Curentul, februarie 1935 (Anul 8, nr. 2513-2540)
1935-02-01 / nr. 2513
n (12 pagini)— —— Catalog gratuit la cerera , DURERILE fi® cap, nevralgii» gripă, reumatism, se vindecă numai prin ANTINEVrtALGIC Dr. NANU MUSCEL tn cutii originale, conţinând 2 buline 4l numai cu semnătura doctorului IDeposit Farmacia N. POPOVICI i București Calea Rahovei Nr. 237 JLir. o* a. io wy 'din str. Suter lO, inapoit din străinătete şi-a nsiuat constultarile de beii interne, inimă, plămâni, orele 1—6 d a. tel. 3.41.13 şi 3.45.39 iitifi Mica publicitate b «I aWF mjrn S BUAuTATd NBUBIIROSR Banco! Banco nene Petrachef Am luat TYP şi m’am curăţat astă dimineaţă bine, * acum vă curăţ eu pe voi constipaţilor, pe bandă verde catifea. Minunat purgativ mergi la sigur, plin de norocM VR VITE ALTO IT E din cele mai bune soiuri, garant autentice, precum şî portaltoi cu şi tara rădăcini livrează FR. CaSPAKI MIDIAŞ TRANSPORTURI UbLA UOMiUdJU LA DOMICiLltf in condițiuni avantajoase execută ‘ S. A. fi. 06 GRUPAJ STmAoa ílf^v no. a. T« efan 3.»^«« Reprcaentante S» HHal* in toate orașele trinfipale al* țiHt Din Palatul de justiţie — Insemnat în Siantă 1934, a constituit pentru profesia de avocat, o continuare cu plus, a amărăciunilor inerente acestei spinoase profesii. Palatul de Justiţie, e bursa oficială, a crizei cotidiane. Anemie printre împricinaţi, la fel printre avocaţii, cari in lipsă de ocupaţie 6® distrează, pe seama vreunui cote? sau povestesc diferitele intâmplare din viaţa profesională necesare pentru al 11-lea volum al amicului Ghermănesciu Procese neînsemnate, obişnuite, cu excepţia câtorva penale şi politica, cari au mai populat sălile, in ascultarea talentaţilor colegi cu toate modificările survenite, mutarea notariatului şi comerţului la fosta Adiţie financiarâ, cari au descongestionat întrucâtva pa£ rtul de justiţie — totuşi, profesia - avocat se exercita, in condiţiuni mizerabile, umilitoare, epuizabile. Palatul de justiţie e un focar microbian. Vara, curent şi praf; iarna, miros greu, fumărie şi întuneric. Lumina electrică, nu s’aprinde însala paşilor pierduţi, pe Coridoare i şi celelalte săli, decât la ora 6, când ea trebuie să fie in funcţie de Întunericul de afară. Iar in palatul da justiţie sa fie continuu lumină... Prin arhive şi grefe, cari se deschid la ora 12 şi se media la 4 jura... ieşit, servit la bară, in picioare, neputând, neavând unde, să studiez dosarul, sa iei note.„ In ce priveşte masa, astăzi, când şi funcţionarii comerciali şi-au reglementat-o, avocaţii, cari vin de la Judecătorie şi trebuie sa vadă dosarele la tribunal la ora 12, nu mai au timpul necesar, astfel că fatal se găsesc intr’o continuă grevă a stemaicului, si consecinţele, cei mai mulţi bolnavi, pe timpul ministeriatelor Ioan Florescu şi Antonescu, tribunalele funcţionau dimineaţa şi judecătoriile după masă, şi era foarte bine şi s'ar putea pune in aplicare cu toate protestele avocaţilor politiciani, cari n’au ce suferi fiindcă via când vor şi nu că trebuie. Nâ mai relev şi concurenţa neleaiâ, Jignitoarele cuvinte spuse de avocaţi unii altora la bară, lipsa de o directivă a tinerilor avocaţi şi neocuparea de ei, lipsa unei discipline la profesie şi la bară, şi câteodată aluziuni nepotrivite din partea unor magistraţi... sunt inutile. Şi totuşi, in această luptă grea, de fricţiuni, avocatul continuu în funcţie, de la o secţie la alta, identificându-se cu cauza