG. 11.20: Rolul na­turei în muzică și lirică. 12.10: Plăci. 13.05—14.30: Concert de amiază. 15.50: Pentru copii. 16.20: Pentru doamne. 17.00: Concert de vecernie. 19.45: Noapte veselă. 24.00: Concert seral şi dans. 0.00—1.00: Maeştrii jazzului. MUEHLACKER, 7.15: Concert de dimineaţă. 10.00: Plăci. 10.20—10.50: Sport şi sportmen. 11.45: Concert. 12.00: Concert de orch. 12.20: Sim­fonia 9-a a lui Beethoven. 13.05: Plăci. 14.00: Concert. 15.20: Pentru tineri. 16.80: Concert. 18.00: Vremea, RADIO Sâmbătă 28 Februarie 193 sport. 18.06: Notele din Francfurt. 19.45: Muzică pentru țărani. 2016: O seară în Viena. 22.86—24.00: Șla­­gere. BELGRAD. 12.35: Concert 18.60: Presă. 17.00: Concert vocal. 17.80: Concert de orch. 20.00: Concert de och. 20.30: Concert de la teatrul Na­ţional. 22.50: Muzică de dans. BUDAPESTA, 9.15: Concert de orch. 12.00: Clopote. 12.05: Concert. 17.36: Concert de ţigani. 18.35: Con­cert. 22.15: Concert de orch. HARCOV. 15.00: Concert de a­­miază. 15.30: Emisiune populară. 16.00: Pentru lucrătoare. 17.00: Jur­nalul muncitorului. 17.00: Jurnalul țăranului. 19.00: Concert. 21.46: Bu­letinul radio. KATOWICE, 16.10: Plăci. 16.46: Cutia cu scrisori pentru copii. 17.46: Trans. din Vilna. 18.45: Literatură. 19.00: Diverse. KIEV. 11.00: Ora, Vremea. 14.16: Jurnalul pionerului. 16.00: Jurnalul țăranului. 16.30: Concert de după amiază. 17.00: Jurnalul muncitoru­lui. 18.00: Concert sau transm. unei opere. 20.00: Ora, timpul. LONDRA NATIONAL, 17.45: Con­cert de orgă. 18.15: Pentru copii. 19.45: Sonate la pian de Mozart. 20.20: Pentru grădinari. 20.30: Con­cert. 23.30—1.00: Muzică de dans. LONDRA REGIONAL (Midland), 17.65: Concert de orgă. 18.15: Pentru copii. 20.15: Concert popular. 21.30: Piesa radiofonică. 22.20: Muzică de dans. LONDRA REGIONAL, 18.16: Mu­zică de dans. 19.45: Cântece pentru bas. 21.00: Cântece pentru alto. 22.00: Muzică de cameră. 23.80 2 1.00: Muzică de dans. MILANO, 16.45: Concert. 17.60- 18.10: Știri. 19.20: Știri 19.30: Con­cert. 20.16: Știri. 20.80: Concert. 20.46: muzică din operete. MOSCOVA (W. Z. S. P. SJ, 9.00— 10.00: Ziua muncitorului şi concert. 21.00: Concert. 13.30: Pentru copii. 16.00: Informaţii. 17.20: Ora sătea­nului. 17.60: Jurnalul pionerului. MOSCOVA (Comitem), 6.30: Con­cert. 16.00: Jurnal. 17.25: Ora 14-­răncii 18.30: Seară sătească. 81.65: Reportagii din piaţa roşie. OSLO, 17.16: Pentru copil 18.15: Concert de pian. 19.00: Diverse, timpul, presa. 20.00: „Fecioara din Elizondo“, operetă de Offenbach. 21.50: Actualităţi. 22.35: Muzică de dans. MOR. OSTRAVA, 16.30: Concert de Jazz. 18.00: Compoziţii pentru harmonică. 19.20: „Nuntă munte­nească“. 20.20: „Capete cehe “, conf. 21.00: Muzică veche din Brünn. 22.25—24.00: Muzică uşoară şi de dans. PARIS. 10.00: Concert de la con­servator. 13.30: Plăci. 14.00, 14.80, 16.00, 16.30: Bursa. 16.45: Pentru copii. 17.30: Presa. 17.45: Concerte. 21.10: Tineretul sportiv în Germania, conf. 20.30: Emisiune engleză. 21.00: Literatură. 21.30: Sport. 21.45: Con­cert Baloane de supun popularitate.» excesiva conferinta pentru plasarea excedentelor de grâu PARIS 26 (Rador). — Comitetul instituit din iniţiativa Comisiunei Europene pentru a studia plasarea excedentelor din recoltele viitoare ale ţărilor agricole europene, s’a întrunit azi dimineaţă. D. Briand a inaugurat lucrările co­mitatului printr’un discurs în cara a precizat că va trebui să se studieze numai situaţiunea europeană. D. Briand a subliniat necesitatea de a se termina lucrările în cel mai scurt timp, astfel încât rezultatele stabi­lite să poată fi supuse spre ratificare viitoarei sesiuni a Comisiunei Euro­pene. D. Briand a repetat că repre­zentanţii în acest comitet