Curentul, martie 1931 (Anul 4, nr. 1112-1142)
1931-03-01 / nr. 1112
rm isten® elemiul Primim spre publicare: Asociaţia generală a clerului ortodox român a intervenit stăruitor pentru a se accelera ordonanţarea salariilor clerului pe lunile anului în curs. Ea informează preoţimea că întârzierile sunt pricinuite de lipsa din ţară a d-lui ministru de finanţe. Prezenţa d-sale e necesară, pentru a se definitiva omentările date, ca preoţimea să nu fie de două ori diminuată la salariu. odată prin reducerile de 12 %, apărute la buget, şi apoi prin curba generală de sacrificiu. Situaţia aniilor de constatare Ieri dimineaţă la ministerul de finanţe s'a prezentat o delegaţie numeroasă de agenţi de constatare, din care — după cum se ştie — au fost puşi în disponibilitate circa 968 de inşi. Trei din agenţi au fost primiţi de d. C. Teianu, secretarul general al ministerului, căruia i-au expus situaţia gravă în care se află această categorie de funcţionari. A rămas ca, pentru cei din Capitală să se facă un tablou cuprinzând pe lângă datele lor ca funcţionari şi detalii în ce priveşte situaţia lor familială. Pentru cei din provincie se vor lua măsuri prin administraţie. Tendinţa este ca pe măsura posibilităţilor şi a vacanţelor agenţii să fie trecuţi în alte posturi. gimmmmn ...................................................................mill PREVEDEREA 1 SOCIETATE ARORNIRA RORMItfl DE ASIGURARE strada Hicu Filipescu no. 21 CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT LEI 10.000.000 ! Seria Vllla — Cupon No. 9 | Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor strânge ţi trimite adm-nistraţiei ziarului nostru seria VllI-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lu-nare la sorţi) in valoare de leiA.1X0 a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a opta tragere de amortizare . Eu citesc numai I UMORUL Excelenta revistă umoristică, bogat ilustrată. Acesta e secretul cu care îl divulg acum. C3 aceia simt totdeauna vesel, sănătos şi bine dispus. pagini ilustrate Lei Congresul LiJU din Storojineţ CERNĂUŢI, 27. Joi 26 Februarie, la orele 12 dimineaţa, a avut loc în oraşul Storojineţ congresul organizaţiei judeţene al L.A.N.C. Autorităţile încuviinţaseră ţinerea congresului, întrucât fruntaşii L. A. N. C. şi-au luat angajamentul că nu se vor produce tulburări. La rândul lor, aceşti fruntaşi au cerut să nu se aducă armată, asigurând autorităţile că pe tot timpul congresului va domni o perfectă ordine. Totuşi, cu trenul de dimineaţă au sosit din Cernăuţi 40 de jandarmi sub comanda unui căpitan. Poliţia şi jandarmii au stat însă departe de locul întrunirii. Congresul s-a ţinut sub cerul liber în piaţa Maidan din marginea oraşului. Participă delegaţi din judeţele: Cernăuţi, Rădăuţi, Câmpulung şi Suceava. Din judeţul Storojineţ sunt reprezentate peste 20 de organizaţii săteşti, toate cu steagurile respective. Congresul este deschis de preotul ILIUŢ, preşedintele organizaţiei din Storojineţ. Au ţinut cuvântări d-nii: avocat TCACIUC (Cernăuţi), docent universitar V. TRIFU (Bucureşti), avocat GHICA (Iaşi), NECHIFOR ROBU, şeful organizaţiei din Rădăuţi, avocat MILIAN (Bucureşti), profesor BOGDAN (Rădăuţi), HUMENCU, în numele ucrainienilor; MOSKALIUC, GRUSCHINSKI (în limba germană), GRIGORIAN (în limba germană), RAMANIUK (în limba ucrainiană), profesor HUŢAN şeful organizaţiei din Cernăuţi, CLINICI din Cernăuţi. D. GEORGE A. C. CUZA, aduce