Curentul, martie 1936 (Anul 9, nr. 2901-2931)
1936-03-01 / nr. 2901
De vânzare Imobilul din Bucureşti, Str. Alex. Lahovary nr. 5, cuprinzând teren în suprafaţă de 882 m. p. din care 415 m. p. clădire în parte cui etaj., având o fațadă totală de 30,33 m. p. Vizitarea se poate face zilnic, iar amatorii vor adresa la 10 Martie a. c. între orele 0—11,30 — oferte închise cu menţiunea preţului, însoţite de o garanţie de lei 100.000.— în numerar, direct BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Arhitecturii, din Bucureşti, Str. Eugeniu Carada nr. 2Mezzanin, de unde se pot lua şi orice alte informaţiuni. ~ ‘ ■ / Banca îşi rezervă dreptul de a decide. AZI, 29 Februarie pre Igq !Cel mai frumos bal al sezonului „O noapte în Paradis a fost altădată „Balul Oriental’* Saloanele Arta. Biletele la Jean Feder, Cofetăria Capşa, Magazinul Djabourov ROMÂNIA JUDECĂTORIA MIXTA BLAJ Nr. C. 3416 din 1935 Citaţie prin publcaţiune Judecătoria mixtă Blaj, aduce la cunoştiinţa generală, că în procesul reclamantei Szekely Vilma din Blaj-satia pârâtului Szekely Ioan cu domiciliul necunoscut pentru pensiune de întreţinere a fixat termenul pentru constituirea procesului şi desbaterea procesului şi desbaterea fondului afacerii şi a somat părţle să se înfăţişeze pe ziua de 13 luna Martie anul 1936, orele 9 a. m, în localul ei oficial în Str. Regele Ferdinand Nr. 2 în Blaj, iar pentru pârâtul Szekely Ioan care se află în loc necunoscut a numit de curator pe advocatul dr. Emil Pascu loc. în Blaj. Instanţa somează pe pârât, ca în sus arătata zi şi oră să se înfăţişez© personal sau prin împuternicit legitimat'"şi îndreptăţit la reprezentarea lui, pertru câ în caz contrar curatorul va proceda în locul bd. Blaj, la30 Ianuarie 1936, pentru conf. ss. Groza, L. S. ss. Eug. Gheţu, jud. şef ss. V. Bărbulescu, grefier JUDECĂTORIA MIXTA TOBU MUREŞ , l i *■ - Secţia Cărţilor Funduară * No. 5149 din 1935 ct. v f fi f Deciziune Judecătoria Mixtă Târgu-Mureş secţia cărţilor funduară în baza cererii proprietarilor Bordas Nicolae şi soţia născută Mihalii Hoana, dom. in Târgu-Mureş, înaintată la 23 Septembrie 1935, cf. No. 5149 din 1935, prin care se cere radierea menţiunei de asanare, notată cu deriziunea No. 4820 din 1934 cf. asupra imobilului cuprins în prot. cf. No. 7185 a comunei Târgu-Mureş in baza art. 27 din legea din 7 Aprilie 1934, pentru ascultarea părţilor fixează desbatere pe ziua de 21 luna Martie 1936, ora 9 a. m. în camera No. 14, Palatul Justiţiei, pentru când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprietarul, cum şi aceia cari faţă de susnumitul proprietar ar avea vre-o pretenţiune bănească, aceasta cu observaţiunea, ca întrucât la această desbatere nu se vor prezenta se va ordona radierea menţiunei de asanare. Târgu-Mureş, la 25 Septembrie 1935. Şef judecător, preşedinte ss. Gh. Crinteanu al. dir. de cart. fund. ss. I. Grancea o forţă mult mai mare decât au voit să arate. Dar se pune şi un alt aspect al acestei încercări deghizate a comunismului. Ara reluat relaţiile diplomatice cu Sovietele şi încă subzistă la noi grave temeri în ceia ce priveşte o activare a propagandei comuniste şi s’ar putea prea bine ca aceste manifestări de stradă, această activare a comunismului sub masca antifascismului, să provoace unele accentuări de adversitate faţă de pactul cu Sovietele. De aceia se impune aceiaşi tactică pe care a utilizat-o Mustafa Kemal. In 1920 dictatorul turc cere un ajutor material de la Soviete. Moscova roşie trimite naţionaliştilor turci ajutoare în bani, arme, material, muniţii. Generalul Frunză şi apoi Ovralov asistă