Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-10 / nr. 2639
ANVIH vin No. 2639 Lure f Luni 10 Iunie Director: PAMFIL SEIGARD REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei, et ■ Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4080 TELEFON «L Secretariatul şi Provincia . . 3-4088 Cabinetul directorului . . .3-4084 ABONAMENTE: 1 Ld'ÎOO pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual; pentru străinătate: Lei 1700 pe an; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni Abonamentele încep la 1 şi 15 tie lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. orm Dir. Generale P. T. T. nr. 55740/929 Triumfala paradă a tineretului si a sporturilor Peste 30.000 străjer! aclamă pe Suveran la Cotroceni. — Un fluviu de adolescenţi Defilarea cercetaţilor. — Cortegiul sporturilor. La văpaia giganticelor focuri • A cincea aniversare a Restaura•Usiţiei a făcut in sfârsit o realitate din tr’un unanim deziderat al conştinţei româneşti, — dinţi'0 năzuinţă pe care lent şi perseverent Suveranul ţării a izbutit să o insufle tuturor celor chemaţi să desăvârşească educaţia generaţiei care creşte. Acela care, ca Principe IMoştenitor, încuraja odinioară cu atâta entuziasm sporturile atletice şi stimula cu atâta tenacitate instituţia născândă a cercetăşiei, a înţeles cu augusta Lui luciditate că într’o epocă în care toate Naţiunile continentului se întrec în exaltarea energiilor proaspete ale copiilor şi ale tinerilor, unei ţări pândite ca România nu-i mai este îngăduit să rămână la etapa turismului pitoresc sau a sportului exibiţionist. Ziua de ieri a fost revelaţia unui debut de nouă etapă: admirabila fuziune a provinciilor româneşti, splendida diversitate a profilurilor regionale şi impecabila fraternitate a vârstelor, — înstări şi inedita promiscuitate a cercetaşilor, strajeritor, premuitarilor, arcaşilor şi sportivilor, — totul destăinuia începutul unei noui ere in educaţia tineretului românesc. O concepţiune totalitară, naţională, integrală a dresajului atletic şi spiritual. O metodă care, depăşind histrionismul vedetelor din sport şi intrecând antrenamentul de aer liber al cercetăşiei, năzueşte să extragă din sufletele adolescenţilor şi adolescentelor din România maximum de resurse morale şi fizice, operând totodată fuziunea între diversele temperamente provinciale,desăvârşind fraternitatea claselor sociale. Sportivi bucureşteni alături de arcaşi bucovineni, străjeri ardeleni laolaltă cu cercetaşi basarabeni, regiuni şi vârste, uniforme şigraiuri pitoresc învălmăşite sub privirile afectuoase ale Suveranului zâmbitor şi tânăr, ivit în uniformă de frate mai mare în mijlocul acestor mii de copii strânşi să-L aclame în metropola a cărei amintire li se va grava de-acum trainic în memorii. O splendidă fraternitate între costumele multicolore ale atâtor judeţe mândre de odraslele trimise Capitalei; o desăvârşită armonie între copiii bogaţi şi cei din poporul cătunelor; o cadinlă uniformă pentru micuţii de-o şchioapă şi flăcăii din pragul bărbăţiei. Iată taina şi aurora unei isbânditoare renaşteri etnice: — iată făgăduiala unui nou leat în primăvara Naţiunii, revărsându-se peste îngustele liziere ale arenelor sportive, pălind în ritmuri cari năzuesc să stimuleze şi altceva decât morbida delectare spectaculară, — străjerii, cercetaşii şi arcaşii de ieri au inaugurat era unei educaţiuni complecte şi armonioase a întregului nostru tineret, uniform strunit de o augustă supraveghere, modelat după porunci educative în cari palpită năzuinţa de a înzestra Neamul cu un tineret sănătos şi entuziast, încrezător în destin şi în Rege, disponibil pentru marile avânturi şi setos de temerare altitudini. Energii latente sunt în sfârşit captate şi aduse la grai: misterioase posibilităţi de activitate sunt viguros stimulate, pentru ca Naţiunea să-şi sporească