Curentul, decembrie 1932-ianuarie 1933 (Anul 5, nr. 1739-1774)
1932-12-01 / nr. 1739
a aglicat eultra ll-a din Terapeutica Infantilă de M. iftoKICATÎDE . M. GAM Profesor de clinică Și docent de terapeutică medicală infantilă infantilă Revizuită, modificată și complectată Va pu* în vânzara la toata librăriile princip*aie cu preţul «le iei l©0 (Repozit general, Librina Lean). ^ mMT cele mai buni^ DE VÂNZARE LA TOATE MAGAZINELE DE COLONIALE CAPITALĂ ȘI DIN ÎNTREAGA TARAIE O rezoluţie istorică „Congresul general al Bucovine Intrunit azi Jooi 15/28 Noembrie 918 in sala sinodală din Cernăuţi, considerând că dela fundarea Prin »patelor Române, Bucovina, care niprindea vechile ţinuturi ale Sitievel şl Cernăuţilor, a făcut purur» din Moldova, care In luni ei s’a Închegat ca stat; Că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie dela Suceava, gropnițeîe lela Rădăuţi, Putna şl Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că 1111 acestei ţări, umăr la umăr su fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi Domnitori au apărat dea lungul veacurilor flinta neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi cotropirii păgâne; că in 1774 pin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei r Habsburgiior; că In 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care li nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să înstrăineze firea şi să învrăjbească celelalte neamuri cu care voeşte să trăiască ca frate; că In scurgerea de 144 ani Bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpurile de bătăilie din Europa sub steag străin, pentru menținerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite. Izgoniea Umbrilor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaş timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile izvoarelor de câştig ale acestei ţări şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dar că cu toate acestea Bucovinenii n’au pierdut nădejdea că cea Cronica dramatică (Urmare din pag. I-a matică nu conservă la plecare decât speranţa că vor fi cel puţin răzbunaţi a doua zi de cronicarul pe care l-au văzut prezent la postul său profesional. Pentru aceşti numeroşi martiri din public, dornici de represalii din nevoie de nobleţă, sau din necesitate de revanşă, — are deci cronicarul datoria să înjure metodic şi răspicat spectacolele proaste. Şi mai are această obligaţiune pentru marea mulţime a eventualilor spectatori, — pentru numeroşii cititori cari au obiceiul de a merge la teatru fără a frequenta premierele, pentru marele public, în sfârşit, — care mai greu decât familiarii premierelor îşi procură banii pentru lotori, şi care cu atât mai mult are dreptul să fie cinstit informat asupra calităţii artistice a unui spectacol-Atâtea motive pentru cari, — oricât am ţine seama de actuala criză, şi de dificultăţile momentului teatral sau financiar, — suntem constrânşi să mărturisim că ultimul spectacol al teatrului Ventura, comedia „Habakuk et Co.”, este o marfă proastă, pentru a cărei salvare nici interpreţii nu pun de altfel prea multă pasiune. Un ghiveciu vienez cu personagii de farsă, dar fără acţiunea precipitată a vodevilului, în care câţiva selecţi cambrioleuri îşi servesc reciproc glume cazone şi replici de puerila naivitate. Totul se petrece în apartamentul ospitalier al unui conte decavat, care de pe urma multiplelor idioţii ale oaspeţilor săi se alege cu câteva datorii achitate, şi cu o soţie placidă, simetric, se mai căsătoresc în flancurile lui de dragul acestui desnodământ însă două perechi umane, a