salutul preşedintelui suprem al Ligii, căruia îi va duce ca răspuns impresiile culese la acest congres. * După ce se votează o moţiune şidupă ce se expediază telegrame omagiale M. S. Regelui şi d-lui A. C. Cuza, congresul ia sfârşit. Părintele Iliuţ ia jurământul participanţilor. Apoi congresiştii se împrăştie, plecând spre sate, în cea mai perfectă linişte. Inferacţiuni Administraţia căilor ferate a prelungit valabilitatea permiselor ziariştilor şi a administraţiilor zirelor până la 15 Martie a. c. Comisia de judecată a Corpului didactic universitar a condamnat pe d. Stan Ionescu la suspendarea pe şase luni de zile, de la catedră Examinându-se cererile de înscriere ale candidaţilor la examenul de capacitate pentru profesorii de specialitate ce va avea loc de la 15 Martie la 15 Iunie a. c., ţinut de Ministerul agriculturii şi domeniilor, au îndeplinit condiţiunile de admitere următorii : La grupa I T. Cojocaru, I. Mihnev, V. Juncu, I. Dimofte, St. Gh. Constantinescu, I. Hagi-Culev, M. Georgescu. La grupa Il-a Mihail Cazacu, Teodor Vâlcov, Const. Săvescu, Anton Bantaş, Ion Grama. La grupa IlI-a Iosif Schobel, D. G. Chiţoiu, Gh. Ashiovici, Grigore Vrabie, Leonida Georgescu, Amilcar Vasiliu, Gh. Paşcani, Ioachim Florian, Chiril Ştefănescu, Andrei Piesco, Iacob Leascu, Alexandru Potlog, Alex. Rosetti, Bliuma Levcenco, Maria Leascu, Ion Florescu, M. Gălan, Grigore Sârbu, T. Sbârcea, P. Morcovescu, Gh. Luca, Gh. M. Constantinescu, T. Celan. vânzarea produselor petrolifere Pentru Sâmbătă la ora 30, la ministerul de industrie, au fost convocaţi delegaţii marilor petrolişti, pentru a discuta propunerile făcute în scris, pentru repartiţia depozitelor în întreaga ţară, astfel ca produsele distilate să aibă o regie mai mică la producţie şi un preţ mai scăzut pentru consumatori. Taxa de timbru la conturile curente Comisiunea centrală a timbrului în şedinţa din 26 Februarie a. c., a fixat următoarele nouă norme de aplicare a acestei legi . Convenţiunea de deschidere de credit simplu sau în cont curent pe care se ocupă art. 14, paragraful 6 din legea timbrului, implică — după cum evident reese din al. II al textului sus citat — o înțelegere prealabilă, prin care cineva se obligă, independent de orice operaţiune imediată, să procure altuia bani sau mărfuri pe credit într’un timp şi până la o limită anume determinată sau chiar fără o atare limită. O asemenea convenţiine nu se va conforma deci cu creditul care se face in momentul încheereî unei vânzări cumpărătorului unor mărfuri pentru intreg sau parte din preţul acelor mărfuri, o atare operaţiune constituind o simplă vânzare cu termen pentru plata preţului, iar nu o convenţiune specială de deschidere de credit în sensul legei. ____ Comerciant complice al unor spărgători GALAŢI, 2- - Poliţia judiciară din localitate a fost înştiinţată de către poliţia din Buzău, că in Galaţi s ar afla autorii unei spargeri de la un debit de tutun din Buzău, cari au luat un stoc însemnat de poliţe, timbre şi mărci poştale. De la primele cercetări au fost arestaţi cunoscuţii spărgători Profireanu şi Bran C-tin. La interogatoriu, ei au declarat că într’adevăr ei sunt autorii spargerii şi că marfa furată au vândut-o în schimbul sumei de 40 mii lei d-lui Victor Vasilache, cunoscut comerciant din localitate. D. prim procuror Vidraşcu făcând o descindere la magazinul numitului comerciant a găsit marfa furată în magazinul lui şi