Curentul, iunie 1934 (Anul 7, nr. 2271-2300)

1934-06-01 / nr. 2271

2 (fl© pagini)CURANTUL A. — Mito n'ai uitat sa iei Testa in voiaj? De ce mă’ntrebi acum, la eşirea din biserica ? , — Mă gândesc la tine Puică, ce ai să faci dacă migrenele te vor supăra mâine dimi­neață și nu vei avea Testa la indămână? Domn­i ahonafi ce remit prin mandat poştal cos-­­ tul abonamentului la ziarul nostru, sunt rugaşi a specifica clar nu-­­ mele şi adresa exactă unde do-­ resc să le expediem ziarul. eBmmaBBssmsBxzM­g POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii Bucureşti, Str. Carol 24 Citiţi Mica publicitate neputând fi bănuit că urmărea a­­numite scopuri electorale când a prezentat comisiei respective a Se­natului proectul de lege al drumu­rilor, deşi prevăzuse în acel pro­iect 10 direcţiuni regionale şi câte vor serviciu technic de fiecare ju­deţ, totuşi, nu le dăduse nici un drept să hotărască­ atât în ches­tiuni de personal cât şi în cele bă­neşti. Cu toate insistenţele comi­­sariei senatoriale, ministrul nu a voit să cedeze nimic în această pri­­vi­nţă. O asemenea stare de lucruri se petrece la toate departamentele, da­­torindu-se în mare parte presiunei, pe care directorii superiori o fac asupra miniştrilor, de a centraliza totul în mâna lor, căci altfel aceşti directori superiori şi-ar vedea atot­puternicia de astăzi cu mult mic­şorată.Şi atunci, să nu ne mai mirăm, dacă cel mai umil cantonier, nu poate fi mutat, fie după cerere, fie în interesul serviciului, de la o co­mună la alta în cuprinsul aceluiaş judeţ, nici de inginerul şef al ser­viciului şi nici de directorul regio­nal ci de minister. De asemenea, când inundaţiile a­­meninţă să rupă un pod, dacă in­ginerul şef al judeţului ar avea dreptul să cheltuiască imediat 5.000- 6.000 lei, s-ar face repararea lui pe când după 3-4 săptămâni până ce soseşte aprobarea cheltuelilor de la minister, costul reparaţiei se urcă fotal la 300.000-400.000 lei. O asemenea stare de lucruri se petrece la toate ministerele. Aces­ta este motivul pentru care la mi­nisterul instrucţiunii publice, deşi avem revizori şcolar, inspectori de circumscripţii, inspectori generali, etc., cererea de detaşare a unui în­văţător de la o şcoală primară la alta, în cuprinsul aceluiaş judeţ, nu poate fi soluţionată, nici de re­vizor şi nici de inspectorul şcolar, ei numai de minister. Lucrurile se petrec la fel cu a­­genţii sanitari şi cu moaşele la mi­nisterul sănătăţii, deşi există me­dici primari de judeţe şi inspectori regionali sanitari şi tot astfel cu pădurarii la ministerul de domenii unde avem şefi de ocoale, inspec­tori de regiuni silvice, etc. Am ferma convingere că, dacă numai aceste două chestiuni rela­tive la personal şi la aprobarea de uniei cheltueli pentru care există fonduri în buget, ei ar descentrali­za în sensul celor arătate mai sus, aproape jumătate din personalul ce se află în administraţia centrală a ministerelor, ar rămâne de prisos şi Bărbaţii neputincioşi (Impotenţi) Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vindecă repede prin ungere cu »BUWEGEN», care nu a­­tacă stomacu’, rinichii, inima, ca pre­­paratele luate prin gură Invenţia sen­zaţională a Laboratorului Chimic Pforz­heim, experimen­t de Profesor Dr. Geo­g