încredinţată, fără oboseală, cu mulţumirea sufletească întrezărită în ochi şi pe boxe, el cizelează sforţările mucenicilor in frumosul templu al drepţiţei-Şi-n acest templu al dreptăţei se Înscriu mereu colegi şi colege. Colegele, unele fac pe secretarele pe la „maeştri”, altele, ele „maestre”, au colege secretare, şi cum se face că-n majoritate, colegele IncUna spre succesele penale... Cum işi recrutează această clientelă de arestaţi, de borfaşi, e desigur interesant! Vorba merge, delicventul crede, când colegă intră și prin camera de consiliu, înainte de judecare — ea se duca sa dea un telefon — că poate discută chestiunea sa... Unele colege se manifestă la tivil si comercial și destul de bine. Altele fac naveta intre un termen urgent, cercetare la instrucţie, parchet, sau la taifas prin sala paşilor pierduţi ori cafeneaua de sus. Am toată stihia şi simpatia pentru colege şi le doresc numai succes, dar avocatura e o profesie spinoasă, de răspundere, uneşte demnitatea cu calvarul, prestigiul cu sărăcia... ea nu cunoaşte, nu trebuie să cunoască de nici o manieră, compromisuri ... E obositoare, te extaniază cu toate satisfacţiile ce ţi le procură. Pentru femee e cea mai grea povară. E un prejudiciu pers®, nai şi social Fete tinere, avocate, după câţiva ani, se ofilesc în acest zbucium al existenţei, căutată greşit ai. Avocatul, alături de cunoştinţele juridice, cunoştinţa dosarului, cinistea profesională, multă demnitate, temperament, amabilitate, trebuie să facă şi multă alergătură de la o secţie la alta, la arhiva, portărel, şedinţă, etc. E greu pentru colege. Sie ar Indeplini util munca şi cunoştinţele prin blurourl. I AL. M. POSTELNICU i * Michail Choromanski (Continuare din pag. l-a) adevăraţi frescă de tipuri sociale". in urmiu, scriitorul polonez a schiţat latura etică a romanului „Geloae şi medicină” şi ne-am despărţit dăr.du.ne intâlnire cănd,va ia Zakopane. ★ , ftomatul „zasdrosc medycyna" !* cum se Intitulează bl poloneza ;eu l-am cetit cu mai multe luni în urmă- (N’am scris nimic despre dânsul din lipsă de timp. Văd insă acum ci pentru publicul românesc, cunoscător de limbă franceza, un succes teatral, literar sau artistic de prioe fel, din țările slave, trebue să treacă mai întâi pe la paris sau Bern». , ŢS recunoscut dezinteresul nostru pentru limbile şi literaturile slave. Dă*, la fine, asta e o chestiune care priveşte p® fiecare in parte). Apârut in 1903, romanul lui Chorotafishi, în mai puţin de un an a ajuns la a doua ediţie, după cs mai întâi a fost distins cu premiul naţional de literatură. Odată încoronat cu această distincţie romanul „Gelozie şi medicină” a pornit in taba ocirl nlui spre Suedia, Franţa, Germania, Italia, Cehoslovacia şi acum aflu că a apărut şi în româneşte. Romanul lui Chrcuamanshi se inseriaza pe linia trasată in literatura poloneză de Prbya&ewgiei; analiza psihologică mânuită spre adăncurile subconştientului, din labirintul căruia ţâşnesc trombe de pasiuni sexuale, ascunse, care ucid intelectul şi devorează sufletul o eliberare, o evadare din chingile acestor înlănţuiri se pare că fiind pasibilă, personagile lui Choromanski se lasă prinse în mrejele obtesiei sau ale demonului sexual, care se turmentează până la anarhizare. Desigur că din lectura scriitorului polonez n'au lipsit Weininger, Freud şi nici Dostoievski, ale căror preferinţe pentru căile întunecate ale chirurgului şi aleargă