Curentul, aprilie 1936 (Anul 9, nr. 2932-2959)

1936-04-01 / nr. 2932

8­­12 pagini) Birou jurid­ic român la Berlin I­mport-Export Avocat Jean Jalova Consul onorific al României BERLIN u­. W. 7, Unter den linden 67 SECTIA CARIILOR FUNDUARH judecătoria mixta haţeg ■No. 468/1936 p. f. Incheere Văzând cerera de radierea ment­iunilor făcute potrivit legei lichi­darei datoriilor agricole şi urbane de către Uricar Adam şi soţia din Văzând dispoziţiunile art. 27 din aceeaşi lege. DISPUNE : Fixează termen de înfăţişare pe ziua de 7 Aprilie 1936 pe când cre­ditorul Antoniu Talacu creditorii interesaţi se citează în faţa Jude­cătoriei a se prezenta, că cererea ulterioară a nu se lua în conside­rare. Haţeg 20 Martie 1986. Haţeg 20 Martie 1936. Judecător şef, J. Postulache m. p. Pentru conf. Grefier, Indescifrabil JUDECĂTORIA MIXTA HAŢEG SECŢIA CĂRŢILOR FUNDUARE No. 462/1986 p. f. Văzând cererea Judeţului Hune­doara prin reprezentantul său ad­vocat dr. Eugen Tatar Deva pen­tru aprobarea contractului de vin­dere cumpărare încheiat cu Torm­a Clara Alexa şi Abelino asupra imo­bilelor cuprinse în cărţile fundua­­re ale comunei Sarmîsegetuza N­rfi 330, 334 şi 76-Pe baza dispoziţiunilor art. 27 din legea pentru lichidarea dato­riilor agricole şi urbane, Judecătoria DISPUNE Convocarea tuturor creditorilor ce au pretenţiuni contra debitori­lor Tonia Clara, Alexa şi Abelino domiciliaţi în comuna Sarmîsege­­tuza în Camera de consiliu a Ju­decătoriei Haţeg pentru ziua de 7 Aprilie 1936 sub sancţiunea că cererea ulterioară a nu se lua în considerare. Judecător şef, J. Postulache m. p. Pentru conformitate: Grefier, Indescifrabil Jeluit la joc de cărţi CONSTANTA, 30. _ Eri s’a pre­zent­at » chestură supusul turc Nuri 13 agi Memet, reclamând ca a fost acostat in turcii Ai­ Ibraim si Nur, Mamut din cartierul Tă­­băcărieî, cari l-au dus într’o câr­ciumă şi l-au îmbătat. Apoi indem rgâ ndu-l si, joace cărţi, l-au jefuit de 9000 lei şi au dispărut. Ordonanţă 1936 Martie 7 Având in vedere cererea făcută de N. JBărascu, din Giurgiu, cu pe­tiţia înreg. la No. 7988 din 936 prin care cere a se fixa un termen pen­tru vânzarea unui motor ,„Diesel Ghuelner” de 45 HP, sechestrat prin Procesul Verbal dresat în ziua de 5 Martie 1936 de către Gh. Geor­gescu, Portărel la l­b. IIIOV; Având în vedere dispoziţiunile art. 16 al. b. din legea vânzării pe credit a maşinilor industriale, agri­cole şi autovehiculelor; Având în vedere lucrările din do­sar din care se constată că s’au adus la îndeplinire toate formali­tăţile cerute de către sus citatul articol. Dispunem: Se fixează termenul de vânzare la 4 Aprilie 1936 pentru vânzarea unui motor „Diesel Ghuelner" de 45 HP, funcţionând cu motorină fur­nizat de fraţii Schiell din Braşov şi aflat în Bucureşti strada Olim­pu­­lui No. 31, la atelierul mecanic C. Scheller şi care a fost sechestrat în mod definitiv prin procesul Ver­­bal dresat în ziua de 5 Martie 1938 de către portărelul Gh. Georgescu de pe lângă Portăreii Trib. Ilfov, fixând preţul de la lei 32.000 (trei­zeci şi două mii) de la care va în­cepe licitaţia. Vânzarea se va efectua la faţa tocului in strada Otimpului No. 31. Prezentă Ordonanţă se va publi­ca in ziarul „Curentul”. Jude, (ss) Calleya Grefier (ss) M. JVlasiiu Grefa Judecătoriei Ocol 6 