Curentul, iunie 1937 (Anul 10, nr. 3351-3380)

1937-06-10 / nr. 3360

2 (8 pars.) E­RD 10 Miercuri 9 Iunie 4933 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Jasmine de Billy Mayerl şi Dulci nimi­curi de Rettenberg (pian: Billy Mayerl): Potpuriu de şlagăre de Dostal. — Sfaturi gospodăreşti­ şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri). Uvertură la opereta „Lilia­cul“ de Johann Strauss (filarm. din Ber­lin, dirij. de Erich Kleiber); Rândune­­lele satului-vals de Josef Strauss (fi­larm. din Berlin, dirij. de Erich Klei­ber); Potpuriu din „Farmecul unui vals“ de Oskar Strauss; Selecţiuni din „Voevodul ţiganilor"­­ de Joh. Strauss (voce: Anita Gura şi Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor“ de Ri­chard Strauss (filarm. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri) Dans şi Cântec popular spaniol (voce: Maria Basca.-Telef.); Două cântece de Bill.­(Telef.); Potpuriu de valsuri de Johann Strauss.-(0.); Fox de Gordon şi Fox de Kahn.-(0.). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Fantasticul în muzică (discuri); Uvertură la „Oberon“ de Weber (orch simf. din Amsterdam, dirij. de Men­­gelberg); Scherzo din „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn (orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto­vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas (orch. Conser­vatorului, dirij. de Phillipe Gau­bert); Baba Yaga din „Tablouri dintr’o ex­poziţie“ de Mussorgsky (orch simf. din Boston, dirij. de Serge Kussevitsky); Sirenele din „Nocturnele“ de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Cop­pola); Scena fetelor, flori din „Parsi­fal“, de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de preludii şi interme­­dii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Intermezzo din „Chema­rea munţilor“ de D’Albert; Intermezzo din opera „Prietenul Fritz" de Mas­cagni; Preludiu la „Hansel şi Gretel“ de Humperdinck; Preludiu la opera „Petru Rareş“ de Caudella; Preludiu la act. 3 din „Maeştrii cântăreţi", de Wag­ner; Interludiu din opera „Jean Michel“ de Dupuis; Introducere la opera „Faust“ de Gounod; Intermezzo şi Fan­tezie din „Cavaleria rusticană“, de Mas­cagni. 20.10: Actualităţi italiene de Prof. A­­lexandru Marcu. 20.25: Muzică de Chopin (discuri); Nocturnă în mi bemol (pian: Mark Hambourg); Douăzeci și patru de pre­ludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la bemol major (pian: Arthur Rubins­tein). 21.15: 25 de ani de la moartea lui Ca­­ragiale de Octavian Goga. RADIO-ROMANIA 21.35-22.10: Muzică distractivă și ro­mânească (discuri): Fox de Ash (O.); Ia­­mă’n inimioara ta de Adalbert și Ne-a surprins luna de Vogel (voce: Cristian Vasile.-C.); Vecinico, vecinico de Po­­pescu-Poppu (voce: Ion Luican.-O.); Mi-ai furat inima de Max Halm (voce: Titi Botez-O.); Dă-mi o fotografie de Vasilescu (voce: Virginica Popescu,­­Cristal-Mischonzniky); Plouă de Stroe şi Vasilache şi Ninge, de Vasilache (cântate de autori-H.M.V.); Două Fox­­troturi de Dubin.­(O). RADIO-BUCUREȘTI 21.35. Concert d­e pian. Alexandru De­­metriad: Chopin: a) Nocturnă în fa ma­jor; b) Două mazurci (No. 13 şi 40); c) Poloneză în do minor; Scriabin: a) Do­rinţă; b) Desmierdarea dansului; Răs­frângeri în apă de Debussy. RADIO-ROMANIA şi RADIO­­BUCUREŞTI 22.10: D-ra Lisette Dima (canto): Ve­niţi să vedeţi puişorul meu — cântec de leagăn de Respighi; Pasărea în pă­dure de Taubert; Arie din „Rigoletto“ de Verdi; Voci de primăvară-vals de Joh. Strauss. 