să înştiinţeze pe Vidmar. Intre cei doi barbeţi stă tânăra Rabe ca soţia lui Vidmar şi amanta chirurgului, choromanski a «leşinat un tip de femeie mondenă, care ştie să, joace un dublu rol, întoarsă acasă din garsoniera chirurgului, prin mlădieri de pisică şi mângâieri femenine izbuteşte si amuţească furia bărbatului gelos. De altfel personalitatea Rebecii, ca şi raporturile dintre ea şi cei doi bărbaţi, se desfăşoară pe un plan semiobscur luminat din timp un trap de flacăra de magneziu a gândurilor. (Recât că analiza psihologică, mai ales a Rebecii ar fi putut să fie adâncită mai mult.). Trâmba aceasta de pasiuni, care in ascensiunea lor iau un aspect dramatic, e decorată cu un mic ornament social: existenţe lui Gold şi copiilor săi. Figură acestui evreu miser, căare se strecoara ca o fantomă printre capriciile geloziei lui Vidmar, punctează, incandescent, ţesătura romanului şi introduce un element de etică roiala. Cetitorul să fie atent la pasagiu« unde e vorba de vizitele chirurgului la locuinţa lui Vidmar fi mai ales acolo unde « descrisă operaţia de la spital. Chommansfdi se dovedeşte un adine cunoscător de suflete şi un mare artist. . O ’■ ’ ■ ’v • * • • v , I Tr. Idinesau^Nlţţov Praha 1935. In faţa bătrânului Vidmar, chinuit de gelozie, creşte suplă personalitatea chirurgului. Medicul e un mare meşteşugar, e un artist in unei recolupense băneşti, Gold urtele, Gold nu s® va mai Întoarce una să veiuice ratf’b ai bănuiala niciodată dacă Rebeca plecată de-acaaă si duce sau nu ia locuinţa cfljruaului. Aci intervine natura ^ ca un lunftnt din povestirile de miracol felul lui. Din clipa când Îmbrăca fi «latul ftlb chirurgul oUclazâ De aceea, la încăput, svârcolirile de vierme aie lui Vidmar nici nu sunt luate in seamă. Atitudinea. burster care agită îaiirmfl şi râs- I chirurgului e proteică, e dispreţuiroleşte maladiile. toate. iurtuna creşte vilejios trântind Omul de ştinţă ^nsideră amorul la Pămiânt sârmele Metrica a te Ca m itnomm Pf0 ltw ** 0 s$cr«' ISÂ’S' SU Stre siluetele albă , ale spiţăului, ul cerând răni şi cloroformisând muribunzii, îşi simte fiinţa primejduită de un sentiment neobişnuit. Intr'o ei chirurgul li simt« apropierea, dibăcia meşteşugului său de Subconştientului pot fi urmărite în stilarea celor doua personagii principale din „Gelozie şi Medicină”. E vorba de lupta a doi bărbaţi in jurul aceleiaşi femei. Bătrânul Vidmar, lipsit de preocupări serioasa, află din jurnalul fostei churueite că actuala lui socare potenți*»* oarecum fetra«*Îsrademteter. O ««ani de vară târzie. 'Deftsupra oralului bate un vânt puternic, tur, ţlo, tânăra aebeea. ii înșeală ca Chirurgul spitalului. Cândva ambele femei fuseseră internate în același sală a spitalului. Din jurnalul femeei — moartă acum — reeşia că Rebeca * amanta chirurgului care o operas« şi că operaţia constase in Înlăturarea zămislirii păcatului dintre chirurg şi Rebeca-Bănuelile infidelităţii plutiau I» aert Jurnalul le dă contur, le precizează şi Vidman are accese de geloftie vecia« cu Iresponsabilitatea. Gândul că Rebeca 11 Înşeală la proIn drum e atins de w Ir electric şi cade ucis. In clipa aoftea curentul fiind Sa» porţiile unei obsesii şi Vidmar netrerupt, iiştimericul pătrunde In oşrftş, aUncă de absenţe atenţiei şi ocoleşte nici o umilinţă. Odată se ra« şi odată eu «i moare şi lumina gândului care fugia aiurea. Atunci informează de ia asistentul chirur. &) la