Curentul, aprilie 1936 (Anul 9, nr. 2932-2959)
1936-04-01 / nr. 2932
812 pagini) Birou juridic român la Berlin Import-Export Avocat Jean Jalova Consul onorific al României BERLIN u. W. 7, Unter den linden 67 SECTIA CARIILOR FUNDUARH judecătoria mixta haţeg ■No. 468/1936 p. f. Incheere Văzând cerera de radierea mentiunilor făcute potrivit legei lichidarei datoriilor agricole şi urbane de către Uricar Adam şi soţia din Văzând dispoziţiunile art. 27 din aceeaşi lege. DISPUNE : Fixează termen de înfăţişare pe ziua de 7 Aprilie 1936 pe când creditorul Antoniu Talacu creditorii interesaţi se citează în faţa Judecătoriei a se prezenta, că cererea ulterioară a nu se lua în considerare. Haţeg 20 Martie 1986. Haţeg 20 Martie 1936. Judecător şef, J. Postulache m. p. Pentru conf. Grefier, Indescifrabil JUDECĂTORIA MIXTA HAŢEG SECŢIA CĂRŢILOR FUNDUARE No. 462/1986 p. f. Văzând cererea Judeţului Hunedoara prin reprezentantul său advocat dr. Eugen Tatar Deva pentru aprobarea contractului de vindere cumpărare încheiat cu Torma Clara Alexa şi Abelino asupra imobilelor cuprinse în cărţile funduare ale comunei Sarmîsegetuza Nrfi 330, 334 şi 76-Pe baza dispoziţiunilor art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, Judecătoria DISPUNE Convocarea tuturor creditorilor ce au pretenţiuni contra debitorilor Tonia Clara, Alexa şi Abelino domiciliaţi în comuna Sarmîsegetuza în Camera de consiliu a Judecătoriei Haţeg pentru ziua de 7 Aprilie 1936 sub sancţiunea că cererea ulterioară a nu se lua în considerare. Judecător şef, J. Postulache m. p. Pentru conformitate: Grefier, Indescifrabil Jeluit la joc de cărţi CONSTANTA, 30. _ Eri s’a prezentat » chestură supusul turc Nuri 13 agi Memet, reclamând ca a fost acostat in turcii Ai Ibraim si Nur, Mamut din cartierul Tăbăcărieî, cari l-au dus într’o cârciumă şi l-au îmbătat. Apoi indem rgâ ndu-l si, joace cărţi, l-au jefuit de 9000 lei şi au dispărut. Ordonanţă 1936 Martie 7 Având in vedere cererea făcută de N. JBărascu, din Giurgiu, cu petiţia înreg. la No. 7988 din 936 prin care cere a se fixa un termen pentru vânzarea unui motor ,„Diesel Ghuelner” de 45 HP, sechestrat prin Procesul Verbal dresat în ziua de 5 Martie 1936 de către Gh. Georgescu, Portărel la lb. IIIOV; Având în vedere dispoziţiunile art. 16 al. b. din legea vânzării pe credit a maşinilor industriale, agricole şi autovehiculelor; Având în vedere lucrările din dosar din care se constată că s’au adus la îndeplinire toate formalităţile cerute de către sus citatul articol. Dispunem: Se fixează termenul de vânzare la 4 Aprilie 1936 pentru vânzarea unui motor „Diesel Ghuelner" de 45 HP, funcţionând cu motorină furnizat de fraţii Schiell din Braşov şi aflat în Bucureşti strada Olimpului No. 31, la atelierul mecanic C. Scheller şi care a fost sechestrat în mod definitiv prin procesul Verbal dresat în ziua de 5 Martie 1938 de către portărelul Gh. Georgescu de pe lângă Portăreii Trib. Ilfov, fixând preţul de la lei 32.000 (treizeci şi două mii) de la care va începe licitaţia. Vânzarea se va efectua la faţa tocului in strada Otimpului No. 31. Prezentă Ordonanţă se va publica in ziarul „Curentul”. Jude, (ss) Calleya Grefier (ss) M. JVlasiiu Grefa Judecătoriei Ocol 6 