Lucia, Berlin Nu aşteptaţi agravarea boalei. De vânzare la Farmacii şi Drogherii, Lei 380 flaconul, Literatură lămuri­toare trimite sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns „REPREZENTANŢA BU­WEGEN“, Str. Brezoianu 56 Bucureşti I Unde mergem în excursiune de la 7 la 9 iunie ? După succesele excursiilor tre­cute tot la VAICOV «VENEŢIA ROMÂNIEI» cu HAMBURG AMERIKA LINIE LEI 850 DE PERSOANA Informaţii, prospecte detaliate şi înscrieri la biroul Hamburg Ame­rika Linie, Bucureşti, Calea Victo­riei 84, telefon 3­62-42. Asortimente complecte pentru a­­mabilare, desene exclusive în stofe de mobile, pluşuri, moquette, pânză de transparente şi saltele, cretoane, covoare, linoleum, perdele, cuver­turi şi plaid­uri, găsiţi la vechiul magazin, fost PHILIPP HAAS & FN­ BUCUREŞTI, LIPSCANI, 18 liFalnicade ierim­­ii! In noaptea d­e 31 Mai Gh. Hotăranu, Vasile Lascăr, 76, te­lefon 2.20.27; C. D. Roşu, Moşilor, 45, tel. 3.35.60; Ştefan Panea, Văcăreşti, 171, tel. 4.17.00; ,Z. Lozinca, Călăraşilor, 300, N. Sterescu, Elisabeta, 34, tel. 8.93.36; Farmacia Schuster (A. Prall), Vetoriei, 138, tel. 4.11.19; St. Antonescu, Ştefan cel Mare, 166, tel. 2.14.06; Ioan Stănescu B-dul Pake, 156, tel. 3.69.83; Fartm­ela Nicolau (C. Opreanu), Rahovei, 79, tail. 3.05.74; A. Solomon, Dudeşti, 28, tel. 3.65.98; M. Paleacu, Col. M. Chica, 77, Farmacia Dr. Popovici (M. Russul, Gri­­viţei, 213, tel. 4.17.50. atunci, numai comisiunea de raţio­nalizare şi-ar putea îndeplini în­sărcinarea sa. Că nu va fi nici un dezastru şi statul nu ar fi expus să se prăbu­şească, ne-o dovedeşte cu prisosin­ţă cele ce se petrec la Regia auto­nomă a căilor ferate. In adevăr, la această instituţie, inspectorii de mişcat de tracţiune, de întreţinere, etc., au dreptul să facă numiri şi transferări de per-­­sonal până la o anumită categorie ,22—35) de funcţionari; ei mai au dreptul să acorde concedii, să pri­mească demisii, să aprobe cumpă­rături prin bună învoiala până la­­­ 30.000 şi pe bază de licitaţii până la 100.000 lei, etc. Şi tocmai datorită acestor drep­turi ce s-au acordat organelor ex­­­erioare, direcţia C. F. R. este sin­gura instituţie din stat, care a fost în stare să-şi raţionalizeze servicii­le prin faptul comprimării persona­lului, care în anul 1928—1929 se ci­fra la 123.000, pe când astăzi este numai de 84.000, ajungându-se astfel la un procent de 7,5 personal de ktm. de cale ferată, adică tot atât cât au şi cele mai civilizate state din Occident şi cu toate că, în ul­timii ani traficul de călători şi măr­furi a sporit simţitor faţă de ce era în trecut. Iar ca o consecinţă logică şi spre­ lauda acestei instituţiuni, bugetul şi pe ultimul an a fost echilibrat, deşi bugetele mai tuturor căilor fe­rate din Europa sunt deficitare.A­­ceasta este o dovadă evidentă, că se poate acorda mai multă încredere funcţionarilor noştri publici, fără teamă de incapacitate sau de a­­bu­zuri. In definitiv, dacă prin raţionali­zarea serviciilor guvernul înţelege să reducă numai personalul din ad­ministraţiile centrale, fără a spori în acelaş timp competenţa organe­lor exterioare, nu se va ajunge la nici un rezultat. In adevăr, puhoiul de hârtii va continua să se reverse asupra mi­nisterelor, unde din lipsă de perso­nal se vor