iecuinţa chirurgului Zadarnic şi-fi dat seama Că o femeiei insului care-i întăreşte bănuiem*: yidater *stei«?tA. Gold nu.mai ^dine. .ri$sl in suflet. Rebeca fusese apărată de altă aia- În schimb, femeia se intoarce ftcaladia decât aceea menţionată în re. aa liniştite m zâmbitoare. Bftxbatul gîstrui spiterului. Altădată, Vidmars dezarmat şi Începe din nou sâ pune pe croitorul Geld, un evreu creadă că toate bânneiile sunt desărman cu doi copii mintoși sâ «pi- vetirL , «onlze mi¥c 14’ne femeei. in schimbul I Alături, Copiii îi așteaptă păriri- Proecte de lege pentru acordarea de scutiri de taxe unor aşezăminte La Senat, s’a depus eri, proectul de lege pentru acordarea unor scutiri de taxe Aşezămintelor I. C. Brâtianu şi Ionel I. C. Brătianu, cu următorul conţinut! ART. 1. — Toate donaţiunile, legatele şi nu genere toate actele făcute în favoarea Aşezămintelor Ion C. Brâtianu şi Ionel I. C. Brătianu sunt scutite de taxa de timbru şi înregistrare. ART. 2. — Numitele Aşezăminte sunt scutite de plata impozitelor către Stat, judeţ şi comună, începând dela 1 Ianuarie 1935. ART. 3. — Aceste Aşezăminte vor fi scutite de asemenea şi de taxele poştale şi de transport pentru corespondenţa lor, imprimate şi cărţi ■I,. I'"''T'"'',.. ,Jm ct» rI »» tm Parodii hazlii 0. Fierin lordăcheeeu publică un Simpatic şi atrăgător volum nitului „La paşa vine un oltean’’. Ed. „Luceafănul”, preţul 50 lei. I’^iptru iubitorii de liîferatiite uşoară ș haz!u acest volum aste bice venit El provoacă efectele dorite. Este sare nevoie gg. mai ad&gffăro că parodia presupune un“ fin sirat de observaţi «1 ridicolului dominant care fuzionează*n personanital|â sau opera unui autorî In afară de aceasta, mulţi scritori au ajun» cfjiar dela Începutul carierei tor la anumite şabloane, k flpi şi imagni fixe, pe oare la rfls, toarnă şi» întrebuinţează până la obsesie, cu acelaş vocabular şi biceleftşi locuri de preferinţă. Sunt apo poezii, de circulaţie curenta, care apasă pe memoria mai multor generaţii. Le reproducem autamat şi parcă scârţiş ceva în aceasta veşnica recrţpără. Este spiritul, obişnuit că, ciamnâ' şi aț se db'fkajsca rei ubiuspii-l tat, doaCeia se apjeacă pe panta pa-' rodiei ,a omorului şi «Jiiar a batjocorii !). Fiorin Tordachescu se agită de poeţi consacraţi: Egimn^Cp, (iosbue, D. Soza, Mihulfescu, Topâreanu, Remarcăm poeta „Ciisxele Azor”, ianaiornmtă în fabulă, apoi „S,reit dofunne şi toţi trei” cjj efect pronunţă teaiiric, „Matv*, etc. Gehul pare savuros şi distractiV, pftnd versul suirinde singur de un 'e»Pct hi ianani şi nota ou este forţată prin divagaţi 'răutăcioase şi înţepături corosive. La fpl a procedat și G. Topricepnu și cartea Im de parodii a avut un real sucees; li fel a »cri» Virgil IJtJiiin un volum ijjt tu!al „A ta manite de”... iar acum de curând Aiiijâțfi.ns (Max Sminhard) pubtieâ uu vjțjiln) cu Uliul „Tn genul tiwrtte*'’, tjihh Siitră pentscf'itorn lnibaii^nifi triáinte.de vreme. Vensurile din'j #'|Sjría If^dikheacu sunt tjftjfi rési su®cee de i.lirat'4. AÎP Sjt conitorul' pe tipaa de qj.giijp|ij!ft|' a poltulus. ImlOltCȚIA ROMAUau« UELttfRi, uNi^RSAlI, UblIUiAZA , PRMTR- pc.Lt MAI Ui FHdNlft, GAPuWJ^M MARllUI SChl.10« : k ‘ CAZUL aparuta în alta ediție în eddura „(JUiilitIn cele] dulia viliime ce alcâtuesc romana, ce afla condensarâj atâta uifiaditate, atâta cunoașterea tuturor, rriSimnufeior tritului rim-neaC, încât la stârguul