la distribuirea acestor ajutoare. In Martie 1921 se închee un tratat de amiciţie în care se JUDECĂTORIA MIXTA TÂRGUMUREŞ Secţia Cărţilor Funduară NO. 1 697 din 1935 cf. In.cîa 5iunie Judecătoria Mixtă Târgu-Mureş, secţia cart. fund. în baza cererii proprietarului saenner Ioan dom. în Emneu judeţul Mureş înaintată la 17 Octombrie 1935 sub. No. 5697 din 1935 cf. prin care cere radierea menţiunei de conversiune, notată cu deriziunea No. 4103/1934 cf. asupra imobilelor cuprinse in cart. fund. No. 618 a comunei Emeu în baza art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor, agricole și urbane din 7. Aprilie. 1934,. pentru ascultarea părților fixează desbatere pe ziua de 21, luna Martie 1936 ora 9 a. m. în Camera No. 14 din Palatul Justiţiei, pentru când sânt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprietarul, cum şi aceia cari-faţă de susnumitul proprietar- aravea vre-o pretenţiune bănească, aceasta cu observaţiunea ca intrucât la această desbatere nu se vor prezenta, se conversiune. Târgu-Mureş, la 17 Octombrie 1935. Judecător ss. Poboran Al. dir. de.cart. fund. sa. Grancea MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-na Sofia (prin botez Maria-Elena) Goldstein domiciliată în Bucureşti str. D. Pasteur' 48 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbe numele său patronimic de Goldstein în acela de Petrescu spre a se numi Sofia (prin botez Maria-Elena) Petrescu. ★ Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune întermenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. NICOLAE ROŞU DIALECTICA VHIOVANSMIIN EDITURA CULTURA NATIONALA afirmă „solidaritatea lor in lupta ce o duc contra politicei de anexiune1*. Dar în măsura în care legăturile Turciei cu Rusia Sovietică deveneau mai strânse, în aceiaș măsură Mustafa Kemal devenea mai crâncen în reprimarea Comunismului turcesc. Spre a nu se primejdui linia politicei noastre externe, spre a ne provoca instinctul nostru de conservare românească şi, implicit, să se determine fireştele reacţiuni, se impune o acţiune de energică represiune a oricărei deghizări comuniste. Mustafa Kemal a fost neîndurat în disciplinarea naţionalistă a Turciei şi tocmai de aceia a putut păstra raporturi debuna vecinătate şi amiciţie cu Rusia Sovietică. Deghizaţii comunistuluî au eşit în stradă — atenţie, cât mai multă atenţie.;: ■ v. Pamfil Şeicaru alf^ Deghizări comuniste (Continuare din pagina l-a) 61 UR ENTUC O interesantă comunicare d-lui prof. N. Iorga la Academia Română „Dovezi despre conştiinţa originii românilor Academia Română a ţimit ori la ora 3 d. a. şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu. D. profesor Iorga a făcut o comunicare: ,,Dovezi despre conştiinţa originii românilor". D. N. Iorga a spus în rezumat: Voi începe prima înfăţişare a materialelor găsite în ultima mea călătorie în Apus printr-o descoperire care nu-mi aparţine. Ea se datoreşte d-lui H. Stahl care a aflat la Arhivele Statului, între hârtiile întoarse de laMoscova, un dosar de scrisori princiare, între care şi cea de la „Despot Vodă" pe vremea, când sărac, priceg, fără orizont, curiosul personagiu, capabil de atâtea aventuri,în stilul Renaşterii, era silit, cu toate marile sale titluri, să-şi scrie însuşi cu o mână sigură, în linii nobile, răvaşele. Scrisoarea a fost trimisă de Despot de Samos, prinţ alMoldovei, braşovenilor, pentru insultele ce i s-au adresat în timpul refugiului de frica lui Alexandru Lăpuşneanu." Despot îi anunţă că-i iartă de insultă, dar cere să i se restitue ce a lăsat acolo: haine, argint şi aur pentru o datorie de 50 de