Curentul, martie 1936 (Anul 9, nr. 2901-2931)

1936-03-01 / nr. 2901

De vânzare Imobilul din Bucureşti, Str. Alex. Lahovary nr. 5, cuprinzând teren în suprafaţă de 882 m. p. din care 415 m. p. clădire în parte cui etaj., având o fa­­țadă totală de 30,33 m. p. Vizitarea se poate face zilnic, iar amatorii vor adresa la 10 Martie a. c. între orele 0—11,30 — o­­ferte închise cu menţiunea preţului, însoţite de o garanţie de lei 100.000.— în numerar, direct BĂN­CII NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Arhitec­turii, din Bucureşti, Str. Eugeniu Carada nr. 2­­Mezzanin, de unde se pot lua şi orice alte informa­ţiuni. ~ ‘ ■ / Banca îşi rezervă dreptul de a decide. AZI, 29 Februarie pre Igq !Cel mai frumos bal al sezonului „O noapte în Paradis a fost altădată „Balul Oriental’* Saloanele Arta. Biletele la Jean Feder, Cofetăria Capşa, Magazinul Djabourov ROMÂNIA JUDECĂTORIA MIXTA BLAJ Nr. C. 3416 din 1935 Citaţie prin publcaţiune Judecătoria mixtă Blaj, aduce la cunoştiinţa generală, că în procesul reclamantei Szekely Vilma din Blaj-sat­ia pârâtului Szekely Ioan cu dom­iciliul necunoscut pentru pensiune de întreţinere a fixat ter­menul pentru constituirea procesu­lui şi desbaterea procesului şi des­­baterea fondului afacerii şi a so­mat părţle să se înfăţişeze pe ziua de 13 luna Martie anul 1936, orele 9 a. m, în localul ei oficial în Str. Regele Ferdinand Nr. 2 în Blaj, iar pentru pârâtul Szekely Ioan care se află în loc necunoscut a numit de curator pe advocatul dr. Emil Pascu loc. în Blaj. Instanţa somează pe pârât, ca în sus arătata zi şi oră să se înfăţişez© personal sau prin împuternicit le­gitimat'"şi îndreptăţit la reprezen­tarea­ lui, per­tru câ în caz contrar curatorul­ va proceda în locul b­d. Blaj, la­­30 Ianuarie 1936, pentru conf. ss. Groza, L. S. ss. Eug. Gheţu, jud. şef ss. V. Bărbulescu, grefier JUDECĂTORIA MIXTA TOB­U MUREŞ , l i *■ - Secţia Cărţilor Funduară *­­ No. 5149 din 1935 ct. v f fi f Deciziune Judecătoria Mixtă Târgu-Mureş secţia cărţilor funduară în baza ce­rerii proprietarilor Bordas Nicolae şi soţia născută Mihalii Hoana, dom. in Târgu-Mureş, înaintată la 23 Septembrie 1935, cf. No. 5149 din 1935, prin care se cere radierea menţiunei de asanare, notată cu deriziunea No. 4820 din 1934 cf. a­­supra imobilului cuprins în prot. cf. No.­ 7185 a comunei Târgu-Mu­­reş in baza art. 27 din legea din 7 Aprilie 1934, pentru ascultarea păr­ţilor fixează desbatere pe ziua de 21 luna Martie 1936, ora 9 a. m. în ca­mera No. 14, Palatul Justiţiei, pen­tru când sunt chemaţi toţi credi­torii ipotecari, proprietarul, cum şi aceia cari faţă de susnumitul pro­prietar ar avea vre-o pretenţiune bănească, aceasta cu observ­aţiunea, ca întrucât la această desbatere nu se vor prezenta se va ordona radierea menţiunei de asanare. Târgu-Mureş,­­ la 25 Septembrie 1935. Şef judecător, preşedinte ss. Gh. Crinteanu al. dir. de cart. fund. ss. I. Grancea o forţă mult mai mare decât au voit să arate. Dar se pune şi un alt aspect al a­­c­estei încercări deghizate a comu­nismului. Ara reluat relaţiile diplomatice cu Sovietele şi încă subzistă la noi grave temeri în ceia ce priveşte o activare a propagandei comuniste şi s’ar putea