Curentul, decembrie 1932-ianuarie 1933 (Anul 5, nr. 1739-1774)

1932-12-01 / nr. 1739

a aglicat eultra ll-a din Terapeutica Infantilă de M. iftoKICATÎDE . M. GAM Profesor de clinică Și docent de terapeutică medicală infantilă infantilă Revizuită, modificată și complectată Va pu* în vânzara la toata librăriile princip*aie cu preţul «le iei l©0 (Repozit general, Librina Lean). ^ mM­T cele mai buni^ DE VÂNZARE LA TOATE MAGAZINELE DE COLONIALE CAPITALĂ ȘI DIN­ ÎNTREAGA TARAIE O rezoluţie istorică „Congresul general al Bucovine I­ntrunit azi Jooi 15/28 Noembrie 918 in sala sinodală din Cernăuţi, considerând­ că dela fundarea Prin »patelor Române, Bucovina, care niprindea vechile ţinuturi ale Sit­ievel şl Cernăuţilor, a făcut puru­­r» din Moldova, care In lu­ni ei s’a Închegat ca stat; Că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie dela Suceava, gropnițeîe lela Rădăuţi, Putna şl Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amin­tiri scumpe din trecutul Moldovei; că 1111 acestei ţări, umăr la umăr su fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi Domnitori au apărat dea lungul veacurilor flinta neamului lor împotriva tuturor în­călcărilor din afară şi cotropirii păgâne; că in 1774 pin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei r Habsburgiior; că In 144 de ani poporul buco­vinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care li nesoco­tea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să înstrăineze firea şi să învrăjbească celelalte neamuri cu care voeşte să trăiască ca frate; că In scurgerea de 144 ani Buco­vinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătăilie din Europa sub steag străin, pentru menținerea, slava şi mărirea asu­pritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drep­turilor moştenite. Izgoniea Umbri­lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaş timp poporul băşti­naş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile izvoarelor de câştig ale acestei ţări şi des­poiat în mare parte de vechea sa moştenire; dar că cu toate acestea Bucovi­nenii n’au pierdut nădejdea că cea­ Cronica dramatică (Urmare din pag. I-a­­ matică nu conservă la plecare de­cât speranţa că vor fi cel puţin răzbunaţi a doua zi de cronicarul pe care l-au văzut prezent la po­stul său profesional. Pentru aceşti numeroşi martiri din public,­­ dornici de represalii din nevoie de nobleţă, sau din necesitate de re­vanşă, — are deci cronicarul da­toria să înjure metodic şi răspicat spectacolele proaste. Şi mai are această obligaţiune pentru marea mulţime a eventualilor spectatori, — pentru numeroşii cititori cari au obiceiul de a merge la teatru fără a frequenta premierele, pen­tru marele public, în sfârşit, — care mai greu decât familiarii premie­relor îşi procură banii pentru loto­ri, şi care cu atât mai mult are dreptul să fie cinstit informat asu­pra calităţii artistice a unui spec­tacol-Atâtea motive pentru cari, — ori­cât am ţine seama de actuala cri­ză, şi de dificultăţile momentului teatral sau financiar, — suntem constrânşi să mărturisim că ulti­mul spectacol al teatrului Ventura, comedia „Habakuk et Co.”, este o marfă proastă, pentru