întâmpla două lucruri. Sau carul statului se va opri, sau miniştrii se vor vedea siliţi ,să an­gajeze diurnişti, funcţionari supli­mentari, etc­, plătiţi din anumite fonduri, ce nu apar tocmai clar în buget şi lucrurile vor continua ca şi astăzi. Adică în cazul întâi mer­gem la anarhie, iar în cazul al doi­lea se joacă o comedie. In numărul viitor raţionalizarea serviciilor armatei. General N. Alevra / Raţionalizarea serviciilor Statului Cantbisate din pagina Io) ORIZONTAL: «Curentul Jocurilor». Deslegările a­­cestui concurs se primesc numai după terminarea publicării problemelor a­­nunţate... Salutări! Apostol Ruskomicî-Brăila. Desigur! Soluţiile problemelor publicate se iau în consideraţie numai dacă sunt în­soţite de cupoanele respective... Nae Georgescu. De ce nu? Poate par­ticipa oricine la acest concurs... Feli­citări pentru ultimele succese!... C. Chicos. Se va publica... N’aveţi nici o grijă! * Acest concurs se compune din opt Sunt caracterizaţi, în deosebi, prin ■ probleme cari se vor publica regulat în elanul lor), 3. Se spune de epoca naş­terii, 6. Arhipelag în Malaezia, 7. Fuge dracu de ea ca de... dracu! (pi­c), 9. Măsură de capacitate, 11. ...Ro­mânească, 12. Pictor olandez, născut la Haarlem (-}- 1705), 13. Mă prăjesc, 14. Nota bene, 15. Cartă poştală ilu­strată (abr.), 17. Interjecţie. Enigmă Două note muzicale întâlnindu-se s'au prefăcut într’un logodnic. Omonim Care împărat roman a stat toată viaţa sa... comod în tronul său? întâmplare Un «scriitor român» se duse la o vie şi sorbi o băutură, după care, îmbă­­tându-se, dete peste un crustaceu, care îl înţepă cu un ustensil !!?... Şarade «Vin-o' ncoace pisicuţă» Vino iute, hai, sileşte. Sui la mine în... «căruţă» Şi-o să-ţi dau un dulce «peşte!...» fiecare Joi şi Duminică. Deslegătorilor acestor probleme li se vor distribui prin tragere la sorţi premiile oferite de revista «Curentul Jocurilor». Desle­gările se vor trimite după terminarea concursului şi vor trebui să fie însoţi­te de cupoanele respective; altfel nu vor fi luate in consideraţie. Numele deslegătorilor va fi publicat atât in ziarul «Curentul» cât şi în revista «Curentul Jocurilor». Orice fel de lă­muriri ce privesc acest concurs se p­ot da prin «poşta jocurilor». Corespon­denţa se va trimite ziarului­­Curentul cu menţiunea «pentru jocuri»». Enigmă Te salut frumoasă fiică a păcatului! de: N. G. Poşta jocurilor Daniel Furdui-Ismail. Nu daţi cre­zare insinuărilor acelui imbecil con­cetăţean (G. A. S.), care şi-a permis să aibe faţă de noi o atitudine necu­viincioasă.» Ella Căpitan Zamfir-Bârlad. Jocu­rile trimise se vor publica în revista Jocurile »Curentului»» PROBLEMA IV 1. Cuatruped, analog cerbului, care trăieşte în ţările Nordice, 4. Notă cu care... se spală la cap ! 5. Aj­unge, 8. Relata (începe cu... una din cavităţile nasului!), 10. Cei ce se cred chemaţii lui Isus (de obicei... sunt caracterizaţi prin absenţa câtorva doage din cutia craniană!), 12. Insulă englezească, 15. Domnul (din figură) care sbiară, 16. Orice cu patru picioare, 18. Fiica lui Laban, 19. Pomadă (Mold.). VERTICAL. 