prea bine ca aceste manifestări de stradă, această acti­vare a comunismului sub masca an­tifascismului, să provoace unele ac­centuări de adversitate faţă de pactul cu Sovietele. De aceia se impune aceiaşi tactică pe care a utilizat-o Mustafa Kemal. In 1920 dictatorul turc cere un a­­jutor material de la Soviete. Mosco­va roşie trimite naţionaliştilor turci ajutoare în bani, arme, material, muniţii. Generalul Frunză şi apoi Ovralov asistă la distribuirea acestor ajutoare. In Martie 1921 se închee un tratat de amiciţie în care se JUDECĂTORIA MIXTA TÂRGU­­MUREŞ Secţia Cărţilor Funduară NO. 1 697 din 1935 cf. In­.cîa 5iunie Judecătoria Mixtă Târgu-Mureş, secţia cart. fund. în baza cererii proprietarului saenner Ioan dom. în Emneu judeţul Mureş înaintată la 17 Octombrie 1935 sub. No. 5697 din 1935 cf. prin care cere radierea menţiunei de conversiune, notată cu deriziunea No. 4103/1934 cf. asu­pra imobilelor cuprinse in cart. fund. No. 618 a comunei Emeu în baza art. 27 din legea pentru lichi­darea datoriilor, agricole și urbane din 7. Aprilie. 1934,. pentru asculta­rea părților fixează desbatere pe ziua de 21, luna Martie 1936 ora 9 a. m. în Camera No. 14 din Palatul Justiţiei, pentru când sânt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprieta­rul, cum şi aceia cari-faţă­ de sus­numitul proprietar- ar­­avea­ vre-o pretenţiune bănească, aceasta cu observaţiunea ca intrucât la aceas­tă desbatere nu se vor prezenta, se conversiune. Târgu-Mureş, la 17 Octombrie 1935. Judecător ss. Poboran Al. dir. de.cart. fund. sa. Grancea MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-na Sofia (prin botez Maria-Elena) Goldstein domiciliată în Bucureşti str. D. Pasteur' 48 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbe numele său patronimic de Goldstein în acela de Petrescu spre a se numi So­fia (prin­ botez Maria-Elena) Petrescu. ★ Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora­ cari ar voi să facă opoziţiune în­­termenul prevăzut de a­­liniatul II al zisului articol. NICOLAE ROŞU DIALECTICA VHIOVAN­SMIIN­ EDITURA CULTURA NATIONALA afirmă „solidaritatea lor in lupta ce o duc contra politicei de anexiune1*. Dar în măsura în care­ legăturile Turciei cu Rusia Sovietică deve­neau mai strânse, în aceiaș măsură Mustafa Kemal devenea mai crân­cen în reprimarea Comunismului turcesc. Spre a nu se primejdui linia po­liticei noastre externe, spre a ne provoca instinctul nostru de conser­vare românească şi, implicit, să se determine fireştele reacţiuni, se im­pune o acţiune de energică represi­une a oricărei deghizări comuniste. Mustafa Kemal a fost neîndurat în disciplinarea naţionalistă a Tur­ciei şi tocmai de aceia a putut pă­stra raporturi de­­buna vecinătate şi amiciţie cu Rusia Sovietică. Deghizaţii comunis­tuluî au eşit în stradă — atenţie, cât mai multă atenţie.