Curentul, iunie 1934 (Anul 7, nr. 2271-2300)
1934-06-01 / nr. 2271
2 (fl© pagini)CURANTUL A. — Mito n'ai uitat sa iei Testa in voiaj? De ce mă’ntrebi acum, la eşirea din biserica ? , — Mă gândesc la tine Puică, ce ai să faci dacă migrenele te vor supăra mâine dimineață și nu vei avea Testa la indămână? Domni ahonafi ce remit prin mandat poştal cos- tul abonamentului la ziarul nostru, sunt rugaşi a specifica clar nu- mele şi adresa exactă unde do- resc să le expediem ziarul. eBmmaBBssmsBxzMg POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii Bucureşti, Str. Carol 24 Citiţi Mica publicitate neputând fi bănuit că urmărea anumite scopuri electorale când a prezentat comisiei respective a Senatului proectul de lege al drumurilor, deşi prevăzuse în acel proiect 10 direcţiuni regionale şi câte vor serviciu technic de fiecare judeţ, totuşi, nu le dăduse nici un drept să hotărască atât în chestiuni de personal cât şi în cele băneşti. Cu toate insistenţele comisariei senatoriale, ministrul nu a voit să cedeze nimic în această privinţă. O asemenea stare de lucruri se petrece la toate departamentele, datorindu-se în mare parte presiunei, pe care directorii superiori o fac asupra miniştrilor, de a centraliza totul în mâna lor, căci altfel aceşti directori superiori şi-ar vedea atotputernicia de astăzi cu mult micşorată.Şi atunci, să nu ne mai mirăm, dacă cel mai umil cantonier, nu poate fi mutat, fie după cerere, fie în interesul serviciului, de la o comună la alta în cuprinsul aceluiaş judeţ, nici de inginerul şef al serviciului şi nici de directorul regional ci de minister. De asemenea, când inundaţiile ameninţă să rupă un pod, dacă inginerul şef al judeţului ar avea dreptul să cheltuiască imediat 5.000- 6.000 lei, s-ar face repararea lui pe când după 3-4 săptămâni până ce soseşte aprobarea cheltuelilor de la minister, costul reparaţiei se urcă fotal la 300.000-400.000 lei. O asemenea stare de lucruri se petrece la toate ministerele. Acesta este motivul pentru care la ministerul instrucţiunii publice, deşi avem revizori şcolar, inspectori de circumscripţii, inspectori generali, etc., cererea de detaşare a unui învăţător de la o şcoală primară la alta, în cuprinsul aceluiaş judeţ, nu poate fi soluţionată, nici de revizor şi nici de inspectorul şcolar, ei numai de minister. Lucrurile se petrec la fel cu agenţii sanitari şi cu moaşele la ministerul sănătăţii, deşi există medici primari de judeţe şi inspectori regionali sanitari şi tot astfel cu pădurarii la ministerul de domenii unde avem şefi de ocoale, inspectori de regiuni silvice, etc. Am ferma convingere că, dacă numai aceste două chestiuni relative la personal şi la aprobarea de uniei cheltueli pentru care există fonduri în buget, ei ar descentraliza în sensul celor arătate mai sus, aproape jumătate din personalul ce se află în administraţia centrală a ministerelor, ar rămâne de prisos şi Bărbaţii neputincioşi (Impotenţi) Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vindecă repede prin ungere cu »BUWEGEN», care nu atacă stomacu’, rinichii, inima, ca preparatele luate prin gură Invenţia senzaţională a Laboratorului Chimic Pforzheim, experiment de Profesor Dr. Geog Lucia, Berlin