a cărei sal­­vare nici interpreţii nu pun de altfel prea multă pasiune. Un ghi­­veciu vienez cu personagii de far­­să, dar fără acţiunea precipitată a vodevilului,­­ în care câţiva se­lecţi cambrioleuri îşi servesc re­ciproc glume cazone şi replici de­­ puerila naivitate. Totul se pe­trece în apartamentul ospitalier al unui conte decavat, care de pe urma multiplelor idioţii ale oaspe­ţilor săi se alege cu câteva datorii achitate, şi cu o soţie placidă, si­metric, se mai căsătoresc în flancurile lui de dragul acestui des­nodământ însă două perechi uma­ne, a căror identitate este secun­dară. Nu este nici acablant, nici neu­­rastenizant spectacolul, dimpotrivă,­­ se râde destul de frequent în cursul celor trei acte. De cele mai multe ori, însă, râsul este pro­vocat de dezarmanta candoare a acţiunii, scenelor sau replicilor: un fel de haz începe astfel să mu­stească din avalanşa proiectilelor teatrale ratate, pe care autorul tre­­bue să le fi socotit grozav îndopate de comic. Sunt şi câteva glume mai valabile, — este adevărat, — dar restul textului mediocru bas­culează restul, iar acest rest, — pentru a fi asvârlit peste rampă, — are nevoe din partea interpreţi­lor de cele mai exagerate bufonerii, şi de cele mai lăbărţate grimase. Dacă un spectacol ar putea fi şi el, — ca omul, — descheiat la panta­loni, atunci spectacolul acesta a fost premiera comediei „Habakuk et Co”. Dacă nu chiar la pantaloni, —­ cel puţin la vestă... Şi prezentarea aceasta dezordo­nată a părut publicului cu atât mai penibilă, cu cât prezenţa d-lui Halg Acterian la postul de timonier al spectacolului trebuia să ofere garanţiile de armonie atât de a­­greabil verificate în „Pasărea de foc” Din priceperea directorului de scenă, nu a filtrat insă nimic în jocul interpreţilor: multe inutile contorsiuni,­­­simulând o anima­­ţiune de cea mai artificială esenţă. Artiştii au oscilat necontenit în­tre şarja de revistă şi placiditatea eforturilor fără speranţă, până şi d. Q. Timică obosise, plastronând in aceeaşi monotonă atitudine de infractor cu pretenţiuni aristocra­tice. Și dacă n’ar fi fost frumoasele decoruri aie pictorului V. Feodo­­roff, care să ne facă din când în când să mai uităm de spectacol... Ion Dumîtrescu CURANTUL Şezătoarea festivă a „Actiunei Româneşti“ la Sibiu SIBIU. — „Acţiunea Românea­scă”, a tineretului intelectual, care este cea mai puternică organizaţie de intelectuali din localitate, a or­ganizat o serie de şezători cultu­rale festive, prin care se urmăre­şte cunoaşterea şi popularizarea scriitoriior şi personalităţilor nea­mului nostru, şi totodată se inten­ţionează strângerea unui fond pen­tru ridicarea unui bust poetului Coşbuc. Duminecă a avut loc la teatrul orăşenesc deschiderea şezătorilor. Teatrul orăşenesc a fost neîncăpă­tor pentru toţi cam­ au dorit a lua parte. Tot ce are Sibiul mai select a fost prezentat. Notăm: general Orescovici, general Scheletti, din partea corpului VII armată, dr. C. Ştefan, prefectul judeţului, dr. Pompiliu Simonetti, deputat, dr. Emil Turcu, ajutor de primar, dr. Ilie Beu, dr. Banda, primul preşe­dinte al tribunalului, dr. J.