fiorini. ‘Dacă lucrurile au fost vândute sâ fie despăgubit, D. N. Iorga a dat apoi citire textului latinesc al scrisorii din 1560 şi observaţiilor d-lui Stahl asupra celor cuprinse în scrisoare. Trecând la obiectul comunicării de profesor Iorga a spus: Se ştie că în ce priveşte originea româniticor,o întreagă bibliografie apuseană. Pe lângă studiile d-lui Isopescu şi ale italianului R. Sabbadini, Ortiz, în care se afirmă latinitatea poporului român. Un călător italian străbătând la începutul secolului al XVIIea Ţara Românească a auzit pe călugării de la Dealu vorbind despre originea romană a naţiei. Francesco Della Văile, padovan, secretar al vestitului aventurier Aloisio Gritti, nu ştia desigur româneşte şi se poate să fi vorbit, nu cu ortodocşi de-ai noştri ci cu Franciscani italieni de la Târgovişte cari erau în curent cu părerile lui Aeneas Silvius. (Piu II) cel nou. Cu mult mai mare însemnătate are mărturia pe care o aduce într’un raport prezintă la Roma, în legătură cu planurile de cruciadă şi interesele catolicismului în Orient, de episcopul Ioan Laski de Gresen, care, trimes de regele Poloniei, vorbeşte în chiar conciliul de la Lateran, în anul 1514 la 5 April. Pentru el românii sunt „ruteni valahi’’, adică ,,valahi” de credinţă ră-săriteană şi lăudându-i ca „viteji în arme” în stare a scoate o armată de patruzeci de mii de oameni. El adaogă că „au un graiu Comun cu cel rutean (adică slavon) şi cu cel italian de rând”. „Căci spun că sunt ostaşi cândva ai Romanilor, trimeşi contra Sciţilor, ca să apere Panonia, şi de aceea în cea mai mare parte au limbă italiană, dar ritul li e rutean”. Textul latin îl dă foarte rara publicaţie rusească a lui A. F. Turghenev: „Historica Russiae monumenta". La sfârşitul aceluiaş secol, un polon, Varsenicius, alcătuieşte un foarte interesant proect de cruciadă, cuprins într’o tipăritură foarte rară. Se spune acolo că românii, în Dacia lor, vin de la romani şi se pomeneşte de „strămoşul Valerius Flaccus”. Ei au fost sau exilaţipentru, păcate sau colonizaţi, sau în sfârşit au venit ei singuri pentru a căuta pământ nou în regiuni necunoscute. Nu se uită nici ,,lacul lui Ovidiu”, amintind că poetul roman începuse a învăţa limbile getă şi sarmată. „Căci neamul valah nu s’a osebit mult de felul de a trăi şi de firea italienilor; afară numai Că urmăreşte tot domnii noi, ceeare unii şocat că e obiceiu la napolitani şi sicilieni. Din care pricină în Valahia (Moldova) domneşte veşnic vicisitudinea cruzimii supuşilor faţă de Domni şi a acestora în schimb, faţă de dânşii”. Lucrul de cel mai mare preţ în legătură cu acea limbă latină, cu acea conştiinţă de origine, de care, cum se vede din pasagiul ce va urma, era legat însuşi regele Matiaş, fiul lui Ioan Hunyadi, rege de viţă românească, care declara unor moldoveni ce veniseră la dânsul şi i se adresaseră în româneşte: „Spune Domnului nostru’’, că „dacă aşa li-e graiul nu mai are nevoe de interpret”, ceea ce era poate un mijloc de a arăta că şi acea limbă a strămoşilor, aşa de asemănătoare cu latina, o înţelege. ,,Idioma valachicum est conruptum nec tamen latinitati admodum absimile, adeo ut rejeMathias Hungariae cum legaci valachici per interpretem apud eum verba facere sic incepissent: „Ex. pane, inquit, domino nostros se si hac lingua uterentur, etiam sine interprete inteligere eos posse responderit”. Această potrivire stabileşte între Matiaş şi Moldova lui Ştefan cel Mare un raport care, pe lângă interesul ce-l trezeşte, nu e lipsit în sensul lui mai adânc, şi de oarecare duioşie. In istoria unui popor şi până astăzi aşa Miercuri a avut