Nu aşteptaţi agravarea boalei. De vânzare la Farmacii şi Drogherii, Lei 380 flaconul, Literatură lămuritoare trimite sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns „REPREZENTANŢA BUWEGEN“, Str. Brezoianu 56 Bucureşti I Unde mergem în excursiune de la 7 la 9 iunie ? După succesele excursiilor trecute tot la VAICOV «VENEŢIA ROMÂNIEI» cu HAMBURG AMERIKA LINIE LEI 850 DE PERSOANA Informaţii, prospecte detaliate şi înscrieri la biroul Hamburg Amerika Linie, Bucureşti, Calea Victoriei 84, telefon 362-42. Asortimente complecte pentru amabilare, desene exclusive în stofe de mobile, pluşuri, moquette, pânză de transparente şi saltele, cretoane, covoare, linoleum, perdele, cuverturi şi plaiduri, găsiţi la vechiul magazin, fost PHILIPP HAAS & FN BUCUREŞTI, LIPSCANI, 18 liFalnicade ierimii! In noaptea de 31 Mai Gh. Hotăranu, Vasile Lascăr, 76, telefon 2.20.27; C. D. Roşu, Moşilor, 45, tel. 3.35.60; Ştefan Panea, Văcăreşti, 171, tel. 4.17.00; ,Z. Lozinca, Călăraşilor, 300, N. Sterescu, Elisabeta, 34, tel. 8.93.36; Farmacia Schuster (A. Prall), Vetoriei, 138, tel. 4.11.19; St. Antonescu, Ştefan cel Mare, 166, tel. 2.14.06; Ioan Stănescu B-dul Pake, 156, tel. 3.69.83; Fartmela Nicolau (C. Opreanu), Rahovei, 79, tail. 3.05.74; A. Solomon, Dudeşti, 28, tel. 3.65.98; M. Paleacu, Col. M. Chica, 77, Farmacia Dr. Popovici (M. Russul, Griviţei, 213, tel. 4.17.50. atunci, numai comisiunea de raţionalizare şi-ar putea îndeplini însărcinarea sa. Că nu va fi nici un dezastru şi statul nu ar fi expus să se prăbuşească, ne-o dovedeşte cu prisosinţă cele ce se petrec la Regia autonomă a căilor ferate. In adevăr, la această instituţie, inspectorii de mişcat de tracţiune, de întreţinere, etc., au dreptul să facă numiri şi transferări de per-sonal până la o anumită categorie ,22—35) de funcţionari; ei mai au dreptul să acorde concedii, să primească demisii, să aprobe cumpărături prin bună învoiala până la 30.000 şi pe bază de licitaţii până la 100.000 lei, etc. Şi tocmai datorită acestor drepturi ce s-au acordat organelor exerioare, direcţia C. F. R. este singura instituţie din stat, care a fost în stare să-şi raţionalizeze serviciile prin faptul comprimării personalului, care în anul 1928—1929 se cifra la 123.000, pe când astăzi este numai de 84.000, ajungându-se astfel la un procent de 7,5 personal de ktm. de cale ferată, adică tot atât cât au şi cele mai civilizate state din Occident şi cu toate că, în ultimii ani traficul de călători şi mărfuri a sporit simţitor faţă de ce era în trecut. Iar ca o consecinţă logică şi spre lauda acestei instituţiuni, bugetul şi pe ultimul an a fost echilibrat, deşi bugetele mai tuturor căilor ferate din Europa sunt deficitare.Aceasta este o dovadă evidentă, că se poate acorda mai multă încredere funcţionarilor noştri publici, fără teamă de incapacitate sau de abuzuri. In definitiv, dacă prin raţionalizarea serviciilor guvernul înţelege să reducă numai personalul din administraţiile centrale, fără a spori în acelaş timp competenţa organelor exterioare, nu se va ajunge la nici un rezultat. In adevăr, puhoiul de hârtii va continua să se reverse asupra ministerelor, unde din lipsă de personal se vor întâmpla două