Bucureşti Prezenta copie fiind conformă cu originala aflată in dosarul acestei judecătorii cu No. 1258 din 936, se legalizează de noi. ‘ Grefier (ss) M. Mazilu Convocare Membrii Sindicatului actelor de notariat şi al mutualităţii de asi­gurare a avocaţilor dna Baroul Il­fov sunt convocaţi în adunare ge­nerală ordinară pentru ziua de 31 Martie 1936 ora 6 p. m. în sala actelor de notariat din Palatul de justiţie. Au dreptul ,la, vot numai domnii avocaţi cari nu se­ găsesc in ta­bloul de contravenţuni Şi mem­brii mutualităţii cari au vărsat sursa de. IpCO­ (Unamie) lei cota intangibilă. La ordinea de zi: 1. Darea de se arlă pe exerci­­ţiul anului 1935 cu bilanţul de ac­tivitatea sindicatului şi mutuali­­tăţîi dela 1 Februarie 1935 până la 1 Februarie 1936. 2. Descărcarea consiliului de ad­ministraţie şi a comisiei cenzori­lor de gestiunea lor dela 1 Febru­arie 1935—1 Februarie 1936. 3. Votarea bugetului anului 1936 la venituri şi cheltueli. 4. Alegerea de noui cenzori şi cenzori supleanţi pentru anul 1936 Dacă la ziua arătată mai sus nu se vor prezenta jumătate plus unul din numărul membrilor îns­crişi la mutualitate şi sindicat cu dreptul de vot, Adunarea se va ine în ziua de 7 Aprilie 1936, în igelaş local, aceiaşi oră şi cu acee­aişi ordine de zi, înându-se hotă­­rii valabile cu orice număr de îmmbrî prezenţi în adunare fără o altă convocare, Prezenta convocare se va publi­ca în ziarele „Curenud­’’. ..Viito­rul­ şi Legea şi afişa la sediul Sîndcatuluî, Mutualităţii şî Baron­lui inform legei. Prşedintele consiliului de administraţie Traian Alesandrescu Secretar: Ioan Lupaşcu ParGirile noastre raţionale Co»isiuar© «lin pag. l­a țară, Capitala sau . m va asî. gura §1 mijloacele care ar mal­­ ... - Jn »«VTrillTtl Ii A rămâne de rezolvat ^ a terenul^ specia_ bleroe, cea listulu­i, După cum am arătat , dul precedent,^ etnografic trebuie să ^ va­­riat."El trebuie să aiba o­re considerabilă, deoarece ^ de stil deosebit și din din^1- «îurii ale țâr’4, nu pe » . S “una pe,» alta. Ele vor * rate la o anumita distanta, ^ da impresia ca trecem din c­giu­e într’alta si spre a separa presiile f&cute prin cladmile febru parc, enografic, „skansenul” din Stockholix are 29,7 ha., iar unul dintre cee mai recente mu­zee in aer liber, cel din Arnhcem­, ex. sanda, are 30 tit. Dar să nu uităm, că aceste par citi, şi în deosebi cel din Stockholm, se află în mijlocul oraşului, pe o insulă, fapt ce nu permite proporţii mai mari. Parcul Etnografie din Chi are o suprafaţa de 130 jugăre şi astfel credem a nu greşi dacă cerem şi pentru vii­torul parc al Capitalei cel puţin 150—200 jugăre. Acest teren apoi va trebui să fie extrem de variat, ca să putem re­---------din diferite prezenta pe el fiecare zonă tipica diferite tip ^ ^ ttebm să fie ^ografică a ţării, regiunea mim-S deoarece fiecare regiune fsă, deluroasă, de şes şi dacă «s ast, ^ul să albe partea si putinţă, să. aibe. şi lacuri şi apr ţării va gpre orientare dâmtitoare ca astfel, fiecare clâdir, acel ' ' -'- - * -i,!