loc pe ecranul cinematografului Scala premiera marelui film rusesc „Gulliver în ţara piticilor". Filmul s’a bucurat în toată lumea de o primire entuziastă din partea presei şi a publicului. Iată câteva extrase din criticele pariziene şi londoneze. • LE JOURNAL, Paris: „Cinematograful rusesc ne-a făcut iar surpriza unei opere colosale, ca pe vremuri Pudovkin cu a sa „Vulpe argintie”. Dar, de astă dată, un cu totul alt gen. „Gultiver” este ceva absolut nou in cinematograf. Filmul trebue văzut’*. LE PETIT PARISIEN: „Satiră, umor, fantezie, vervă... totul reunit în această operă interesantă, îndrăzneaţă, de o uimitoare noutate technică.......Gulliver* este cel mai bun film rusesc din câte au rulat până astăzi pe ecranele noastre. MARIANNE: „Efortul cineaştilor ruşi merită admiraţie necondiţionată... Intr’o vreme când mediocritatea inundă ecranele lumii, iată un film care iese din comun nu numai prin subiect, dar şi prin technică... Suntem în faţa unui nou gen în cinematograf... A. Ptuşko vrea să continue linia lui Walt Disney, dar oarecum perfecţionată: e vorba de de Teatrul Ligii Culturale Astăzi la orele 3, matineu şcolar cu piesa „Prostul” comedie în 5 acte de Ludwig Fulda. Seară laora 9,se reprezintă...At ulmul’ de Arnold 'şi Bach cu Vasile Brezeanu în rolul principal. Pe scenă se repetă „Moliere se răsbună”, comedie într’un act de d. prof. Nicolae Iorga, o spirituală satiră la adresa saloanelor literare din vremea luiMoliere şi o interesantă evocare a acesteia. Pe Moliere îl interpretează d. V. Brezeanu care va realiza o frumoasă creaţie. VIZITAŢI Expoziţia Colectivă de pictură pe TERASA Galeriilor Lafayette Salonul Oficial Juriul Salonului Oficial de pictură şi sculptură din anul acesta a fixat deschiderea Salonului pentru ziua de5 Aprilie, Duminica Floriilor. Artiştii care doresc să expună la acest Salon, trebue să trimită lucrările, la Pavilionul Artelor din şos. Kiseleff, în zilele de 16, 17 şi 18 iMartie, între orele l6—12 şi 4—6. Se pot prezenta cel mult 5 lucrări de pictură sau sculptură; nici într’un caz nu se vor primi la Secretariatul Salonului mai mult de 5 lucrări, fie de pictură, fie sculptură. Lucrările de pictură trebue prezentate încadrate, neadmiţându-se ramele negre, iar pastelurile şi aquarelele trebue prezentate sub geam. Formularele de declaraţii pentru prezentarea lucrărilor se pot procura de la Inspectoratul Artelor din , Ministerul Cultelor şi Artelor.. Conferinţe D. prof. Chr. Musceleanu va vorbi Duminică Martie la ora 9 seara la Ateneul Român (Sala mare) despre: „Radiațiunile materiei vii” (cu proecţiuni). Intrarea liberă. * Mâine Duminică (Duminica ortodoxiei) Părintele Mihail Bulacu va vorbi la Atenei parohial „Sf. Elefterie’’ din Capitală despre „Ortodoxia şi sufletul românesc Conferinţa va fi urmată de cântările religioase aleasociaţiei misionare ortodoxe „PatriarhulMiron” în Amfiteatrul Facultăţii de medicină din B.dul Carol II, orele 4 jum.16. Intrarea liberă. j ■ ^ ■ k Azi Sâmbătă orele orele 18, d-na Henrieta V. Gavrilescu, doctor în drept şi avocate, va vorbi la sediul Partidului Naţional Creştin, din strada Câmpineanu Fil. 4 despre: Necesitatea uul ideal. . . - de mult ignorat şi aşa de pe nedrept batjocorit. Apoi d. Iorga a prezentat lucrarea în manuscris a d-lui Alex. Corănescu „Petre Rareş şi politica orientală a lui Carol Quintul". Omagierea d-lui Iorga D, ministru Al. Lapedatu, preşedintele Academiei, a mulţumit d-lui prof. Iorga pentru interesanta comunicare aducându-i calde omagii pentru activitatea ce o desfăşoară peste hotare, ori de câte ori trece graniţa, ridicând