de aceea a fost arestat şi înaintat parchetului in Bazargic. Cazul face mare senzaţie deoarece comerciantul e bine cunoscut în localitate şi posedă o frumoasă avere. i.rCggjE- • 1,1,1 Contribuţii la rezolvarea crizei agrare Continuare din pag. 1-a se mai adaugă şi altele pe cale de Interpretare, cum a fost pretenţia iniţială a comercianţilor ceho-slovaci, ca şi pe teritoriul României tot ei să desemneze cari comercianţi români să aibă dreptul de a face export în Ceho-Slovacia. Această aberaţie a fost înlăturată din Austria, piaţă atât de bună ori, acum stăm rău de tot. Pornind de la ideia că, în sensul aranjamentului comercial provizoriu ce avem cu aceasta ţară, nu ar fi obligată să ne aplice clauza naţiunei celei mai favorizate şi la animale,deşi această condiţie este precis stipulată), guvernul austriac a adoptat sistemul autorizaţiilor de export, respectiv import Mai rău este, că nu minsterul emite aceste autorizaţii, ci asociaţia comercianţilor respectivi, şi se poate lesne inchipa, în ce condiţiuni altruiste ! Pentru înlăturarea acestei stări umilitoare pentru România, ministerul de Domenii a trims o delegaţie la Viena cu mandatul ca să încerce regulametarea exportului nostru de animale pe altă bază. Cu Germania nu avem nici măcar un tratat comercial cumsecade ; abia de aci încolo este vorba să se încheie unul. După informaţiuni particulare însă, nu ne surâde vreo perspectivă bună nici în această direcţie. Germania nuvrea să importe decât: orz, porumb, păsări, ouă, fructe şi vin !Vite cornute nu permite subt nici o formă, nici în stare vie, nici tăiate. Singurul export de vite posibil în Germania ar fi carnea de porc preparată Mai nou, comercianţii români au făcut încercarea de a exporta vite in Franţa şi se aşteaptă cu nerăbdare experienţele acestor prime transporturi. Cu ţările din Orient nu avem nici o legătură de asemenea natură. Posibilităţile noastre de export în această direcţiune mea au au fost studiate. In faţa acestor împrejurări farmice pentru export, nu puteau rămâne impasibili, nici factorii ofciali şi nici producătorii, respectiv comercianţii exportatori, români- In ce forma au reacţionat în vederea ameliorării situaţiei actuale, se va vedea. P. Memoriaile Primisia unei flaute ii® Sflurgaturi la Instanta CONSTANŢA. — In ultimele două nopţi, în suburbia I. C. Brătianu s au operat trei spargeri. La plutonierul Marin Neagu din cartierul Nedea, la cârciumarul Nasture Constantin şi la Elena Mihăilescu din Brătianu. Hoţii au furat de la aceste trei victime obiecte casnice şi bani în valoare de peste 300.000 lei. Comisarul Gh. Ghinescu, însărcinat cu cercetările, a purces la facerea unei razii la câţiva cetăţeni deochiaţi, din acea suburbie. Cu acest prilej banda de spărgători a fost identificată, care numără 6 membri, care se numesc : Cristea Constin zis Cojan, Moldoveanu Grigore, Deleanu Gheorghe, Chirea Niculae, Florea Gheorghe şi Dobruş Dumitru zis Dumitru Gheorghe. Cercetările urmează pentru descoperirea gazdelor acestor spărgători. Încercarea de sinucidere a unei artiste CONSTANŢA 27. D-na Cornelia Zayman, din str. 11 Iunie Nr. 9, din Bucureşti, dansatoare în corpul de balet al trupei de reviste ,,Cărăbuş“ de sub conducerea d-lui C. Tănase, a încercat să-şi pue capăt zilelor azi dimineaţă, la plaja modernă de pe ţărmul Mării Fiind certată cu soţul său, d-na Zayman a plecat cu trupa Cărăbuş ca dansatoare, şi a venit în localitate