lucruri. Sau carul statului se va opri, sau miniştrii se vor vedea siliţi ,să angajeze diurnişti, funcţionari suplimentari, etc, plătiţi din anumite fonduri, ce nu apar tocmai clar în buget şi lucrurile vor continua ca şi astăzi. Adică în cazul întâi mergem la anarhie, iar în cazul al doilea se joacă o comedie. In numărul viitor raţionalizarea serviciilor armatei. General N. Alevra / Raţionalizarea serviciilor Statului Cantbisate din pagina Io) ORIZONTAL: «Curentul Jocurilor». Deslegările acestui concurs se primesc numai după terminarea publicării problemelor anunţate... Salutări! Apostol Ruskomicî-Brăila. Desigur! Soluţiile problemelor publicate se iau în consideraţie numai dacă sunt însoţite de cupoanele respective... Nae Georgescu. De ce nu? Poate participa oricine la acest concurs... Felicitări pentru ultimele succese!... C. Chicos. Se va publica... N’aveţi nici o grijă! * Acest concurs se compune din opt Sunt caracterizaţi, în deosebi, prin ■ probleme cari se vor publica regulat în elanul lor), 3. Se spune de epoca naşterii, 6. Arhipelag în Malaezia, 7. Fuge dracu de ea ca de... dracu! (pic), 9. Măsură de capacitate, 11. ...Românească, 12. Pictor olandez, născut la Haarlem (-}- 1705), 13. Mă prăjesc, 14. Nota bene, 15. Cartă poştală ilustrată (abr.), 17. Interjecţie. Enigmă Două note muzicale întâlnindu-se s'au prefăcut într’un logodnic. Omonim Care împărat roman a stat toată viaţa sa... comod în tronul său? întâmplare Un «scriitor român» se duse la o vie şi sorbi o băutură, după care, îmbătându-se, dete peste un crustaceu, care îl înţepă cu un ustensil !!?... Şarade «Vin-o' ncoace pisicuţă» Vino iute, hai, sileşte. Sui la mine în... «căruţă» Şi-o să-ţi dau un dulce «peşte!...» fiecare Joi şi Duminică. Deslegătorilor acestor probleme li se vor distribui prin tragere la sorţi premiile oferite de revista «Curentul Jocurilor». Deslegările se vor trimite după terminarea concursului şi vor trebui să fie însoţite de cupoanele respective; altfel nu vor fi luate in consideraţie. Numele deslegătorilor va fi publicat atât in ziarul «Curentul» cât şi în revista «Curentul Jocurilor». Orice fel de lămuriri ce privesc acest concurs se pot da prin «poşta jocurilor». Corespondenţa se va trimite ziaruluiCurentul cu menţiunea «pentru jocuri»». Enigmă Te salut frumoasă fiică a păcatului! de: N. G. Poşta jocurilor Daniel Furdui-Ismail. Nu daţi crezare insinuărilor acelui imbecil concetăţean (G. A. S.), care şi-a permis să aibe faţă de noi o atitudine necuviincioasă.» Ella Căpitan Zamfir-Bârlad. Jocurile trimise se vor publica în revista Jocurile »Curentului»» PROBLEMA IV 1. Cuatruped, analog cerbului, care trăieşte în ţările Nordice, 4. Notă cu care... se spală la cap ! 5. Ajunge, 8. Relata (începe cu... una din cavităţile nasului!), 10. Cei ce se cred chemaţii lui Isus (de obicei... sunt caracterizaţi prin absenţa câtorva doage din cutia craniană!), 12. Insulă englezească, 15. Domnul (din figură) care sbiară, 16. Orice cu patru picioare, 18. Fiica lui Laban, 19. Pomadă (Mold.). VERTICAL. 