2. Cerbi mari din pădurile Nordului D’ALEDO C e r Ij ti I KSî*« Baloane de săpam VIU SI NATURAL Ce 'nseamnă să te bagi unde nu te pricepi! Dintr’o nimica-toată, eram ga­ta-gata să mă cert cu un vechiu prie­ten... Mă pusese dracul să încep o discuţie privitoare la incompetenţa notorie a... aşa-zişilor «oameni de teatru» şi cita­sem un proverb bătrânesc: «Cizmarul nare ghete și croitorul umblă... rupt în coate­». — Adică?.. sări, ca o cloșcă, amicul meu. — Adică, un director de operă nu știe nici să valseze, iar un director de teatru har fi în stare să joace rolul celui mai umil actor. — Am să-ți dovedesc că te înșeli. — O să fie cam greu... — Dă-mi voie să vorbesc... (Din in­tonaţia agresivă a acestei apostrofe, unii dădeam seama că l-am atins... la coarda simţitoare). Ai un obicei prost, tu: nu laşi omul să-şi termine fraza... — Poftim, dragă!... — O să-ţi arăt că eşti greşit. Ce pă­rere ai de Sadoveanu? — Excelentă! E cel mai mare ro­mancier al nostru. «Zodia Cancerului» şi mai ales «Baltagul»... — Nu, frate, nu te’ntreb de Sad­o­­veanu-romancierul; te întreb de Ion Marin Sadoveanu, directorul general al Operelor şi Teatrelor Naţionale. De Sadoveanu al nostru, de!.. Acest «al nostru» m’a făcut să-mi amintesc că amicul meu are o soră mă­ritată cu un artist de la «National», împrejurare care-l îndrituește, după părerea lui, să se considere ca făcând atât mă costă pe mine... parte din marea familie a oamenilor de teatru. A­., foarte bună. E un estet de mâna întâia și un «causeur» de prima clasă, l-am ascultat toate conferinţele lui demonstrative şi... — Lasă asta! Cum îl găseşti... ca fizic. — Ca fizic Adorabil! Dacă aş fi f­emee, m'aş îndrăgosti de el... — Adică, vrei să spui că are o fi­gură virilă?.. — Desigur! Are un profil de medalie romana. — Perfecți Acuma, să te mai întreb ceva: crezi că directorul «nostru» ge­neral ar fi în stare să joace un «rol»?.. — Știu eu? Cred că nu... — Tocmai de aia spuneam eu că te înșeli. Află că l-am văzut în cel mai dificil rol, în care poate apare un ac­tor, într’un rol de femee... — Imposibil! — Nu te grăbi! Stai să-ţi spun un­tâmplarea... Şi mi-o spuse: Suferind de... nu mai ştiu ce boală, Directorul General al Operilor şi Tea­trelor Naţionale intrase în sanatoriul «Saint Vincent de Paul», unde suferise o intervenţie chirurgicală, iar în ziua aceea — o frumoasă Duminică de pri­măvară — stătea in ceardacul spita­lului, răsturnat intr’un «chaise-long», înconjurat de,pieteini­­e­­de admiratori, veniţi să-l vadă... '— Cireşi pietroase!'... Cireşi pietroa­se!... răsuna o voce, in curte. I. M. S. (adică d. director general Ion Marin Sadoveanu) se sculă în pi­cioare, rezemându-şi coatele de ba­lustrada ceardacului: — Cum dai cireşii?­ biete?.. «Olteanul» îl cântări, din ochi. — Treizeci de lei kile. — Ce, eşti nebun? Precupeţului, îi sări muştarul. îşi luă coşurile la spinare şi porni, furios spre poartă. In drum, se mai întoarse odată inapţi: — Nu-s nebun, Coană Mare, dar a-Şi, căzându-se eşti în stradă. — Să n’aibă ginerele d-tale parte de soacră-sa, dacă te mint!.. Şi amicul meu îşi încheie povestirea: — Auzi, mă dragă, cât talent de ac­tor la omul ăsta? «Olteanul» îl luase drept... o soacră. Şi ’nchipueşte-ţi mo­destie! Cum noi, toţi cei de faţă,sări­­sem să-l felicităm pentru un asemenea succes extraordinar, nici mort na vrut să-şi recunoască vreun merit. Zicea că a fost... pur şi simplu... viu