cu ocazia turneului trupei. Aseară a sosit şi soţul său, care după spectaa conduse la hoteli unde s’au certat toată noaptea. Pe la orele 6 dimineaţa, d-na Zayman, s’a dus la ţărmul Mărei, la plaja modernă şi a încercat să-şi curme firul vieţii, aruncându-se în valurile reci ale mării. Guardul public, Pătraşcu Ilie, observând la timp intenţia d-nei a sărit în ajutorul său şi a oprit-o la timp. Dânsa a fost condusă apoi la poliţie de unde, după luarea interogatului obicinuit a plecat însoţită de un coleg din trupă la hotel. Ua Ultimii V CURENT. un raid aviatic românesc spre Indii Au plecat la Londra spre a recepţiona un avion Ford trimotor Pratt Witteney 425 C. V., prinţul Georges Valentin Bibescu, noul preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale (F. A- I.), Maiorul av■ Tr. Burduloiu ca pilot prim şi d. Radu Beller, fost ofiţer aviator, ca pilot secund şi navigator. Cu avionul şi echipajul de bord mai sus amintit, prinţul Gh- V. Bibescu intenţionează să facă un raid spre Indii, probabil urmând itinerariul: Londra-Roma-Atena-Insula Creta-Alea- Basarab (Golful Persic) Caraki-Bombay (India). Este probabil ca echipajul să se complecteze la Londra cu un mecanic american, graţios pus la dispoziţia navigatorilor aerieni români de către Casa constructoare de avioane Ford, pentru buna isbutită a întreprinderii Avionul a fost achiziţionat prin contribuţia integrală a Asociaţiei Române de Propagandă Aeriană A. R. P. A, în urma unor sugestiuni pornite de sus — simţindu-se astfel şi de această manieră impulsiunile untd. ritm nou în activitatea aviaţiei noastre. Nu ne îndoim că graţie materialului întrebuinţat, personalului ales pentru această frumoasă performanţă sportivă şi pregătiră metodice ce-i stau la bază —gloria aripilor româneşti va fi bine trâmbiţată peste hotare. Duminică, 1 Martie, 1931 Cornetul zilei li cec iertare d-lui Virgil Potarca. Dar istoria aceasta e atât de nostimă, încât nu mă pot opri de a o povesti îi altora. Ea arată, mai cu seamă, ce forme neprevăzute poate îmbrăca.... popularitatea. Așadar, d. Virgil Potârcă, simpaticul sub-secretar de stat de la departamentul Domeniilor, afl&ndu-se nu de mult_la Craiova, se hotărî să dea o rc.'.'ă prin județ, pentru a mai lua contact cu alegătorii. — „ Nu de alta“ — își zicea d-sa — „dar... ochii capi nu se văd, se uită'.' De teamă, nu-i era teamă. Căci Conu Virgilică e omul cel mai popular, din toată Oltenia. Dar, tocmai pentru a răsplăti simpatia ce-ți arată con-județenii săi* la orice prilej, găsi cu cale să vizitele câteva comune... In primul sat, tot care ajunge — nu mai tiu minte cum ii zice — trage deadreptul la primărie. N’a trecut nici un sfert de oră și primăria se umpluse de oameni. Vestea se răspândi până în cele mai depărtate cocioabe: — ,dial, măi, eia venit menistrul!..." — „Care menistru?...“ — ,,Conu Vergilică‘‘, al nostru. _ „Iuraaa!...“ strigau oamenii. Și se repezeau spre primărie... — ,Jai, fraţilor...“ — începu subsecretarul — ,iată-mă c’am venit să vă văd...“ — „Bine,aţi venit şi să trăiţi?’ răspunseră ascultătorii. — Acuma, nu că să mă laud, dar voi mă ştiţi, cât vă iubesc..." — „Ştim, coane Vergilică, cum să nu spun!“ îndrăsni un moşneag, învârtindu-şi căaula în mână. .Dar ştiţi că am avut noi o vorbă şi-acum vedem că s'a făcut uitată..“ _ „Ce vorbă?... — „Aia cu islazul ăla, comunalu, de era vorbirea să-l împărţiţi dumneavoastră la oameni, ştiţi... când a fost de stau făcut alegerile...