2. Cerbi mari din pădurile Nordului D’ALEDO C e r Ij ti I KSî*« Baloane de săpam VIU SI NATURAL Ce 'nseamnă să te bagi unde nu te pricepi! Dintr’o nimica-toată, eram gata-gata să mă cert cu un vechiu prieten... Mă pusese dracul să încep o discuţie privitoare la incompetenţa notorie a... aşa-zişilor «oameni de teatru» şi citasem un proverb bătrânesc: «Cizmarul nare ghete și croitorul umblă... rupt în coate». — Adică?.. sări, ca o cloșcă, amicul meu. — Adică, un director de operă nu știe nici să valseze, iar un director de teatru har fi în stare să joace rolul celui mai umil actor. — Am să-ți dovedesc că te înșeli. — O să fie cam greu... — Dă-mi voie să vorbesc... (Din intonaţia agresivă a acestei apostrofe, unii dădeam seama că l-am atins... la coarda simţitoare). Ai un obicei prost, tu: nu laşi omul să-şi termine fraza... — Poftim, dragă!... — O să-ţi arăt că eşti greşit. Ce părere ai de Sadoveanu? — Excelentă! E cel mai mare romancier al nostru. «Zodia Cancerului» şi mai ales «Baltagul»... — Nu, frate, nu te’ntreb de Sadoveanu-romancierul; te întreb de Ion Marin Sadoveanu, directorul general al Operelor şi Teatrelor Naţionale. De Sadoveanu al nostru, de!.. Acest «al nostru» m’a făcut să-mi amintesc că amicul meu are o soră măritată cu un artist de la «National», împrejurare care-l îndrituește, după părerea lui, să se considere ca făcând atât mă costă pe mine... parte din marea familie a oamenilor de teatru. A., foarte bună. E un estet de mâna întâia și un «causeur» de prima clasă, l-am ascultat toate conferinţele lui demonstrative şi... — Lasă asta! Cum îl găseşti... ca fizic. — Ca fizic Adorabil! Dacă aş fi femee, m'aş îndrăgosti de el... — Adică, vrei să spui că are o figură virilă?.. — Desigur! Are un profil de medalie romana. — Perfecți Acuma, să te mai întreb ceva: crezi că directorul «nostru» general ar fi în stare să joace un «rol»?.. — Știu eu? Cred că nu... — Tocmai de aia spuneam eu că te înșeli. Află că l-am văzut în cel mai dificil rol, în care poate apare un actor, într’un rol de femee... — Imposibil! — Nu te grăbi! Stai să-ţi spun untâmplarea... Şi mi-o spuse: Suferind de... nu mai ştiu ce boală, Directorul General al Operilor şi Teatrelor Naţionale intrase în sanatoriul «Saint Vincent de Paul», unde suferise o intervenţie chirurgicală, iar în ziua aceea — o frumoasă Duminică de primăvară — stătea in ceardacul spitalului, răsturnat intr’un «chaise-long», înconjurat de,pieteiniede admiratori, veniţi să-l vadă... '— Cireşi pietroase!'... Cireşi pietroase!... răsuna o voce, in curte. I. M. S. (adică d. director general Ion Marin Sadoveanu) se sculă în picioare, rezemându-şi coatele de balustrada ceardacului: — Cum dai cireşii? biete?.. «Olteanul» îl cântări, din ochi. — Treizeci de lei kile. — Ce, eşti nebun? Precupeţului, îi sări muştarul. îşi luă coşurile la spinare şi porni, furios spre poartă. In drum, se mai întoarse odată inapţi: — Nu-s nebun, Coană Mare, dar a-Şi, căzându-se eşti în stradă. — Să n’aibă ginerele d-tale parte de soacră-sa, dacă te mint!.. Şi amicul meu îşi încheie povestirea: — Auzi, mă dragă, cât talent de actor la omul ăsta? «Olteanul» îl luase drept... o soacră. Şi ’nchipueşte-ţi modestie! Cum noi, toţi cei de faţă,sărisem să-l felicităm pentru un asemenea succes extraordinar, nici mort na vrut să-şi recunoască vreun merit. Zicea că a fost... pur şi