22.30: Sport. Radio jurnal. 22.45: Concert de noapte al Orches­trei de salon Radio, dirij. de D. Teo­­doru; Fantezie din opera „Carmen“ de Bizet; Serenadă bolero de Margutti; Cântec de leagăn slav de Neruda; Vals de Krome; Fox de Mireille; Mă gândesc la tine-tango de Smidseher; Flori din câmpul Raiului-potpuriu de Paschill; In Praterlied de Stolz; Viena, orașul visu­rilor mele de Sieczinski; Micule, e ora să faci nani, de Wayne. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23:55: Ultimele știri. TRIBUNALUL DOLJ SECTIA III-a 1937 IUNIE 5 CONVOCASE No. 11557 Prin prezenta se convoacă pentru termenul de 1 Iulie 1937 ora 8 dim­ toţi creditorii debitorului Ion S. Năi­­culescu din Craiova, str. Carmen Syl­­va Nr. 8, spre a se pronunţa la data mai sus arătată în camera de consi­liu, când făcându-se dovada plăţii datoriilor debitorului către toţi credi­torii săi, Tribunalul urmează conf. art. 27 din leg. lichidării agricole şi urbane din 7 Aprilie 1937, să dispună radierea tuturor menţiunilor hipote­­care luate asupra imobilelor debito­rului situate în corn. Barca şi Craio­va, str. Carmen Sylva Nr. 8,, conf. art. 26 din sus menţionata lege. Se face cunoscut că toţi proprieta­rii sunt obligaţi a-şi formula preten­­ţiunile până la data de mai sus. Preşedinte: Al. Hagi Gheorghe Grefier, Indescifrabil MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZARE Dos. Nr. 2763 din 1924. D. Iosif Feller, supus austriac de profesiune comerciant, domiciliat în Timişoara, B-dul Carol No. 10, năs­cut în Colomeia, Polonia la data de 17 Oct. 1889 de religie mozaic, venit şi stabilit în Ardeal în anul 1914, a făcut la această Comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia austriacă şi la orice altă supuşenie străină. ★ Conform art. 22 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi sa facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art 23 din zisa lege JUDECĂTORIA RURALA IERNUT Secţia cf. No 799 din 1937 cf. ÎNCHEIERE Judecătoria rurală Iernut, secţia cf. fixează termen de desbatere şi citează părţile interesate şi creditorii ipotecari şi chirografari pe ziua de 23 Iunie 1937 ora 9 a. m. în localul său oficial pentru desbaterea cererii făcută de debitorul vânzător Truţa Gheorghe domiciliat în Sălcud pen­tru darea autorizaţiei necesare de a vinde imobilul cuprins in cf. Nr. 200 a comunei Sălcud de sub No. de ord. A + 5 Nr. top. 781/16 în extindere de 1 jug. 1527 si, pe lângă prețul de vânzare de 18.000 lei, iar imobilul cuprins in cf. 974 a comunei Sălcud de sub Nr. de ord. A+1 Nr. top. 836 îr estindere de 3 jug. 1117 si. pe lângă prețul de vânzare de 40.000 lei. Părțile interesate sunt invitate a se prezenta sub urmările legale pre­văzute de art. 27 al legii pentru li­chidarea datoriilor agricole şi urba­ne din 7 Aprilie 1934. Iernut, la 18 Mai 1937. Judecător, (ss) Silaghi. (s) Andrei Baranas aj. dir. de cf. JUDECĂTORIA MIXTA TG.