căror identitate este secundară. Nu este nici acablant, nici neurastenizant spectacolul, dimpotrivă, se râde destul de frequent în cursul celor trei acte. De cele mai multe ori, însă, râsul este provocat de dezarmanta candoare a acţiunii, scenelor sau replicilor: un fel de haz începe astfel să mustească din avalanşa proiectilelor teatrale ratate, pe care autorul trebue să le fi socotit grozav îndopate de comic. Sunt şi câteva glume mai valabile, — este adevărat, — dar restul textului mediocru basculează restul, iar acest rest, — pentru a fi asvârlit peste rampă, — are nevoe din partea interpreţilor de cele mai exagerate bufonerii, şi de cele mai lăbărţate grimase. Dacă un spectacol ar putea fi şi el, — ca omul, — descheiat la pantaloni, atunci spectacolul acesta a fost premiera comediei „Habakuk et Co”. Dacă nu chiar la pantaloni, — cel puţin la vestă... Şi prezentarea aceasta dezordonată a părut publicului cu atât mai penibilă, cu cât prezenţa d-lui Halg Acterian la postul de timonier al spectacolului trebuia să ofere garanţiile de armonie atât de agreabil verificate în „Pasărea de foc” Din priceperea directorului de scenă, nu a filtrat insă nimic în jocul interpreţilor: multe inutile contorsiuni,simulând o animaţiune de cea mai artificială esenţă. Artiştii au oscilat necontenit între şarja de revistă şi placiditatea eforturilor fără speranţă, până şi d. Q. Timică obosise, plastronând in aceeaşi monotonă atitudine de infractor cu pretenţiuni aristocratice. Și dacă n’ar fi fost frumoasele decoruri aie pictorului V. Feodoroff, care să ne facă din când în când să mai uităm de spectacol... Ion Dumîtrescu CURANTUL Şezătoarea festivă a „Actiunei Româneşti“ la Sibiu SIBIU. — „Acţiunea Românească”, a tineretului intelectual, care este cea mai puternică organizaţie de intelectuali din localitate, a organizat o serie de şezători culturale festive, prin care se urmăreşte cunoaşterea şi popularizarea scriitoriior şi personalităţilor neamului nostru, şi totodată se intenţionează strângerea unui fond pentru ridicarea unui bust poetului Coşbuc. Duminecă a avut loc la teatrul orăşenesc deschiderea şezătorilor. Teatrul orăşenesc a fost neîncăpător pentru toţi cam au dorit a lua parte. Tot ce are Sibiul mai select a fost prezentat. Notăm: general Orescovici, general Scheletti, din partea corpului VII armată, dr. C. Ştefan, prefectul judeţului, dr. Pompiliu Simonetti, deputat, dr. Emil Turcu, ajutor de primar, dr. Ilie Beu, dr. Banda, primul preşedinte al tribunalului, dr. J.bunea, directorul liceului Lazăr, dr. Silviu Crăciunaş, inginer inspector, col. Popoviciu, comand, şc. sp. de infanterie, J. Floaşiu, dr. Sturza, medicul primar al municipiului, dr. Gh. Măcelaru, advocatul judeţului, etc. etc. Corul mixt al şcoalei normale, condus de d-na Pia Popoviciu a executat magistral câteva bucăţi muzicale pe texte din Coşbuc. D. IOAN MUNTIANU, în cuvântul de deschidere, a arătat ce este şi ce urmăreşte „Acţiunea Românească” a tineretului intelectual. Conferinţa d-lui Pamfil Şeicaru D. PAMFIL ŞEICARU, directorul ziarului „Curentul” a conferenţiat despre „Gheorghe Coşbuc, poet regional”. După ce arată in ce sens poate fi socotit Coşbuc poet al unei regiuni, asemănămdu-l cu Mistral, dovedeşte că acest poet cu rădăcini înfipte adânc in locul naşterii a ramas cel mai mare admirator al ţăranului român. Stabileşte valoarea literară şi technică a versurilor lui Coşbuc, subliniind orginalitatea ce se ridica intr'o vreme. Stărue asupra culturii profunde ce poseda Coşbuc. Evidenţiază optimismul şi resemnarea