­bunea, directorul liceului Lazăr, dr. Sil­viu Crăciunaş, inginer inspector, col. Popoviciu, comand, şc. sp. de infanterie, J. Floaşiu, dr. Sturza, medicul primar al municipiului, dr. Gh. Măcelaru, advocatul judeţului, etc. etc. Corul mixt al şcoalei normale, condus de d-na Pia Popoviciu a executat magistral câteva bucăţi muzicale pe texte din Coşbuc. D. IOAN MUNTI­ANU, în cu­vântul de deschidere, a arătat ce este şi ce urmăreşte „Ac­ţiunea Românească” a tineretului intelec­tual. Conferinţa d-lui Pamfil Şeicaru D. PAMFIL ŞEICARU, directo­rul ziarului „Curentul” a conferen­ţiat despre­ „Gheorghe Coşbuc, poet regional”. După ce arată in ce sens poate fi socotit Coşbuc poet al unei regiuni, asemănăm­du-l cu Mistral, dovedeşte că acest poet cu rădăcini înfipte adânc in locul naşterii a ramas cel mai ma­re admirator al ţăranului român. Stabileşte valoarea literară şi technică a versurilor lui Coşbuc, subliniind orginalitatea ce se ridica intr'o vreme. Stărue asupra cultu­rii profunde ce poseda Coşbuc. Evidenţiază optimismul şi resem­narea eroică, robusta filozofie a spiritului ţărănesc, a poetului care a fost cel mai credincios mistic pe altarul sufletului românesc. Deşi a fost şi a rămas poetul Năsăudului, el este al tuturor românilor, pen­­tru că a prins şi a fixat in versuri bătăile inimei ţăranului şi ţărance­lor, ca nimeni altul. Pasionat iubi­tor de natură, este şi a rămas un fiu al naturii. In plin Bucureşti el trăia lumea şi viaţa ţărănească. Selectul public a răsplătit cu re­petate aplauze pe conferenţiar. D-na LULU CRUCEANU, secie­­tară a Teatrului Naţional din Bu­cureşti şi d. GH. TARCEA, de la teatrul „Regina Maria” au recitat cu măestrie versuri din Coşbuc, întregind ansamblul şezătorii. • A doua şezătoare va avea loc Duminică 4 Decembrie la orele 8 luni- seara la teatrul orăşenesc. D. T. TEODORESCU BRANI­ŞTE, scriitor şi ziarist, va vorbi despre „Gheorghe Coşbuc poet so­cial”. D. Gh. Tarcea, actor va recita din Coşbuc. Orchestra reg. 90 Inf. sub con­ducerea d-lui sublocot. Dumitriu, va executa potpouriuri naţionale. Locurile se pot reţine de la dro­gheria Ionel Baciu, str. Regina Maria. . Preţul locurilor: rezervat 20 lei; stal întâiu 15 lei; stal doi şi balcon 10 lei; galerie şi stat 5 Iei. Venitul destinat pentru bustul lui Coşbuc. I. M. Marcel Aniversarea uniri Bucovinei Serbarea dela Universitatea din Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. — Luni 28 No­­îm­brie sau împlinit 14 ani dela pro­­glam­rea Unirii Bucovinei cu ţara­­namă. In acest scop, din iniţiativa celui nai înalt aşezământ de cultură din Bucovina, adică din iniţiativa Uni­versităţii, s’a organizat o serbare co­­neorativă in aula Universităţii, la are au participat aproape toţi pro­­fesorii universitari, o parte din re­prezentanţii autorităţilor, numeroşi ntelectuali, precum şi studenţimea. Di­rector al Universităţii Isope ICU-Grecia, vice-preşedinte al Se­natului, a rostit următoarea cuvint­are : Am avut onoarea de a vă invita în nmele institutului cul­tur­al cel mai mit al Bucovinei, în numele Uni­versităţii noastre, ca şi binevoiţi a asista la serbarea unei aniversări din cele mai sfinte, pe care le cunoa­şte Bucovina. Este aniversarea ace­lor momente din