­­;: ■ v. Pamfil Şeicaru alf^ Deghizări comuniste (Continuare din pagina l-a) 61 UR ENTUC O interesantă comunicare d-lui prof. N. Ior­ga la Academia Română „Dovezi despre conştiinţa originii românilor Academia Română a ţim­it ori la ora 3 d. a. şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu. D. profesor Iorga a făcut o comu­nicare: ,,Dovezi despre conştiinţa ori­ginii românilor". D. N. Iorga a spus în rezumat: Voi începe prima înfăţişare a ma­terialelor găsite în ultima mea călăto­rie în Apus printr-o descoperire care nu-mi aparţine. Ea se datoreşte d-lui H. Stahl care a aflat la Arhivele Sta­tului, între hârtiile întoarse de la­­Mos­cova, un dosar de scrisori princiare, între care şi cea de la „Despot Vodă" pe vremea, când sărac, priceg, fără o­rizont, curiosul personagiu, capabil de atâtea aventuri,în stilul Renaşterii, era silit, cu toate marile sale titluri, să-şi scrie însuşi cu o mână sigură, în linii nobile, răvaşele. Scrisoarea a fost trimisă de Despot de Samos, prinţ al­­Moldovei, braşo­venilor, pentru insultele ce i s-au adre­sat în timpul refugiului de frica lui A­­lexandru­ Lăpuşneanu." Despot îi anun­ţă că-i iartă de insultă, dar cere să i se restitue ce a lăsat acolo: haine, argint şi aur pentru o datorie de 50 de fio­rini. ‘Dacă lucrurile au fos­t vândute sâ fie despăgubit, D. N. Iorga a dat apoi citire textului latinesc al scrisorii din 1560 şi obser­vaţiilor d-lui Stahl asupra celor cu­prinse în scrisoare. Trecând la obiectul comunicării de profesor Iorga a spus: Se ştie că în ce priveşte originea ro­­mâniticor,o întreagă bibliografie apuseană. Pe lângă studiile d-lui Iso­pescu şi ale italianului R. Sabbadini, Ortiz, în care se afirmă latinitatea po­porului român. Un călător italian străbătând la în­ceputul secolului al XVIIea Ţara Ro­mânească a auzit pe călugării de la Dealu vorbind despre originea roma­nă a naţiei. Francesco Della Văile, pa­­dovan, secretar al vestitului aventurier Aloisio Gritti, nu ştia desigur româ­neşte şi se poate să fi vorbit, nu cu ortodocşi de-ai noştri ci cu Francis­cani italieni de la Târgovişte cari erau în curent cu părerile lui Aeneas Sil­vius. (Piu II) cel nou. Cu mult mai mare însemnătate are mărturia pe care o aduce într’un ra­­port prezintă­ la Roma, în legătură cu planurile de cruciadă şi interesele ca­tolicismului în Orient, de episcopul Ioan Laski de Gresen, care, trimes de regele Poloniei, vorbeşte în chiar con­­c­iliul de la Lateran, în anul 1514 la 5 April. Pentru el românii sunt „ruteni valahi’’, adică ,,valahi” de credinţă ră-­­săriteană şi lăudându-i ca „viteji în arme” în stare a scoate o armată de patruzeci de mii de oameni. El­ adaogă că „au un graiu Comun cu cel rutean (adică slavon) şi cu cel italian de rând”. „Căci spun că sun­t ostaşi când­va ai Romanilor, trimeşi contra Sciţi­lor, ca să apere Panonia, şi de aceea în cea mai mare parte au limbă italia­­nă, dar ritul li e rutean”. Textul latin îl dă foarte rara publi­caţie rusească a lui A. F. Turghenev: „Historica Russiae monumenta". La sfârşitul aceluiaş secol, un polon, Varsenicius, alcătuieşte­ un foarte inte­resant proect de cruciadă, cuprins în­­tr’o tipăritură foarte rară. Se spune acolo că românii, în Dacia lor, vin de la romani şi se pomeneşte de „strămo­şul Valerius Flaccus”. Ei au fost sau exilaţi­­pentru, păcate sau colonizaţi, sau în sfârşit au venit ei singuri pentru a căuta pământ nou în regiuni necuno­­scute. Nu se uită nici ,,lacul lui Ovi­­diu”, amintind­ că poetul roman înce­puse a învăţa limbile getă şi sarmată. „Căci neamul valah nu s’a osebit