eroică, robusta filozofie a spiritului ţărănesc, a poetului care a fost cel mai credincios mistic pe altarul sufletului românesc. Deşi a fost şi a rămas poetul Năsăudului, el este al tuturor românilor, pentru că a prins şi a fixat in versuri bătăile inimei ţăranului şi ţărancelor, ca nimeni altul. Pasionat iubitor de natură, este şi a rămas un fiu al naturii. In plin Bucureşti el trăia lumea şi viaţa ţărănească. Selectul public a răsplătit cu repetate aplauze pe conferenţiar. D-na LULU CRUCEANU, secietară a Teatrului Naţional din Bucureşti şi d. GH. TARCEA, de la teatrul „Regina Maria” au recitat cu măestrie versuri din Coşbuc, întregind ansamblul şezătorii. • A doua şezătoare va avea loc Duminică 4 Decembrie la orele 8 luni- seara la teatrul orăşenesc. D. T. TEODORESCU BRANIŞTE, scriitor şi ziarist, va vorbi despre „Gheorghe Coşbuc poet social”. D. Gh. Tarcea, actor va recita din Coşbuc. Orchestra reg. 90 Inf. sub conducerea d-lui sublocot. Dumitriu, va executa potpouriuri naţionale. Locurile se pot reţine de la drogheria Ionel Baciu, str. Regina Maria. . Preţul locurilor: rezervat 20 lei; stal întâiu 15 lei; stal doi şi balcon 10 lei; galerie şi stat 5 Iei. Venitul destinat pentru bustul lui Coşbuc. I. M. Marcel Aniversarea uniri Bucovinei Serbarea dela Universitatea din Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. — Luni 28 Noîmbrie sau împlinit 14 ani dela proglamrea Unirii Bucovinei cu ţaranamă. In acest scop, din iniţiativa celui nai înalt aşezământ de cultură din Bucovina, adică din iniţiativa Universităţii, s’a organizat o serbare coneorativă in aula Universităţii, la are au participat aproape toţi profesorii universitari, o parte din reprezentanţii autorităţilor, numeroşi ntelectuali, precum şi studenţimea. Director al Universităţii Isope ICU-Grecia, vice-preşedinte al Senatului, a rostit următoarea cuvintare : Am avut onoarea de a vă invita în nmele institutului cultural cel mai mit al Bucovinei, în numele Universităţii noastre, ca şi binevoiţi a asista la serbarea unei aniversări din cele mai sfinte, pe care le cunoaşte Bucovina. Este aniversarea acelor momente din istoria noastră, în care scumpa noastră Bucovină s'a realipit la patria mumă. S’a realipit acea Bucovină răpită prin egoismul brutal al unor state automate ale veciei Euprope centrale. Răpirea se sigilase printr'o diplomaţie fără scrupul şi prin moartea unuia din cei mai maţi domni ai acestor meleaguri, Grigore Ghica Vodă. Apoi, d. Isopescu face istoricul evenimentelor cari au dus la unire, citând drept mărturie rezoluţia clasică a congresului bucovinean, care a ratificat actul Unirii sul mântuirii, aşteptat cu atâta de şi suferinţă va sosi şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va întregi prin alipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, ei au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va împlini prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într’un stat naţional unitar. Constată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi, s’au întronat in lume principiile de drept şl umanitate pentru toate neamurile, şi când In urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s’a zguduit în temeliile ei şi s’a prăbuşit şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei l-au câştigat dreptul de liberă hotărire de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobire se îndreaptă către regatul României, de care totdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre. Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind Investiţi singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, In vechile ei hotare până la Ceremuş, Colocin şi Nistru cu Regatul României. * După ce rectorul Universităţii dă citire şi înaltului decret-lege din 18 Decembrie 1918, cu privire la Unirea Bucovinei, d-sa spunea ,,Ne oprim într’o clipi de profundă reculegere şi recunoştinţă faţă de numele Regelui Ferdinand„ care pentru noi înseamnă simbolul Întregirii ţărilor româneşti, dar amintim in momentul acesta şi numele Regelui Carol al H-lea, cara in ziua de azi conduce în vremuri grele destinele ţării, dorind şi spor la perfecţionarea operei măreţe moştenite de la marele lui înaintaş. Apoi, d-sa mulţumeşte asistenţei că a luat parte la această adunare, care e atât a Universităţii, cât şi a Bucovinei întregi. Mulţumesc îndeosebi — încheie d-sa— învăţatului nostru profesor şi membru al Academiei Române, d. Ion I. Nistor, pentru dragostea ce ne-a arătat-o de a arăta istoricul evenimentelor. Conferinţa d-lui Ion I. Nistor D. Ion I. Nistor, fost ministru al Bucovinei, îşi desvoltă o foarte interesantă conferinţă cu privire la un document istoric asupra răpirii Bucovinei. D. Ion I. Nistor încheie, arătând că ştiinţa şi cultura trebue să aibă un scut, care e naţiunea înarmată. De aceea, cu prilejul comemorării a 14 ani de la unirea Bucovinei, d-sa aduce omagii armatei române, care a consfinţit actul Unirii. Serbarea comemorativă a luat sfârşit la orele 1,30 după amiază. Ion Bucovineanul cu următorul sumar: Omul artificial D. CENCINAT PAVELESGU IN HALAT SI PAPUCI Fecioara dela Forum Jalnica tragedie a unei copile ademenite; D. V. Vâlcovici FILIIS PARLAMENTAR Svonuri. — Fapte- — Răfueli. — Culise. — Polemic!. — Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoș şi L Valelei Câte şcoli, câţi dascăli şi câţi elevi avem? Ia urma unei adrese a biroului Internaţional de educaţie din Geneva, ministerul de instrucţie a comunicat următoarele date asupra învăţământului public din România. Avem grădini de copii 2080 cu 133.550 elevi şi 2393 profesori. Şcoli primare şi complimentare 16.334 cu 2.127.409 elevi şi 40.511 profesori. Şcoli profesionale 436 cu 47.684 elevi şi 5.292 profesori. Şcoli normale 99 cu 17.983 elevi şi 1.662 profesori. Şcoli secundare 443 cu 100.306 elevi şi 6 305 profesori. Universităţi şi Academii 10 cu 33.846 elevi şi 931 profesori. Şcoli de bele arte şi conservatoare , cu 3.310 elevi şi 148 pro fesori.Cum e vremea Buletinul Institutului Meteorologic Marţi 29 Noembrie 1932 Situuaţia atmosferică la Europa la sh. Maximul barometric Continental şi depresiunea din NW şi N Europei, continuă să comande situaţia atmosferică. Curentul de perturbaţiuni işi menţine orientarea generală de la W la E. Iuţeala de deplasare fiind de 700 la 800 km. in 12 ore. In România la 8 h. In ultimele 24 ore, Timpul a fost ceţos, cu cerul parţial noros şi vânt slab din sectorul SE. Temperatura în uşoară creştere era cuprinsă azi la 8 intre -4 gr. la Predeal şi regiunea muntoasă şi 10 gr. la Balele. Temperatura maximă de eri a atins 13 gr. la Buzău, câmpia Dungrei şi pe litoral şi numai 5 gr. la Gheerghieni Ciuc, iar temperatura minimă de azi noapte a oscilat între —5 gr. la Predea şi + 7 gr. la Constanţa şi pe litoral. Uşoare precipitaţiuni s’au semnalat pe alocuri în Sf. Ţării (0 m. m.). Presiunea atmosferică în creştere cu 4 la 11 m. m. variază între 776 m la Roşciuc şi 771 mm. la Cernăuţi. La Bucureşti Farct la 8 h. Presiunea atmosferică 774 mm., Vântul de la N. cu 1 m. p. s. Cerul acoperit (ceaţă). Temperatura 0 gr. Umiditatea 97 