« «• aşezată in cadrul natural al ’•p*!5trv^rrW\7tt âî rvnm, C6H5 pa cum am j artl„ colul precedent,­ terenul pare funcţiunea ei. De pildă, o biserică de lemn din Ardeal, va trebui aşe­zată pe vârful unei coline: o gos­podărie din zona muntoasă a Mun­teniei sau Moldovei pe un teren accidentat; o moară trebuie aşe­zată lângă o apă curgătoare, iar o stână pe teren mai ridicat, în preajma unei păduri, spre a da impresia că ne aflăm în zona al­pină; asemenea şi morile de dâns ale­ Basarabiei şi Dobrogei iarăşi cer un cadru specific acelei re­giuni. Pe harta Bucureştilor am desco­perit de multă vreme un­ loc re­zervat pentru Parcul Naţional. Ne întrebam, dacă Primăria Capitalei, a consultat vreun specialist în ing. teile­­. de muzeologie etnografica din ţară sau din străinătate, atunci când­­ a fixat locul terenului ? Pentru că nu­ e teamă, că terenul a a fost ales şi rezervat fără să se fi produs această consultaţie atât de necesară din punct de vedere ştiinţific şi muzeal.. Chiar săptă­mâna trecută am primit scrisoarea directorului celebrului Skansen din Stockholm, care ne asigură, că ar accepta cu plăcere o invitaţe spre a discuta la faţa locului­roble­­mel­e parcurilor noastre naionale. Şi acum ajungem la chestunea principală: specialistul. Evident, ca în­ oricare realizare, chestia prin­­cipalâ este omul, de care cupind­e totul. Cine să facă acest parc et­nografic al capitalei‘3 Fiind vorba de un­ parc etnografic, organizato­rul acestei instituţii nu poate­­ decât un etnograf cu experienţă în­delungată şi care a dat do­vada că se pricepe şi e capabil să realizeze o astfel de operă. Parcurile etnoga­­fice, tocmai pentru că expun o­­biectele in aer liber, cer o prejuu­­­ire tehnică şi mai aprofundată decât cea a conducătorilor muşte­lor care î şi păstrează obiectele in vitrine şi clădiri. Evident, pare na­tural pentru oricine ca im­parc et­nografic să nu poată fi făcut decit de un etnograf cu vaste ei moştinî muzeale. Lucrul e şi natural şi ast­fel se întâmplă in toată lumea. Nu însă la noi, unde­­avem­­numeroşi savanţi cari fac specialitatea altuia la noi, nu găsim oameni fără scru­pul şi simţul responsabilităţii, cari sunt gata oricând de a accepta o­rice funcţie, chiar dacă ea nu cade­ in­competenţa lor şi pentru care nu au nici o pregătire. ].ne­fiinţarea unui parc naţional mai cere in afară de vaste cunoştinţe de specialitate in domeniul etno­grafiei şi muzeologiei etnografice, şi îndelungate­­pregătiri şi o reali­zare treptată şi metodică. O spu­nem aceasta, pentru că avem in­formaţia de necrezut, că Primăria Capitalei are intenţia să pregăteas­că acest parc etnografic în două luni, spre a o bata cu ocazia zo­nei Bucureştilor. Nu ştim dacă e adevărat acest proiect, dar, în­trucât el de fapt s’ar adeveri, ar fi o nouă dovadă că nu avem pre­gătirea şi seriozitatea necesară a o­perelor mari şi deosebite, ci impro­vizăm şi compromitem, ca de a­­tâtea ori cauze vrednice de o am­biţie şi munca stăruitoare a unei vieţi de om. Am arătat in articolul precedent­. şi directori de muzee veniţi dela fcă toate celelalte parcuri etnografi, alte specialităţi, poate nicăieri "caise au fost rezultatul unei munci îndelungate. Cum am putea noi realiza, fără specialşti şi tară ex­perienţă, In­ câteva tai, ceeace aim au realizat in decent? S’a măcinat destulă energie şi Sau risipit des­tule fonduri pentn improvizaţii în ţara aceasta şi nai ales astăzi, când mijloacele sunt „refuzate pen­tru nevoile vitale ale neamului, nu putem experimenta şi a compromi­te o operă culturală a cărei rea­lizare