-MUREŞ SECŢIA C. F. Nr. 4306/1937 cf. Decixi­une Judecătoria mixtă Tg. Mureş secţia c. f. în baza cererii proprietarului Farkas Eugen preot reformat domici­liat în corn. Curteni, înaintata la 24 Aprilie 1937 sub Nr. 4306-1937 prin care cere radierea mențiunii de con­­cersiune, notată cu deciziunea Nr. 5308-1932 și 3903-1934 c. f. din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934, pentru as­cultarea părţilor fixează desbatere pe ziua de 3, luna Iulie 1937, ora 9 dim. în camera Nr. 14 din Palatul Justiţiei, pe când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprietarul cum şi acei cari faţă de subsemnatul proprietar ar a­­vea preo pretenţiune bănească, a­­ceasta cu observaţiunea că întrucât la această desbatere n­u se vor pre­zenta se va ordona radierea menţiu­nilor de conversiune. Tg. Mureş, la 27 Aprilie 1937. Judec. (ss) Poboran Director de c. f. (ss) Grancea PUBLICAŢIUNE In urma cererei de sub Nr. C. 276- 1937, a lui Gherghel Alexandru şi consoţii, pentru radierea ..menţiunilor de asanare, judecătoria rurală Teaca jud. Mureş, a fixat desbatere pe ziua de 2 Iulie 1937, ora 9 dim. Teaca, la 22 Maiu 1937. JUDECĂTORIA MIXTĂ ALBA-IULIA, SECȚIA C. F. Nr. 1303 din 1937. IN€ISE£ERE Judecătoria mixtă Alba-Iulia, sec­ţia c. f. în baza ce­rerei debitorul Gherman Nicolae lui Petru dom. în Alba-Iulia, pentru radierea menţiu­nii făcută în c­f. în baza art. 26 din legea pentru lichi­darea datoriilor a­­gricole şi urbane, fixează terrmen de‘ înfăţişare pe ziua de 14 Iunie 1937, ora 8 a. m la instanţa c. f. în str. Berthelot Nr. 1, parter camera Nr. 6 şi citează pe toţi creditorii sus numi­tului sub urmările legale. Ordonăm publicarea acestei încheieri în ziarul Curentul, din Capitală, Alba-Iulia, la 19 Mai 1937. Judecător, (ss) Manta­ Roşie. Director c. f„ (ss) Lungu DIRECŢIUNEA GENERALA A POŞTELOR, TELEGRAFELOR ŞI TELEFOANELOR PUBU€ÄT PUI6E Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 10 Iulie, 1937, ora 10 dimineaţa, se va ţine la Direcţiunea Generală P T. T. din Bucureşti, Calea Victoriei, sala de licitaţii, camera nr 17, li­citaţie publică, pentru procura­rea a 4 (patru) electrocare de pe­ron, pe 4 roţi, conform cadtului de sarcini, nr. 18 E. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu articolele 88—110, in­clusiv, din L. C. P., regulamen­tul O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial nr 127, din 4 Iunie, 1931. Concurenţii vor depune, în plic separat, odată cu oferta si­gilată, şi o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii oferite. Preţul va fi oferit în lei Livrarea în termen de 90 zile dela darea comenzii, la oficiul Gara de Nord — Ambulanţe, — liberă de orice speze. Furnitura va fi pe riscul fur­nizorului. Plata după recepţie. Caietul de sarcini respectiv, se poate vedea la sala de licitaţii P T. T. camera nr. 17, în orice zi de lucru, între orele 12—13 jumătate. No. 107003 din 1937. ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. loan I. Iapa, născut la 16 August 1911 în corn. Galşa (Arad) domiciliat în Bucureşti, str. Leon Vodă Nr. 12 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art 10 numele său patronimic de Iapa în acela de Galdea, spre a se numi loan I. Galdea, Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. JUDECĂTORIA MIXTA LUGOJ SECŢIA C. F. Nr. 4253/1937 cf. Deriziune In cauza radierii menţiunii de asa­nare din c. f. Nr. 3494 Lugojul Ro­mân a debitorilor loan Trufaş şi so­ţia n. Silvia Laudacescu se fixează la termen la 25 Iunie 1937 ora 9 dim­­uşa 14 la care toţi creditorii sunt ci­taţi. . Judec.