şi natural. Geer Patrick Ziarul „CURENTUL” CUPON NO. 4 Un preot şovinist La 6 iunie se va judeca la Curtea superioară de justiţie militară, re­cursul făcut de preotul reformat Gavaller Ludovic, condamnat de consiliul de războiu al diviziei 21 Timişoara, la 2 ani închisoare, pen­­tru că, cu ocazia sărbătorirei zilei e­­roilor, a spus în biserică, că serbea­ză numai zuia eroilor unguri. -------- | . Calendar Joi 31 Mai 1934 ORT.: Sf. Martir Ermeu. CAT.: 1 Joia Verde. Sf-ta Petronila. ISR.: 17 Sivan 5694. TEATRE REGINA MARIA, seara la ora 9: «Nu mă tutui». S­I RÂNDUL KISELEFF deschis toată vara. BAZINUL DE ÎNOT «TIRUL» (Piaţa Senatului) deschis zilnic. CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Jungla morţii» şi jurnal Pathé. REGAL: «Melodii ce nu se uită». TRIANON: Singer Rogers în «Un vis mai frumos decât iubirea», jurnal şi complectare. SALA şi GRADINA SELECT: «Femeia biciuită» cu Charles Laughton şi Ca­­role Lombard. VOX: «Sărută-mă» şi «Regele şmeche­rilor» cu Georges Milton. RIO: «Jidovul rătăcitor» cu Conrad Veidt. ROXY: «Jungla morţii» şi jurnal Pathé CORSO: «Demonii văzduhului». ED. PALACE: «Femeia cu părul roşu» şi «Scandalul» cu Franciska Gaal şi Szőke Szakai. FEMINA: «Tainele haremului» cu Ivan Mosjoukine. FORUM: «Când luminile se sting» cu M­s Asther şi Elisa Landi şi «In vârtejul dragostei». IRIS: «O aventură galantă» cu Curt Bois şi «Regele Nătărăilor» cu Curt Bois. CITY: «Un vis sub cer albastru» cu Martha Eggerth, jurnal şi complec­tare. BIZANTIN (Cercul militar): «Doi în­­tr un automobil» şi «Verişoara din Varşovia». OMNIA: «Vraja trupului» cu Walace Beery şi Ricardo Cortez şi «Marşul durerii». LIDO: »Frumoasa din Tunis» şi «Com­plicele nu răspunde». DICHIU: «Locotenentul victorios» cu Hery Eduards şi Anna Nedale şi «Te­norul ducesei». I­RANKLIN A. R. P. A.: «Victor şi Victoria» şi «Melodia vioarei». EPISCOPIA A. R. P. A.: «Nagana»» şi «Rotiţa miraculoasă». MARNA: «O dramă pe luciul apei» şi «Şase inimi într’un vals». MARCONI: «Mizerabilii» seria II-a şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI: «Jocul dragostei» cu Ramon Novarro şi «Dama de la Maxim». MODEL: «Cei trei muşchetari» operă complectă cu Aime Simon Gerard, Harry Baur şi Blanche Monte. LIA (Griviţa): «Jidovul rătăcitor» cu Conradi Veidt şi «Sărutul în faţa o­­glinzii». AMERICAN: «Intimităţi» cu Norma Shaerer, Robert Montgomery, jurnal şi complectare teh­nicolară. SPLENDID: «Dragoste însângerată» cu Claudette Colbert şi «Zeul mări­lor» cu Fay Wray. ILEANA:­­Vraja trupului» «Disj­ra­ţia sa». TERRA: «Durerea unei mame», seara trupa Juvenal. MILANO: «Criminal» cu Harry Baur şi «Don Quichote» cu Saliapin şi trupa de reviste Niculescu-Buzău. TOMIS: «Tu eşti adorata mea» cu Käthe de Nagy şi «O aventură la Monte Carlo» cu Marie Bell. IZBANDA: «Intimităţi» cu Norma Shearer. KISELEFF: Mae West în «Nu sunt în­ger» şi Jeanette Mac Donald în «Monte Carlo»­ .­­RAHOVA: «Mizerabilii» partea II-a cu Harry Baur. ODEON: «Doamna nu doreşte copii» şi «Cântecul nopţii». PACHE: «Floarea din Lugano» şi «O­­raşul cântecului» cu Jan Kiepura. ATENEUL GOLESCU: «Elisabeta A­­ustriei» cu Lil Dagover şi jurnal. ROATA LUMII: «Fra Diavolo» cu Stan şi Bran şi «Contesa de Monte Cristo». Cadran Expoziţii Salonul plastic: Sirato, Han, Tonitza — de la Dalles — se închide Duminică seara 3 iunie. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la această dată. Concerte simfonice ro­mâneşti în străinătate Astă-seară vor pleca în străină­tate delegaţii ministerului apărării naţionale, pentru pregătirea Con­certelor simfonice, pe care o muzi­că militară — alcătuită din 700 de instrumentişti — le va da, sub con­ducerea d-lui inspector general li­­col, Egizio Massini, la Varşovia, Lemberg, Praga şi Belgrad. Minis­terul a hotărît să fie dat mai întâi un concert în Bucureşti, care să slujească de repetiţie generală, la care să participe şi critica noastră. Acest concert va fi dat în marele stadion al C. N. E. E-ului, la o dată ce se va fixa cât de curând. Problema militară Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică Vineri, 1 iunie a. c., la ora 3 d. a.D. general R. Rosetti va face o comunicare cu titlul «Problema militară românească alaltăeri, ori şi mâine». Vineri I Iunie E^34 Premiile Academiei Române In şedinţa de ori a Academiei Române s’au distribuit următoarele premii: 1. PREMIUL NĂSTUREL, de 4000 lei, d-lui dr. Eugen Nicoară pentru scrie­­rea «Tinereţe, bătrâneţe». Raportor d. dr. G. Marinescu. 2. PREMIUL STATULUI ELIADE­­RADULESCU, de 50.000 lei, s’a împăr­ţit astfel: 25.000 lei d-lui D. Murăraşu pentru lucrarea «Lucreţiu». Poemul Na­turii, traducere în metru original cu un studiu introductiv». Raportor: d. I. Bianu. 10.060 lei d-lui D. Nanu pentru volu­mul «Poesii». Raportor: d. M. Sado­veanu. 5.000 lei d-lui Nicolae Ţimiraş pen­tru lucrarea «Ioan Creangă, după docu­mente vechi, însemnări şi mărturii ine­dite. Cu numeroase reproduceri de au­tografe, portrete şi Vederi». Raportor: d. Gh. Adamescu. 2.500 lei d-lui George Dumitrescu pen­tru volumul de poeme «Elegii». Rapor­tor: d. G. Murau. 2.500 lei d-lui G. Şt. Cazacu pentru volumul «Calea Sângelui». Raportor: G. Murau. 3. PREMIUL C. RADULESCU-CODIN, de 3.000 lei, d-lui D. Al. Nanu pentru «Poezia min­tăriei şi a Crăciunului de pe valea Argeşului. Studiu estetic de folclor inedit». Raportor: Şt. Ciobanu. 4. PREMIUL DR. CORNEL NICOA­­RA, de 20.000 lei (divizibil), s’a împăr­ţit astfel: 15.000 lei d-nei E. Dvoicenco pentru lucrarea «Vieaţa şi opera lui C. Stamati. Contribuţiuni după izvoare inedite». Raportor: d. G. Bogdan.Duica 2.500 lei d.nei Oltea I. Nistor pentru volumul «Spre Orient». Raportor: d. G. Bogdan-Duică. 2.500 lei d-lui Tiberiu Crudu pentru volumul «Săhăstria Sihlei». Raportor: d. M. Sadoveanu. 5. PREMIUL ALEXANDRU BODES­­CU, de 2.000 lei, cu subiectul «Poeţii Bihorului» s-a acordat d-lui Eugen Po­­toran pentru lucrarea în manuscris tra­tând subiectul dat. Raportor: d. G. Bog­dan. Duică. 6. PREMIUL VASILE PARVAN, de 30.000 lei, s’a împărţit astfel: 15.000 lei d-lui Ion Nestor pentru lu­crarea «Der Stand der Vorgesehiohts­­forschung in Rumänien». Raportor; d. I. Andriesescu. 15.000 lei d-lui Al. Bărcăcilă, pentru descoperirile sale arheologice. Raportor: d. Al. Lapedatu. 7. PREMIUL ACADEMIEI, de 5.000 lei, (divizibil), s’a acordat în întregime d-lui Gh. Ghibănescu, pentru următoa­rele lucrări:«Surete şi Izvoade. Docu­mente Kogălniceneşti între 1529—1878. Volumul XXV». 