mult de felul de a trăi şi de firea italienilor; afară numai Că urmăreşte tot domnii noi, ceeare unii şocat că e obiceiu la napolitani­ şi sicilieni. Din care pricină în Valahia (Moldova) domneşte veş­nic vicisitudinea cruzimii supuşilor fa­ţă de Domni şi a acestora în schimb, faţă de dânşii”. Lucrul de cel mai mare preţ în le­­gătură cu acea limbă latină, cu acea conştiinţă de origine, de care, cum se vede din pasagiul ce va urma, era le­gat însuşi regele Matiaş, fiul lui Ioan Hunyadi,­­­ rege de viţă românească, care declara unor moldoveni ce veni­seră la dânsul şi i se adresaseră în ro­mâneşte: „Spune Domnului nostru’’, că „dacă aşa li-e graiul nu mai are nevoe de interpret”, ceea ce era poate un mij­loc de a arăta că şi acea limbă a stră­moşilor, aşa de asemănătoare cu lati­na, o înţelege. ,,Idioma valachicum est conruptum nec tamen latinitati admodum absimile, adeo ut reje­­Mathias Hungariae cum legaci valachici per interpretem apud eum verba facere sic incepissent: „Ex. pane, inquit, domino nostro­s se si hac lingua uterentur, e­tiam sine interprete intel­igere eos posse responderit”. Această potrivire stabileşte între Matiaş şi Moldova lui Ştefan cel Ma­­re un raport care, pe lângă interesul ce-l trezeşte, nu e lipsit în sensul lui mai adânc, şi de oarecare duioşie. In istoria unui popor şi până astăzi aşa Miercuri a­ avut loc pe ecranul ci­nematografului Scala premiera ma­relui film rusesc „Gulliver în ţara piticilor". Filmul s’a bucurat în toa­tă lumea de o primire entuziastă din partea presei şi a publicului. Ia­tă câteva extrase din­ criticele pari­ziene şi londoneze. • LE JOURNAL, Paris: „Cinemato­graful rusesc ne-a făcut iar surpri­za unei opere colosale, ca pe vre­muri Pudovkin cu a sa „Vulpe ar­gintie”. Dar, de astă dată, un cu to­tul alt gen. „Gultiver” este ceva ab­solut nou in cinematograf. Filmul trebue văzut’*. LE PETIT PARISIEN: „Satiră, umor, fantezie, vervă... totul reunit în această operă interesantă, în­drăzneaţă, de o uimitoare­­ noutate technică.......Gulliver*­ este cel mai bun film rusesc din câte au rulat până astăzi pe ecranele noastre. MARIANNE: „Efortul cineaştilor ruşi merită admiraţie necondiţio­nată... Intr’o vreme când mediocri­tatea inundă ecranele lumii, iată un film care iese din comun nu numai prin subiect, dar şi prin technică... Suntem în faţa unui nou gen în ci­nematograf... A. Ptuşko vrea să con­tinue linia lui Walt Disney, dar oa­recum perfecţionată: e vorba de de­ Teatrul Ligii Culturale Astăzi la orele 3, matineu şcolar cu piesa „Prostul” comedie în­ 5 acte de Ludwig Fulda. Seară la­­ora 9,se reprezintă...At ulmul­’ de Arnold 'şi Bach cu Vasile Brezeanu în rolul principal. Pe scenă se repetă „Moliere se răs­­bună”, comedie într’un act de d. prof. Nicolae Iorga, o spirituală satiră la adresa saloanelor literare din vremea lui­­Moliere şi o interesantă evocare a acesteia. Pe Moliere îl interpretează d. V. Brezeanu care va realiza o frumoa­să creaţie. VIZITAŢI Expoziţia Colectivă de pictură pe TERASA Galeriilor Lafayette Salonul Oficial Juriul Salonului Oficial de pictură şi sculptură din anul acesta a fixat des­chiderea Salonului pentru ziua de­­5 Aprilie, Duminica Floriilor. Artiştii