-şef (ss) Dr. Albulescu, Ref. I. Mircu dir. c. f. Pr. conf., Impiegată: Indescifrabil CURENTUL Cahn,etu&­g.12e Cronica dramatică TEATRUL COMOEDIA: „Kontusovsa-Palace“, comedia în 3 acte de A. Nielsen Odată cu ivirea zădufului,­­ vrea la nai tradiţia ca şi cronica drama­tică să se mai descheie la smoking... Ba chiar şi la vestă !... Căci este da­tina ca, trecând de la sălile cu cande­­labru la grădinile cu pietriş, criticul să devină subit de o generoasă com­plezenţă. Acelaş cronicar care la sfârşitul lui Mai precupeţea un epitet elogios unui artist talentat şi distins ca Tony Bulandra, de pildă,­­ nu pregetă să dedice o întreagă vadră de superlativă unei bâlbâite de „girl“ de la revistă. Anotimpul a surit vrejul severităţii : spectatorul care ridica pudice obiecţii la replicile abea sca­broase ale pieselor din stagiune, se delectează (şi-şi certifică prin semnă­tură desfătarea) la cele mai viscerale dejecţii ale cupletelor de „plein-air“... Pentru ca la venirea toamnei, odată cu instalarea în plusul fanat al foto­liilor, fiecare să-şi regăsească­­ auste­ritatea, şi un gust mai puţin demisio­nat"... Inaugurând prima stagiune de vară în agreabila sală a teatrului „Co­­moedia,­­ cu lojiţe, rampa şi fotoliile atât de cochet renovate, e­d. Sică Ale­xandrescu nu avea nevoe să so­licite această abdicare estivală a ţi­nutei noastre critice şi ierţi chiar şi unele licenţe, acestui sprinten ani­mator care îşi pune stăruitor capul la bătaie spre a născoci, spre a a­­trage, spre a reconstitui ansambluri, vaduri şi cocktailuri scenice. Uneori n’o prea plesneşte, alteori mai pac­tizează cu vulgaritatea,­­ dar întot­deauna scutură inerţii, şi niciodată nu adoarme în rutină : este o virtute mai necesară decât solemnitatea, în teatru. Şi mai ales la noi, unde sunt atât de necesari cei chemaţi să dis­­tribue actorilor gradele şi rolurile după talent, iar nu după galoanele a­­nilor de stagiu !... Ce-i lipseşte comediei prezentate seara trecută, spre a capta şi sufra­giile oamenilor de gust ?... Nimic. Ce are ea prea mult, atunci, — de vreme­­ce uneori îţi cam strepezeşte timpa­nele ?.. Muzica, întâi. Elimină, domnule Sică, acele amărâte de cu­plete pe cari le debitează stânjeniţi chiar interpreţii !... Suprimaţi şi inu­tilele convuls­iuni de dans grotesc, penibil năduşite de artişti cari sunt destul de comici chiar fără exibiţii de histrioni!... Stârpiţi apoi şi cele câteva duzini de trivialităţi, sporadic distribuite în dialoog: ni este nevoe de ele, — publicul nu asociază neapărat vulgaritatea cu scânteierile astrelor, de pe firmamentul boltit deasupra balcoanelor !.. Purificată de aceste infirmităţi. — „Kontusovca-Palace“ este o comedie amuzantă : are haz, povestea acestor Slavi surprinşi undeva, pe-acolo, pe unde curge Niemenul sau Vistula, cu ticurile lor atât de afectuos ridicu­lizate de Jacques Déval în „Tova­răşi“, cu metehne aristocratice în cari mijesc parcă unele reminiscenţe din „Education de prince“ a lui Maurice Donnay... Este comică, aventura crâş­­măriţei devorate de cancerul c­iocoesc, boierită în sfârşit prin cununia cu­ be­ţivanul­ de prinţ sexagenar pe care îl tot adăpa gratuit cu basamac, la tejgheaua dughenei... Amuzante, iarăşi, calamităţile din destinul proaspetei