este şi o cheste de demni­tate naţională. Un parc etnografic este şi un monument al individudităţii noas­tre etnice, el nu poate fi improvi­zat şi compromis în cadrele unei expoziţii periodice. El trebuie să fie opera unei îndelungaţi chibzuinţe şi pregătire, prin colatorarea tutu­ror factorilor competenti, spre­­a realiza o operă durabili şi demna de civilizaţia noastră populară de multe ori milenară. : RoitiiîlMs Vuia »•** 8 M 3.9».ft 9•* „A bon en tarni eu­r salut...” (Continuare din pag. 1­ a) merite atât de mari la cultura fran­ceză, încât niciodată nu îl vom pune în cumpăna cu Constantines ciriaşi. Şi totuşi, oricât respect am avea noi pentru cultura şi dialecti­ca lui Ch. Maurras, nu ne-am în­găduit să trimetem ambasadori pentru a depune ca martori în pro­cesul lui. Avem o elementară decenţă, pen­tru tot ce priveşte treburile lăun­trice ale republicei franceze. Şi ar fi fost de dorit, ca şi procesul de la Chişinău, să nu se judece pe planul internaţional, ci pe planul­­realităţilor noastre particulare. A­­sistăm însă, la o neruşinată ade­renţă a unor intelectuali francezi, care prin scris­ori în mărturii ne dau lecţii de opinii şi ne fac peda­gogie socială. Oare aceasta să fie franţa marelui clasicism occiden­tal pe care am cunoscut-o în pri­mele descifrări ale culturii france­ze? Franţa lui Phillipe Lamour şi a soţilor Lady este o parodie, o mas­că ipocrită pe care nu o putem pri­vi decât cu scârbă şi cu reprobare. Din ce în ce mai puţin Franţa se dezinteresează de cultura şi de spiritul autentic al rasei care a fă­cut gloria atâtor secole de istorie universală. Pentru noi, care privim de departe conflictul din Renania, triumful lui Léon Blum, autorul moral şi­ material al condamnării lui Ch. Maurras, ne îndeamnă să dăm această replică. Nu avem ni­mic comun, nici cu Internaţionala învăţământului, care în Franţa a cucerit aderenţele majorităţii pro­fesorilor din şcolile primare şi nici cu aceşti ambasadori ai comunismu­lui, care, deşi sunt cetăţeni fran­cezi, ne flutură cu neruşinare fla­mura roşie a anarhiei. Ei nu pot fi oaspeţii noştri, şi dacă sunt amba­sadorii intelectualităţii franceze, cu atât mai rău. Ii renegăm. Noi am cunoscut o altă Franţă, şi pe acea­sta o vedem din ce în ce mai rar. A bon entendeur salut!.­. Nicolae Roşu Conferinţe­ i­ Gruparea Universitară Română pentru Societatea Naţiunilor, de sub preşedinţia de onoare a d-lui N. Ti­tulescu, anunţă pentru Miercuri 1 A­­prilie, la ora 5 p. m­, a 8-a conferinţă din ciclul anului acesta, In sala Se­minarului de Sociologie (Facultatea de Litere). Va vorbi d. O. A­. Vlădea- RU despre. ..Ehinţîa. şi Socotim.. .$■>„ ★ D.., avocat L. Vasilescu­-Valjan­, va ţine o conferinţă despre ».Crima pa­sională“ Miercuri, 1 Aprilie a. c, la ora 9 seara, la Fundaţia Carol, în­ ci­clul de conferinţe „A.M-A.