simplu... viu şi natural. Geer Patrick Ziarul „CURENTUL” CUPON NO. 4 Un preot şovinist La 6 iunie se va judeca la Curtea superioară de justiţie militară, recursul făcut de preotul reformat Gavaller Ludovic, condamnat de consiliul de războiu al diviziei 21 Timişoara, la 2 ani închisoare, pentru că, cu ocazia sărbătorirei zilei eroilor, a spus în biserică, că serbează numai zuia eroilor unguri. -------- | . Calendar Joi 31 Mai 1934 ORT.: Sf. Martir Ermeu. CAT.: 1 Joia Verde. Sf-ta Petronila. ISR.: 17 Sivan 5694. TEATRE REGINA MARIA, seara la ora 9: «Nu mă tutui». SI RÂNDUL KISELEFF deschis toată vara. BAZINUL DE ÎNOT «TIRUL» (Piaţa Senatului) deschis zilnic. CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Jungla morţii» şi jurnal Pathé. REGAL: «Melodii ce nu se uită». TRIANON: Singer Rogers în «Un vis mai frumos decât iubirea», jurnal şi complectare. SALA şi GRADINA SELECT: «Femeia biciuită» cu Charles Laughton şi Carole Lombard. VOX: «Sărută-mă» şi «Regele şmecherilor» cu Georges Milton. RIO: «Jidovul rătăcitor» cu Conrad Veidt. ROXY: «Jungla morţii» şi jurnal Pathé CORSO: «Demonii văzduhului». ED. PALACE: «Femeia cu părul roşu» şi «Scandalul» cu Franciska Gaal şi Szőke Szakai. FEMINA: «Tainele haremului» cu Ivan Mosjoukine. FORUM: «Când luminile se sting» cu Ms Asther şi Elisa Landi şi «In vârtejul dragostei». IRIS: «O aventură galantă» cu Curt Bois şi «Regele Nătărăilor» cu Curt Bois. CITY: «Un vis sub cer albastru» cu Martha Eggerth, jurnal şi complectare. BIZANTIN (Cercul militar): «Doi într un automobil» şi «Verişoara din Varşovia». OMNIA: «Vraja trupului» cu Walace Beery şi Ricardo Cortez şi «Marşul durerii». LIDO: »Frumoasa din Tunis» şi «Complicele nu răspunde». DICHIU: «Locotenentul victorios» cu Hery Eduards şi Anna Nedale şi «Tenorul ducesei». IRANKLIN A. R. P. A.: «Victor şi Victoria» şi «Melodia vioarei». EPISCOPIA A. R. P. A.: «Nagana»» şi «Rotiţa miraculoasă». MARNA: «O dramă pe luciul apei» şi «Şase inimi într’un vals». MARCONI: «Mizerabilii» seria II-a şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI: «Jocul dragostei» cu Ramon Novarro şi «Dama de la Maxim». MODEL: «Cei trei muşchetari» operă complectă cu Aime Simon Gerard, Harry Baur şi Blanche Monte. LIA (Griviţa): «Jidovul rătăcitor» cu Conradi Veidt şi «Sărutul în faţa oglinzii». AMERICAN: «Intimităţi» cu Norma Shaerer, Robert Montgomery, jurnal şi complectare tehnicolară. SPLENDID: «Dragoste însângerată» cu Claudette Colbert şi «Zeul mărilor» cu Fay Wray. ILEANA:Vraja trupului» «Disjraţia sa». TERRA: «Durerea unei mame», seara trupa Juvenal. MILANO: «Criminal» cu Harry Baur şi «Don Quichote» cu Saliapin şi trupa de reviste Niculescu-Buzău. TOMIS: «Tu eşti adorata mea» cu Käthe de Nagy şi «O aventură la Monte Carlo» cu Marie Bell. IZBANDA: «Intimităţi» cu Norma Shearer. KISELEFF: Mae West în «Nu sunt înger» şi Jeanette Mac Donald în «Monte Carlo» .RAHOVA: «Mizerabilii» partea II-a cu Harry Baur. ODEON: «Doamna nu doreşte copii» şi «Cântecul nopţii». PACHE: «Floarea din Lugano» şi «Oraşul cântecului» cu Jan Kiepura. ATENEUL GOLESCU: «Elisabeta Austriei» cu Lil Dagover şi jurnal. ROATA LUMII: «Fra Diavolo» cu Stan şi Bran şi «Contesa de Monte Cristo». Cadran Expoziţii Salonul plastic: Sirato, Han, Tonitza — de la Dalles — se închide Duminică seara 3 iunie. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la această dată. Concerte simfonice româneşti în străinătate Astă-seară vor pleca în străinătate delegaţii ministerului apărării naţionale, pentru pregătirea Concertelor simfonice, pe care o muzică militară — alcătuită din 700 de instrumentişti — le va da, sub conducerea d-lui inspector general licol, Egizio Massini, la Varşovia, Lemberg, Praga şi Belgrad. Ministerul a hotărît să fie dat mai întâi un concert în Bucureşti, care să slujească de repetiţie generală, la care să participe şi critica noastră. Acest concert va fi dat în marele stadion al C. N. E. E-ului, la o dată ce se va fixa cât de curând. Problema militară Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică Vineri, 1 iunie a. c., la ora 3 d. a.D. general R. Rosetti va face o comunicare cu titlul «Problema militară românească alaltăeri, ori şi mâine». Vineri I Iunie E^34 Premiile Academiei Române In şedinţa de ori a Academiei Române s’au distribuit următoarele premii: 1. PREMIUL NĂSTUREL, de 4000 lei, d-lui dr. Eugen Nicoară pentru scrierea «Tinereţe, bătrâneţe». Raportor d. dr. G. Marinescu. 2. PREMIUL STATULUI ELIADERADULESCU, de 50.000 lei, s’a împărţit astfel: 25.000 lei d-lui D. Murăraşu pentru lucrarea «Lucreţiu». Poemul Naturii, traducere în metru original cu un studiu introductiv». Raportor: d. I. Bianu. 10.060 lei d-lui D. Nanu pentru volumul «Poesii». Raportor: d. M. Sadoveanu. 5.000 lei d-lui Nicolae Ţimiraş pentru lucrarea «Ioan Creangă, după documente vechi, însemnări şi mărturii inedite. Cu numeroase reproduceri de autografe, portrete şi Vederi». Raportor: d. Gh. Adamescu. 2.500 lei d-lui George Dumitrescu pentru volumul de poeme «Elegii». Raportor: d. G. Murau. 2.500 lei d-lui G. Şt. Cazacu pentru volumul «Calea Sângelui». Raportor: G. Murau. 3. PREMIUL C. RADULESCU-CODIN, de 3.000 lei, d-lui D. Al. Nanu pentru «Poezia mintăriei şi a Crăciunului de pe valea Argeşului. Studiu estetic de folclor inedit». Raportor: Şt. Ciobanu. 4. PREMIUL DR. CORNEL NICOARA, de 20.000 lei (divizibil), s’a împărţit astfel: 15.000 lei d-nei E. Dvoicenco pentru lucrarea «Vieaţa şi opera lui C. Stamati. Contribuţiuni după izvoare inedite». Raportor: d. G. Bogdan.Duica 2.500 lei d.nei Oltea I. Nistor pentru volumul «Spre Orient». Raportor: d. G. Bogdan-Duică. 2.500 lei d-lui Tiberiu Crudu pentru volumul «Săhăstria Sihlei». Raportor: d. M. Sadoveanu. 5. PREMIUL ALEXANDRU BODESCU, de 2.000 lei, cu subiectul «Poeţii Bihorului» s-a acordat d-lui Eugen Potoran pentru lucrarea în manuscris tratând subiectul dat. Raportor: d. G. Bogdan. Duică. 6. PREMIUL VASILE PARVAN, de 30.000 lei, s’a împărţit astfel: 15.000 lei d-lui Ion Nestor pentru lucrarea «Der Stand der Vorgesehiohtsforschung in Rumänien». Raportor; d. I. Andriesescu. 15.000 lei d-lui Al. Bărcăcilă, pentru descoperirile sale arheologice. Raportor: d. Al. Lapedatu. 7. PREMIUL ACADEMIEI, de 5.000 lei, (divizibil), s’a acordat în întregime d-lui Gh. Ghibănescu, pentru următoarele lucrări:«Surete şi Izvoade. Documente Kogălniceneşti între 1529—1878. Volumul XXV». 