principese, aleea culeasă din antrepozitele plebei de nobilul alcoolic, Nataşa Polenska se şi ruşinează de diadema cneazului­­consort. S’ar dori Regină-Mamă, soacră a Craiului din Iliria, deşi a conservat un limbagiu cumplit de popular, savuros ca o melasă... Des­­meticirea i-o aduce însă curând un flirt al fiicei sale : până la desnodă­­mânt­ul matrimonial, publicul are însă răgazul să mai râdă copios de fante­ziile acestei familii cu nobleță foarte vulnerabilă. Fiindcă nu știu dacă v am spus, dar pretinsul prinţ, — beţivul luat în căsătorie şi în sub­­sistenţă, — în loc să fi purtat în existenţa lui anterioară coroană, purtase doar tăvile ca lacheu într’un castel aristocratic.. Să nu pierdem aci vremea, — deşi zilele de vară sunt mai lungi, — discernând dacă textul preţueşte mai mult ori mai puţin decât ansamblul, aşa cum este interpretată, — accep­tând spectacolul global, — „Kontu­­sovca-Palace“ distrează. Cu mici re­­tuşe prin pasagiile tratate prea mas­culin, — ici excese de strigăte, din­colo alunecări spre trivial,­ — d-na Silvia Dumitrescu amuză în rolul Natăşei : nu este creaţia din „Ora H“, dar suntem în orarul de vară... D-ra Marietta Deculescu. —­ cu accente juste şi în dialogul de dragoste şi în scenele de gravitate sau de juvenilă revoltă, — are graţia şi svelteţa sa de totdeauna ; ştie să escamoteze ri­­diculele scene cântată, î­şi adoptă pentru împrejurare un­­isteţ aer de exilată care o prinde bine în ajunul emigrării pe­ scena mai serioasă a Teatrului Naţional, unde direcţia a avut buna idee s-o angajeze. Restul ansamblului trebue să se lase benevol sacrificat, spre a ne în­gădui să ne mărturisim bucuria la a­­pariţia unui artist întors dintr’o pre­lungă şi penibilă boală : merită a­­ceastă atenţie d. G. Timică,­­ al cărui comic firesc birue toate obiec­­ţiunile şi anulează orice reticenţă. Vrei să faci pe pretenţiosul, şi te po­meneşti râzând ca nărodul: farmecul lui este mai puternic, ce vreţi!.. Se strâmbă şi se scarpină căzăceşte, — îşi îngădue toate năzbâtiile, dar tot ce face este proiectil comic : are în sânge, în grai, în priviri, un haz sor­bit odată cu laptele doicii, — scuzaţi, vream să spun­­cu rachiul crâşmări­­ţei... Ion Dimitrescu Al treilea congres al căminelor culturale Cuvania&evt ML S. Regelui Eri la ora 12, la Arenele Romane, s’a deschis congresul căminelor cul­turale. Arenele erau pline de delegaţi din întreaga ţară, grupaţi pe provincii, o­­ferind un aspect pitoresc prin varie­tatea costumelor naţionale. Până la deschiderea congresului co­rurile căminelor şi ale şcolilor ţără­neşti au cântat alternativ bucăţi na­ţionale şi populare, mult aplaudate de publicul prezent ASISTENŢA Pe scenă au luat loc d-nii : dr An­­gelescu, ministrul educaţiei naţionale, Al Lapedatu, preşedintele Senatului şi al Academiei Române, Ştefănescu­ Goangă, subsecretar de stat, I Miha­­lache, Virgil Madgearu, Gr. Trancu­­laşi, S Mehedinţi, foşti miniştri, ge­neral Mar­olescu, Apostol Culea, Em. Bucuţa, Gr. Antipa, D. V­aleri, Teo­dor Iacobescu, C . Ifrim, Prof Po­­pescul-Spineni, dl Popa, insp Val Măgureanu (organizatorul congresu­lui), Octavian Neamţu, H. H Stahl, Ştefan Iacobescu, prof I Dongorozi, Adrian Scărlătescu, prof Gâdea, pr Grigore Popescu, pr. Gh. Comana, Nichifor Robu, insp­­erbiliţă ş. a. SOSIREA