“ — Se face, fraţilor!...“ dădu s& zică ministrul, din obişnuinţă. Dar se răsgăndi. In locul unei promisiuni, pe care nu ştia dacă şi-o va putea ţine, se hotărî să-i ia pe coarda... sentimentală. — „Fraţilor, voi mă ştiţi pe mine. Sunt eu de-al vostru, ori nu sunt"...“ — ,Sunteţi, coane Vergilică! cine zice altfel?...1' _'Păi bine, măi, n’a fost tată-meu primar la PleniţaP* — ,J*ost, coane Vergilică!“ _ 'Păi, frăţior, când a murit tată-meu, au venit oameni din şapte sate, măi, să-l plângă....“ Ministrul nu se înşelase. Umbra răposatului primar din Pleniţa, — de fericită amintire — oportun agtată, ridică instantaneu moralul ascultătorilor. — „Dac la d-voastră, să vedeţi, coane Vergilică! La înmormântarea d-voastră, venim cu toţii!...* îl încredinţă moşneagul, cu gândul la..., islaz. — „Da! Dar...“ întăriră ceilalţi, entusiasmaţi .j Cu toţi o să venim, coane Vergilică! Că om ca d-voastră, mai rar..“ Geer Patrick 304 m., BUCUREŞTI 18: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.60: Muzică vocală (plăci de gramofon). Programul pentru şcolari 15.45: D. prof. Victor Anastasiu: Ce se poate Învăţa prin filatelie. 16. D. prof Georgescu-Tistu: Istoricii literaturii române. 16.15: D. prof. Mihail Jóra: Prelegerea XII-a muzicală. 16.45. D. prof. Ionescu Sachelarie: Informaţiuni geografice. 17. Muzică militară Garda Palatului sub conducerea d-lui sub It. Suceveanu. Rossini: Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“. I. Strauss: Tu şi tu, vals. Bizet: Fantezie din opera ,,Carmen“. Pascu: Potpouri naţional. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: Muzică militară, Garda Palatului. Baumann: Milanesse, uvertură. Kratocvil: O zi de sărbătoare, potpouri. T. Dron: Regretul despărţirii. Lederer: Sosirea florilor de primăvară. Intermezzo. 19: D. prof. Simion Mehedinţi: Pământul şi poporul românesc. 19.20: D. prof. I. Simionescu: Balde—Caliacra. 19.40: D. prof. N. Iorga: Romantismul. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 175 ani de la moartea lui Mozart. 21: D. Em. Ciomac. Mozart. 21.15: Transmisiunea concertului organizat de societatea „Muzica**, în sala Ateneului Român. Dirijor Th. Rogalsky. Mozart: Simfonia No. 36 în do major. Mozart: Concert pentru flaut și harpă și d. lt.-col. P. N. Pancu, flaut. 22.16: D-na Reissenberger-Umling, canto: Melodii de Mozart. 22.45: Informaţiuni. *•’* STRĂINĂTATEA KOENIGS WUSTERHAUSEN. 10.35: Ştiri. 12.00: Cântece populare din diferite veacuri. 12.50: Vremea. 18.30: Ştiri. 14.00: Plăci din Berlin. 1600: Pentru copii. 15.45: Pentru doamne. 16.00: Pedagogie. 16.30: Concert din Hamburg. 19.00: Lumea muncitorului. 19.30: Literatură. 20.00: Concert din Leipzig. 21.10: Cabaret. 22.10: Știri. LANGENBERG. 11.20: Rolul naturei în muzică și lirică. 12.10: Plăci. 13.05—14.30: Concert de amiază. 15.50: Pentru copii. 16.20: Pentru doamne. 17.00: Concert de vecernie. 19.45: Noapte veselă. 24.00: Concert seral şi dans. 0.00—1.00: Maeştrii jazzului. MUEHLACKER, 7.15: Concert de dimineaţă. 10.00: Plăci. 10.20—10.50: Sport şi sportmen. 11.45: Concert. 12.00: Concert de orch. 12.20: Simfonia 9-a a lui Beethoven. 13.05: Plăci. 14.00: Concert. 15.20: Pentru tineri. 16.80: Concert. 18.00: Vremea, RADIO Sâmbătă 28 Februarie 193 sport. 18.06: Notele din Francfurt. 19.45: Muzică pentru țărani. 2016: O seară în Viena. 22.86—24.00: Șlagere. BELGRAD. 12.35: Concert 18.60: Presă. 