istoria noastră, în care scumpa noastră Bucovină s'a realipit la patria mumă. S’a realipit acea Bucovină răpită prin egoismul brutal al unor state automate ale ve­ciei Euprope centrale. Răpirea se sigilase printr'o diplomaţie fără scru­pul şi prin moartea unuia din cei mai maţi domni ai acestor melea­guri, Grigore Ghica Vodă. Apoi, d. Isopescu face istoricul e­­venimentelor cari­ au dus la unire, citând drept mărturie rezoluţia cla­sică a congresului bucovinean, care a ratificat actul Unirii­­ sul mântuirii, aşteptat cu atâta de şi suferinţă va sosi şi că moşteni­rea lor străbună, tăiată prin gra­ni­ţe nelegiuite, se va întregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, ei au nutrit vecinic cre­dinţa că marele vis al neamului se va împlini prin unirea tuturor ţă­rilor române dintre Nistru şi Tisa într’un stat naţional unitar. Constată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei a­­liaţi, s’au întronat in lume princi­piile de drept şl umanitate pentru toate neamurile, şi când In urma loviturilor zdrobitoare monarhia au­stro-ungară s’a zguduit în temeliile ei şi s’a prăbuşit şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei l-au câş­tigat dreptul de liberă hotărire de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobire se îndreaptă către rega­tul României, de care totdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre. Drept aceea noi, Congresul Ge­neral al Bucovinei, întrupând su­prema putere a ţării şi fiind Inve­stiţi singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, In vechile ei hotare până la Ceremuş, Colocin şi Nistru cu Regatul României. * După ce rectorul Universităţii dă citire şi înaltului decret-lege din 18 Decembrie 1918, cu privire la Unirea Bucovinei, d-sa spune­a ,,Ne oprim într’o clipi de profun­dă reculegere şi recunoştinţă faţă de numele Regelui Ferdinand„ care pentru noi înseamnă simbolul Între­gi­r­ii ţărilor româneşti, dar amintim in momentul acesta şi numele Rege­lui Car­ol al H-lea, cara in ziua de azi conduce în vremuri grele desti­­nele ţării, dorind şi spor la perfec­ţionarea operei măreţe moştenite de la marele lui înaintaş. Apoi, d-sa mulţumeşte asistenţei că a luat parte la această adunare, care e atât a Universităţii, cât şi a Bucovinei întregi. Mulţumesc îndeo­sebi — încheie d-sa­­— învăţatului nostru profesor şi membru al Aca­demiei Române, d. Ion I. Nistor, pentru dragostea ce ne-a arătat-o de a arăta istoricul evenimentelor. Conferinţa d-lui Ion I. Nistor D. Ion I. Nistor, fost ministru al Bucovinei, îşi desvoltă o foarte in­teresantă conferinţă cu privire la un document istoric asupra răpirii Bu­covinei. D. Ion I. Nistor încheie, arătând că ştiinţa şi cultura trebue să aibă un scut, care e naţiunea înarmată. De aceea, cu prilejul comemorării a 14 ani de la unirea Bucovinei, d-sa aduce omagii armatei române, care a consfinţit actul Unirii. Serbarea comemorativă a luat sfârşit la orele 1,30 după amiază. Ion Bucovineanul cu următorul sumar: Omul artificial D. CENCINAT PAVELE­­SGU IN HALAT SI PA­PUCI Fecioara dela Forum Jalnica tragedie a unei copile ade­menite; D. V. Vâlcovici FILIIS PARLAMENTAR