“. * D. prof. Mihail Manoliescu va vorbi mâine. Miercuri,, 1 Aprilie, ora, 8 d­a. în sala Fundaţiei Dalles despre : ,,Spiritualitatea Statuăm­ contempo­ran”. C­UR­ENTUI Succesul unei cărţi despre România Cu prilejul participării României la Expoziţia Internaţionala, care a avut loc anul trecut la Bruxelles, cu­noscuţi ziarist belgian d. Georges De­­taîlle, redactor al jurnalului „Le Soir” a făcut să apară cu sprijinul Direc­ţiei Presei din Ministerul nostru de Externe, o interesantă lucrare intitu­lată „A travers la Roumaine Pittor**­­que”. - re­­­a Scrisă de lin bun cunoscător al ță­rii noastre,-al cărei­ oaste a fost de mai multe ori, judicios documentată și bogat ilustrată, cartea, d-lui Deta­il­­le, întregită cu douăsprezece acuarele datorite d-l­uî A. .liquide, s’a bucurat de un real succes în presa şi publicul belgian. u - , i.. -c Recent, Prîntr’o decizie a Consilii­lor­ de Perfecţionare de pe lângă Mî­­nlsteruL da Instrucţie, al Belgien mo­nografia asupra­ României a d-lui De­­taille a fost­ recomandată tutulor şeo­olor normale şi de învăţământ­­ me­diu. Dată fiind raritatea acestui proce- mân. aeu, faptul poate fi considerat ca o distincţie,­deopotrivă, pentru d. Os­­taîtie ca şi pentru ţara noastră. Dela Academia Română In şedinţa Intimă a Academiei Ro­mâne dela 27 Marti© curent, d. Prof. N. Iorga a prezentat trei volume de Documente engleze dîn aniî 1782— 1836, adunate şi dăruite Academîei Române de d. D. N. Victori, Consilier la Legaţîunea României din Londra. D. N. Iorga a elogiat călduros e­­forturiie făcute de d. Critori pentru culegerea acestor documente atât de însemnate pentru­ istoriografia româ­nească. Academia a primit cu vie mulţumi­re acest nou şi preţios dar din partea d-lui D. N. Clotori. Expoziţii — D-na Maria Giu­rdea-Steurer deschide expoziţia, de desemn şi pic­tură Miercuri 1 Aprilie la Ateneul Ro­ Concertul d-şoarelor Anghei Sâmbătă seara a­­ avut loc in sala Dalles al doilea concert, dat­ de d.rele Lucia şi Viorica Anghei. Fuhn­oul bucureşte­an amator de muzică franceză a venit de data acea­­sta tot atât de numeros: programul cu­prindea bucăţi din tot repertor­ul de discuri şi de­­cântăreţi de lieduri. D-ra Viorica Anghel a apărut într'un cos­tum autentic Louis XV şi ne-a cân­tat melodii in stil de „bergerette” des­­fătându-ne cu cântece pine de delica­teţe şi rafinament. Au fost apreciate în deosebi delicata melodie Nicolstic de Ravel, Melodia XVIII de Van Saa­­nen Algi, precum și cele două melo­dii de Fr. Chagrin: „Lamour-voie." și „Les trois saisons”, pe cari a tre­buit să le biseze după cererea generală. Apoi d-ra Lucia Acghă], apărând ca o artistă desăvârşită in aria liedului francez, a cântat melodii de Fauré, Jarnach­, Debussy, Klingsor, trecând de la melodii vesele la melodii subtile şi pline de poezie cu o variaţie şi o stăpânire a întregei game de senti­mente, care ne-a amintit pe N'non Valiin, in melodii moderne de Delet­­tre şi Emer, etc. D-l.a Viorica Anghel, lăsând costu­mul de bergera şi aparându-ne într’o toaletă minunată de lume — a ştiut să facă să vibreze auditorul când cu melodii sentimentale când cu melodii glumeţe, ca un „petit béguin” les pe­­tits chapeaux, cu tot atât talent arta de a zice şi aceia de a cânta. Publicul a răsplătit pe ambele artis­te cu aplauze şi coşuri minunate de flori, D. T. Cosma a ţinut acompania­mentul atât de clasic cât de jazz cu brio, complectând interpretarea aceas­ta atât de omogenă. In selecta asistenţă am remarcat pe d. ministru d’Ormesson, d. Spitzmuller, d.r.a şi d. Gigurtu, d-na şi d. Durma, d-na şi d. Seteanu, d-na şi d. ing. Russ, d-na şi d. ministru Nistor, d-na Magheru, d.na şi d. Vergheş, d-na Şi d. Mariu­s Georgescu, d-na Soenescu, d-na Băicoianu, d-na Boldur