M. S. REGELUI La ora 12 jum. a sosit la Atene M,­­ Regele, fiind salutat cu uragan de ovaţii. Corul căminelor culturale, di­rijat de­­ prof Ciolan-Iaşi, a execu­tat Imnul Regal, după care uralele s’au dezlănţuit din nou vijelioase, ne­stăpânite Suveranul a venit însoţit de d. colo­nel Filitti şi maior Ilie Radu. Majestatea Sa era îmbrăcat în uni­forma batalionului de gardă. CUVÂNTAREA D-LUI APOSTOL D. CULEA D. APOSTOL CULEA, directorul căminelor culturale, a rostit următoa­rele : „In lipsa din ţară a d-lui profesor Gusti, mi - a trecut tuie sarcina, cel mai vechiu colaborator de la înteme­­erea Fundaţiei Majestăţii Voastre, să Vă înfăţişez în această zi de două ori sărbătoare, împlinirile sufletului unic ce creşte an de an în comunitatea că­minelor culturale „Sufletul unic” este o rostire pro­gramatică a Majestăţii Voastre („Tre­bue să cerem fiecăruia să aibă un singur suflet... sufletul unic al popo­rului român”), ce străbate cu lumini de far munca noastră în cămine cul­turale, în şcolile şi cursurile cu ţă­rani şi ţărance. La a treia adunare a căminelor cul­turale şi a şaptea sărbătoare a în­scăunării Majestăţii Voastre, sufletul unic şi anonim , făurit în căminele culturale, s’a realizat în ultimii ani , prin 150 de clădiri gata sau în curs de zidire, din cari câteva în proporţii şi cu semnificaţii de catedrale, iar al­tele cu planurile întocmite îşi adună cele de trebuinţă pentru începutul construcţiei Ceia ce este mai vrednic de ştiut, e că aceste construcţii por­nite din iniţiative proprii se fac aproa­pe numai cu muncă şi strânsură lo­cală. Intre conducătorii Căminelor Cultu­rale cei mai numeroşi socotim pe în­văţători şi preoţi (80 la sută), vin la rând funcţionari, doctori, agronomi şi ingineri silvici, ofiţeri (peste 50), ju­decători şi avocaţi, studenţi, , ţărani fruntaşi, proprietari de moşii (peste 70) din cari unii şi-au făcut ctitorie din cămin, ori au pus la dispoziţia lu­crului în Cămin încăperi din conacele lor, fără să mai pomenesc pe fiii sa­tului aşezaţi aiurea cari se interesează moral şi material de ridicarea satului natal prin Aşezământul Regal, într’un număr tot mai sporit dela un an la altul. Cu prilejul sărbătoarei de azi, su­pun Majestăţii Voastre, spre aprobare o listă de 42 cămine culturale din cele mai bogate în fapte — număr dublu faţă de anul trecut — pentru a fi di­stinse cu premii ca şi în 1936. Munca depusă în aceste cămine fruntaşe dacă s’ar putea aduna la un loc ar înfăţişa sintetic un sistem com­plect de acţiune culturală organizată cu un program maximal. Deosebit de aceasta, de ziua Maie­stăţii Voastre, Vă aducem în dar două experienţe noui: într’un sat pra­hovean cu cămin harnic am putut lo­caliza o industrie casnică bărbătească, confecţionarea mobilelor de răchită cu desfacere rentabilă prin satele şi oraşele apropiate iar ministerului cooperaţiei îi putem oferi pilde de co­operative sericicole cu sătencile .