lecturii râjttâi copleșit del granditatea temei tratate și de vigoarea ta.fctnulli, eu care e trtfnspu^§ 1 * IACOB Wassermann Turneul Companiei La 1 Martie marea companie Cărăbuş sub conducerea domnului călănase porneşte într'un turneu pria ţări Se va reprezenta cea mai frumoasă revistă ce s'a jucat vreodată la ţara românească: „Taansc are cuvântul*', două sete şi 34 tablouri scuză de cunoscutul revuist N. Kiriţescu. Întregul ansamblu al Cărăbuşului format din cele mai talentate vedete ale genului va vizita principalele oraşe din ţară. Montarea revistei decorurile, costumele, cortinele, o paradă extraordinară de lux şi de splendoare. baletul are acelaşi formaţie ca In Capitală, iar orchestra complectă se află sub conducerea maestrului Oh. Dendrino. Într'un cuvânt un ansamblu format dîn 150 de persoane, Tănase vine In ţară însoţit de Olga Solomoneanu, cântăreaţă cu voce divină. Lulu Savu cunoscuta talentata artistă de revistă Maud Mary, o îndrăcită Ingenuă care a făcut deliciul Capitalei, Lisette Vere® frumoasa stea a Cărăbuşului cu impins.Quante apariţii ianţi (jr.fiuriu, noua angajată a Cimpaniei, cu reale aptitudini scenice. Surorile Marţine,cu admirahi te dansatoare. Apoi d-nul Viorel Chiddeanu, excelentul tenor de la Opera Română, Gugani Sandi-Huşi, admirabilul realizator de tipuri comice, Mitică Milan, Marcel Emilian, N. Roman, Si Glodariu, L Dinescu, N. Irestian, Mirea care complectează extraordinarul absamblu al Cărăbuşului Grandiosul balet care cuprinde elemente cele mai valoroase date Opera Română a fost înscenat d către pricepuţii maeştri Flotte Capsaţi şi Clapek Nicols. Compania Cărăbuşului începe turneul cu următoarele oraşe: Constanţa 1 Martie, Brăila 2 Martie, Galaţi 3 Martie, Bârlad 4 Martie, Chişinău 5 Martie, Bălţi 6 Martie, Iaşi 7 Martie şi aşa mai departe. lui Mitrali Kogălniceanu la Radio Alături de contemporanii săi şi mai presus de cei mai mulţi dintre ei, răsare impunătoarea figura a lui Mihail Kogălniceanu, care a pus bazei statului modern şi a fost cel mai mare răspânditor de cultură din secolul său. „Fundaţiunea culturală Mihail Kogălniceanu" a organizat un ciclu de conferinţe la Radio despre opera şi viaţa lui Mihail Kogălniceanu, începând din ziua de Sâmbătă 2 Februarie până la 10 Februare a. c. Programul conferinţelor este următorul: Prof. N. Jorifa: „Personalitatea luiMihail Kogălniceanu” (Sâmbătă 2 Februarie ora 19); Prof. univ. N. Cariojan, „Mihail Kogălniceanu, ca Literat” (Luni 4 Februarie, ora 20.45). Prof. G. G. Mironescu, fost preşed. de consiliu, „Politica externă a lui Mihail Kogălniceanu” (Marţi 5 Februarie, ora 19). D. Octavian Goga: „Mihail Kogâlnceanu, precursor al unirii neamului” (Miercuri 6 Februarie, ora 19). Prof. C. Moisil, dir. Arhivelor Statului: „Kogălniceanu cercetător de arhive” (Joi 7 Februarie, ora 19). Prof. CA. Brăjinat ..Opera istorica a lui Kogalniceaau” (Vineri 6 Feb ora 19). D. Im .Wilelape, fost ministru, „Kogălniceanu şi t&tişnii” (Sâmbătă 9 Febr., ora 19). D. IV. Petrăşcut ,Mchail Kogălniceanu orator şi iubitor de artă” (Duminică 10 Febr., ora 20). Jubileul d-lui C. Tănase Marele nostru «Mole Tănase îşi va serba In seara zilei de 25 Februarie jubileul a 30 de ani de teatru. Cu acest prilej va avea loc la teatrul Eforia un mare spectacol de gală In Cadrul căruia d. Tănase Va fi sărbătorit aşa cum se cuvine aceluia care a muncit timp de trei decenii în slujba