Bucureşti Prezenta copie fiind conformă cu originala aflată in dosarul acestei judecătorii cu No. 1258 din 936, se legalizează de noi. ‘ Grefier (ss) M. Mazilu Convocare Membrii Sindicatului actelor de notariat şi al mutualităţii de asigurare a avocaţilor dna Baroul Ilfov sunt convocaţi în adunare generală ordinară pentru ziua de 31 Martie 1936 ora 6 p. m. în sala actelor de notariat din Palatul de justiţie. Au dreptul ,la, vot numai domnii avocaţi cari nu se găsesc in tabloul de contravenţuni Şi membrii mutualităţii cari au vărsat sursa de. IpCO (Unamie) lei cota intangibilă. La ordinea de zi: 1. Darea de se arlă pe exerciţiul anului 1935 cu bilanţul de activitatea sindicatului şi mutualităţîi dela 1 Februarie 1935 până la 1 Februarie 1936. 2. Descărcarea consiliului de administraţie şi a comisiei cenzorilor de gestiunea lor dela 1 Februarie 1935—1 Februarie 1936. 3. Votarea bugetului anului 1936 la venituri şi cheltueli. 4. Alegerea de noui cenzori şi cenzori supleanţi pentru anul 1936 Dacă la ziua arătată mai sus nu se vor prezenta jumătate plus unul din numărul membrilor înscrişi la mutualitate şi sindicat cu dreptul de vot, Adunarea se va ine în ziua de 7 Aprilie 1936, în igelaş local, aceiaşi oră şi cu aceeaişi ordine de zi, înându-se hotării valabile cu orice număr de îmmbrî prezenţi în adunare fără o altă convocare, Prezenta convocare se va publica în ziarele „Curenud’’. ..Viitorul şi Legea şi afişa la sediul Sîndcatuluî, Mutualităţii şî Baronlui inform legei. Prşedintele consiliului de administraţie Traian Alesandrescu Secretar: Ioan Lupaşcu ParGirile noastre raţionale Co»isiuar© «lin pag. la țară, Capitala sau . m va asî. gura §1 mijloacele care ar mal ... - Jn »«VTrillTtl Ii A rămâne de rezolvat ^ a terenul^ specia_ bleroe, cea listului, După cum am arătat , dul precedent,^ etnografic trebuie să ^ variat."El trebuie să aiba ore considerabilă, deoarece ^ de stil deosebit și din din^1- «îurii ale țâr’4, nu pe » . S “una pe,» alta. Ele vor * rate la o anumita distanta, ^ da impresia ca trecem din cgiue într’alta si spre a separa presiile f&cute prin cladmile febru parc, enografic, „skansenul” din Stockholix are 29,7 ha., iar unul dintre cee mai recente muzee in aer liber, cel din Arnhcem, ex. sanda, are 30 tit. Dar să nu uităm, că aceste par citi, şi în deosebi cel din Stockholm, se află în mijlocul oraşului, pe o insulă, fapt ce nu permite proporţii mai mari. Parcul Etnografie din Chi are o suprafaţa de 130 jugăre şi astfel credem a nu greşi dacă cerem şi pentru viitorul parc al Capitalei cel puţin 150—200 jugăre. Acest teren apoi va trebui să fie extrem de variat, ca să putem re---------din diferite prezenta pe el fiecare zonă tipica diferite tip ^ ^ ttebm să fie ^ografică a ţării, regiunea mim-S deoarece fiecare regiune fsă, deluroasă, de şes şi dacă «s ast, ^ul să albe partea si putinţă, să. aibe. şi lacuri şi apr ţării va gpre orientare dâmtitoare ca astfel, fiecare clâdir, acel ' ' -'- - * -i,!