la sută. Temperatura maximă de ori +10. Temperatura minimă de azi noapte 0 gr. Timpul probabil de la 29 la 50 Noembrie 1952, ora 20. Presiunea atmosferică în creștere cu 6 la 10 milimetri. Cerul variabil. Vânt slab din sectorul Est Presiunea staţionară. __________ Joi 1t decembrie 1837 Cornetul zilei Baloane de săpun COADA LUI PUFFI Mie îmi sunt dragi citaşi trei: şi Pierre, şi duduia Julieta şi Cucoana Semiramida. Dar d- voastră pot să va mărturisesc: mai drag ca toţi îmi e Puffi, căţelul d-nei şi dlui Taistonbecque... Aceste sentimente ale mele le împărtăşeşte şi amicul meu Pierre Taistonbecque, inginer la societatea petroliferă ,,Luceafărul României Mari’’, cu o singură rezervă, în ceea priveşte pe d-na Semiramida Făcăletz, mama duduei Julieta, adică... mai pe scurt.» soacră-sa. In privinţa aceasta, inginerul e absolut intransigent. Cât m’am ţinut eu de ei şi cât i-am bătut capa!», degeaba. De atâţia ani de când ii cunosc, m'am convins şi eu că, intre Pierre Tais,tonbecque şi Semiramida Făcăletz, este o prăpastie pe care nimeni şi nimic n’ar putea-o astupa. Adică, la drept vorbind, există totuşi un punct comun între aceste două fiinţe, a căror vădită şi reciprocă antipatie îţi sugerează imaginea a două bobiţe de soc încărcate cu acelaş fel de electricitate: e dragostea lor pentru corcitura aceea de câine, care se cheamă ».Puffi’’. Şi tocmai pe terenul acestui sentiment comun, soacrei şi ginerelui, avea să cadă — ca o jertfă a împăcării.,, ghiciţi, ce?», coada lui Puffi. De ani de zile, de când li frecventez casa, aşa i-am apucat. Pe Pierre — căruia eu, la şovinismul meu îi zic Petrache“ — tăcut şi aruncând, rar de tot, câte o vorbă. (E drept că vorbele lui sunt tot atâtea gloanţe de mitralieră, trase in inima cucoanei Semiramida. De la el ştiu anecdota aceea cu.» unul, care alerga să cumpere două mere, fiindcă soacră-sa ii spusese că... şi-ar da jumătate din viaţă, pentru un măr. Pe duduia Julieta am apucat-o melancolică, de când era fetiţă în pension şi tot aşa-i şi astăzi. Numai că melancolia ei a suferit o stranie metamorfoză, din ziua căsătoriei. II iubeşte pe bărbatu-său, din toate puterile fiinţei ei, plinuţe, dar o adoră pe maică-sa, aşa cum beduinul răutăcit un pustiu îşi adoră cămila. Solicitată de aceste doua sentimente, ireconciliabile intre ele, biata julieta pare o bucăţică de fer moale oscilând între doi magneţi, situaţi la aceeaşi distanţă. Despre Cucoana Semiramida tm vă vorbesc, fiindcă mă tem de Petrache. (V’am spus că mie mi-e simpatică, iar el nu poate s’o înghită). Pot, numai, s'â vă spun că trăsătura dominantă a caracterului ei, e.» energia. Oricine o cunoaște nu se poate opri de a zice: __ Energică femeei... Rămâne Puffi. Puffi e,» cum să spun?... ceva mijlociu, intre un „fox’’ si», un câine ciobănesc. Dacă ar fi să-l definesc in două cuvinte, aş zice că e un „bot"1 şi.» o ,,coada". Dar mai ales, o coadă... Coada lui Puffi e un fel de capod’operă a naturii. Inchipuiţi-vă că un plăcinta/ galanton, ar vrea să fabrice un covrig extraordinar, pentru nepoţelul Im. Ei bine, l-ar face, exact, ca coada lui Puffi. De altfel, mie, tocmai coada ho îmi plăcea mai mult. De câte ori veneam pe la ei, îl luam pe genunchi și î mi petreceam mâna, printrînsa, ca printr’o brățară. Vă închipuiți, deci, mirarea — pot zice chiar, indignarea mea , când, ducându-mă alai tăeri pe la Taistonbecque, l-am văzut pe Puffi.. fără coadă. — Bine, Petrache, se poate aşa cruzime? Tu, care spuneai că ţi-e aşa de drag.» __ Ce să fac, men eher, nu mai mergea! Trebuia să i-o tai, odată şiodată». — Dar de ce, măi Petrache?» _ îmi făcea rău, men eher. De câte ori venea soacră mea pe la mine, Puffi se bucura și», dădea din coadă.. Geer Patriei' calendar Miercuri 30 Noembrie ORT.: Sf. Apostol Andrei CAT.: Sf Apostol Andrei PROT.: Andrei. ISR.: 1 Kislev 5693. MUS.: 1 Saban 1351. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara „Elf nani”. NATIONAL ora 8.30 seara: ,,Manen Lescaut". REGINA MARIA ora 9 sera: „Toto” VENTURA ora 9 seara: .^Habakuk et Co“. ALHAMBRA ora 9 seara: „Trăiască Alhambra”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Me]p*‘ cu Elisabeth Beégne*’, Rutioti Förster şi Anton Edith Offer. TRIANON: „Kiki” au Anny Ondto, Hermann Tűimig, Berthe Ostyn şi Paul Otto. SELECT: „Intre soţie şi amantă” cu Ance Cocea şi AndréJoanne. REGAL: „Atlantida” cu Brigitte Heim. VOX: „In umbra fericirii“ cu Irene Humne şi John Boies. RIO: „Fetele doamnei Lehmanns cu Hansi Niese. ROXY: „M40“ cu Gaby Morlay, Pierre Blanchar şi Victor Francon. FEMINA: „O noapte la Suzi” cu Billie Dove şi Douglas Fairbanks. FORUM: „Alo Pans, aici Berlinje şi „Cine-mi dă o sărutare". LIDO: „Adio Iubire“ şi dragoste de ţigan cu Lawrence Tibbett. FRANKLIN: A. R. P. A.: ,,Două inimi şi un suspin“ au Liban Harvey şi „Balul“ cu Doly Haas. EPISCOPIA A. R. P. A.: ,,In slujba inamicului“ cu Gustav Froehleh şi „Trei femei şi un diplomat“ cu Martha Eggerth. TERRA: Tom Mix to „Valea Morţii şi Stan şi Bran în Legiunea Străină. Trupa de reviste L Costin. OMNIA: , Madame Barbă Albastră" cu LU Dagover şi „Stan şi Bran în „Legiunea străină“. MARNA: „Îndrăzneţul“ cu Martha Eggerth şi Hans Albers, j Jurnal Fox comedie şi trupa de reviste, Lizie ca Petrescu, Niculescu-Buzău. MARCONI: „Frumoasa aventură“ cu Kaethe de Nagy şi ,,Omul fără nume“ cu Werner Krauss şi artişti. VOLTA-BUZEŞTI: ,Titanii Cerului" cu Clark Gabie şi Wallace Beerry, jurnal şi comedie. MODEL: „Demonul alb" cu John Barrymore. Jurnal şi Miki Maus. Trupa Bruno. ROMA: „Vânătorii de carne vi!" cu Harry Piei şi o comedie. Sears trupa Lică Rădulescu. LUX: {'Griviţei 196) „Axelel“ şi Dragostea în anul 3000“. . . TRIUMF: „Jenny Lind“ cu Grace Moore, A. Luquet Şi „Secretul Secretarei“ cu Colbert şi G. Metaxa. GRIVIŢA: „înger şi demon" cu Farrell şi jurnal. DICHIU: „Contesa de Monte Cristo“ cu Brigitte Helm şi Rudolf Forster şi completări. AMERICAN: „Fiul Indiei" cu Ramon Novarro; jurnal şi „Stan Bran escroci“. SPLENDID: ,,Biletul Galben" era Elisa Landi, jurnal şi „Covorul fermjcat. MILANO: „Fascinaţie“ cu Joan Crawford şi Clark Gabie şi „Malec salvează Europa". TOMIS: ,,In drum spre fericire" cu Magda Schneider şi Ernest Verebes etc., jurnal şi completări. IZLANDA: „Omul fără nume" cu Werner Krauss şi Helen Tromig şi completări LYRA: „Parfumul doamnei In negru“ cu Huguette ex Duflosa completare şi jurnal. ILEANA: „Misterele spionajului“ jurnal şi completări. LIRIC: „Un drăcuşor de fată” şi ,,Victoria cea mare”. „MAGIC” (fost .,Leonora Tel”) „Lacrimi de iubire”, compleotare și Fox jurnal și Micky Maus. BARCELONA: „Rio-Ritta“ cu Bebé Daniels. Cravate mătase pură găsiţi „SILCO“ Str. Doamnei 1 Nouile romane ale Editurei „CUGETAREA“ Alegere de Stareţă de DAMIAN STANOIU în Doamna Casanova de AL. BILCURESCU şi M. TONEGHIN obţine mare succes de librărie Ultimele noutăţi apărute în Editura „Naţionala“ S. CIORNEI sunt frumoasele romane. 