teatrului. Se va reprezenta faimoasa Operetă LA CALUL BALAN (Im Weissen Rossl) care a obţinut la ţara noastră un succes fără precedent. Biletele pentru acest spectacol unic pot fi reţinute la caseteerului Maoric (telefon 35543). Del» A cădem?» RomânS Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 1 februarie current. la ora 3 d. .a. ‘ D. leu ga va face o comunicare despre „Influenţele româneşti şi germane in opera literară a reginei uhitate Conferinţele Ateneului »Nicolae lorga” Vineri 1 Februarie 1933, orerea de va avea loc un'n«j£iteatruf' fundaţiel Carol I, » doua conferinţă 'din ciclul teativ, „loc de ani de teatru romănesc”, organizatăe atefleul" „Is'hcola« Iorga". Domnul Paul Prodan, directorul Teatrului Raţional din Bucureşti va vorbi despre „începuturile teatrului românesc".' Expozifia J'quid Eri, 20 Ianuarie, a avut loc in sate Ileana (Cartea Românească), vernisajul expoziţiei de sculptură, acuarele şi uleiuri a soţilor jiquidi. Expoziţia rămâne descrisă pâână la 20 Febr. 1933. ♦ La 2 Februarie a. c. se va deschide In sala Dalles, expoziţia de sculptură a d-nei Serova Medrea. Institutul de culturi Rolliano-german Azi Joi, 31 crt., ora 18, va avea loc in sala Haşdeu a facultăţii de filosofie (intrarea prin str. Edgard Quinet), în continuare, adunarea de constituire a Institutului de cultură român-german. La ordinea de zi: alegerea comittului, fixare® cotizaţiilor şi eventuale propuneri. Invitaţii personale nu se fac. Inserier In fiecare zi (la seminarul de limba germană, lângă sala Haşdeu) pt? 18. V»r,*“r^ I Fe^KtrSs IS33 Teafoul. .fte-ie-tfOA ^ a» Si Ui decare seara loeuia opere.a Nuf ere (je ătraci «s e « LA CALUL BALAN' Joi 31 Ianuarie IL33 ORT.: Sl-țU Doctori fără de plată, Crin și Ion. GAT. i Sf. Petra Noime. •ML î kV ^e»«i ăvfiâ, MAH.: as Sevaldăi, OPERA ROMANA, seara ora 8*30: „Boema’’. N^țiOÂăL, matineu așa „luda 'i seaxa ew 8,30: „Baaui n are milos’’. BLUiNA &1ABIA, matinen ore 3: »Școala peai h«ah lila*’'j szara e*» fi: „Risca *, ALHAMRdi., matineu ora 3 și scara oi» fi: ^âiUambra cocexaște”. El'oRlA, mat-neu ara 3 ți seara era S: „La câini bălan'% COMORDIA, malineu or® 3 și seara or* 0: ,dacob'’. CAPITOL: „Pocni sacru'' cu Katharine Hepburn și „La Cupaiacha’TRIANON: „Când soarele răsare”, jurnale complectate. JUGAL, ,A.ocote»ta unul Invizibil’, primul film rusesc, Jurnal şi colaprectare, l'ni" SLILCT: „Parodia vieţii” cu Claudelle CoibeiL RIO : „ce au creţul din Veneţia” 1 cu Franco Foresio şi jurnal Fex-BD. PALACE: „Paroda vieţi” cu Clandatte Colbert. RUXY: „Focul sacru’* cu Katharinne Hepburn ,JLa Gucaiacha’’. , ARtS: „Nopţi moscovite'* cu Harry Bani şi Annabella, Pe scenă Hermen Leopolds şi HAilskaja. FEMINA: „Iubire pătimaşe” cu Lil Dagover şi Hans Stuewe. OBINIA: „Sborul de noapte" şi „Impâratul negrilor” ca Georges Milton. FORUM: „Peter” cu Franciska Gaal, jurnal şi complectară. LIDO: „Povestiri dîn pădurea vie. -* neză” şi „Bravo Bibi”. BIRANTiN: „Mama pompaulai”, jtjţ. nat şi compiectare. CaiY: .^Usopatra’’ an CHadafte Qjibzrt, jurnal şi complactar*. A. R- P. A.: .Jjedeciivii dibaci' cu Stan Lamei şi Oliver Hardy, MAuiLOM: „Ginacul rice , „Anna Wickers” cu Irene Punna şi comp. de reviste. VOLTA KULLSrfi: „fiul Rusiei*’ şi „Mtetaieia din fUamhui ’ ca Mtena Lop. MILANO: „Mândrie şi amu” şi „Gete patru fiice ale d-rului Matcă", MOBtiL« „VaiLexul indrăflesuţitor'' cu Grats« Raft şi „Masca celuilalt” cu Elisa Landi. HA’ „Wondar Bar ' şi »Pernei« în dragosm ”, PIAN a: „Furtună In zori de s!” şi complectărL ODEON: „Simfonia Iubirii” şi „Jostiţin ara cuvântul' fcu Faur Lucas. TEttRA: „Apetitul 33”, „Bătălia” şi seara artişti-AIDA: „Cleopatea” cu Glandette Colbert şi „Enigma contesei” cu Olive Brook. TOMIS: „Peter” cu Franceska Gaal, jurnal şi tomdeclare. AMERICAN: „Incărni. 