tezaurul, vastul rezervoriu al bărbăţiei de mâine. De la „Ziua Sporturilor”, s’a păşit la „Ziua Tineretului”. Dela cortegiul atletismului spectacular, se trece la procesiunea vastului fluviu al întregului tineret al tarii, simbolizând în diversitatea straielor şi a chipurilor eloquenta multiplicitate a priveliştilor româ- neşti. Admirabil, în această metamorfoză, este amănuntul că ea se desăvârşeşte fără nici un naiv plagiat de exotism educativ,—fără împrumuturi fasciste, hitleriste sau colectiviste, ci doar prin pura încurajare a trade “lor noastre locale, prin consacrări oficială a datinilor regionale pelonificate de atâtea cohorte provinciale, aclamate în Cetatea de Scaun a Domniei tocmai pentru ca pretutindeni să se ştie că progresul Naţiunii nu-l asigură singură Capitala, ci toate regiunile pământului românesc, aceste mici patrii în cari se modelează dintru început sufletul fraged al copilului. ★ Pe vastul platou de la Cotroceni, de sărbătoarea Restauraţiei, au fost clipe de patetică înduioşare Era şi firesc, de altfel. In tribune, o imensă gloată de părinţi şi de fraţi, de surori şi de mame. In sumane plugăreşti, unii, alţii în straie de târgoveţi. Fraternizau totuşi toţi, in momentele de vregnata emoţie, şi clipele acestea erau dese, tot mai dese, — fiindcă fiecare avea un fiu sau un frate în convoiul imensei cruciade a copiilor, pentru că nimic nu sgudue mai profund sufletele cele mai severe ale oamenilor adulţi decât priveliştea acestor crânguri de adolescenţi, păşind semeţi cu frunţile bronzate de soare. ...Vă mai aduceţi aminte, exact acum o lună ?... De 10 Mai, la marea defilare, momentul cel mai impresionant a fost acela în care apărură cântând. Şoimii de la Mănăstirea Dealulii a tras mai scânteietor împodobiţi ostşii cei mari, — nici mai apăsat nu culcau decât înaintaşiii lor: erau insă copii, — tăiau în fronturile lor impalpabile miresme de primăvară şi nelămurite promisiuni de bărbăţie, — şi asta era destul pentru ca ochii spectatorilor să se umezească subit de involuntare lacrimi. Şi astăzi, este la fel, dar astăzi întreaga paradă aparţine copiilor. Mamele isbucnesc în frenetice aplauze la ivirea cohortelor cu propriii lor copii, a căror alură marţială le umple inima de orgoliu şi a fost foarte numeroasă. Astfel au fost prezenţi d d d-nii Gh. Tătărescu, preşedintele consliului ; N. Titulescu, ministru de externe ; I. Inculeţ, ministru de interne ; general Paul Anghelescu, ministrul armatei ; dr. C. Anghelescu, ministrul instructe; V. Antonescu, ministrul de finanţe ; Vaier Pop, ministru de justiţie ; dr. Costinescu, ministrul sănătăţii ; R. Franasovici, ministru de comunicaţii ; Manolescu Strunga, ministrul industriei ; V. Sasu, ministrul domeniilor ; I. Nistor, ministrul muncii ; Al. Lapedatu, ministrul cultelor ; V. Iamandi, ministru de stat, precum şi preşedinţii corpurilor jegiuitoare : d-nii N- N. Săvoanu şi Leonte Moldovanu. In tribuna Corpului diplomatic au fost : I. P. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României ; foştii miniştrii : d-nii I. Mihalache, dr. Gusti, dr. Lupu, Mihail Popovici, V. Madgearu, V. Vâlcovici, Const. Anghelescu, D. R. Ioaniţescu, Voicu Niţescu, Crişan, Sever Dan, I. Răducanu, M. Manoiulescu, N. D. Chirculescu, V. Potârcă, Trancu Iaşi, V. Vâlcovici ; d-nii subsecretari de stat: Savel Rădulescu, Eugen Titeanu, Mitiţă Constantinescu, Iuca, dr. Leon, M. Negură, Caranfil, g-rali Gorschi, Ştefănescu, Amza, Pârâianu, Condeescu, Manu, Olteanu, Alimănescu, Papizoglu, Prodan, Popovici, de la palat demii g-rali Condescu, Grigorescu şi Baif, baron Stârcea, colonei : Svidenek, Romaiceanu, Manolescu şi cdori Fundateanu, adjutanţii regali colonel Lărdăreanu, prefectul palatului, col. broşu, mare comisar ,dr. Crainic, medic şi Buchman, secretar particular. Au fost prezenţi apoi d-nii reprezentanţi ai ţărilor străine