17.00: Concert vocal. 17.80: Concert de orch. 20.00: Concert de och. 20.30: Concert de la teatrul Naţional. 22.50: Muzică de dans. BUDAPESTA, 9.15: Concert de orch. 12.00: Clopote. 12.05: Concert. 17.36: Concert de ţigani. 18.35: Concert. 22.15: Concert de orch. HARCOV. 15.00: Concert de amiază. 15.30: Emisiune populară. 16.00: Pentru lucrătoare. 17.00: Jurnalul muncitorului. 17.00: Jurnalul țăranului. 19.00: Concert. 21.46: Buletinul radio. KATOWICE, 16.10: Plăci. 16.46: Cutia cu scrisori pentru copii. 17.46: Trans. din Vilna. 18.45: Literatură. 19.00: Diverse. KIEV. 11.00: Ora, Vremea. 14.16: Jurnalul pionerului. 16.00: Jurnalul țăranului. 16.30: Concert de după amiază. 17.00: Jurnalul muncitorului. 18.00: Concert sau transm. unei opere. 20.00: Ora, timpul. LONDRA NATIONAL, 17.45: Concert de orgă. 18.15: Pentru copii. 19.45: Sonate la pian de Mozart. 20.20: Pentru grădinari. 20.30: Concert. 23.30—1.00: Muzică de dans. LONDRA REGIONAL (Midland), 17.65: Concert de orgă. 18.15: Pentru copii. 20.15: Concert popular. 21.30: Piesa radiofonică. 22.20: Muzică de dans. LONDRA REGIONAL, 18.16: Muzică de dans. 19.45: Cântece pentru bas. 21.00: Cântece pentru alto. 22.00: Muzică de cameră. 23.80 2 1.00: Muzică de dans. MILANO, 16.45: Concert. 17.60- 18.10: Știri. 19.20: Știri 19.30: Concert. 20.16: Știri. 20.80: Concert. 20.46: muzică din operete. MOSCOVA (W. Z. S. P. SJ, 9.00— 10.00: Ziua muncitorului şi concert. 21.00: Concert. 13.30: Pentru copii. 16.00: Informaţii. 17.20: Ora săteanului. 17.60: Jurnalul pionerului. MOSCOVA (Comitem), 6.30: Concert. 16.00: Jurnal. 17.25: Ora 14-răncii 18.30: Seară sătească. 81.65: Reportagii din piaţa roşie. OSLO, 17.16: Pentru copil 18.15: Concert de pian. 19.00: Diverse, timpul, presa. 20.00: „Fecioara din Elizondo“, operetă de Offenbach. 21.50: Actualităţi. 22.35: Muzică de dans. MOR. OSTRAVA, 16.30: Concert de Jazz. 18.00: Compoziţii pentru harmonică. 19.20: „Nuntă muntenească“. 20.20: „Capete cehe “, conf. 21.00: Muzică veche din Brünn. 22.25—24.00: Muzică uşoară şi de dans. PARIS. 10.00: Concert de la conservator. 13.30: Plăci. 14.00, 14.80, 16.00, 16.30: Bursa. 16.45: Pentru copii. 17.30: Presa. 17.45: Concerte. 21.10: Tineretul sportiv în Germania, conf. 20.30: Emisiune engleză. 21.00: Literatură. 21.30: Sport. 21.45: Concert Baloane de supun popularitate.» excesiva conferinta pentru plasarea excedentelor de grâu PARIS 26 (Rador). — Comitetul instituit din iniţiativa Comisiunei Europene pentru a studia plasarea excedentelor din recoltele viitoare ale ţărilor agricole europene, s’a întrunit azi dimineaţă. D. Briand a inaugurat lucrările comitatului printr’un discurs în cara a precizat că va trebui să se studieze numai situaţiunea europeană. D. Briand a subliniat necesitatea de a se termina lucrările în cel mai scurt timp, astfel încât rezultatele stabilite să poată fi supuse spre ratificare viitoarei sesiuni a Comisiunei Europene. D. Briand a repetat că reprezentanţii în acest comitet vor trebui să nu se lase influenţaţi de consideraţiuni politice pentru ca să înregistreze rezultate tot atât de încutajatoare ca şi acelea obţinute de conferinţa agricolă, care ţi-a încheiat ori lucrările. D. Briand a încheiat făcând apel la spiritul de cooperaţiune şi cerând tuturor o sforţare conştientă şi bunăvoinţă.După propunerea delegatului Italiei, preşedinte al comitetului a fost numit d Poncet, subsecretar de Stat