0120 **® Eugen IovIbwcb Sub soarele polar «*® R®m“8us,.S04,SB* Amanta la 1000 Km. Nepoata Hatmanului Toma a% Cezar Petrescu Lel SS De vânzare la toate librăriile M£rcun 30 Noemure 1932 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.46: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică variată (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: K. Bura: Statele-Unite marş; Er. Gillet: Amintire din Spania; Eug. Micu: Regele petrece, menuet; Verdi; Fantezie din ..Aida*’; Fr. Salabert: No. No, Nanette fantezie din opereta de Vincém Youma. 19: Informaţiuni, meteorul si semnal orar. 19.10: D. C- Albescu: Cronică sportiva. 19.25: Orchestra Radio; Hruby Victor: Din Viena prin lume potpuri; C. Millöcker: Studentul cerşetor potpuri. 20: D. I. Paleologu: Din viata fanarioţilor. 20.20: D. Eug. Filotti: Cronica externa. 20- 40: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D. Tibor Szatmári piano: Frescobaldi Bartok: Toccata şi fuga; Schumann: Scene de copii; Kodály: Dansuri de pe Mureş. 21.30: Lecturi. 21- 45: D-nii Bansalvadoro oboi şi Th. Rogalski piano: Marcel Mihaiovici: Sonatină; Th. Rogalski: Suită- 22.15: D. Vasile Filip-violina: Naidini: Concert; Corelli: Folles dTampagne; Granados: Dans spaniol. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportr. STRAINATATE A GRUPUL DE NORD MILANO (Flo’■euţa, Torino, Genova, Trieste) 14: Semnal orar, comunicate. 14: Orchestra radio. 14.30: Bursa şi plăci. 17.30: Jurnalul radio. 17-40: Colţul copiilor. Recitări. 18: Plăci. 19.30: Comunicate agricole. 20: Plăci. 19-35: Comunicate agricole. 20: Plăci de gramaton. 20.25: Știri. 20.30: Semnal orar, comunicate. 21: Jurnalul radio, bul. met. 21.15: Conf. medicală- 21 30 Trans. unei comedii în 3 acte, apoi muzică de jazz și jurnal radio. MÜHLACKER . 20: Concert. 11: Concert. 11.30: Lied-uri de Edward Grieg. 12-55: Meteorul. 13: Concert. 1445: Ora, meteorul, știri. 14.30: Hans Pfitzner dirijează. 15: Concert. 17: Ora copiilor. 18: Concert. 19.15: Meteorul, pentru agricultori. 19.25: Conf. 19.50: Conf. 20.15: Meteorul VARȘOVIA 12-50: Comunicate met 13.10: Plăci. 14-20: Comunicate met 1645: Comunicate economice. 16-30: Cronica. 16.35: Pentru copii. 17: Plăci- 17.40: „Râurile". „Isterina ş’ Vistula’’, conf. 18: Concert vocal 18-40: Şomajul şi lucrul femeilor, conf. 19: Muzică de dans. 20: Diverse. 20-20: Corespondenţa agricolă La Restaurant-Bar Băcaru obțină succes formidabil celebra vedetă mexicană LIMIt PEREZ ACEOSTA Jazz-Dans si diseurul GION Calea Orivirei 84. Telefon 38«-»# Cadran Concurs de colinde intre şcolile din Bucureşti Pentru a reînvia datinele strămoşeşti cu prilejul sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou, şi mai ales pentru a da acestor datini adevărata lor valoare artistică şi educativă ministerul instrucţiunii in colaborare cu direcţia culturală a Primăriei Municipiului organizează anul acesta — deocamdată numai între elevii şcoalelor din Bucureşti — un concurs interşcolar de colinde, pluguşoare, cântece de stea, etc., d-nul Victor Ion Popa şi D* Breazul au fost însărcinaţi să pună în scenă ,,Vicleimul“ după un text ce se va populariza. In acelaş timp va avea loc şi o expoziţie de stele şi sorcove confecţionate de elevi. „Ziguenerin“ la teatrul Barascheum Chiza Heiden îndrăcită subretă, excelentul Ladislau Grof comicii Plisament şi Sidov au cucerit publicul prin minunatele creaţiuni ce au in senzaţionala operetă „Ziguenerin'4 c© se joacă în fiecare seară cu un formidabil succes la teatrul Barascheum. Cupletele, duetele şi dansurile executate cu măestrie de către Ghiza Heiden şi Ladislau Grof face ca spectatorii să-i recheme de nenumărate ori la rampă. In special actul al doilea produce senzație prin bogăția muzicei și a dansurilor executate.