« «• aşezată in cadrul natural al ’•p*!5trv^rrW\7tt âî rvnm, C6H5 pa cum am j artl„ colul precedent, terenul pare funcţiunea ei. De pildă, o biserică de lemn din Ardeal, va trebui aşezată pe vârful unei coline: o gospodărie din zona muntoasă a Munteniei sau Moldovei pe un teren accidentat; o moară trebuie aşezată lângă o apă curgătoare, iar o stână pe teren mai ridicat, în preajma unei păduri, spre a da impresia că ne aflăm în zona alpină; asemenea şi morile de dâns ale Basarabiei şi Dobrogei iarăşi cer un cadru specific acelei regiuni. Pe harta Bucureştilor am descoperit de multă vreme un loc rezervat pentru Parcul Naţional. Ne întrebam, dacă Primăria Capitalei, a consultat vreun specialist în ing. teile. de muzeologie etnografica din ţară sau din străinătate, atunci când a fixat locul terenului ? Pentru că nu e teamă, că terenul a a fost ales şi rezervat fără să se fi produs această consultaţie atât de necesară din punct de vedere ştiinţific şi muzeal.. Chiar săptămâna trecută am primit scrisoarea directorului celebrului Skansen din Stockholm, care ne asigură, că ar accepta cu plăcere o invitaţe spre a discuta la faţa loculuiroblemele parcurilor noastre naionale. Şi acum ajungem la chestunea principală: specialistul. Evident, ca în oricare realizare, chestia principalâ este omul, de care cupinde totul. Cine să facă acest parc etnografic al capitalei‘3 Fiind vorba de un parc etnografic, organizatorul acestei instituţii nu poate decât un etnograf cu experienţă îndelungată şi care a dat dovada că se pricepe şi e capabil să realizeze o astfel de operă. Parcurile etnogafice, tocmai pentru că expun obiectele in aer liber, cer o prejuuire tehnică şi mai aprofundată decât cea a conducătorilor muştelor care î şi păstrează obiectele in vitrine şi clădiri. Evident, pare natural pentru oricine ca imparc etnografic să nu poată fi făcut decit de un etnograf cu vaste ei moştinî muzeale. Lucrul e şi natural şi astfel se întâmplă in toată lumea. Nu însă la noi, undeavemnumeroşi savanţi cari fac specialitatea altuia la noi, nu găsim oameni fără scrupul şi simţul responsabilităţii, cari sunt gata oricând de a accepta orice funcţie, chiar dacă ea nu cade incompetenţa lor şi pentru care nu au nici o pregătire. ].nefiinţarea unui parc naţional mai cere in afară de vaste cunoştinţe de specialitate in domeniul etnografiei şi muzeologiei etnografice, şi îndelungatepregătiri şi o realizare treptată şi metodică. O spunem aceasta, pentru că avem informaţia de necrezut, că Primăria Capitalei are intenţia să pregătească acest parc etnografic în două luni, spre a o bata cu ocazia zonei Bucureştilor. Nu ştim dacă e adevărat acest proiect, dar, întrucât el de fapt s’ar adeveri, ar fi o nouă dovadă că nu avem pregătirea şi seriozitatea necesară a operelor mari şi deosebite, ci improvizăm şi compromitem, ca de atâtea ori cauze vrednice de o ambiţie şi munca stăruitoare a unei vieţi de om. Am arătat in articolul precedent. şi directori de muzee veniţi dela fcă toate celelalte parcuri etnografi, alte specialităţi, poate nicăieri "caise au fost rezultatul unei munci îndelungate. Cum am putea noi realiza, fără specialşti şi tară experienţă, In câteva tai, ceeace aim au realizat in decent? S’a măcinat destulă energie şi Sau risipit destule fonduri pentn improvizaţii în ţara aceasta şi nai ales astăzi, când mijloacele sunt „refuzate pentru nevoile vitale ale neamului, nu putem experimenta şi a compromite o operă culturală a