Voines­­cu, d-na Paţac, dana şi d. Vasiliu, d-na Cerkez, d-na Berceanu, dr. Alg­u, d. Somok, d-na Boro Berendey, Ri­sorgi­mentul italian Conferinţa d-lui prof. Gianola la Insti­tutul de cultură italiană O interests conferinţă despre, turitate, ,seriozitate,, de­­valoare „Risorgimentul ita­n“ (epoca de renaştere naţională a Italiei) a d-lui Gianola, prof. la Institutul de cul­tură italiană a avut­­l­­c Sâmbătă. Conferenţiarul a început prin a fa­ce un scurt curs de istorie politică a Italiei în secolul al XIX, a acelui secol care a văzut formându-se uni­tatea statului naţional, astăzi aşa de coropaci şi dinamic capabil să dea lumii un minunat spectacol de ma­turi­tate, seriozistă, de voică. Pornind de la constatarea că la fi­nele secolului XVIII erau de-acum coapte în conştiinţa poporului ita­lian aspiraţiile către unitatea politi­că, ca consecinţă naturală a istoriei sale care a pregătit şi format uni­tatea spirituală, conferenţiarul a a­­ratat că procesul istoric de rezolva­re a problemelor de lbertate, de independenţă şi unitate a fost în­trerupt în desfăşurarea sa de Revo­luţia franceză şi de politica napoleo­­niană care dealtminteri a lăsat în pe­ninsulă germenii unei revolri a con­ştiinţei naţionale, germeni care za­­darnic cu­prinși în politica S­tei Ali­anțe, reprezentată în Italia de apăsă­toarea stăpânire habsburgică, trebuia să dea rezultate în perioada de la 1815 la 1870. Interesantul roman al celui B. JORDAN NORMALIST» se bucură de o excelentă primire din partea publicului. Sunt pagini frumoase a căror sinceritate înteţeşte continuu cu-­­riozitatea­ lectorului. Perfect cunoscător al mediului pe care­ îl descrie, autorul redă minunat atmosfera internatului şi psihologia viitorilor luminători ai satelor • MMW« WM«« Societatea Anglo-Română de sub preşedinţia d-nei­­ N. Titulescu anunţă conferinţa d-lui­ GRIGORE GAFENCU despre PRESTIGIUL BRITANIC [Conferinţa se va ţine joi 2 Aprilie, ora 9 seara în Aula Academiei de Înalte Studii Comerciale, Piața | | ! Romană.­­ Intrarea liberă Filarmonica Joi seara (2 Aprilie) va fi la Ate­neu concertul simfonic dat de orche­stra Filarmonica a Fundaţiilor Cul­­turale Regale, sub conducerea maes­trului George Georgescu ş­i cu con­cursul celebrului pianist rus Alexan­­dre Uninsky, laureatul premiului ,,Chopin“ decernat acum 6 ani la Varşovia, Alexandre Oninsky va interpreta acompaniat de orchestră, două con­certe: acela de Mozart (în ,,la major") şi acela de Liszt. Restul programului cuprinde Poe­mul simfonic „O viaţă de erou“ ,­de Rich. Strauss şi două tablouri sim­fonice din sui­ta ,,Iberia‘‘ de Albeniz, „La Fête Dieu â Séville“ șî „Na­varra". MiBfottri I Atari­lie 8838 CALENDAR Mărfi 31 N­­artie 1936 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gan­­grelor "(1378). CAT.I S-ta Balbina. PROT.­ Enoch. ISR.