8. PREMIUL GH. CHITU, de 3.000 lei, s’a acordat d-lui Gerota (D. D.) pentru Protecţiunea drepturilor obligatarilor în Societăţile pe acţiuni Studiu de Drept comparat). Bucureşti, 1932. Ra­portor: d. V. Erbiceanu. 9 PREMIUL NĂSTUREL, de 5.000 lei, cu subiectul Graniţa de vest a Ro­mâniei (către Cehoslovacia și Unga­ria), s’a acordat d-lui Ștefan Mnaciu­­lea, pentru lucrarea în manuscris. Ra­portor: d. G. Văsian. 10. DIN PREMIUL I. OROVEANU, de 70.000 lei, s’au acordat două premii In valoare de 50.000 lei. Unul de 30.000 lei d-lui Cambrescu­­D.( Sur une épidémie de fievre exanthématique: Fievre bou­tonneuse ou fievre esch.aro.nodulaire (observée ă Constantza, Roumanie). Pre­mier Mémoire, Paris (apărută în Iunie 1932) și altul de 20.000 lei d-lui Gr. Bauer.­­ ; r*i 11 PREMIUL ȘTEFAN DEMETRES­­CU, de 10.000 lei, s’a divizat în două, unul de 6000 lei d-lui dr. D. A. Sbur­­lan, iar celălalt de 4000 lei d-lor ing. dr. O. D. Chiriţă şi ing. Mircea Şt. Po­­pescu. 12. PREMIUL DR. EM. RIEGLER, da 6000 lei, s’a divizat în două: unul da 2000 lei d.lui Cardaş Mircea, pentru Ventriculografie Encefalografie, En­­cefalo-Arteriografie, Reperaj ventricu­lar. Studiu critic, cu 16 planşe, 33 fi­guri in text, și de 4000 lei d-lui prof. dr. Teposu și Danicica. Tuberculoza re­nală. Studiu clinic. 13. PREMIUL STATULUI LAZAR, da 50.000 lei, s’a acordat astfel: 10.000 d.lui Gregoire Vasilesco, Cana­lisation du secteur de cataractes du Bas-Danube.­­ 10.000 d-lui Cuclin Dimitrie, «Tratat de Estetică muzicală.» Bucureşti. 20.000 lei d-lui dr. E. Pop. Contribuţii la istoria vegetaţiei cuaternare din Transilvania—Breitrag zur Quaternaren P­lanzengeschichte Siebenbürgens (Ru­mänien). 10.000 lei d-lui I. Gruitescu pentru «curs de botanică generală». 14. PREMIUL NEUSCHOTZ, de 3.500 lei, s’a divizat astfel: 1560 d-la dr. D. Andronescu, Porum­bul. Selecţiune cultură, recolta, con­servare, comercializare, nutriţie in­dustrializare. 1000 d.ler N. Bosoacă şi locot. ing. Mihail «Acumulatorii electrici. Cu nu­meroase scheme şi figuri explicative. Ediţia I-a». 1000 d-lor Ţeposu Emil şi Puşcariu Val «România balneară şi turistică». 15. PREMIUL C. G. VERNESCU, de 20.000 lei, divizibil lei 4000 d-lui Ernest Abasou «Electricitate de mecanică». 3000 lei d-lor Gudju chimist căpt. şi Popescu Pascal. Contribuţii la studiul benzinelor motoarelor de avion. Cerca, ţări asupra nouilor criterii: Antidetona­ţia şi tensiunea vaporilor. 6000 lei d-lui Paupă Mircea. «Die fos­sile Fauna und Flora aus dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien. Eine Systematische und paläobiologis­­che Studie». 3000 d.lor Zapan căpt. dr. Chim. M. şi Ionescu locot. I. Arma chimică,, Bu­cureşti. 4000 d-lui Scarlat Fateno «Construc­­ţiunea marilor săli.» 16. PREMIUL «CONTRIBUŢIA MUN­CII al II-lea premiu de 10.000 lei s’a acordat d-lui prof. dr. Săulescu. «Dare de seamă asupra activităţii câmpului de experienţe al catedrei de ameliora­re a plantelor de la Academia de înalte Studii Agronomice din Cluj, însoţită de probele de cereale produse în câm­pul de experienţă». 