la Bucureşti şi ataşaţii militari, precum şi P. S. S. episcopul Hichis din Lincoln, şeful bisericii anglicane şi de linişte net, directoru ziarului „Le Temps”, apoi d-nii Volanschi, prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie, Codin Ştefănescu, procuror general d de Curte de Apel, Al. Donescu, primar general, col. Gabriel Marinescu, prefectul Capitalei, Cezar Mereuţă, diectorul general c. f. r., col. Stăncescu, directorul general al siguranţei statului, prof. Minovici, ing. Pitulescu, genele de lacrimi. Stânjenite, iscodite de privirile vecinilor, se prefac lunecate de zăduf, şi se tamponează pe furiş cu batistele pe ochii lăsaţi in jos , dar lacrimile le podidesc şi mai năvalnic atunci când pleacă ochii, — şi de aceea dau brusc pe spate capul, simulând o teamă ele ploaie ori o oboseală a cetii... Atâtea momente emoţionante, tiur'adevăr !... Clipa aceea când, in văsduhul neclintit, a tremurat primul bucium bucovinean, la sosirea Suveranului, o imensă evlavie vibra în dimineaţa sonoră, — sufletele trăiau fuziunea unei emoţii religioase. A fost, apoi, momentul când străjerii au urat Regelui un cer sănătate, după datina instaurată de Suveranul dornic să insufle acestui tineret pasiunea sănătăţii fizice şi intelectuale, acel clasic echilibru care a făcut şi face incă splendoarea civilizaţiilor mediteraniene. Dar clipa cea mai zguduitoare, — clipă patetică între toate, — a fost aceea in care, la acordurile cucernice ale rugăciunii „Tatăl nostru”, copiii veniţi din atâtea unghiuri ale Patriei au ingenunchiat smeriţi: hipnoza momentului era atât de dominatoare, incât aveau sentimentul unei mari comuniuni mistice... Iar blazaţii metropolei, la priveliştea acestor fragede evlavii, au putut verifica profundele rezonanţe ale credinţei ancestrale în sufletele acestor generaţii crescute cu seva năvalnică a satelor de frontiera, acolo unde scepticismul şi indiferenţa nu au alterat încă fizionomia intactă a rasei româneşti. dir. general P. T. T., Săbâreanu, Malac, Berceanu şi Anastasiu, primari de sectoare» I. Dimitriu. Sosirea M. S. Regelui La ora 9 şi un sfert a apărut automobilul M. Sale Regelui. Suveranul era însoţit de d. general Ilasievici, mareşalul palatului, poartă costumul de şef suprem al cercetaşilor. Cu alt automobil a sosit M. S. Regina Elisabeta a Greciei. M. S. Regele urmat de suită a trecut în revistă, în sunetele Imnului regal, tineretul aflat pe platou. Serviciul religios După trecerea în revistă I. P. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României a oficiat înconjurat de cler, un serviciu religios. înaltul chiriarh a sfinţit apoi drapelele străjereşti, stropindu-le cughiazmă. Sâc, sâc te-am păcălit.» După slujba religioasă, primele cuvinte ale speakerului produc o emoţie generală. Se dau ultimele directive în legătură cu începerea programului. Câtorva, dintre cei mai mici, le vine rău. Serviciul sanitar Ie dă ajutoarele necesare. In special străjerele sunt mai slabe. Au stat prea mult în piciore şi pe deasupra şi emoţia... Nici o panică, totuşi printre spectatorii cari nu făceau decât să admire mijloacele prin cari agenţii sanitari erau înştiinţaţi de la o depărtare mare de cele întâmplate. Unii dintre cei duşi pe braţe pentru a li se da ajutoare s-au şi întors. O doamnă, care desigur afară de cei trei copii cari o înconjurau, mai avea şi alţi reprezentanţi printre străjeri a şi exclamat: — Aşa-s copiii. Parcă „străjeriţei” mele nu i-a venit ori rău când îşi proba costumul ? Dar n’a avut nici pe dracu’... Oboseală, asta-i tot. Ceilalţi i-ar fi răspuns, sau chiar mai mult, ar fi contrazis-o. Era însă înconjurată de trei copii, vorbea din experienţă... Un nou caz. O fetiţă de vreo şase ani cade din picioare în apropierea d-rului Tănăsescu, care, prevăzător, se plimba printre străjerii ce aparţineau sectorului său. Imediat un