î­n Nissan 5696. MAIL: 3 Muharem­ 1355. OPERA, seara ora 8,30: „Balul mas­cat”. NAȚIONAL, seara ora 8,30: „Un biet moşneag şi un Doge". REGINA MARIA, seara ora 9: ,,Ini­ma'’. ALHAMBRA, seara ora 9: „Aiham­­bruna nebuna”, VESEL, seara ora 9: „Aero-Găeşti”. MAJESTIC, seara ora 9: „Fraţii Sia­­mezi”, LIGA CULTURALA, seara ora 9: „Prostul”. CAPITOL: „O noapte la Operă" cu fraţii Marz. TRIANON; „Pasiunea mea" cu Mar­lene Dietrich şi Gary Cooper. ARO: .Timpuri noni" cu Charlie Cha­­plin. REGAL: „Mayerling" cu Charles Bo­yer şi Danielle Darrieux. VOX: „Staţia Dragostei" cu Paul Hör­biger şi ultimul jurnal. SELECT: „Maria Baskiertseil şi „To­varăşii”. SAVOY: „Regele detectivilor” cu Că­milă Hora Georg Alexander şi Mu­sic Hall. ROXY: „O noapte la Operă” cu Iraţîs Marz, A.R.P.A.; „Secretul lui Budha” cu War­ner Oland, SCALA: „Samson" cu Harry Baur şi Gaby Morlay şi Jurnal FEMINA; „Denunţătorul" cu Victor Mc. Lagren şi „Iubirea lor" cu Char­les Boyer, BOULEVARD PAI,ACE: spaima Africei”. , FORUM: „Königsmark”­­ şi flăcări”. OMNIA: „Königsmark” şi conjugală". DARLY: „Vraja tinereţei” şi „Nopţi moscovite” cu Annabella. CORSO: „Mazurca” de Wily Forst cu Pola Negri. CITY: „Stradivarius'' cu Gustav Frö­­hlic şi „Miracolul vieţii” cu King Vidor. BIZANTIN: „Buffalo-Bill, operă com­plectă. LIDO: Payl Kemps în „Mătuşa K­d Charley" şi „Un vis de iubire” Charlotte, SOSB. FRANKLIN: „Juanita” şi „Shangai”. MANON: „Femeia cu părul roşu” ca Charles Boyer şi Joan Harlow şi „Parada albă” cu John Boles şi Lo­­reta Young. MARNA: Ana Sten şi Frederic March în „îngerul întunericului” şi două completări Silly colorate. MARCONI: „Armele veghează" jurnal şi trupa Titi Mihălescu. VOLTA BUZEŞTI: „Tot oraşul vor­beşte” cu Edward Robinson şi „No­aptea visurilor mele” cu Lilian Har­vey. DIANA: „Călăreţul fără nervi" cu John Wayne şi „Micul colonel’, cu Shirley; Temple. MODEL: „Supune-te legii” cu Leo Carillo şi „Prizonierul” LIA; Claudette Colbert în „Parodie v­eţii” şi „Blitz-Blank” cu Anni; Ondra. KISELEFF; Frederick March în „Bea, venite CeiUni şi Anny Ondra In „Zero la purtare”. AMERICAN: Anni May Wong şi Fritz Kortner în „ASi,baba” şi „Du­cele de fier”. SPLENDID: „Armele veghează” cu As­cabella şi „Extraordinarul Mister Rugles”, DICHN­J; „Episode” cu Paula Wessely şi „Caravana” cu Charles Boyer. TOMIS: „Vreau să mă mărit” cu Glau,­del­e Colbert şi „Extraordinarul Joe” cu Joe Brown, IZLANDA: „Mazurka” cu Pola Negri Regia Willy Forst, MILANO: „Ana Karenina" cu Greta Garbo şi Frederic March şi „Singur* pe lume” cu Shirley Temple, BOLERO: „Cruciadele” cu Lorets Young şi „Operatorul de la operă", RAHOVA: „Meropolitan” cu Lawran­­ce Tibeti şi „Secretul mumiei” cu Warner Oland, ODEON: „Crinul din mocirlă” cu Sil­via Sidney şi „Fica rozelor” cu John Boles, VOLGA: „Od­­ifornia” cu Harry Baur şi „Inamicul public nr. 1”. REGELE FERDINAND: „Vulturul din California” şi „Doamna porunceşte” cu Richard Cromwell, SIC: „Cuceritorii", „Misterul unei nopţi", „Sili Simphonie" şi „Mickey Mouse”. COTROCENI: „Episode” şi „Stradiva­rius”. ORFEU: „Pe mările Chinei“ şi „Blonda Carmen". PAX: „Drumul vieţii şî „Avionul fan­tomă’. PACHE: „Străjerii Africei* şi „Nopţi moscovite”. ■ DORY: „Masacrul”, Caztilji şi privi­ghetoarea” şi trupa de reviste. .Con. cu CENTRAL: „Pe mării? Chinei’ voi fi în flăcări­'’ şi artişti. „Zongo „Cerul în „Eroare jN$$Scdio^% / Marţi 31 Martie 193© 1875 m RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării, 12.35: Concert de prânz. Orchestra Iancu Constantinescu şi Mircea­­canto. S a dus, să nu mai vorbim de ea-romanţa de Râsescu. Arii naţio­nale; Viena Veselă-vals de Komzak; Leana-dans naţional de Şerbănescu; Te-am supărat-tango de Richard; Avii naţionale. 