cărei realizare este şi o cheste de demnitate naţională. Un parc etnografic este şi un monument al individudităţii noastre etnice, el nu poate fi improvizat şi compromis în cadrele unei expoziţii periodice. El trebuie să fie opera unei îndelungaţi chibzuinţe şi pregătire, prin colatorarea tuturor factorilor competenti, sprea realiza o operă durabili şi demna de civilizaţia noastră populară de multe ori milenară. : RoitiiîlMs Vuia »•** 8 M 3.9».ft 9•* „A bon en tarni eur salut...” (Continuare din pag. 1 a) merite atât de mari la cultura franceză, încât niciodată nu îl vom pune în cumpăna cu Constantines ciriaşi. Şi totuşi, oricât respect am avea noi pentru cultura şi dialectica lui Ch. Maurras, nu ne-am îngăduit să trimetem ambasadori pentru a depune ca martori în procesul lui. Avem o elementară decenţă, pentru tot ce priveşte treburile lăuntrice ale republicei franceze. Şi ar fi fost de dorit, ca şi procesul de la Chişinău, să nu se judece pe planul internaţional, ci pe planulrealităţilor noastre particulare. Asistăm însă, la o neruşinată aderenţă a unor intelectuali francezi, care prin scrisori în mărturii ne dau lecţii de opinii şi ne fac pedagogie socială. Oare aceasta să fie franţa marelui clasicism occidental pe care am cunoscut-o în primele descifrări ale culturii franceze? Franţa lui Phillipe Lamour şi a soţilor Lady este o parodie, o mască ipocrită pe care nu o putem privi decât cu scârbă şi cu reprobare. Din ce în ce mai puţin Franţa se dezinteresează de cultura şi de spiritul autentic al rasei care a făcut gloria atâtor secole de istorie universală. Pentru noi, care privim de departe conflictul din Renania, triumful lui Léon Blum, autorul moral şi material al condamnării lui Ch. Maurras, ne îndeamnă să dăm această replică. Nu avem nimic comun, nici cu Internaţionala învăţământului, care în Franţa a cucerit aderenţele majorităţii profesorilor din şcolile primare şi nici cu aceşti ambasadori ai comunismului, care, deşi sunt cetăţeni francezi, ne flutură cu neruşinare flamura roşie a anarhiei. Ei nu pot fi oaspeţii noştri, şi dacă sunt ambasadorii intelectualităţii franceze, cu atât mai rău. Ii renegăm. Noi am cunoscut o altă Franţă, şi pe aceasta o vedem din ce în ce mai rar. A bon entendeur salut!.. Nicolae Roşu Conferinţe i Gruparea Universitară Română pentru Societatea Naţiunilor, de sub preşedinţia de onoare a d-lui N. Titulescu, anunţă pentru Miercuri 1 Aprilie, la ora 5 p. m, a 8-a conferinţă din ciclul anului acesta, In sala Seminarului de Sociologie (Facultatea de Litere). Va vorbi d. O. A. Vlădea- RU despre. ..Ehinţîa. şi Socotim.. .$■>„ ★ D.., avocat L. Vasilescu-Valjan, va ţine o conferinţă despre ».Crima pasională“ Miercuri, 1 Aprilie a. c, la ora 9 seara, la Fundaţia Carol, în ciclul de conferinţe „A.M-A.