Svonuri. — Fapte- — Răfueli. — Culise. — Polemic!. — Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș şi L Val­e­lei Câte şcoli, câţi dascăli şi câţi elevi avem? Ia urma unei adrese a biroului In­­ternaţional de educaţie din Geneva, ministerul de instrucţie a comunicat următoarele date asupra învăţămân­tului public din România. Avem grădini de copii 2080 cu 133.550 elevi şi 2393 profesori. Şcoli primare şi complimentare 16.334 cu 2.127.409 elevi şi 40.511 profesori. Şcoli profesionale 436 cu 47­.684 elevi şi 5.292 profesori. Şcoli normale 99 cu 17.983 elevi şi 1.662 profesori. Şcoli secundare 443 cu 100.306 e­­levi şi 6­ 305 profesori. Universităţi şi Academii 10 cu 33.846 elevi şi 931 profesori. Şcoli de bele arte şi conserva­toare , cu 3.310 elevi şi 148 pro­ fesori.Cum e vremea Buletinul Institutului Meteorologic Marţi 29 Noembrie 1932 Situuaţia atmosferică la Europa la s­h. Maximul barometric Continen­tal şi depresiunea din NW şi N Euro­pei, continuă să comande situaţia atmosferică. Curentul de perturba­­ţiuni işi menţine orientarea genera­lă de la W la E. Iuţeala de deplasare fiind de 700 la 800 km. in 12 ore. In România la 8 h. In ultimele 24 ore, Timpul a fost ceţos, cu cerul par­ţial noros şi vânt slab din sec­torul SE. Temperatura în uşoară creştere era cuprinsă azi la 8 intre -4 gr. la Predeal şi regiunea mun­toasă şi 10 gr. la Balele. Tempera­tura maximă de eri a atins 13 gr. la Buzău, câmpia Dungrei şi pe litoral şi numai 5 gr. la Gheerghieni Ciuc, iar temperatura minimă de azi noap­te a oscilat între —5 gr. la Predea­ şi + 7 gr. la Constanţa şi pe litoral. Uşoare precipitaţiuni s’au semnalat pe alocuri în Sf. Ţării (0 m. m.). Presiunea atmosferică în creştere cu 4 la 11 m. m. variază între 776 m la Roşciuc şi 771 mm. la Cernăuţi. La Bucureşti F­arct la 8 h. Pre­siunea atmosferică 774 mm., Vântul de la N. cu 1 m. p. s. Cerul acoperit (ceaţă). Temperatura 0 gr. Umidi­tatea 97 la sută. Temperatura maxi­mă de ori +10. Temperatura mini­mă de azi noapte 0 gr. Timpul probabil de la 29 la 50 Noembrie 1952, ora 20. Presiunea atmosferică în creș­tere cu 6 la 10 milimetri. Cerul variabil. Vânt slab din sectorul Est Presiunea staţionară. __________ Joi 1­t decembrie 1837 C­ornetul zilei Baloane de săpun COADA LUI PUFFI Mie îmi sunt dragi citaşi trei: şi Pierre, şi duduia Julieta şi Cucoana Semiramida. Dar d- voastră pot să va mărturisesc: mai drag ca toţi îmi e Puffi, căţelul d-nei şi dlui Taistonbecque... Aceste sentimente ale mele le îm­părtăşeşte şi amicul meu Pierre Tais­tonbecque, inginer la societatea pe­troliferă ,,Luceafărul României Mari’’, cu o singură rezervă, în ceea priveşte pe d-na Semiramida Făcă­­letz, mama duduei Julieta, adică... mai pe scurt.» soacră-sa. In privinţa aceasta, inginerul e absolut intran­sigent. Cât m’am ţinut eu de ei şi cât i-am bătut capa!»