1 cu Joan Crawford, jurnal şi complectare. STLENDID: „vagabonda’ şi „Miacolul” cu Sylvia Sidney. ISBARDA: „Oameni in alb” şi „Parada primăverii” ca Franciska Gaal BArlOVA: „îţi cânt iubirea taea cu Joseph Schmidt, jurnal şi o am plecare. DICBITT: „Sunt un evadat’’ in „Nabunile Anitei” cu Andy Opăra. KIS1 LEFF: „Mascarada * şi 1 Dsocer in „Tragedia de la Ittagetling”. ARILONA: „Noaptea Ispitelor şi Divole”. FACHE: „Regele Chibriturilor” şi „Contesa Maritas”. ROATA LUMII: „Noul Tarsán" şi „Tare Cowboy lor”. în iieialeea a s. jiiaiuicori jq , cânjăâU ți aii.n u«a ax el.*,iu rcv.«'a ALHAMBRA CUCEREȘTfiI Y Nurasrfl festiv al „R23 Lății I ^straie“ Se cuvine să ^ °U t.pată lauda Bujtiorul festiv al revistei „idealitatea flnsti^tă", apărută ‘recent In haipa nouă șl pei»g*iazma. Pfarra transfereidre ia bine, pe care o ejasiru. este formatul toâiii a» revistei, după modelul publicațiilor similare din Occident („VuhVoila", „Detective”, „Hous Vous”, etc.). rarfoainimaţii promite o aranjare mult mai plăcută şi mai estetică a ilustraţiunilor, şi permite deasempli arijererea unui material redacţional mult mai bogat şi mai văriat-' Acest lucru se combrmă chiar de la primul număr, al Cărui cuprins este pasionant prin varietatea reportagiilor din toate domeniile care-fi găsesc loc, în paginile revistei. Ilustrațiile apar muit mai mari-Irpprejjinâ cu revista a apărut și Jl$311 in imagini” us v^j^i 'dp 100 pagini, care cuprinde to^e frământăriie sociale, politice,’ literire, teatrale și artistice, «le anului 194, în ilustratiuni- Este o m inunati privire retibtepectivă asupra anului de sbuaum cares’a scurs, la sfârșitul albumului găsim un fytrek» de interasănt horoskop pe anul 193$, cu prezic«» pe alocri senzaţionale.” Tot cu numărul festiv se vinde şi suplimentul „De toate pentru toţi", care cuprinde schiţe, reportaţii de senzaţie, humor şi jocuridistractiva. In asemenea condiţiuni recomandăm cu căldură cititorilor noştri, acest număr festiv al „Realităţii Ilustrate”, care poate rivaliza Cu succes, cu orice publicație ilustrată din Occident. Cea mai bună carte originală pentru tineret este romanul marelui nostru fussa lor CI1ZAR t’WUlihCU, Intitulat : „InAM, URSUL POLAfi”, care a apărut recent In a doua ediție indiluna „Cugetarsa'1. Marele merit al acestui roman constă In ac«o« pă 1« afară de tiner«t. târuia I se adresează In primu! rând, poate fi gustată cu acela? intens* și cu deopotrivă deloc tare și de oamenii maturi. Nu ce sa admiri tn primul rând In această minunată carte: su Iul desăvârșit ori fondul, tema .m presidivantft ce te face sâ particip la ea cu aceiaş pterestați când ar fi vorba da oameni, — asemAnându sa In acaasUt privință cu „L’appejk da te foret’’ a lu. Jack London. Talonul A apărut: „Talionul’’ de Ion Livianu. dtâcnuri de PineMoscu, un elegant volum da nuvele zguditoare, amintiri şi tipuri, a imprimat în editură Tipografiile Române Unite. De vântare lau teat, librăriile din ţară. T Joi 31 Ianuarie 1935 1875 in. RADIO-ROMANIA, 26 kw. UK) kilz. 364A m. BLCUKijTI, 12 kw. 823 kilz. 13 06: Cota apelor Dunării 13.03: Concert de prânz (discuri- 18 fix. Cursa. 