care doresc să expună la a­­ces­t Salon,­ trebue să trimită lucrările, la Pavilionul Artelor din şos. Kiseleff, în zilele de 16, 17 şi 18 iMartie, între orele l6—12 şi 4—6. Se pot prezenta cel mult 5 lucrări de pictură sau sculp­­tură; nici într’un caz nu se vor primi la Secretariatul­­ Salonului mai mult de 5 lucrări, fie de pictură, fie sculptură. Lucrările de pictură trebue prezen­tate încadrate, neadmiţându-se ramele negre, iar pastelurile şi aquarelele tre­bue prezentate sub geam. Formularele de declaraţii pentru pre­zentarea lucrărilor se pot procura de la Inspectoratul Artelor din , Ministerul Cultelor şi Artelor..­­ Conferinţe D. prof. Chr. Musceleanu va vorbi Duminică­­ Martie la ora 9 seara la Ateneul Român (Sala mare) despre: „Radiațiunile materiei vii” (cu proec­­ţiuni). Intrarea liberă. * Mâine Duminică (Duminica ortodo­xiei) Părintele Mihail Bulacu va vorbi la Atenei parohial „Sf. Elefterie’’ din Capitală despre „Ortodoxia şi sufletul românesc Conferinţa va fi urm­ată de cântările religioase ale­­asociaţiei misionare or­todoxe „Patriarhul­­Miron” în Amfitea­trul Facultăţii de medicină din B.dul Carol II, orele 4 jum.16. Intrarea li­beră. j ■ ^ ■ k­ Azi Sâmbătă orele orele 18, d-na Henrieta V. Gavrilescu, doctor în drept şi avocate, va vorbi la sediul Par­tidului Naţional Creştin, din strada Câmpineanu Fil. 4 despre: Necesita­­tea u­ul ideal. . . -­­ de mult ignorat şi aşa de pe nedrept batjocorit. Apoi d. Iorga a prezentat lucrarea în manuscris a d-lui Alex. Corănescu „Petre Rareş şi politica orientală a lui Carol Quintul". Omagierea d-lui Iorga D, ministru Al. Lapedatu, preşedin­tele Academiei, a mulţumit d-lui prof. Iorga pentru interesanta comunicare a­­ducându-i calde omagii pentru activi­tatea ce o desfăşoară peste hotare, ori de câte ori trece graniţa, ridicând pres­tigiul culturii româneşti (aplauze). Şedinţă s'a ridicat la ora 4 jum. UP. sene animate în relief... Marionetele din Gulliver sunt formidabile”. SUNDAY EXPRESS. London: „E curios cum niim­eni nu s’a gândit până acum în Anglia să transpună pe ecran această primă parte a lui „Gulliver” de Ionathan Swift... Ru­şii au izbutit s’o facă admirabil... Bineînţeles, au actualizat lucrurile după cum le convine, dar au respec­tat in linii generale intenţiile şi simbolurile lui­­Swift... Că totul e modernizat se înţelege de asemeni... Liliputiani dispun de toate perfec­ţionările technicei... Nu sunt, de alt­fel ei înşişi cea mai uimitoare crea­ţie a technicei?” NEWS CHRONICLE, London: „O satiră extraordinară şi un­ film ex­trem de curios... Nu e jucat de oa­meni, ci de păpuşi mecanice... Şi ele dau totuşi impresia că sunt fiinţe... Straniu lucru.... Bravo A. Ptuşko, maestrul emerit al artelor!... şi pe drept...” TIMES. London: „Gulliver” repre­zintă una din cele mai mari expe­rienţe ale cinematografui­lui mon­dial... Şi, o spunem cu bucurie, ex­perienţa a reuşit pe deplin. Ruşii au creiat din nou o capodoperă de umor şi o minune a technicei”. Expozifi Expoziţia Micagla Elenthtriade sa va deschide Duminici 1 Martie Ut­sala Dalk­a. Expoziţia poate fi vizitaţi pini le 31 Martie IS3B.