­, degeaba. De atâţia ani de când ii cunosc, m'am convins şi eu că, intre Pierre Tais,­tonbecque şi Semiramida Făcăletz, este o prăpastie pe care nimeni şi nimic n’ar putea-o astupa. Adică, la drept vorbind, există to­tuşi un punct comun între aceste do­uă fiinţe, a căror vădită şi reciprocă antipatie îţi sugerează imaginea a două bobiţe de soc încărcate cu a­­celaş fel de electricitate: e dragos­tea lor pentru corcitura aceea de câine, care se cheamă ».Puffi’’. Şi tocmai pe terenul acestui sentiment comun, soacrei şi ginerelui, avea să cadă — ca o jertfă a împăcării.,, ghi­ciţi, ce?», coada lui Puffi. De ani de zile, de când li frecven­tez casa, aşa i-am apucat. Pe Pierre — căruia eu, la şovi­nismul meu îi zic Petrache“ —­ tă­cut şi aruncând, rar de tot, câte o vorbă. (E drept că vorbele lui sunt tot atâtea gloanţe de mitralieră, tra­se in inima cucoanei Semiramida. De la el ştiu anecdota aceea cu.» unul, care alerga să cumpere două mere, fiindcă soacră-sa ii spusese că... şi-ar da jumătate din viaţă, pentru un măr­. Pe duduia Julieta am apucat-o melancolică, de când era fetiţă în pension şi tot aşa-i şi astăzi. Numai că melancolia ei a suf­eri­t o stranie metamorfoză, din ziua căsătoriei. II iubeşte pe bărbatu-său, din toate pu­terile fiinţei ei­, plinuţe, dar o ado­­ră pe maică-sa, aşa cum beduinul rău­tăcit un pustiu îşi adoră cămila. So­licitată de aceste doua sentimente, ireconciliabile intre ele, biata ju­lieta pare o bucăţică de fer moale oscilând între doi magneţi, situaţi la aceeaşi distanţă. Despre Cucoana Semiramida tm vă vorbesc, fiindcă mă tem de Pe­tr­ache. (V’am spus că mie mi-e sim­­patică, iar el nu poate s’o înghită). Pot, numai, s'â vă spun că trăsătura dominantă a caracterului ei, e.» ener­gia. Oricine o cunoaște nu se poate opri de a zice: __ Energică femeei... Rămâne Puffi. Puffi e,» cum să spun?... ceva mijlociu, intre un „fox’’ si», un câine ciobănesc. Dacă ar fi să-l definesc in două cuvinte, aş zice că e un „bot"1 şi.» o ,,coada". Dar mai ales, o coadă... Coada lui Puffi e un fel de capo­­d’operă a naturii. Inchipuiţi-vă că un plăcinta/ galanton­, ar vrea să fabrice un covrig extraordinar, pentru nepo­ţelul Im. Ei bine, l-ar face, exact, ca coada lui Puffi. De altfel, mie, tocmai coada h­o îmi plăcea mai mult. De câte ori ve­neam pe la ei, îl luam pe genunchi și î mi petreceam mâna, printrînsa, ca printr’o brățară. Vă închipuiți, deci, mirarea — pot zice chiar, indig­narea mea , când, ducându-mă alai tăeri pe la Taistonbecque, l-am vă­zut pe Puffi.. fără coadă. — Bine, Petrache, se poate aşa cruzime? Tu, care spuneai că ţi-e aşa de drag.» __ Ce să fac, men eher, nu mai mergea! Trebuia să i-o tai, odată şi­­odată». — Dar de ce, măi Petrache?» _ îmi făcea rău, men eher. De câ­te ori venea soacră mea pe la mine, Puffi se bucura și», dădea din coadă.. Geer Patriei' calendar Miercuri 30 Noembrie ORT.: Sf. Apostol Andrei CAT.: Sf Apostol Andrei PROT.: Andrei. ISR.: 1 Kislev 5693. MUS.: 1 Saban 1351. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara „Elf nani”. NATIONAL ora 8.30 seara: ,,Manen Lescaut". REGINA MARIA ora 9 sera: „Toto” VENTURA ora 9 seara: .