prestigiul culturii româneşti (aplauze). Şedinţă s'a ridicat la ora 4 jum. UP. sene animate în relief... Marionetele din Gulliver sunt formidabile”. SUNDAY EXPRESS. London: „E curios cum niimeni nu s’a gândit până acum în Anglia să transpună pe ecran această primă parte a lui „Gulliver” de Ionathan Swift... Ruşii au izbutit s’o facă admirabil... Bineînţeles, au actualizat lucrurile după cum le convine, dar au respectat in linii generale intenţiile şi simbolurile luiSwift... Că totul e modernizat se înţelege de asemeni... Liliputiani dispun de toate perfecţionările technicei... Nu sunt, de altfel ei înşişi cea mai uimitoare creaţie a technicei?” NEWS CHRONICLE, London: „O satiră extraordinară şi un film extrem de curios... Nu e jucat de oameni, ci de păpuşi mecanice... Şi ele dau totuşi impresia că sunt fiinţe... Straniu lucru.... Bravo A. Ptuşko, maestrul emerit al artelor!... şi pe drept...” TIMES. London: „Gulliver” reprezintă una din cele mai mari experienţe ale cinematografuilui mondial... Şi, o spunem cu bucurie, experienţa a reuşit pe deplin. Ruşii au creiat din nou o capodoperă de umor şi o minune a technicei”. Expozifi Expoziţia Micagla Elenthtriade sa va deschide Duminici 1 Martie Utsala Dalka. Expoziţia poate fi vizitaţi pini le 31 Martie IS3B. JL* Criticii parizieni şi londonezi aclamă cu entuziasm filmul rusesc „Guliver in ţara piticilor** D. PROF. N. IORGA Pentru buna funcţionare a serviciilor P. T. T„ servicii cari pretind o pregătire deosebită, personalul dela poştă a fost şi este obligat să urmeze şcoli de specialitate, sa dea numeroase examene pentru a înainta şi spre a-şi dovedi pregătirea necesară serviciilor P. T. T. Condiţiune in care personalul reia poştă îşi execută serviciile trebuesc arătate. In primul rând, îndeplinesc servicii de mare răspundere. Ei sunt deţinătorii secretelor de tot felul, ale statului ca şi ale marelui public. Ei manipulează valori şi sume de bani ce le incumbă o mare răspundere. Factorul poştal, în timp de iarnă, deschide cel dintâi, pârtia prin nămeţi fiindcă este dator să aducă ştirile la timp, celor ce le aşteaptă. Lucrătorii de linii telegrafice şi telefonice sunt primii cari înfruntă viscolul şi primejdiile pentru restabilirea comunicaţiilor. Enumerarea ar putea merge şi mai departe, socotim însă ca şi numai cu atât oglindim suficient tabloul impresionant al muncii de sacrificii ce prestează slujbaşul petetist. PERSONALUL P. T. T. FORMEAZĂ UN COMP SPECIAL Putem trage deci concluzia că personalul P. T. T se detaşează hotărât de funcţionarii administrativi formând, cum s’a recunoscut totdeauna, un corp special. Urmând acestor împrejurări, corpului P. T. T. i s’a dat înainte de războiu, locul ce-l merită în organizarea statului. După război, atât instituţia P. T. T* cât Şi personalul său, se văd retrogradaţi în importanţa lor în viaţa statului. Pe de o parte serviciile ce se îndeplineau de această vastă instituţie sunt desmembrate şi exploatate în alte condiţiuni, pe de altă parte personalului P. T. T. i se expropriază treptat, treptat, drepturile ce se dobândise în decursul timpurilor. Consecinţa acestor împrejurări este, în primul rând demoralizarea, acestei armate de muncitori merituoşi şi cinstiţi ai statului. Faţă de munca titanică de răspunderea la datorie a acestor slujbaşi, s’ar cuveni ca remuneraţia să fie în raport direct cu privaţia,ştie de tot felul ki care sunt supuşi ori, se constată, că situaţia este tocmai contrarie. Pe de o parte, o viaţă chinuită şi istovitoare de sacrificiu, pe de altă parte, un salariu mizer. Este o imposibilitate materială