agent sanitar o ia în braţe. Dr. Tănăsescu se apropie, deasemeni. Dar nu face nici doi paşi şi mica străjeră sare din braţele agentului sanitar şi iute fuge la locul de unde plecase. Aici, plină de bucurie îi strigă d-rului Tănăsescu : „Sâc te-am păcălit ! Sâc, te-am păcălit Doamna care, cu puţin înainte, nu dăduse importanţă cazurilor de leşin, exclamă triumfătoare : „ Nu v’am spus eu ?... Copii ! Uite ce i-a trăznit prin cap fetiţii ! Să se joace cu doctorul !... Imnul regal şi Tatăl nostru Se dă tonul pentru imnul regal. Toţi străjerii iau poziţia de drepţi şi apoi când încep să cânte ridică mâna dreaptă salutând cu salutul roman. Din tribune, şi mai ales din locurile de sus, perspectiva este minunată. Costumele strâjerilor şi străjerelor provoacă admiraţie. Urmează „Tatăl nostru”. Se dă comanda de : ,,Descoperiţi Toţi străjerii cântă. Un străjer mic de tot, sau mai bine zis un viitor străjer, în momentul când a început să se cânte „Tatăl nostru” s-a aşezat în genunchi, cu mâinele încrucişate la piept. Uitase cum l-au învăţat cei însărcinaţi cu pregătirea lor, dar îşi aducea aminte cum se închină el dimineaţa. Din nou exclamaţii de admiraţie din partea asistenţei. Ura, ura, ura !»» ..Să trăiţi Majestate, străjerii iţi urează sănătate ! Este urarea făcută de străjeri M. S. Regelui Carol II, înaintea începerii primelor exerciţii de ansamblu. Culesul nucilor, Jocul mingii, Morişca, întinsul rufelor şi capul la cutie, iată câteva jocuri desfăşurate ori de cei 30.000 de străjeri. d. Victor Iamandi, ministru, de stat d. I. Manolescu Strunga ministrul industriei şi comerţului,, d-nii subsecretari de stat Savel Rădulescu, D. Iuca, Mihail Negură, I. Constantinescu, Mircea Cancicov, Eugen Titeanu, Gh. Leon, Victor Rădulescu, inginer N Caranfil, Petre Bejan, d. general I. Bădescu, d. general I. Bilimon, d-nii coloneii Niculescu Cociu, Victor Dombrowski, S. Ionescu Munte, Gh. Petrescu, Al. Nicolaescu, Al. Orășanu, Negulescu, d. lt. colonel N. Velescu, d. general de div Prodan, d. colonel Gabriel Marinescu, d. general I. Stoicescu, d. colonel C. Beroniade, d. general I. Manolescu, d. colonel Ulise Sâmboteanu, d-ra Nisa Cămărșescu. De la Curte au luat parte: d. general adj. E. Balif, d-na Elena Mavrodi, d. baron I- V. Stârcea, d. Anton Mocsonyi, d general C. Lrapancea, d. locot Leonard, d. la Mamulea, d. gen. adj. N- Condiescu, d. colonel Zwiedinek, d. colonel E. Urdăreanu, d. Al- Stan, d. colonel Al. Manolescu, d. E. Buhman, d. colonel M. Rîmniceanu, d. comandor P. Fundățeanu, d. dr Krainik, d. A. Lorenz, d- lt. colonel Gh. Stavăr, d. lt. colonel Vet. Al. Panu, d- maior M. Mihăilescu d. maior TeofilSidoroviei, d. Florian Marinescu, d. colonel Octay Ullea,d I. Rădulescu, d. căpitan Ilie Radu, d. I. Cociu, d. med. căpitan P. Gotcu, d- căpitan P. Petrovici, d. Căpitan Știupei, d. că- pitan I. Crintea, d. căpitan P- Carapancea, d. locot. Leonard, d. locot. I Horia. Biscrisia ticlul Tătărăscu SIRE. Aniversarea zilei de 8 Iunie este sărbătorită azi de ţara întreagă in împrejurări pe cari cronicarul domniei Majestăţii Voastre le va însemna cu emoţie. Această aniversare a fost precedată, în chip de prefaţă, de „Zilele Basarabene“ în cari populaţia acestei provincii,i cu prilejul pelerinajului Majestăţii Voastre in umia cetăţilor şi a bisericilor de Pe Nistru, — a ţinut să afirme in isbucniri sărbătoreşti ataşamentul indisolubil faţi de Patrie şi dragostea biruitoare faţă de Rege. Această aniversare a fost o slovă, răsită de cea dintâi manifestare a întregului tineret român, a acelui tineret care constitue preocupaea de fiecare zi a Majestăţii Voastre şi care a proclamat azi cultul disciplinei şi al ordinei puse în slujba unei concepţii de viaţă stăpânită de indlentimuri etice şi idealuri culturale. In această atmosferă de înălţare şi de îmbărbătare putem verifica nădejdiile noastre