8. PREMIUL GH. CHITU, de 3.000 lei, s’a acordat d-lui Gerota (D. D.) pentru Protecţiunea drepturilor obligatarilor în Societăţile pe acţiuni Studiu de Drept comparat). Bucureşti, 1932. Raportor: d. V. Erbiceanu. 9 PREMIUL NĂSTUREL, de 5.000 lei, cu subiectul Graniţa de vest a României (către Cehoslovacia și Ungaria), s’a acordat d-lui Ștefan Mnaciulea, pentru lucrarea în manuscris. Raportor: d. G. Văsian. 10. DIN PREMIUL I. OROVEANU, de 70.000 lei, s’au acordat două premii In valoare de 50.000 lei. Unul de 30.000 lei d-lui CambrescuD.( Sur une épidémie de fievre exanthématique: Fievre boutonneuse ou fievre esch.aro.nodulaire (observée ă Constantza, Roumanie). Premier Mémoire, Paris (apărută în Iunie 1932) și altul de 20.000 lei d-lui Gr. Bauer. ; r*i 11 PREMIUL ȘTEFAN DEMETRESCU, de 10.000 lei, s’a divizat în două, unul de 6000 lei d-lui dr. D. A. Sburlan, iar celălalt de 4000 lei d-lor ing. dr. O. D. Chiriţă şi ing. Mircea Şt. Popescu. 12. PREMIUL DR. EM. RIEGLER, da 6000 lei, s’a divizat în două: unul da 2000 lei d.lui Cardaş Mircea, pentru Ventriculografie Encefalografie, Encefalo-Arteriografie, Reperaj ventricular. Studiu critic, cu 16 planşe, 33 figuri in text, și de 4000 lei d-lui prof. dr. Teposu și Danicica. Tuberculoza renală. Studiu clinic. 13. PREMIUL STATULUI LAZAR, da 50.000 lei, s’a acordat astfel: 10.000 d.lui Gregoire Vasilesco, Canalisation du secteur de cataractes du Bas-Danube. 10.000 d-lui Cuclin Dimitrie, «Tratat de Estetică muzicală.» Bucureşti. 20.000 lei d-lui dr. E. Pop. Contribuţii la istoria vegetaţiei cuaternare din Transilvania—Breitrag zur Quaternaren Planzengeschichte Siebenbürgens (Rumänien). 10.000 lei d-lui I. Gruitescu pentru «curs de botanică generală». 14. PREMIUL NEUSCHOTZ, de 3.500 lei, s’a divizat astfel: 1560 d-la dr. D. Andronescu, Porumbul. Selecţiune cultură, recolta, conservare, comercializare, nutriţie industrializare. 1000 d.ler N. Bosoacă şi locot. ing. Mihail «Acumulatorii electrici. Cu numeroase scheme şi figuri explicative. Ediţia I-a». 1000 d-lor Ţeposu Emil şi Puşcariu Val «România balneară şi turistică». 15. PREMIUL C. G. VERNESCU, de 20.000 lei, divizibil lei 4000 d-lui Ernest Abasou «Electricitate de mecanică». 3000 lei d-lor Gudju chimist căpt. şi Popescu Pascal. Contribuţii la studiul benzinelor motoarelor de avion. Cerca, ţări asupra nouilor criterii: Antidetonaţia şi tensiunea vaporilor. 6000 lei d-lui Paupă Mircea. «Die fossile Fauna und Flora aus dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien. Eine Systematische und paläobiologische Studie». 3000 d.lor Zapan căpt. dr. Chim. M. şi Ionescu locot. I. Arma chimică,, Bucureşti. 4000 d-lui Scarlat Fateno «Construcţiunea marilor săli.» 16. PREMIUL «CONTRIBUŢIA MUNCII al II-lea premiu de 10.000 lei s’a acordat d-lui prof. dr. Săulescu. «Dare de seamă asupra activităţii câmpului de experienţe al catedrei de ameliorare a plantelor de la Academia de înalte Studii Agronomice din Cluj, însoţită de probele de cereale produse în câmpul de experienţă». 