al Economiei naţionale. şedinţa de iei seara PARIS, 27. (Rador) — Comitetul însărcinat să studieze problema plasării excedentelor recoltelor de cereale a ţinut aseară o nouă şedinţă. Reprezentantul Iugoslavia a declarat că pe lângă preocupările economice, de cooperare europeană, comitetul trebuie să aibă şi preocupări politice, in primul rând va trebui să se discute chestiunea tarifului preferenţial, cerut de Statele europene agricole. Reprezentantul Austriei a observat că nu se poate stabili un sistem preferenţial fără consiţimântul tuturor Statelor cari pot invoca clauza naţiunei cele mai favorizate. Sunt însă alte măsuri, cum de pildă acelea relative la organizarea creditului şi transporturilor, cari fără a atinge clauza naţiunei celei mai favorizate, ar aduce serioase înlesniri. Reprezentantul Franţei a declarat că ar fi de dorit ca la conferinţa internaţională a grâului, convocată la Roma pentru data de 26 Martie, Statele europene să se prezinte cu rezoluţiuni cari să însemne un fel de front comun- Franţa n’ar putea intra decât cu greu pe calea sistemului preferenţial, dar admite ca alte State să adopte acest sistem. De altfel Franţa a făcut o experienţă a sistemului preferenţial, cu porumbul românesc, şi n’a întâmpinat obiecţiuni din partea ţărilor de peste ocean. Reprezentantul Italei a cerut să nu se adopte rezoluţiuni prea concrete şi care ar fi lipsite de elasticitate, înainte de conferinţa din Roma. Ar fi necesar, după părerea sa, să se schiţeze numai în linii generale unele măsuri susceptibile de a fi realizate fără a se tulbura organizaţia actuală a raporturilor comerciale intre ţările din Europa şi celelalte continente. Delegatul Germaniei s-a declarat de acord asupra necesităţii de a se găsi rezoluţiilor o formă suplă, acceptabilă pentru ţările din celelalte continente■ Observatorul Poloniei a subliniat situaţia ţărilor agricole din Europa orientală, care reclamă măsuri cu caracter extraordinar D. Poncet, preşedintele comitetului, a constatat că nimeni nu a formulat obiecţiuni de ordin principial împotriva sistemului preferenţial. Chestiunea va putea fi discutată definitiv la conferinţa din Roma. Toate Statele europene pot căuta să ajute ţările agricole prin mijloace foarte diferite, dar al căror ansamblu să asigure rezolvarea problemei. Cum e vremea pe înms neagră Pe Mare și pe litoral, viscolul a încetat. Vântul a bătut de la N. cu o viteză între 3 și 4 metri pe secundă. Marea continuă a fi agitată. Presiunea atmosferică a fost de 777 mm. —marrtraiMwr Pentru d. ministru al Justiţiei Un mare număr de proprietari de case s’au împrumutat cu sume însemnate de bani pentru a clădi case plătind dobândi intre 20 şi 40 %. Din cauza crizei, preţul chiriilor a scăzut, iar multe case au rămas neînchiriate. Proprietarii aceştia n’au posibilitatea de a-şi amortiza cheltuelile, şi nici de a plăti împrumuturile. Pentru acest motiv îl roagă pe d. ministru al justiţiei să introducă un articol in proectul de lege al camerei, prin care dobânda la aceste împrumuturi să nu treacă de 5 %. Duminică 1 martie 1931 394 m., BUCUREȘTI 11.15: D-na Mona Rădulescu: Ora copiilor. 11.80: Prea S. Sa Vicarul Tit Simedria: Lectură religioasă. 11.45: Sextetul Capelei Regale Cotroceni: Muzică religioasă. 12: Orchestra Radio: Concert matinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 16: D. Apostol Culea: Veştile săptămânii. 16.30: D. Gayraut: Cronică agricolă. 