de a trăi numai cu 2000 lei pe lună. De aceia avansările corpului petetist trebuie să se impună cu toată seriozitatea in faţa celor cari sunt chemaţi să le poarte de grijă. Avansările acestea, sunt punctul nevralgic asupra căruia ar trebui să se îndrepte atenţiile conducătorilor, atât ai departamentului finanţelor, cât şi ai departamentului comunicaţiilor. FORURILE COMPETINTE SE INTERESEAZĂ D. ministru V. Antonescu, prin cuvântul autorizat al d-lui V. Vlădulescu, cu ocazia audienţei de la finanţe a delegaţiei poştaşilor, recunoscând justeţea doleanţelor lor, a promis sprijinul neprecupeţit în sensul găsirii modalităţilor de înscriere în bugetul ce urmează a se vota, a sumelor necesare avansărilor. Pe acelaş plan, d. R. Pranasovici, ministrul comunicaţiilor şi d. ing. Traian Pârvu, secretarul general 27 Februarie a. c. la orele 18, a avut loc şedinţa consiliului asociaţiei sub preşedinţia d-lui inspector g-ral C. Boboiceanu. S-a adus la cunoştiinţa consiliului ultimele demersuri făcute în legătură cu avansările. Atât consiliul cât şi asistenţa ce a luat parte la şedinţă, a dat depline puteri conducătorilor, cerându-le să facă demersurile cele mai hotărâte pentru a se rezolva cu un moment mai devreme această dureroasă dar vitală problemă pentru întregul corp P. T. TDOVEZI DE RECUNOŞTINŢA ŞI SIMPATIE D. Pamfil Şeicaru, directorul nostru a primit în cursul zilei de er, următoarea telegramă de simpatie şi recunoştinţă din partea personalul, depun cele nicei mari sforţări pentru îmbunatăţirea vieţii slujbaşilor de la poştă. Paralel cu acţiunea celor trei conducători, parlamentării, în frunte cu d. deputat Pamfil Şeicaru , directorul nostru, se interesează de aproape de lucrările bugetarerelative la avansare. Iar campania noastră pentru zile mai bune, căreia i se ataşează insistente cerinţi ale petetiştilor, ia încununa cu succes opera, începută, pentru mulţumirea marei masse a corpului P. T. T. C. Arsenie AUDIENŢA DE LA D. GH. FOTINO dri dimineaţă, la orele 11, o delegaţie de slujbaşi poştali, a fost primită in audienţă de d- G. Fotino, vicepreşedinte al Camerei deputaţlor, căruia i s’a expus situaţia mizerabilă în care au ajuns funcţionarii acestei instituţii, in urma interminabilelor curbe de sarcrificiu, cât şi din cauza faptului neavănsărilor de 10 şi chiar2 ani. D. Gh. Fotino, a rămas viu impresionat de cele expuse de delegaţie şi a promis că va căuta să ia contact cu d. V. Antonescu, ministrul de finanţe, pentru a-i arăta situaţia jalnică in care se sbate corpul P. T. T. lului P. T. T. In numele Asociaţiei întregului personal P. T. J.—, această massă mare de funcţionari, modeşti, cinstiţi, disciplinaţi şi devotaţi până la sacrificiu,— vă mulţumim pentru susţinerea dârză făcută de ziarul „Curentul’' a dreptelor noastre deziderate cum şi pentru intervenţia dvs. personală pe lângă d-l prim ministru Tătărescu. Corpul P. T. T. vă roagă prin mine a susţine şi mai departe prin ziarul „Curentul” cât şi dvs. personal către guvern şi în parlament modestele noastre pretenţiuni de a ni se da putinţa să trăim noi şi copii noştri, viitori cetăţeni de mâine. Preşedinte, inspector general P. T. T. C. Boboiceaatu -o-*- ^ Colţul Slujbaşilor de la Poştă Se impune rasplata cuvenită! Comunicaţii asociaţiei personalului I. Duminică 1 Martie (938) Sâmbătă 29 Februarie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. EtemuaŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. — Calendar. — Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri). Marş din filmul ,,Monte Carlo sub bombe”, de Heymann şi Marş de Powell.