8. PREMIUL ADAMACHI, de 5000 lei, divizibil, cu subiectul- Monografia hidrobiologică a unei bălţi mari a Du­nării, s’a acordat d-lui dr. Marin Du­mitru. LA MARILE PREMII C. HAMAN­­GIU de 200.000 lei, pentru traducerea în limba franceză a operei poetice a lui Mihail Eminescu, s’au prezentat 7 manuscrise. Comisiunea apreciind că cea mai fru­moasă traducere este acea prezentată sub pseudonimul «Kyrman Daily», a propus ca tex­tul traducerei să fie supus revizuirei unui literat francez, urmând ca să se decidă apoi asupra acordării premiului. ---. JOI 31 mi 1934 ,364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823­ kHz. 1875 m. EADIO-HOMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la opereta „De aşi fi rege” de Adam, exe­cutată de Oreh. Paul Godwin (Polydor): Always, vals de Berlin şi Vals boston de Dublin, executate de orchestra Efim Schachmeister (Polydor); Serenadă a­­ranjată de Kedroff şi Contredanse, a­­ranj. de Naprawnik, cântate de Quarte­­tul Kedroff (C); Selecţiuni din opera „Manon"’ de Massenet, executate de Orch. New Queens Hall, dirijată de A­­lick Maclean 1C); 100% Schlager-Potpu­riu de Dostal, executat de Orch. Fred Bird Rhytmicans (H), 13.45; Muzică uşoară (plăci), 14.15; Ora, Radio,Jurnal, Bursa, Spec­tacolele, 14.40; Muzică uşoară (plăci), 17.15; limba română la bacalaureat; T. Mateescu, 17. 30; Muzică, 17.45; Viaţa şcolară: Prof. Şt. Pop, 18.00: Concert de muzică uşoară şi ro­mânească executat de Orchestra Gr. Di­m­en: Arii­ naţionale; Delibes; Pasul florilor-vals; Monţia: Scumpă, dragă feţişoară; Romanţe ţigăneşti şi Hora Stacato; Ackermans; Iubirea ta­i, un trandafir; Petalada şi Polca de concert; Arii naţionale. 19.00: Păr. Nae Popescu, membru al Academiei Române: Mântuitorul şi Florile (lecţie ţinută în clasa Marelui Voevod Mihai). 19.15: Continuarea concertului Or­chestrei Dinicu: Lungeanu şi Daia: Nu eşti frumoasă­ tango; Delettre; Vino să dansăm; Du-te dor la bade’n sân şi Ho­ra lui Dobrică; Fibrile; Poem; Arii na­ţionale. ARTA; 19.50; Misticismul lui Eminescu; Dan Botta. 20.10; Buletinul cărţii; Perpessicius. 20.30; Trubadurul, operă în 4 acte da Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gib Mihăe­­scu- premiul S. S.­ R. STRAIN­ATATE­A GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Genova, Trieste) 17.35; Radio jurnal. 17.45; Emisiune pentru copii. 18.10; Muzică de dans. 18.55; Comunicate. 19; Ştiri agricole. 20; Comunicate. 21; Semnal orar. Comuni­cate. 21.10; Plăci. 21.30; Cronica radiofo­nică. 21.45; „Don Carlos” operă de Verdi. VARŞOVIA. — 16; Causerie agricolă. 16.20; Concert. 17; Audiţie pentru copii. 17.30: Un sfert de oră cu artişti celebri. 17.45: Un sfert de oră literară. 18; „A Hell”. 18.15; Muzică populară. 19; Audi­ţie de George Kober. 19.40: Cântece exe­cutate de corul Jurând. 20.50; Muzică u­­şoară. 20.30: Plăci. 21.50: Jurnalul radio. 22; Trans. din Gdynia. 22.02: Feuilleton de d-na Dehnel. 22.15: Concert popular. 23; Inf. sportive. 23.10: Muzică uşoară. 23.30: Muzică de dans. 24; Comunicate met. 0.05; Muzică de dans.. Comcurs hippie Urmând dorinţei d-nei Sultana Nicolaide, care a dat premii în va­loare de opt mii lei, în memoria defunctului veterinar maior Tom­a Popilian, care a servit în acest corp, regimentul 4 roşiori «Regina Maria», organizează Duminică 3 iunie ora 1 pe câmpul său de ob­stacole, un concurs hipic pentru o­­fiţerii şi subofiţerii săi şi doamne. Intrarea liberă. Tramvai 14—28, autobuze 3—15.

Next