“. * D. prof. Mihail Manoliescu va vorbi mâine. Miercuri,, 1 Aprilie, ora, 8 da. în sala Fundaţiei Dalles despre : ,,Spiritualitatea Statuăm contemporan”. CURENTUI Succesul unei cărţi despre România Cu prilejul participării României la Expoziţia Internaţionala, care a avut loc anul trecut la Bruxelles, cunoscuţi ziarist belgian d. Georges Detaîlle, redactor al jurnalului „Le Soir” a făcut să apară cu sprijinul Direcţiei Presei din Ministerul nostru de Externe, o interesantă lucrare intitulată „A travers la Roumaine Pittor**que”. - rea Scrisă de lin bun cunoscător al țării noastre,-al cărei oaste a fost de mai multe ori, judicios documentată și bogat ilustrată, cartea, d-lui Detaille, întregită cu douăsprezece acuarele datorite d-luî A. .liquide, s’a bucurat de un real succes în presa şi publicul belgian. u - , i.. -c Recent, Prîntr’o decizie a Consiliilor de Perfecţionare de pe lângă MînlsteruL da Instrucţie, al Belgien monografia asupra României a d-lui Detaille a fost recomandată tutulor şeoolor normale şi de învăţământ mediu. Dată fiind raritatea acestui proce- mân. aeu, faptul poate fi considerat ca o distincţie,deopotrivă, pentru d. Ostaîtie ca şi pentru ţara noastră. Dela Academia Română In şedinţa Intimă a Academiei Române dela 27 Marti© curent, d. Prof. N. Iorga a prezentat trei volume de Documente engleze dîn aniî 1782— 1836, adunate şi dăruite Academîei Române de d. D. N. Victori, Consilier la Legaţîunea României din Londra. D. N. Iorga a elogiat călduros eforturiie făcute de d. Critori pentru culegerea acestor documente atât de însemnate pentru istoriografia românească. Academia a primit cu vie mulţumire acest nou şi preţios dar din partea d-lui D. N. Clotori. Expoziţii — D-na Maria Giurdea-Steurer deschide expoziţia, de desemn şi pictură Miercuri 1 Aprilie la Ateneul Ro Concertul d-şoarelor Anghei Sâmbătă seara a avut loc in sala Dalles al doilea concert, dat de d.rele Lucia şi Viorica Anghei. Fuhnoul bucureştean amator de muzică franceză a venit de data aceasta tot atât de numeros: programul cuprindea bucăţi din tot repertorul de discuri şi decântăreţi de lieduri. D-ra Viorica Anghel a apărut într'un costum autentic Louis XV şi ne-a cântat melodii in stil de „bergerette” desfătându-ne cu cântece pine de delicateţe şi rafinament. Au fost apreciate în deosebi delicata melodie Nicolstic de Ravel, Melodia XVIII de Van Saanen Algi, precum și cele două melodii de Fr. Chagrin: „Lamour-voie." și „Les trois saisons”, pe cari a trebuit să le biseze după cererea generală. Apoi d-ra Lucia Acghă], apărând ca o artistă desăvârşită in aria liedului francez, a cântat melodii de Fauré, Jarnach, Debussy, Klingsor, trecând de la melodii vesele la melodii subtile şi pline de poezie cu o variaţie şi o stăpânire a întregei game de sentimente, care ne-a amintit pe N'non Valiin, in melodii moderne de Delettre şi Emer, etc. D-l.a Viorica Anghel, lăsând costumul de bergera şi aparându-ne într’o toaletă minunată de lume — a ştiut să facă să vibreze auditorul când cu melodii sentimentale când cu melodii glumeţe, ca un „petit béguin” les petits chapeaux, cu tot atât talent arta de a zice şi aceia de a cânta. Publicul a răsplătit pe ambele artiste cu aplauze şi coşuri minunate de flori, D. T. Cosma a ţinut acompaniamentul atât de clasic cât de jazz cu brio, complectând interpretarea aceasta atât de omogenă. In selecta asistenţă am remarcat pe d. ministru d’Ormesson, d. Spitzmuller, d.r.a şi d. Gigurtu, d-na şi d. Durma, d-na şi d. Seteanu, d-na şi d. ing. Russ, d-na şi d. ministru Nistor, d-na Magheru, d.na şi d. Vergheş, d-na Şi d. Marius Georgescu, d-na Soenescu, d-na Băicoianu, d-na