16.45: D. dr. V. Voiculescu: De vorbă cu sătenii. 17: Orchestra Grigoriş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D. Dem. Theodorescu: Cronica teatrală. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu. 19: D-na dr. Medeea Niculescu: Cronica medicală. 19.20: D. Al. Iordan: Folklorul lunei Martie. 19.40: D. Eonor Arghezi: Cronică. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). Seară consacrată muzicii lui Gheorghe Dima, în ciclul muzicii vechi româneşti (TI). 21: D. Oct. Beu: Gheorghe Dima. 21.15- Mama lui Ştefan cel Mare, baladă pentru orchestră, cor şi soli. 21.40: Melodii de Dima, cântate de d-na Reissenberger-Umling. 22.15: Salvum fac regem, pentru orchestră şi cor. Orchestra Radio, corul „Cezar Frank“, conducerea muzicală d. Mihail .Tora. 22.40: Poşta amatorilor. 22.55: Informaţiuni STRĂINĂTATEA BELGRAD. 12.00: Plăci. 13.0: Concert de amiază. 14.15: Știri. 13: Conf. medicală. 18.30: Transm. unei comedii. 19: Concert vocal. 2030: Conf. 21: Arii populare. 21.40: Concert vocal şi de flaut. 22.05: Plăci. 23.00: Ştiri, sport. BUDAPESTA. 12: Muzică religioasă şi clopote. In continuare concert. 15: Plăci. 16: Pentru copii. 16.30: Pentru agricultori. 17.15: Şcoala liberă a T. F. F-ului. Concert. 18.15: Concert. 20: Arta şi reclama. I conf. 20.80: „GY1 Baba", operetă în 3 acte. 24: Muzică de ţigani. KATOWICE. 13.15: Concert. 16: Conf. religioasă. 15.20: Muzică. 15.30: Conf. agric. 16: Causerie. 1620: Muzică. 16.40: Pentru copii. 17.10: Cutia cu scrisori. 17.30: Intermezzo muzical. 17.40: Causerie. 18.30: Comunicate. 18.40: Concert de după amiază. 20: O jumătate oră veselă. 20.40: Diverse. 21.80: Recital. 22.30: Concert popular. 28: Feuilleton. 23.15: Concert vocal. 24: Muzică de dans. MOR. OSTRAVA. 14.05: Plăci, 17.00: Trans. din Bmo. 23.20: Concert de orch. MILANO, 19.00: Ora, comunicate. 18: Operetă de Pietri. 19.30: Jurnal radio. 20.30: Concert. 21.10: Jurnal radio. 20.30: Concert 21.10: Jurnal radio. 21.55: Trans. unei opere. ROMA, 14.00: Concert. 15: Trans. uflet opere. 17.00: Trans. unei opere de la San-Carlo. 21.40: Concert vocal simfonic. 22.00: Trans. unei piese teatrale. VARŞOVIA. 13.15: Concert simfonic. 15.20: Muzică. 15.30: Conferinţă. 15.50: Concert. 17.10: Cutia cu scrisori. 17.30: Plăci. 17.40: Conf. 17.55 Plăci 18.15: Noutăţi utile. 18.40 Concert 20: Diverse. 20.25: Dialog 20 45: Lectură. 20.50: Plăci. 2115 Chansonette. 21.30: Concert. 21.45 Melodii. 22.15: Un sfert de oră literară. 22.50: Concert popular. 23.00 Feuilleton. 23.15: Concert vocal de cântece 23.50: Comunicate. STENA. 12.05: Concert simfonic. 14.40: Ora, Meteorul. 14.45: Sonate romantice. 15.50: Concert de după amiază. 17.45: Oră distractivă. IOS 0O: Călătorie fantastică la stele. 18.30: Concert cu muzică de cameră. 19.00: Arii și lieduri. 20.40: Concert la pian. 21.15: Parodia din „Tannhäuser‘‘. 23 25: Concert seral. LANGENBERG, 17.00: Conferinţă. 17.30: Concert de orch. 19.00: Trans. din Dantzig, conf. 19.55: Povestiri. 20 45- Concert religios. PARTS-CLICHY, 20: Comunicate agricole şi rezultate sportive. 20.15: Comunicate. 20.30: Seamă de cabaret. 21.00: Concert de orch. 23.30: Muzică de azz. TOULON. 2100 : Informațiuni. 21.15: Chansonet?. 2130: Concert. 21.45: Melodii. 22.00: Concert de orch. 22.15: Concert vocal. 2230: Muzică militară. 22.45: Cântece spaniole. 23.00: Concert argentinian. 23.15: Jurnal radio. 23.30: Causerie. 23.40: Plăci