­­ JL* Criticii parizieni şi londonezi aclamă cu en­tuziasm filmul rusesc „Guliver in ţara piticilor** D. PROF. N. IORGA Pentru buna funcţionare a servi­ciilor P. T. T„ servicii cari pretind o pregătire deosebită, personalul dela poştă a fost şi este obligat să urmeze şcoli de specialitate, sa dea numeroase examene pentru a înainta şi spre a-şi dovedi pregă­tirea necesară serviciilor P. T. T. C­ondiţiun­e in care personalul reia poştă îşi execută serviciile tre­buesc arătate. In primul rând, în­deplinesc servicii de mare răspun­dere. Ei sunt deţinătorii secretelor de tot felul, ale statului ca şi ale marelui public. Ei manipulează valori şi sume de bani ce le incumbă o mare răs­pundere. Factorul poştal, în timp de iar­nă, deschide cel dintâi, pârtia prin nămeţi fiindcă este dator să adu­că ştirile la timp, celor ce le aş­teaptă. Lucrătorii de linii telegrafice şi telefonice sunt primii cari înfrun­tă viscolul şi primejdiile pentru restabilirea comunicaţiilor. Enumerarea ar putea merge şi mai departe, socotim însă ca şi nu­mai cu atât oglindim suficient ta­bloul impresionant al muncii de sacrificii ce prestează slujbaşul pe­­tetist. PERSONALUL P. T. T. FORMEAZĂ UN COM­P SPECIAL Putem trage deci concluzia că personalul P. T. T­ se detaşează ho­tărât de funcţionarii administra­tivi formând, cum s’a recunoscut totdeauna, un corp special. Ur­mând acestor împrejurări, corpului P. T. T. i s’a dat înainte de răz­­boiu, locul ce-l merită în organi­zarea statului. După război, atât instituţia P. T. T* cât Şi personalul său, se văd retrogradaţi în importanţa lor în viaţa statului. Pe de o parte servi­ciile ce se îndeplineau de această vastă instituţie sunt desmembrate şi exploatate în alte condiţiuni, pe de altă parte personalului P. T. T. i se expropriază treptat, treptat, drepturile ce se dobândise în de­cursul timpurilor. Consecinţa acestor împrejurări este, în primu­l rând demoralizarea, acestei armate de muncitori meri­tuoşi şi cinstiţi ai statului. Faţă de munca titanică­ de ră­spunderea la datorie a acestor sluj­başi, s’ar cuveni ca remuneraţia să fie în raport direct cu privaţia­­,ştie de tot felul ki care sunt supuşi ori, se constată,­ că situaţia este tocmai contrarie. Pe de o parte, o viaţă chinuită şi istovitoare de sa­crificiu, pe de altă parte, un sala­riu mizer. Este o imposibilitate ma­terială de a trăi numai cu 2000 lei pe lună. De aceia avansările corpului pete­­tist trebuie să se impună cu toată seriozitatea in fa­ţa celor cari sunt chema­ţi să le poarte de grijă. Avansările acestea, sunt punctul nevralgic asupra căruia ar trebui să se în­drepte atenţiile conducă­torilor, atât ai departa­mentului finanţelor, cât şi ai departamentului co­municaţiilor. FORURILE COMPETINTE SE INTERESEAZĂ D. ministru V. Antone­­scu, prin cuvântul autori­­zat al d-lui V. Vlădulescu­, cu ocazia audienţei de la finanţe a delegaţiei poşta­şilor, recunoscând juste­ţea doleanţelor lor, a pro­mis sprijinul neprecupe­ţit în sensul găsirii moda­lităţilor de înscriere în bugetul ce urmează a se vota, a sumelor necesare avansărilor. Pe acelaş plan, d. R. Pra­nasovici, ministrul comu­nicaţiilor şi d. ing. Traian Pârvu, secretarul gene­ral 27 Februarie a. c. la orele 18, a avut loc şedinţa consiliului asociaţiei sub preşedinţia d-lui