vor trebui să nu se lase influenţaţi de conside­­raţiuni politice pentru ca să înregis­treze rezultate tot atât de încutaja­­toare ca şi acelea obţinute de confe­rinţa agricolă, care ţi-a încheiat ori lucrările. D. Briand a încheiat făcând apel la spiritul de cooperaţiune şi cerând tuturor o sforţare con­ştientă şi bunăvoinţă.După propunerea delegatului Italiei, preşedinte al comitetului a fost numit d Poncet, subsecre­tar de Stat al Economiei naţio­nale. şedinţa de iei seara PARIS, 27. (Rador)­ — Comite­tul însărcinat să studieze proble­ma plasării excedentelor recolte­lor de cereale a ţinut aseară o nouă şedinţă. Reprezentantul Iugoslavia a de­clarat că pe lângă preocupările e­­conomice, de cooperare europea­nă, comitetul trebuie să aibă şi preocupări politice, in primul rând va trebui să se discute chestiunea tarifului preferenţial, cerut de Sta­tele europene agricole. Reprezentantul Austriei a observat că nu se poate stabili un sistem pre­ferenţial fără consiţimântul tuturor Statelor cari pot invoca clauza naţiu­nei cele mai favorizate. Sunt însă al­te măsuri, cum de pildă acelea rela­tive la organizarea creditului şi trans­porturilor, cari fără a atinge clauza naţiunei celei mai favorizate, ar adu­ce serioase înlesniri. Reprezen­tantul Franţei a decla­rat că ar fi de dorit ca la confe­rinţa internaţională a grâului, con­vocată la Roma pentru data de 26 Martie, Statele europene să se pre­zinte cu rezoluţiuni cari să însem­ne un fel de front comun- Franţa n’ar putea intra decât cu greu pe calea sistemului preferenţial, dar admite ca alte State să adopte a­­cest sistem. De altfel Franţa a fă­cut o experienţă a sistemului pre­ferenţial, cu porumbul românesc, şi n’a întâmpinat obiecţiuni din partea ţărilor de peste ocean. Reprezentantul Ital­ei a cerut să nu se adopte rezoluţiuni prea con­crete şi care ar fi lipsite de elasti­citate, înainte de conferinţa din Roma. Ar fi necesar, după părerea sa, să se schiţeze numai în linii ge­nerale unele măsuri susceptibile de a fi realizate fără a se tulbura organizaţia actuală a raporturilor comerciale intre ţările din Europa şi celelalte continente. Delegatul Germaniei s-a decla­rat de acord asupra necesităţii de a se găsi rezoluţiilor o formă su­plă, acceptabilă pentru ţările din celelalte continente■ Observatorul Poloniei a subliniat situaţia ţărilor agricole din Euro­pa orientală, care reclamă măsuri cu caracter extraordinar­ D. Poncet, preşedintele comitetu­lui, a constatat că nimeni nu a formu­lat obiecţiuni de ordin principial îm­potriva sistemului preferenţial. Ches­tiunea va putea fi discutată definitiv la conferinţa din Roma. Toate State­le europene pot căuta să ajute ţările agricole prin mijloace foarte diferite, dar al căror ansamblu să asigure re­zolvarea problemei. Cum e vremea pe înms neagră Pe Mare și pe litoral, viscolul a încetat. Vântul a bătut de la N. cu o viteză între 3 și 4 metri pe secundă. Marea continuă a fi agitată. Pre­siunea atmosferică a fost de 777 mm. —marrtr­a­iMwr Pentru d. mi­nistru al Justiţiei Un mare număr de proprietari de case s’au împrumutat cu sume însem­nate de bani pentru a clădi case plă­tind dobândi intre 20 şi 40 %. Din cauza crizei, preţul chiriilor a scăzut, iar multe case au rămas neîn­chiriate. Proprietarii aceştia n’au posibili­tatea de a-şi amortiza cheltuelile, şi nici de a plăti împrumuturile. Pentru acest motiv îl roagă pe d. ministru al justiţiei să introducă un articol in pro­ectul de lege al camerei, prin care do­bânda la aceste împrumuturi să nu treacă de 5 %. Duminică 1 martie 1931 394 m., BUCUREȘTI 11.15: D-na Mona Rădulescu: Ora copiilor. 11.80: Prea S. Sa Vicarul Tit Si­­medria: Lectură religioasă. 