Boldur Voinescu, d-na Paţac, dana şi d. Vasiliu, d-na Cerkez, d-na Berceanu, dr. Algu, d. Somok, d-na Boro Berendey, Risorgimentul italian Conferinţa d-lui prof. Gianola la Institutul de cultură italiană O interests conferinţă despre, turitate, ,seriozitate,, devaloare „Risorgimentul itan“ (epoca de renaştere naţională a Italiei) a d-lui Gianola, prof. la Institutul de cultură italiană a avutlc Sâmbătă. Conferenţiarul a început prin a face un scurt curs de istorie politică a Italiei în secolul al XIX, a acelui secol care a văzut formându-se unitatea statului naţional, astăzi aşa de coropaci şi dinamic capabil să dea lumii un minunat spectacol de maturitate, seriozistă, de voică. Pornind de la constatarea că la finele secolului XVIII erau de-acum coapte în conştiinţa poporului italian aspiraţiile către unitatea politică, ca consecinţă naturală a istoriei sale care a pregătit şi format unitatea spirituală, conferenţiarul a aratat că procesul istoric de rezolvare a problemelor de lbertate, de independenţă şi unitate a fost întrerupt în desfăşurarea sa de Revoluţia franceză şi de politica napoleoniană care dealtminteri a lăsat în peninsulă germenii unei revolri a conştiinţei naţionale, germeni care zadarnic cuprinși în politica Stei Alianțe, reprezentată în Italia de apăsătoarea stăpânire habsburgică, trebuia să dea rezultate în perioada de la 1815 la 1870. Interesantul roman al celui B. JORDAN NORMALIST» se bucură de o excelentă primire din partea publicului. Sunt pagini frumoase a căror sinceritate înteţeşte continuu cu-riozitatea lectorului. Perfect cunoscător al mediului pe care îl descrie, autorul redă minunat atmosfera internatului şi psihologia viitorilor luminători ai satelor • MMW« WM«« Societatea Anglo-Română de sub preşedinţia d-nei N. Titulescu anunţă conferinţa d-lui GRIGORE GAFENCU despre PRESTIGIUL BRITANIC [Conferinţa se va ţine joi 2 Aprilie, ora 9 seara în Aula Academiei de Înalte Studii Comerciale, Piața | | ! Romană. Intrarea liberă Filarmonica Joi seara (2 Aprilie) va fi la Ateneu concertul simfonic dat de orchestra Filarmonica a Fundaţiilor Culturale Regale, sub conducerea maestrului George Georgescu şi cu concursul celebrului pianist rus Alexandre Uninsky, laureatul premiului ,,Chopin“ decernat acum 6 ani la Varşovia, Alexandre Oninsky va interpreta acompaniat de orchestră, două concerte: acela de Mozart (în ,,la major") şi acela de Liszt. Restul programului cuprinde Poemul simfonic „O viaţă de erou“ ,de Rich. Strauss şi două tablouri simfonice din suita ,,Iberia‘‘ de Albeniz, „La Fête Dieu â Séville“ șî „Navarra". MiBfottri I Atarilie 8838 CALENDAR Mărfi 31 Nartie 1936 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor "(1378). CAT.I S-ta Balbina. PROT. Enoch. ISR.