13.30: Continuarea concertului: Vă invităm la dans- potpuriu de Plessow; Iţi mai aduci aminte Do­­amna-formanţă de Ferm­e; Foaie verde lin pelin; Să nu se pierdem 19.30: Muzică de dans — Jazzul James Kox şi J. Moscopal-canto; Aio Radio România, fox de Albin; Tu eşti steaua mea, fox de Brow­n' Am iipresia că glumeşti, fox-­­ Brown; Pentru d-ta raaaam, fox Vaisiescu, aranjat ae­rica; Bgo,in fantezie de jazz de Manfred. 20.00: Radio-jurnal: Viaţa cultu­rală şi artistică. 20­ 15: Continuarea muzicii de dana Havana-tango de Edy Roman; Pu­neţi caii să gonească, tango de scha piroff; Ritmul Broadway-luui, fox de Brown; Milenberg Joys, aranjat de Sica; Sa stins pe drum un feli­nar de Sclearov-Maxim­ilan; Rapso­die romană, fantezie de Jazz de Eu­gen Singer; Sânge Spaniol, pasa vreme-a supâraţi-siow de Vasilescu; dodie de Winkler; Duke, fox de For-Steph­anie-gavoui de Czibulka; O­­chii tăi au lăcrămat-tango de Con­­mescu-Demetriăi; Arii naţionale. 14.30" Continuarea concertului; Comoara mea-vals de Becucci; Lacul codrilor romanţă de Ionescu Milano; Bucureştiul meu iubit, de Vasilescu; Arii naţionale. 15.00: Ultimile ştiri. 18.00: Lectură din volumul „Ginta latină" de P. Milinescu. 18-20: Concert­­e violoncel. Lingi ativa: Ciaccona, di Vitali Silva; Me­ditaţie, de Bloch; Dans spaniol din „Viaţa e scurtă“ de De Falia Kres­­ler: Nocturnă m­ ai bemol, de Cho­pin; Cântecul fusuli, de Mendell­i da Sîlva; Legendă de Fran­zi: Dans si­cilian din baletul ..la Giara“, de Ga­­aella S.lva, 19,15. Străbătătorul misterelor A­­siei: Sven Hedin dec. s. Antonescu, sit­­na primul bal, de Mecca­ Ma­­rian; Cântecul dejunului, Box de Brown. UNIVERSITATEA RADIO 21.00: Rolul insectelor in viaţa plantelor de Prof. I. Simionescu. 21.20: Concert simfonic al orche­strei Radio, dirij. de Jean Bobesci. Cluj: Simfonia 6-a (Patetica) to Ceaikowsky; Mică suită de Claude Debussy: a) In barcă; b) Cortegii; O Menuet; d) Balet. 22.30: Radio-turna.1. Sport.­­ 22.45: Continuarea concertului Sim­fonic: Concert vn la minor pentru pian și orchestră de Schumann (so­listă: D-na luu­ Fotino-Negru); U­­vertură la „Tanhauser” de Wagner. 23.35: Concert nocturn al orche­strei Jean Marcu, retransm­is de la re­staurantul Gambrinus. 23.45: Jurnalul pentru străinăta­te în limba franceză și germană­. 23.55: Ultim­e știri. 24.00—0.30: Continuarea concertu­lui nocturn. „Mélanges linguistiques“ Linguistica românească nebă­tb­u­­neaşte în ciuda vitregiei, conditiţinila ei de funcţionare, câteva eforturi, şi trude, întru totul, îndemnătoare şi,ea înaltă nădejde. Dintre acestea face parte şi fa­ loc de cinsie — activitatea d-lui. A. Graur un distins cercetător şi o cuprinză­toare viziune, științifică. Sub titlul „Mélanies linguîstique*5” a întrunit de curând într’un volum compact, un mare număr d­in artico­lele sale, risipite prin revistele, de specialitate, cele mai multe streine: „Revue de philologîe”, „Bulletin de la société de linguistique de Partie, „Grai şî suflet“, România“ etc. Deosebit de prelioase aceste studii arau greu de găsit iar faptul de a fi fost strânse laolaltă va fi primit­, cu justificate satisfacţii de toţi cercetă­­tori! . I In „Mélanges HnSuisiique«’’ se...ti glîndesc variatele preocupări ale â.H A Graur în domeniul linguistics f­e­­nerale, în cel al latinității și al lim'sf fCOMUiiC*.

Next