şi verificându-ne putem privi cu încredere viitorul, încredinţaţi că sub inţeleapsa şi însufleţita conducere afrajestăţii Voastre, neamul nostru, reaşezat în drepturile sale istorice, va găsi deslegare definitivă tuturor problemelor ridicate de actul Unirei şi de sbuciumul premurilor. SIRE, părtaşi la bucuria ţării şi la urările ei, sfetnicii Majestăţii Noastre Vă aduc drept dar, cu prilejul acestei sărbători, hotărârea de a împlini fără şovăire marile şi grelele lor îndatoriri, prezentându-Vă neîncetat acea contribuţie a inimei făurită din însufleţire şi spirit de jertfă şi întotdeauna fericiţi să slujească marile iniţiative ale Majestăţii Voastre intru întărirea şi ridicarea neamului nostru. Să trăiţi Sire! Să trăiască Măria Sa MihaiMare Voevod de Alba Iulia. Să trăiască Augusta Voastră Dinastiei * » Desfăşurarea serbării .»Ziua Tineretului", prin modul cum s'a desfăşurat atât ori dimineaţă pe platoul Cotroceni, cât şi după amiază pe C. N. E. F., a întrecut toate aşteptările. Peste 30.000 de străjeri şi străjere au luat parte la programul consumat pe platoul Cotroceni în faţa unei asistente extrem de numeroase. Tribunele amenajate intr un mod excepţional de practic au fost dri dimineaţă insuficiente pentru părinţii, fraţii şi surorile celor cari au venit să-şi vadă străjerii şi străjerele faemiliei alături de alţii şi cu toţi adunaţi cu un scop bine determinat. Discursul M. S. Regelui M. S. Regele Carol II, şeful strajerilor din România, a ţinut inainte de începerea defilării următoarea cuvântare : Iubiţi copii, Această serbare, care întruneşte un număr aşa de mare de reprezentanţi ai tineretului României, este o serbare care trebue să aibă o însemnătate flreâncă şi să improştii un popor capabil să se impună admiraţiei întregei omeniri. Pentru voi, cetăţenii şi ostaşii de mâine, pentru voi muncim noi, pentru voi să pregătim o Românie nouă, în care să trăii tot aşa de fericiţi cum au trăit generaţiile dinainte de război. Vi se cere însă şi vouă un lucru care este chezăşia unui progres totul, să creem în jurul acestei mişcări o viaţă nouă pentru oricare moment al Neamului nostru.Voi, luptătorii de mâine şi noi cei de azi, trebue să fim mânaţi de aceiaşi credinţă şi de acelaş ideal. Educaţia nouă care vi se cere, o educaţie de dragoste dar şi o educaţie de disciplină, iată baza pe care va trebui aşezată noua clădire a Statului român. Către voi, dragi copii, la această serbare care îmi umple sufletul de nemărginită bucurie, merge sufletul şi credinţa Mea şi din toată inima vă spun acele cuvinte care reprezintă un întreg ideal de viață: „CURĂŢENIE DE VIAŢA SUFLETEASCA ŞI TRUPEASCA”. SANATATE! (Urate şi ovaţiuni prelungite). Defilarea ■ Şi iată parada cea mare. Defilarea !... Cine ar putea descrie, — şi în câte coloane, — neuitatul spectacol ?... Salutând pe Suveran cu dreapta, după datina centurionilor, trec în ordine: Consiliul superior al C. E T. R. — Stindardele şi fanioanele — Delegaţii Societăţilor culturale regale — Comandantul părăzii şi Statul său major — Străjerii — Străjerele — Cercetaşii — Cecetaşele — Arcaşii — Arcaşele — Şoimii — Şoimaneie — în sfârşit Premilitarii. O profuziune de culori, — cămăşi naţionale superb brodate, cravate de toate nuanţele curcubeului, centuri şi berete, căciuli şi cojoace... Este ca o imensă pajişte de corole tinereşti, curgând în torenţial puhoi, jerbă după jerbă, centurie după centurie. Aclamaţiunile vibrante ale publicului le escortează prelung,—uralele spectatorilor expiră spre orizonturi... Acei cari au participat la această sfeştanie a rasei, — copii sau părinţi, — nu vor uita atât de curând eloquentul spectacol... Stindardele, după defilare, ocolesc spre a se alinea toate în faţa Maiestăţii Sale Regelui, unde rămân să facă front tot timpul admirabilei defilări. Exaltanta procesiune durează până la orele după