8. PREMIUL ADAMACHI, de 5000 lei, divizibil, cu subiectul- Monografia hidrobiologică a unei bălţi mari a Dunării, s’a acordat d-lui dr. Marin Dumitru. LA MARILE PREMII C. HAMANGIU de 200.000 lei, pentru traducerea în limba franceză a operei poetice a lui Mihail Eminescu, s’au prezentat 7 manuscrise. Comisiunea apreciind că cea mai frumoasă traducere este acea prezentată sub pseudonimul «Kyrman Daily», a propus ca textul traducerei să fie supus revizuirei unui literat francez, urmând ca să se decidă apoi asupra acordării premiului. ---. JOI 31 mi 1934 ,364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. EADIO-HOMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la opereta „De aşi fi rege” de Adam, executată de Oreh. Paul Godwin (Polydor): Always, vals de Berlin şi Vals boston de Dublin, executate de orchestra Efim Schachmeister (Polydor); Serenadă aranjată de Kedroff şi Contredanse, aranj. de Naprawnik, cântate de Quartetul Kedroff (C); Selecţiuni din opera „Manon"’ de Massenet, executate de Orch. New Queens Hall, dirijată de Alick Maclean 1C); 100% Schlager-Potpuriu de Dostal, executat de Orch. Fred Bird Rhytmicans (H), 13.45; Muzică uşoară (plăci), 14.15; Ora, Radio,Jurnal, Bursa, Spectacolele, 14.40; Muzică uşoară (plăci), 17.15; limba română la bacalaureat; T. Mateescu, 17. 30; Muzică, 17.45; Viaţa şcolară: Prof. Şt. Pop, 18.00: Concert de muzică uşoară şi românească executat de Orchestra Gr. Dimen: Arii naţionale; Delibes; Pasul florilor-vals; Monţia: Scumpă, dragă feţişoară; Romanţe ţigăneşti şi Hora Stacato; Ackermans; Iubirea tai, un trandafir; Petalada şi Polca de concert; Arii naţionale. 19.00: Păr. Nae Popescu, membru al Academiei Române: Mântuitorul şi Florile (lecţie ţinută în clasa Marelui Voevod Mihai). 19.15: Continuarea concertului Orchestrei Dinicu: Lungeanu şi Daia: Nu eşti frumoasă tango; Delettre; Vino să dansăm; Du-te dor la bade’n sân şi Hora lui Dobrică; Fibrile; Poem; Arii naţionale. ARTA; 19.50; Misticismul lui Eminescu; Dan Botta. 20.10; Buletinul cărţii; Perpessicius. 20.30; Trubadurul, operă în 4 acte da Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gib Mihăescu- premiul S. S. R. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Genova, Trieste) 17.35; Radio jurnal. 17.45; Emisiune pentru copii. 18.10; Muzică de dans. 18.55; Comunicate. 19; Ştiri agricole. 20; Comunicate. 21; Semnal orar. Comunicate. 21.10; Plăci. 21.30; Cronica radiofonică. 21.45; „Don Carlos” operă de Verdi. VARŞOVIA. — 16; Causerie agricolă. 16.20; Concert. 17; Audiţie pentru copii. 17.30: Un sfert de oră cu artişti celebri. 17.45: Un sfert de oră literară. 18; „A Hell”. 18.15; Muzică populară. 19; Audiţie de George Kober. 19.40: Cântece executate de corul Jurând. 20.50; Muzică uşoară. 20.30: Plăci. 21.50: Jurnalul radio. 22; Trans. din Gdynia. 22.02: Feuilleton de d-na Dehnel. 22.15: Concert popular. 23; Inf. sportive. 23.10: Muzică uşoară. 23.30: Muzică de dans. 24; Comunicate met. 0.05; Muzică de dans.. Comcurs hippie Urmând dorinţei d-nei Sultana Nicolaide, care a dat premii în valoare de opt mii lei, în memoria defunctului veterinar maior Toma Popilian, care a servit în acest corp, regimentul 4 roşiori «Regina Maria», organizează Duminică 3 iunie ora 1 pe câmpul său de obstacole, un concurs hipic pentru ofiţerii şi subofiţerii săi şi doamne. Intrarea liberă. Tramvai 14—28, autobuze 3—15.