în Nissan 5696. MAIL: 3 Muharem 1355. OPERA, seara ora 8,30: „Balul mascat”. NAȚIONAL, seara ora 8,30: „Un biet moşneag şi un Doge". REGINA MARIA, seara ora 9: ,,Inima'’. ALHAMBRA, seara ora 9: „Aihambruna nebuna”, VESEL, seara ora 9: „Aero-Găeşti”. MAJESTIC, seara ora 9: „Fraţii Siamezi”, LIGA CULTURALA, seara ora 9: „Prostul”. CAPITOL: „O noapte la Operă" cu fraţii Marz. TRIANON; „Pasiunea mea" cu Marlene Dietrich şi Gary Cooper. ARO: .Timpuri noni" cu Charlie Chaplin. REGAL: „Mayerling" cu Charles Boyer şi Danielle Darrieux. VOX: „Staţia Dragostei" cu Paul Hörbiger şi ultimul jurnal. SELECT: „Maria Baskiertseil şi „Tovarăşii”. SAVOY: „Regele detectivilor” cu Cămilă Hora Georg Alexander şi Music Hall. ROXY: „O noapte la Operă” cu Iraţîs Marz, A.R.P.A.; „Secretul lui Budha” cu Warner Oland, SCALA: „Samson" cu Harry Baur şi Gaby Morlay şi Jurnal FEMINA; „Denunţătorul" cu Victor Mc. Lagren şi „Iubirea lor" cu Charles Boyer, BOULEVARD PAI,ACE: spaima Africei”. , FORUM: „Königsmark” şi flăcări”. OMNIA: „Königsmark” şi conjugală". DARLY: „Vraja tinereţei” şi „Nopţi moscovite” cu Annabella. CORSO: „Mazurca” de Wily Forst cu Pola Negri. CITY: „Stradivarius'' cu Gustav Fröhlic şi „Miracolul vieţii” cu King Vidor. BIZANTIN: „Buffalo-Bill, operă complectă. LIDO: Payl Kemps în „Mătuşa Kd Charley" şi „Un vis de iubire” Charlotte, SOSB. FRANKLIN: „Juanita” şi „Shangai”. MANON: „Femeia cu părul roşu” ca Charles Boyer şi Joan Harlow şi „Parada albă” cu John Boles şi Loreta Young. MARNA: Ana Sten şi Frederic March în „îngerul întunericului” şi două completări Silly colorate. MARCONI: „Armele veghează" jurnal şi trupa Titi Mihălescu. VOLTA BUZEŞTI: „Tot oraşul vorbeşte” cu Edward Robinson şi „Noaptea visurilor mele” cu Lilian Harvey. DIANA: „Călăreţul fără nervi" cu John Wayne şi „Micul colonel’, cu Shirley; Temple. MODEL: „Supune-te legii” cu Leo Carillo şi „Prizonierul” LIA; Claudette Colbert în „Parodie veţii” şi „Blitz-Blank” cu Anni; Ondra. KISELEFF; Frederick March în „Bea, venite CeiUni şi Anny Ondra In „Zero la purtare”. AMERICAN: Anni May Wong şi Fritz Kortner în „ASi,baba” şi „Ducele de fier”. SPLENDID: „Armele veghează” cu Ascabella şi „Extraordinarul Mister Rugles”, DICHNJ; „Episode” cu Paula Wessely şi „Caravana” cu Charles Boyer. TOMIS: „Vreau să mă mărit” cu Glau,dele Colbert şi „Extraordinarul Joe” cu Joe Brown, IZLANDA: „Mazurka” cu Pola Negri Regia Willy Forst, MILANO: „Ana Karenina" cu Greta Garbo şi Frederic March şi „Singur* pe lume” cu Shirley Temple, BOLERO: „Cruciadele” cu Lorets Young şi „Operatorul de la operă", RAHOVA: „Meropolitan” cu Lawrance Tibeti şi „Secretul mumiei” cu Warner Oland, ODEON: „Crinul din mocirlă” cu Silvia Sidney şi „Fica rozelor” cu John Boles, VOLGA: „Odifornia” cu Harry Baur şi „Inamicul public nr. 1”. REGELE FERDINAND: „Vulturul din California” şi „Doamna porunceşte” cu Richard Cromwell, SIC: „Cuceritorii", „Misterul unei nopţi", „Sili Simphonie" şi „Mickey Mouse”. COTROCENI: „Episode” şi „Stradivarius”. ORFEU: „Pe mările Chinei“ şi „Blonda Carmen". PAX: „Drumul vieţii şî „Avionul fantomă’. PACHE: „Străjerii Africei* şi „Nopţi moscovite”. ■ DORY: „Masacrul”, Caztilji şi privighetoarea” şi trupa de reviste. .Con. cu CENTRAL: „Pe mării? Chinei’ voi fi în flăcări'’ şi artişti. „Zongo „Cerul în „Eroare jN$$Scdio^% / Marţi 31 Martie 193© 1875 m RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării, 12.35: Concert de prânz. Orchestra Iancu Constantinescu şi Mirceacanto. S a dus, să nu mai vorbim de ea-romanţa de Râsescu. Arii naţionale; Viena Veselă-vals de Komzak; Leana-dans naţional de Şerbănescu; Te-am supărat-tango de Richard; Avii naţionale. 