^Habakuk et Co“. ALHAMBRA ora 9 sear­a: „Trăiască Alhambra”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Me]p*‘ cu Elisabeth Beégne*’, Rutioti Förster şi Anton Edith Offer. TRIANON: „Kiki” au Anny Ondto, Hermann Tűimig, Berthe Ostyn şi Paul Otto. SELECT: „Intre soţie şi amantă” cu Ance Cocea şi André­­Joanne. REGAL: „Atlantida” cu Brigitte Heim. VOX: „In umbra fericirii“ cu Irene Humne şi John Boies. RIO: „Fetele doamnei Lehmanns cu Hansi Niese. ROXY: „M40“ cu Gaby Morlay, Pierre Blanchar şi Victor Francon. F­EMIN­A: „O noapte la Suzi” cu­ Billie Dove şi Douglas Fairbanks. FORUM: „Alo Pans, aici Berlinje şi „Cine-mi dă o sărutare". LIDO: „Adio Iubire“ şi dragoste de ţigan cu Lawrence Tibbett. FRANKLIN: A. R. P. A.: ,,Două i­­nimi şi un suspin“ au Liban Har­vey şi „Balul“ cu Doly Haas. EPISCOPIA A. R. P. A.: ,,In slujba inamicului“ cu Gustav Froehleh şi „Trei femei şi un diplomat“ cu Martha Eggerth. TERRA: Tom Mix to „Valea Morţii şi Stan şi Bran în Legiunea Străină. Trupa de reviste L Costin. OMNI­A: , Madame Barbă Albastră" cu LU Dagover şi „Stan şi Bran în „Legiunea străină“. MARNA: „Îndrăzneţul“ cu Martha Eggerth şi Hans Albers, j Jurnal Fox comedie şi trupa de reviste, Lizie ca Petrescu, Niculescu-Buzău. MARCONI: „Frumoasa aventură“ cu Kaethe de Nagy şi ,,Omul fără nume“ cu W­erner Krauss şi artişti. VOLTA-BUZEŞTI: ,Titanii Cerului" cu Clark Gabie şi Wallace Beerry, jurnal şi comedie. MODEL: „Demonul alb" cu John Barrymore. Jurnal şi Miki Maus. Trupa Bruno. ROMA: „Vânătorii de carne vi!" cu Harry Piei şi o comedie. Sears trupa Lică Rădulescu. LUX: {'Griviţei 196) „Axelel“ şi Dragostea în anul 3000“. . . TRIUMF: „Jenny Lind“ cu Grace Moore, A. Luquet Şi „Secretul Se­cretarei“ cu Colbert şi G. Metaxa. GRIVIŢA: „înger şi demon" cu Farrell şi jurnal. DICHIU: „Contesa de Monte Cristo“ cu Brigitte Helm şi Rudolf For­ster şi completări. AMERICAN: „Fiul Indiei" cu Ra­mon No­varro; jurnal şi „Stan Bran escroci“. SPLENDID: ,,Biletul Galben" era E­­lisa Landi, jurnal şi „Covorul fer­­mjcat. MILANO: „Fascinaţie“ cu Joan Craw­ford şi Clark Gabie şi „Malec sal­vează Europa". TOMIS: ,,In drum spre fericire" cu Magda Schneider şi Ernest Ve­­rebes etc., jurnal şi completări. IZLANDA: „Omul fără nume" cu Werner Krauss şi Helen Tromig şi completări LYRA: „Parfumul doamnei In ne­gru“ cu Huguette ex Duflosa com­­­pletare şi jurnal. ILEANA: „Misterele spionajului“ jur­nal şi completări. LIRIC: „Un drăcuşor de fată” şi ,,Victoria cea mare”. „MAGIC” (fost .,Leonora­ Tel”) „La­crimi de iubire”, compleotare și Fox jurnal și Micky Maus. BARCELONA: „Rio-Ritta“ cu Bebé Daniels. Cravate mătase pură găsiţi „SILCO“ Str. Doamnei 1 Nouile romane ale Editurei „CUGETAREA“ Alegere de Stareţă de DAMIAN STANOIU în Doamna Casanova de AL. BILCURESCU şi M. TONEGHIN obţine mare succes de librărie Ultimele noutăţi apărute în Editura „Naţionala“ S. CIORNEI sunt frumoasele romane. 0120 **® Eugen IovIbwcb Sub soarele polar «*® R®m“8us,.S04,SB* Amanta la 1000 Km. Nepoata Hatmanului Tom­a a% Cezar Petrescu Lel SS De vânzare la toate librăriile M£rcun 30 Noemure 1932 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.46: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 18: Orchestra Radio: K. Bura: Sta­­tele-Unite marş; Er. Gillet: Amintire din Spania; Eug. Micu: Regele pe­trece, menuet; Verdi; Fantezie din ..Aida*’; Fr. Salabert: No. No, Na­nette fantezie din opereta de Vincém Youma. 