ins­pector g-ral C. Boboiceanu. S-a a­­dus la cunoştiinţa consiliului ulti­mele demersuri făcute în legătură cu avansările. Atât consiliul cât şi asistenţa ce a luat parte la şedinţă, a dat de­pline puteri conducătorilor, cerân­­du-le să facă demersurile cele mai hotărâte pentru a se rezolva cu un moment mai devreme această du­reroasă dar vitală problemă pentru întregul corp P. T. T­DOVEZI DE RECUNO­ŞTINŢA ŞI SIMPATIE D. Pamfil Şeicaru, directorul nos­tru a primit în cursul zilei de er­, următoarea telegramă de simpatie şi recunoştinţă din partea persona­lul, depun cele nicei mari sforţări pentru îmbunată­ţirea vieţii slujbaşilor de la poştă. Paralel cu acţiunea ce­lor trei conducători, par­­lamentării, în frunte cu d. deputat Pamfil Şeica­ru , directorul nostru, se­ interesează de aproape de lucrările bugetare­­relati­ve la avansare. Iar cam­pania noastră pentru zile mai bune, căreia i se ata­şează insistente cer­inţi ale petetiştilor, i­a în­cununa cu succes opera, începută, pentru mulţu­mirea marei masse a­ corpului P. T. T. C. Arsenie AUDIENŢA DE LA D. GH. FOTINO dri dimineaţă, la orele 11, o dele­gaţie de slujbaşi poştali, a fost pri­mită in audienţă de d- G. Fotino, vice­preşedinte al Camerei depu­­taţlor, căruia i s’a expus situaţia mi­zerabilă în care au ajuns funcţiona­rii acestei instituţii, in urma inter­minabilelor curbe de sarcrificiu, cât şi din cauza faptului neavănsărilor de 10 şi chiar­­2 ani. D. Gh. Fotino, a rămas viu im­presionat de cele expuse de dele­gaţie şi a promis că va căuta să ia contact cu d. V. Antonescu, mini­strul de finanţe, pentru a-i arăta situaţia jalnică in care se sbate corpul P. T. T. lului P. T. T. In numele Asociaţiei întregului personal P. T. J.—, această massă mare de funcţionari, modeşti, cins­tiţi, disciplinaţi şi devotaţi până la sacrificiu,— vă mulţumim pentru susţinerea dârză făcută de ziarul „Curentul’' a dreptelor noastre de­ziderate cum şi pentru intervenţia dvs. personală pe lângă d-l prim ministru Tătărescu. Corpul P. T. T. vă roagă prin mine a susţine şi mai departe prin ziarul „Curentul” cât şi dvs. per­sonal către guvern şi în parlament modestele noastre pretenţiuni de a ni se da putinţa să trăim noi şi copii noştri, viitori cetăţeni de mâine. Preşedinte, inspector general P. T. T. C. Boboiceaatu -o-*- ^ Colţul Slujbaşilor de la Poştă Se impune rasplata cuvenită! Comunicaţii asociaţiei personalului I. Duminică 1 Martie (938) Sâmbătă 29 Februarie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. EtemuaŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. — Calendar. — Actua­lităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri). Marş din filmul ,,Monte Carlo sub bombe”, de Hey­­mann şi Marş de Powell.—H.M.W.). De ce să ne despărţim?, de Boso şi E rău să fii îndrăgostit, de Noble (vo­ce: Burnier.— C.); Spune-mi un cu­vânt de iubire, de Benatzky şi Iubi­­rea-i poveste minunată, de Sibiceanu '(voce: Antoniu.— C.); Mignonetoto şi Caprifoi, de Billy Mayerl (pian: au­torul). — C.); Vals de Schachner şi Slowfox de Balz. — (Kristall): Vals de Plaia şi Canţonetă, de Fugazot (Trio Argentino—Gramofon)­13.15.—18.25: Sport. — Ştiri arti­stice. 13.30: Muzică variată (discuri): U­­vertură la ..