13.30: Continuarea concertului: Vă invităm la dans- potpuriu de Plessow; Iţi mai aduci aminte Doamna-formanţă de Ferme; Foaie verde lin pelin; Să nu se pierdem 19.30: Muzică de dans — Jazzul James Kox şi J. Moscopal-canto; Aio Radio România, fox de Albin; Tu eşti steaua mea, fox de Brown' Am iipresia că glumeşti, fox- Brown; Pentru d-ta raaaam, fox Vaisiescu, aranjat aerica; Bgo,in fantezie de jazz de Manfred. 20.00: Radio-jurnal: Viaţa culturală şi artistică. 20 15: Continuarea muzicii de dana Havana-tango de Edy Roman; Puneţi caii să gonească, tango de scha piroff; Ritmul Broadway-luui, fox de Brown; Milenberg Joys, aranjat de Sica; Sa stins pe drum un felinar de Sclearov-Maximilan; Rapsodie romană, fantezie de Jazz de Eugen Singer; Sânge Spaniol, pasa vreme-a supâraţi-siow de Vasilescu; dodie de Winkler; Duke, fox de For-Stephanie-gavoui de Czibulka; Ochii tăi au lăcrămat-tango de Conmescu-Demetriăi; Arii naţionale. 14.30" Continuarea concertului; Comoara mea-vals de Becucci; Lacul codrilor romanţă de Ionescu Milano; Bucureştiul meu iubit, de Vasilescu; Arii naţionale. 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură din volumul „Ginta latină" de P. Milinescu. 18-20: Concerte violoncel. Lingi ativa: Ciaccona, di Vitali Silva; Meditaţie, de Bloch; Dans spaniol din „Viaţa e scurtă“ de De Falia Kresler: Nocturnă m ai bemol, de Chopin; Cântecul fusuli, de Mendelli da Sîlva; Legendă de Franzi: Dans sicilian din baletul ..la Giara“, de Gaaella S.lva, 19,15. Străbătătorul misterelor Asiei: Sven Hedin dec. s. Antonescu, sitna primul bal, de Mecca Marian; Cântecul dejunului, Box de Brown. UNIVERSITATEA RADIO 21.00: Rolul insectelor in viaţa plantelor de Prof. I. Simionescu. 21.20: Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobesci. Cluj: Simfonia 6-a (Patetica) to Ceaikowsky; Mică suită de Claude Debussy: a) In barcă; b) Cortegii; O Menuet; d) Balet. 22.30: Radio-turna.1. Sport. 22.45: Continuarea concertului Simfonic: Concert vn la minor pentru pian și orchestră de Schumann (solistă: D-na luu Fotino-Negru); Uvertură la „Tanhauser” de Wagner. 23.35: Concert nocturn al orchestrei Jean Marcu, retransmis de la restaurantul Gambrinus. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultime știri. 24.00—0.30: Continuarea concertului nocturn. „Mélanges linguistiques“ Linguistica românească nebătbuneaşte în ciuda vitregiei, conditiţinila ei de funcţionare, câteva eforturi, şi trude, întru totul, îndemnătoare şi,ea înaltă nădejde. Dintre acestea face parte şi fa loc de cinsie — activitatea d-lui. A. Graur un distins cercetător şi o cuprinzătoare viziune, științifică. Sub titlul „Mélanies linguîstique*5” a întrunit de curând într’un volum compact, un mare număr din articolele sale, risipite prin revistele, de specialitate, cele mai multe streine: „Revue de philologîe”, „Bulletin de la société de linguistique de Partie, „Grai şî suflet“, România“ etc. Deosebit de prelioase aceste studii arau greu de găsit iar faptul de a fi fost strânse laolaltă va fi primit, cu justificate satisfacţii de toţi cercetători! . I In „Mélanges HnSuisiique«’’ se...ti glîndesc variatele preocupări ale â.H A Graur în domeniul linguistics fenerale, în cel al latinității și al lim'sf fCOMUiiC*.