—H.M.W.). De ce să ne despărţim?, de Boso şi E rău să fii îndrăgostit, de Noble (voce: Burnier.— C.); Spune-mi un cuvânt de iubire, de Benatzky şi Iubirea-i poveste minunată, de Sibiceanu '(voce: Antoniu.— C.); Mignonetoto şi Caprifoi, de Billy Mayerl (pian: autorul). — C.); Vals de Schachner şi Slowfox de Balz. — (Kristall): Vals de Plaia şi Canţonetă, de Fugazot (Trio Argentino—Gramofon)13.15.—18.25: Sport. — Ştiri artistice. 13.30: Muzică variată (discuri): Uvertură la ..Ţara surâsului” de Lebar (arch. Simfonică din Berlin, dirij. de Lehar. — H.): Vals din opereta ..Prinţesa dolarilor’’, de Leo Fall (orchestra Odeon.—0 ); Selecţiuni din „Timpul liliacului”, de Schubert (orchestra Simfonică! — H.M.V.); Toreador şi Andaluza, de Rubinstein (orch. Simfonică din Berlin dirij. de Gurlitt. — 0); Potpuriu din ..Farmecul unui vals”, de Oscar Strauss, (dirij de von Geczy. — H.); Potpuriu de şlagăre de Dostal (orch. Fred Bird.— H-). - --14-15: Rădic Jurnal. 14:30: Muzică românească (disc.): Bătrâneţe, haine grele şi Foaie verde spic de grâu (voce: Zavaidoc.—C-)'* Memorii din Banat şi învârtită de la Chicago (arch. Haţegan.—C.). Hai ciuciu, ciuciu şi Ioane după tine, Doda moare (voce: Luţă lovită.—Lifta: Marşul Reg. de Gardă „Mihai Viteazul** de Skelety Şi Marşul bravilor ostaşi de Schertzinger (Muzica Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, I- G.). 15.00: Ultimele *Uri. .-^2. 17-00: ORA STRAJERILOR. 19.15: Continuarea concertului: Potpuriu din „Alteţa sa dansează*’, de Ascher; Extravaganţe, de Morena; Vale din ,,Eva“» de Gilbert 2000: Radio Jurnal: Răspunsuri technice de Ing. Emil Pătraşcu. 20,16: Prof- Dr. P. Tomescu: Sifilisul nervos. 20,35: ,,De*aşi fi Rege**, operă arrtic&.:In 3 acte (5 tablouri) de Adolf Adam — Transmisiune dela Opera Română): Distribuţia: Mossul, Rege din Goa: Şerban Tasian; Prinţul Kadoor: Gh. Niculescu-Basu; Zeuhoris: Dinu Bădescu; Pifear: Lucian Nanu; Zizel, perceptor: I. Manolescu; Atar, ministru: D. Zavodnic; Nemea, vara regelui: Emilia Guţianu; Zelda, sora lui Zephor: Evanţia Costinescu; O baiaderă: Florica Popovici. Conducerea muzicală: Ion Nona Ottescu. In pauza I-a (ora ): Cărţi , şi Reviste. — Sport. ■ In pauza Il-a (ora ): Radio JurnaL 1 ~ 23-45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană- 23.56: Ultimele ştiri. 24.00—2.00: Concert nocturn de muzică franceză (discuri): Uvertură la ,,Regele Ysului”, de Lab (arch. Simfonică din Paris, dirij. de Colez,—»O). Alii din „Damnaţiunea lui Faust** de Berlioz şi ,,Werther“ de Massenet, (voce: Georges Thill.—C.): Variaţiuni Simfonice de Cesar Franck (pian: Gieseking şi Orch. Filarmonică din Londra, drij. de Wood.— C.): Scenă câmpenească din „Simfonia fantastică** de Berlioz (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Weingartner—C.): Espana de Chabrier (orch. Operii Scala, din Milano, dirij. de Sabario.—. H.M.V.); Cake Walk de Debusy (orch. Simfonică dirij. de Ruhlmann.—Pathe); Impromptu caprice de Gabriel Pierna (harpă: Lily Laskin.-Graf. Scena de la fântâna din parc din ,,Peleas și Melisanda” de Debussy (Marthe Nespoulous şi Alfred Maguenah—G.); Ucenicul vrăjitor, de Paul Dukas (orch.. Conservatorului din Paris, dirij. de Gaubert. —C); Ma mere l’oye, de Ravel (orch. Colonie, dirij. de Piero n.—C.); Suită bergamască, de Debussy (pian. Gieseking.—C.). Baluri Soc. „Leonardo” a Studenţîlor In limba şi literatura Italiană, organizează Duminecă 1 1Martie 1936, dela ora 5—12 p. xn., în Saloanele Şcoale Italiene (str. Luigi Cazzavillan, Nor. 28) un Matineu Dansant, sub patronajul Excelenţei Sale dr .Ugo Sola, Ministrul Iediei, . ,