Ţara surâsului” de Le­­bar (arch. Simfonică din Berlin, di­rij. de Lehar. — H.): Vals din opereta ..Prinţesa dolarilor’’, de Leo Fall (or­chestra Odeon.—0 ); Selecţiuni din „Timpul liliacului”, de Schubert (or­­chestra Simfonică!­ — H.M.V.); To­reador şi Andaluza, de Rubinstein (orch. Simfonică din Berlin dirij. de Gurlitt. — 0­); Potpuriu din ..Farme­cul unui vals”, de Oscar Strauss, (di­­rij­ de von Geczy. — H.); Potpuriu de şlagăre de Dostal (orch. Fred Bird.— H-). - --14-15: Rădic Jurnal. 14:30: Muzică românească (disc.): Bătrâneţe, haine grele şi Foaie verde spic de grâu (voce: Zavaidoc.—C-)'* Memorii din Banat şi învârtită de la Chicago (arch. Haţegan.—C.). Hai ciuciu, ciuciu şi Ioane după tine, Do­­da moare (voce: Luţă lovită.—Lifta: Marşul Reg. de Gardă „Mihai Vitea­zul** de Skelety Şi Marşul bravilor os­taşi de Schertzinger (Muzica Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, I-­ G.). 15.00: Ultimele *Uri. .-^2. 17-00: ORA STRAJERILOR. 19.15: Continuarea concertului: Potpuriu din „Alteţa sa dansează*’, de Ascher; Extravaganţe, de Morena; Vale din ,,Eva“» de Gilbert 20­00: Radio Jurnal: Răspunsuri technice de Ing. Emil Pătraşcu. 20,16: Prof- Dr. P. Tomescu: Sifili­sul nervos. 20,35: ,,D­e*aşi fi Rege**, operă ar­rtic&.:In 3 acte (5 tablouri) de Adolf Adam­ — Transmisiune dela Opera Română): Distribuţia: Mossul, Rege din Goa: Şerban Tasian; Prinţul Ka­­door: Gh. Niculescu-Basu; Zeuhoris: Dinu Bădescu; Pifear: Lucian Nanu; Zizel, perceptor: I. Manolescu; Atar, ministru: D. Zavodnic; Nemea, vara regelui: Emilia Guţianu; Zelda, sora lui Zephor: Evanţia Costinescu; O ba­iaderă: Florica Popovici. Conducerea muzicală: Ion Nona Ottescu. In pauza I-a (ora ): Cărţi , şi Re­­viste. — Sport. ■ In pauza Il-a (ora ): Radio Jur­­naL 1 ~ 23-45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană- 23.56: Ultimele ştiri. 24.00—2.00: Concert nocturn de muzică franceză (discuri): Uvertură la ,,Regele Ysului”, de Lab­ (arch. Simfonică din Paris, dirij. de Colez,—»­O). Alii din „Damnaţiunea lui Faust** de Berlioz şi ,,Werther“ de Massenet, (voce: Georges Thill.—C.): Vari­aţi­uni Simfonice de Cesar Franck (pian: Gieseking şi Orch. Filarmonică din Londra, drij. de Wood.— C.): Scenă câmpenească din „Simfonia fanta­­stică** de Berlioz (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Weingartner—C.): Espana de Chabrier (orch. Operii Scala, din Milano, dirij. de Sabario.—. H.M.V.); Cake Walk de Debusy (orch. Simfonică dirij. de Ruhlmann.—Pat­­he); Impromptu caprice de Gabriel Pierna (harpă: Lily Laskin.-Graf. Scena de la fântâna din parc din ,,Pe­­leas și Melisanda” de Debussy (Mart­­he Nespoulous şi Alfred Maguenah—­­G.); Ucenicul vrăjitor, de Paul Dukas (orch.. Conservatorului din Paris, di­rij. de Gaubert. —C­); Ma mere l’oye, de Ravel (orch. Colonie, dirij. de Piero n.—C.); Suită bergamască, de De­bussy (pian. Gieseking.—C.). Baluri Soc. „Leonardo” a Studenţîlor In limba şi literatura Italiană, organizea­ză Duminecă 1 1Martie 1936, dela ora 5—12 p. xn., în Saloanele Şcoale Ita­liene (str. Luigi Cazzavillan, Nor. 28)­ un Matineu Dansant, sub patronajul Excelenţei Sale dr .Ugo Sola, Minis­trul I­ediei, .­ ,

Next