11.45: Sextetul Capelei Regale Co­­troceni: Muzică religioasă. 12: Orchestra Radio: Concert ma­tinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 16: D. Apostol Culea: Veştile săp­tămânii. 16.30: D. Gayraut: Cronică agri­colă. 16.45: D. dr. V. Voiculescu: De vorbă cu sătenii. 17: Orchestra Grigoriş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 18.15: D. Dem. Theodorescu: Cro­nica teatrală. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu. 19: D-na dr. Medeea Niculescu: Cronica medicală. 19.20: D. Al. Iordan: Folklorul lu­nei Martie. 19.40: D. Eonor Arghezi: Cronică. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). Seară consacrată muzicii lui Gheorghe Dima, în ciclul muzicii vechi româneşti (TI). 21: D. Oct. Beu: Gheorghe Dima. 21.15- Mama lui Ştefan cel Mare, baladă pentru orchestră, cor şi soli. 21.40: Melodii de Dima, cântate de d-na Reissenberger-Umling. 22.15: Salvum fac regem, pentru orchestră şi cor. Orchestra Radio, corul „Cezar Frank“, conducerea muzicală d. Mi­hail .Tora. 22.40: Poşta amatorilor. 22.55: Informaţiuni STRĂINĂTATE­A BELGRAD. 12.00: Plăci. 13.0: Con­cert de amiază. 14.15: Știri. 13: Conf. medicală. 18.30: Transm. unei comedii. 19: Concert vocal. 2030: Conf. 21: Arii populare. 21.40: Con­cert vocal şi de flaut. 22.05: Plăci. 23.00: Ştiri, sport. BUDAPESTA. 12: Muzică reli­gioasă şi clopote. In continuare con­cert. 15: Plăci. 16: Pentru copii. 16.30: Pentru agricultori. 17.15: Şcoala liberă a T. F. F-ului. Concert. 18.15: Concert. 20: Arta şi reclama. I conf. 20.80: „GY1 Baba", operetă în 3 acte. 24: Muzică de ţigani. KATOWICE. 13.15: Concert. 16: Conf. religioasă. 15.20: Muzică. 15.30: Conf. agric. 16: Causerie. 1620: Muzică. 16.40: Pentru copii. 17.10: Cutia cu scrisori. 17.30: Inter­mezzo muzical. 17.40: Causerie. 18.30: Comunicate. 18.40: Concert de după amiază. 20: O jumătate oră veselă. 20.40: Diverse. 21.80: Reci­tal. 22.30: Concert popular. 28: Feuilleton. 23.15: Concert vocal. 24: Muzică de dans. MOR. OSTRAVA. 14.05: Plăci, 17.00: Trans. din Bmo. 23.20: Con­cert de orch. MILANO, 19.00: Ora, comunicate. 18: Operetă de Pietri. 19.30: Jurnal radio. 20.30: Concert. 21.10: Jurnal radio. 20.30: Concert 21.10: Jurnal radio. 21.55: Trans. unei opere. ROMA, 14.00: Concert. 15: Trans. uflet opere. 17.00: Trans. unei opere de la San-Carlo. 21.40: Concert vocal simfonic. 22.00: Trans. unei piese teatrale. VARŞOVIA. 13.15: Concert simfo­nic. 15.20: Muzică. 15.30­: Conferinţă. 15.50: Concert. 17.10: Cutia cu scri­sori. 17.30: Plăci. 17.40: Conf. 17.55 Plăci 18.15: Noutăţi utile. 18.40 Concert 20: Diverse. 20.25: Dialog 20 45: Lectură. 20.50: Plăci. 2115 Chansonette. 21.30: Concert. 21.45 Melodii. 22.15: Un sfert de oră lite­rară. 22.50: Concert popular. 23.00 Feuilleton. 23.15: Concert vocal de cântece 23.50: Comunicate. STENA. 12.05: Concert simfonic. 14.40: Ora, Meteorul. 14.45: Sonate romantice. 15.50: Concert de după amiază. 17.45: Oră distractivă. IOS 0O: Călătorie fantastică la stele. 18.30: Concert cu muzică de cameră. 19.00: Arii și lieduri. 20.40: Concert la pian. 21.15: Parodia din „Tannhäu­­ser‘‘. 23 25: Concert seral. LANGENBERG, 17.00: Conferinţă. 17.30: Concert de orch. 19.00: Trans. din Dantzig, conf. 19.55: Povestiri. 20 45- Concert religios. PARTS-CLICHY, 20: Comunicate agricole şi rezultate sportive. 20.15: Comunicate. 20.30: Seamă de cabaret. 21.00: Concert de orch. 23.30: Mu­zică de azz. TOULON. 2100 : Informațiuni. 21.15: Chansonet?. 2130: Concert. 21.4­5: Melodii. 22.00: Concert de orch. 22.15: Concert vocal. 22­30: Muzică militară. 22.45: Cântece spa­niole. 23.00: Concert argentinian. 23.15: Jurnal radio. 23.30: Causerie. 23.40: Plăci

Next