13.48: Spectacolele 18A0: Muzicii ușoară (discuri). 14.IS.... Ora. Mersul vremii. 14.IA: Radio jurnal 14150? Mirifici uşoară idioturi). 16.00: Om copilor: „Şezătoarea înărei”, organizată de Şcoala,nualâ de fete „Mâşina de pâine’, sub direcţia d-nei Stern*nu. 18.00: Concert de muzică dirac( vft. Orchestra de Salon, Radio. 10.00: Ora. Mersul vreun. 18.05: Comunicate. 10.15: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADO» 19.50: Mișcarea plastică de Alx Busuioceanu, 20.10: Orientări !n educat ft în meni de azi de d-na Alice Voinescu 20,30: :„M'ireasft vftndutft”, onera in S acte de Smetana. (Transmisiune dels Opera Română*, in jmuzni: Rado jurnal. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILAINO. Florenţa, Torino, Va. Trieste) 17^5. Jurnalul 17.45: Emisiune pentru copii Concert Atra 1. ISAn: Comunicate, lfl. Stri agricole. , 2000: „Boema”, operă Ift 4 acte de Puccini (Trammusia dels Opera IV*Xv. TiopianăV Distrilui(ia: Rodolfo, Bind Radituut Marrelo, Serban Tasian ) Schacnard, I. Manolescu; Cuhne, N. Serareanu; Benoit, Alcindor, G. Oprsan; Mimi, Valentina Cretoiul Mom.U#, Dura Muemt. Coinlucerea mut urli: l. Noima Utescu. . ..tradiutopică. 21,46: 1‘luci. fi2. no, operă in trei acte d» Moscagui» ROMA. 17.10: Jurnal pentru t'«pi. 17,50: Radio jurnal. iS: Ucncnrt vocal si 'mstruiirejiUl. 18,55: t.qt.mmcate. 20: Radio jurnal. 20,35: Björnen sfiortivă. 21: Jurnalul radio. Știri «rwrt ve. 21.10: Cronica spart.vft. 22: „Nerone ’ de Mascagni iAr Jurnalul radio. F11AUA. 13,10: Plici. 13,85: Jnf. 13,35: Concert orch. de «elan.4" Semnal praf. 14,35: l'entru iiriu*inc, ccpnei'l și meaeriL 14,45: l’JJieL J«zz-iU siraranic. 17,45: Aclivilelea economică In America. Copf. 17„5: Biat slava. 18,20: Recital de orgă de Wiedermann. 18,40: Plăci. JR.-4&ÎV fladio agricol. 18,55: Emisiune t:taraanâ. Piete radiofonicâ. 18,53c livf. 20: Ura. 21,10: Plăci. 20,15: Cpts dainba rusă. 80,30: Jumătate brii «husantâ cu quintelul de «îtiâteţi' din l’raga. 21- Cuvânt introdurRV' ' la emisiunea următoare. 21.03: Prima parte a concertului dda liku'moft ca eehq 21:50: CauSerie. Genaradio 18.hiu. „ De la Fundata pentru literatură şi artâ „Regele Carol I„ In luna Februarie a. «. v«r apărem la editura Fundaţiei pentru literatură şi artă, următoarele volume: becht»liotex, „însemnările unui belfer”; Mircea Damian. „Bucureşti ’; N. Vavîldescu, Miriada-Versuri”; C. Gaj», „Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe (II)”; M. D. Raka, „Valori”, Homfcr, „K3dysela”-treducere de E. Lovreeacu, Jacob ‘Waisermann, „Vieţa lul Stanley” trad. de R. Coculasau O. Has. .JSculptoml Padurea", „Revista Fundaţiilor Regfa”* A apirmit „Revista Fimdaţiflftr gale" No. 2 anul 11 pe Februarie cu următorul sumar: Pr. Vasile Radu șî Gina Galachon. Elemente: Mihai Godreanu, In, nu«4 de noapte; Victor Papilian, Minune* Sf. Anton, Simion Stolnicu, Versuri: Gala-Griaction. Cum încep un veac și 0 căsnicie: Radu Gyr, Domnul de remi; P. P.Negulescu, Academia pla,tonică din Flloresiţa: Sextil Puşcăria:, ,Bogdan-Dulcu; E®. £04» ex, Modest Mussorgsky; P- Vetsoianu. Oraşele ardelem*;; k©ri liana» îndreptar plastic; Eugen .Petvetrescii, Idei şi, realităţi economice în opera Iui Nicola« Şuţu, Alexandru Hodoş. Traimedia Omului; Şerban Gioculescu, 1 i traduceri. Cronici bogate.