19: Informaţiuni, meteorul si sem­nal orar. 19.10: D. C- Albescu: Cronică spor­tiva. 19.25: Orchestra Radio; Hruby Vic­tor: Din Viena prin lume potpuri; C. Millöcker: Studentul cerşetor potpuri. 20: D. I. Paleologu: Din viata fa­narioţilor. 20.20: D. Eug. Filotti: Cronica ex­terna. 20- 40: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 21: Ora exactă. D. Tibor Szatmári piano: Fresco­­baldi Bartok: Toccata şi fuga; Schu­mann: Scene de copii; Kodály: Dan­suri de pe Mureş. 21.30: Lecturi. 21- 45: D-nii Bansalvadoro oboi şi Th. Rogalski pian­o: Marcel Mihaio­vici: Sonatină; Th. Rogalski: Suită- 22.15: D. Vasile Filip-violina: Nai­dini: Concert; Corelli: Folles dTam­­pagne; Granados: Dans spaniol. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportr. STR­AIN­AT­ATE A GRUPUL DE NORD MILANO (Flo­­’■euţa, Torino, Genova, Trieste) 14: Semnal orar, comunicate. 14: Or­chestra radio. 14.30: Bursa şi plăci. 17.30: Jurnalul radio. 17-40: Colţul copiilor. Recitări. 18: Plăci. 19.30­: Comunicate agricole. 20: Plăci. 19-35: Comunicate agricole. 20: Plăci de gra­maton. 20.25: Știri. 20.30: Semnal orar, comunicate. 21: Jurnalul radio, bul. met. 21.15: Conf. medicală- 21 30 Trans. unei comedii în 3 acte, apoi muzică de jazz și jurnal radio. MÜHLACKER . 20: Concert. 11: Concert. 11.30: Lied-uri de Edward Grieg. 12-55: Meteorul. 13: Concert. 1445: Ora, meteorul, știri. 14.30: Hans Pfitzner dirijează. 15: Concert. 17: Ora copiilor. 18: Concert. 19.15: Meteorul, pentru agricultori. 19.25: Conf. 19.50: Conf. 20.15: Meteorul VARȘOVIA 12-50: Comunicate met 13.10: Plăci. 14-20: Comunicate met 1645: Comunicate economice. 16-30: Cronica. 16.35: Pentru copii. 17: Plăci- 17.40: „Râurile". „Isterina ş’ Vistula’’, conf. 18: Concert vocal 18-40: Şomajul şi lucrul femeilor, conf. 19: Muzică de dans. 20: Diver­se. 20-20: Corespondenţa agricolă­ La Restaurant-Bar Băcaru obțină succes formidabil celebra vedetă mexicană LIMIt PEREZ ACEOSTA Jazz-Dans si diseurul GION Calea Orivirei 84. Telefon 38«-»# Cadran Concurs de colinde intre şcolile din Bucureşti Pentru a reînvia datinele stră­moşeşti cu prilejul sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou, şi mai ales pentru a da acestor datini a­­devărata lor valoare artistică şi e­­ducativă ministerul instrucţiunii in colaborare cu direcţia culturală a Primăriei Municipiului organizează anul acesta — deocamdată numai între elevii şcoalelor din Bucureşti — un concurs interşcolar de co­linde, pluguşoare, cântece de stea, etc., d-nul Victor Ion Popa şi D* Breazul au fost însărcinaţi să pu­nă în scenă ,,Vicleimul“ după un text ce se va populariza. In acelaş timp va avea loc şi o expoziţie de stele şi sorcove con­fecţionate de elevi. „Ziguenerin“ la tea­trul Barascheum Chiza Heiden îndrăcită subretă, excelentul Ladislau Grof comicii Pli­­sament şi Sidov au cucerit publicul prin minunatele creaţiuni ce au in senzaţionala operetă „Ziguenerin'4 c© se joacă în fiecare seară cu un formidabil succes la teatrul Bara­scheum. Cupletele, duetele şi dansu­rile executate cu măestrie de către Ghiza Heiden şi Ladislau Grof face ca spectatorii să-i recheme de nenu­mărate ori la rampă. In special actul al doilea produce senzație prin bogă­ția muzicei și a dansurilor execu­tate.

Next