amiază... După sfârşitul minunatei festivităţi, membrii guvernului în frunte cu d. Tătărescu, au prezentat Suveranului felicitări. Peste 20 minute, după ce strânge mulţumit mâinile celor de faţă, Suveranul părăseşte terenul în aclamaţiunile nesfârşite ale mulţimii. De un nou avânt întregei Roma- sigur, vi se cere dragostea pentru nu. Prin mişcarea Străjerismului s'a urmărit ceva nou. Nu s’a urmărit numai un gând de a face o jucărie sau o educaţie fizică. Ne-am gândit, acei cari am creat-o, că pentru consolidarea acestui neam avem nevoe de ceva nou, de o mişcare nouă, de o înviorare care să pătrundă până în fibrele cele mai adânci ale întregei populaţiuni. Iată ce însemnează pentru sine — şi ce trebuie să însemneze pentru toată ţara — Străjeria. Noi am înţeles să dăm tuturor o educaţiune nouă — dar după noul nostru crez — o educaţie nouă bazată pe vechea credinţă şi pe tot trecutul acestei ţări. Astăzi, întrunindu-vă în numărul acesta mare, să nu uitaţi că o moştenire grea este aceia a celor 800.000 morţi ai marelui război şi că voi sunteţi acei cari trebue să duceţi mai departe această operă nu cu arma pumnului, ci mai ales curma sufletului şi a inimei româneşti. Este o sarcină de dragoste, este o sarcină de credinţă, este o sarcină care devine un comandament moral mai presus de orice pentru acela care-şî iubeşte Patria. Pregătirea unei generaţii sănătoase pentru ziua de mâine, este cel mai înalt şi mai sfânt comandament, pe care trebuie să-l aibă conducătorii unui neam. Rezultatul a ceia ce se vede azi este dovada că, un popor ca al nostru pote face orice. Bine condus — condus mai ales cu suflet şi cu dragoste — vom putea deveconducători şi mai presus de foarte dragoste şi conştiinciozitate în muncă. Muncind fără preget, muncind cu dragoste, veţi fi acei cari veţi clădi o ţară nouă, o ţară puternică, o ţară care nu va putea fi biruită pe niciun teren. Aceasta trebue să fie credinţa care să vă conducă de azi înainte şi care trebue să fie idealul întregii voastre vieţi. Aşa cum s’a început prin această mişcare a tineretului o viaţă nouă pentru ţara noastră, tot astfel va trebui dându-ne mâna cu Dejunul de la Palat ştrul comunicaţiilor, dr. Vaier Pop, ministrul justiţiei, d. dr. I. Costinescu, ministrul Sănătăţii. ori a avut loc un dejun la Palatul regal la care au lut parte: M. S. Regele M. S. Marele Voevod, I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, d. mareşal Prezan, d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, d. Leonte Moldovanu preşedintele Senatului, d. N. N. Săveanu preşedintele Camerei, dr. C. Angelescu, ministrul instruciunii, d. Victor Antonescu ministrul finanţelor, d. Nicolae Titulescu, ministrul afacerilor străie, d. Inculeţ ministru de interne d. I. Nistor ministrul muncii, Vasile P. Sassu ministrul agriculturii şi domeniilor, d. Al. Lapedatu, ministrul Cultelor, d. general de corp de armată adjutant Paul Angelescu, ministrul apărării naţionale, Richard Franasovici mini- i-nină imamului Muu sî n^nim f . Ll ZSJZZ3- UJL-i£3 Cuvântarea Majestăţii Sale Regelui Meu preşedinte Scumpul Consiliului, Vă mulţumesc pentru cuvintele atât de calde pe care le-aţi exprimat cu ocazia aniversării întoarcerii Mele. Ţin să spun că ceasta serbare a speranţei şi a tineretului a fost pentru Mine unul din cele mai calde balsamuri, fiindcă a fost o serbare a generaţiei noui. Şi ţiu să arătăm ce poate fi într’adevăr înţeles şi M’au ajutat ca să imprim ritmul acesta de vie discialtâia oară, — în acest 8 Iunie — să arătăm ce poate într’adevăr mentalitatea şi sufletul nou. Alegând această zi de 8 Iunie ca sărbătoare a tineretului Mi-au făcut, Mie şi sufletului Meu darul cel mai frumos. Mulţumesc tuturor, mulţumesc călduros celor cari M’au înţeles şi M’au ajutat să desăvârşesc în aceasta zi gândurile de reînoire care sunt ale,Mele şi ale neamului întreg.