— 4 la număr — (dacă nu mă înşel în­­tâile în ţara noastră), şi încă după toate regulele ştiinţei, fiind îndrumate de maestra Fundaţiei. Iar ca urmare a vizitei Majestăţii Voastre la şcoala ţărănească de la Poiana Câmpina un­de pregătiam în vara trecută 40 de conducători de cămine culturale, am putut împlini dorinţa Majestăţii Voastre: să înviem vopsitul vegetal la sate pentru lucru! covoarelor. Re­zultatele străduinţelor cursiştilor no­ştri se văd expuse intr’o sală de la Muzeul Satului covoare lucrate după cele mai alese izvoade româneşti din albumul d-lui Tzigara Semurcaş, de către gospodinele membre ale cămi­nelor culturale diriju­te tot de mae­stra Fundaţiei Sufletul nou sătesc activ şi unitar — repet formula — se prepară deasemenea prin cursurile de muncă sătească concentrată în săp­tămâni şi luni cu ţărani ştiutori de curie, ori cu ţărancele în gospodărie. Atât de­­mult a prins această exten­siune a Căminelor­ culturale, că de unde anul trecut am avut abia 10 şcoli ţărăneşti, anul acesta am atins cifra de 56 din caii 16 de gospodărie cu femeile, fără să pun la număr şcoala cu internat de la Poiana Câm­pina, organizată pe 3 ani cu aceiaşi tineri a câte 5 luni pe an. De bună seamă că numărul aces­tor cursuri ar fi fost şi mai mare dacă am avea la sate cât mai mulţi agro­nomi, doctori, veterinari şi alţi inte­lectuali plini de râvnă jertfitoare pen­tru luminarea semenilor. Aşa cum s’a pornit curentul, cursurile populare dau rezultate vizibile şi imediate: în­văţătura practică s’a aplicat pe teren, ţăranii şcolari n’au slăbit pe condu­cătorii specialişti cu întrebările şi cu cererile de ajutoare. I-am văzut as­cultând neclintiţi ceasuri dearândul. Unii şi-au adus scaune de acasă. Au cerut să li se facă şcoală toată iarna, ba în câteva centre au pus mână de la mână ca să închirieze autobuze şi-au plecat in excursii prin satele cu gospodării model pentru ei. Am văzut gospodine cursiste deprinzând un repertoriu culinar de peste 60 ...de feluri din ceia ce produce gospodăria ţărănească şi servindu-ne masa după regulile unei bune igiene şi de pre­zentare civilizată. Faţă de problemele ce se pun prin aceste şcoli şi cursuri în colaborare cu instituţiile de Stat, în primul rând cu ministerul Agriculturii şi al Sănă­tăţii, ca şi anul trecut, organizatorii de şcoli ţărăneşti, prietenii ideii îm­preună cu ţărani şcolari de faţă la această adunare, ne consfătuim în după amiaza acestei zile, iar încheie­rile la care vom ajunge le vom su­pune înaltei aprobări a Maiestăţii Voastre începând de la străjeri şi urmând apoi pe firul anilor cu premilitari şi studenţii din echipele culturale Re­gale, şcolile cu ţărani şi ţărancele în­­chee desăvârşind edificiul unificator de suflete în sat, care e Căminul Cul­tural. SIRE, Trimişii Căminelor Culturale din toată ţara ca şi colaboratorii apro­piaţi din Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, dau glas prin mine gândurilor ce ne unesc laolaltă, că în pofida mijloacelor materiale modeste credinţa şi puterea noastră de muncă Vă e deajuns şi să stă întreagă în­­tr’ajutor ca să daţi ţării o nouă peda­gogie şi naţională şi socială. Vă urăm domnie lungă liniştită şi glorioasă să puteţi vedea intr’o zi ca aceasta ve­nind la Ctitoria culturală a Maiestăţii Voastre „toată Ţara” asemenea vremii lui Neagoe Basarab, carele dela Curtea de Argeş scri­a: „Au venit toată ţara şi am orânduit să se adune cu prilejul sfinţirii să putem mai uşor vedea înaintea noastră pe toţi supuşii”. Mulţi şi norocoşi ani,­­Să trăiţi, Maiestate! (Aplauze şi urale). ALTE CUVÂNTĂRI PE DIM . NICOLESCU, preşe­dintele căminului cultural „Lumina” din Pucheni-Moşneni (Prahova) a spus între altele: „Am greaua sarcină de a aduce, Majestăţii Voastre veste bună, dela toate căminele culturale, care lucrea­ză zi de zi cu stăruinţă şi hărnicie în­­tr’un gând şi o simţire. înfăptuirile sunt din ce în ce mai bogate. Ele tre­zesc minţile, răscolesc inimile, şi se statornicesc la temelia ţării renăscute prin grija şi sprijinul Majestăţii Voas­tre. Prin satele noastre încep să se înal­ţe alături de biserici şi şcoli, mândre şi frumoase cămine culturale, unde obştea satului să muncească înfrăţită ca: „Marea bătălie de ridicare a nea­mului, bătălia de însănătoşire tru­pească şi sufletească a întregului po­por...” pe care Majestatea Voastră aţi început-o să ajungă la o strălucită bi­ruinţă. Noi, care lucrăm în fruntea acestor cămine culturale, ajutaţi şi de harnice echipe studenţeşti, vedem cu multă bucurie cum satele se prefac în aşe­zări frumoase, curate şi sănătoase. Măreaţa operă a căminelor se în­făptuieşte prin directivele, ajutoarele şi programele de lucru, date nouă de scumpa noastră Fundaţie, Ctitorie a Majestăţii Voastre, condusă de vred­nici ostenitori în frunte cu d-nii pro­fesor­i Gusti şi Apostol Culea, că­­rora se cuvine să le aducem laude şi mulţumirile noastre recunoscătoare. Ţara noastră întregită prin sânge de ţăran sub sceptrul gloriosului Vos­tru Părinte, a început un nou drum prin munca aceluiaş ţăran ce-şi pri­cepe acum soarta şi rostul său, având încredinţarea că inima Regelui bate plină de iubire pentr­u el şi că ochiul Suveranului priveghează spre binele şi folosul păturei săteşti — „a satului suflet” — cum doreşte Majestatea Voastră. Rugăm pe Dumnezeu să Vă dă­ruiască deplină sănătate, o domnie glorioasă şi în istoria, neamului ro­mânesc, cele mai frumoase şi duioase pagini să fie acelea ce vor înfăţişa Renaşterea culturală şi sufletească ce Majestatea Voastră o hărăziţi ţării întregite. Din inimi sincere strigăm: „Trăias­că Regele Nostru”. (Ovaţii). Au mai vorbit, stârnind aplauzele congresiştilor, sătenii : DUMITRI COTUL din comuna Şanţ-Năsăud şi GH. CIOBANU din comuna Cristeşti­­Iaşi. M. S. Regele a strâns mâna celor doi săteni cuvântători în ovaţiile mul­ţimii. Cuvântarea Suveranul a vorbit cel din spunând: Ca şi în anii trecuţi, aceste zile de sărbătoare se sfinţesc încă prin această întrunire a Căminelor Cul­turale ale Fundaţiei „Principele Carol”. Primele Mele cuvinte nu pot fi decât cuvinte de mulţumire tutu­ror colaboratorilor, de la mare până la mic, cari au priceput şi M’au a­­jutat ani dearândul, pentru împli­nirea unui gând atât de scump su­fletului Meu, în opera de renaştere şi de ridicare a Ţării noastre. Am priceput şi M’am înhămat a­­cestui gând, că nu numai printr’o muncă lungă, dar numai printr’o muncă serioasă, printr’o muncă stăruitoare de ridicare a satului, se va putea ajunge în adevăr la un progres vădit, și nu la un progres de spoială, pe care l’am făcut a­­desea, ci la un progres care să ai­bă o temelie cât se poate de bine zidită, — și temelia acestui progres s’a arătat singură prin Căminele Culturale. Perrnte poate r’s la un alt gând M. S. Regelui urmă decât acela la care au ajuns a­­­­stăzi, pornite de la gândul de a fi mai mult o Bibliotecă, un loc de întâlnire a câtorva cărturari şi ce­lor dornici de citit, Căminele Cul­turale s’au desvoltat şi şi-au dibuit singure drumul. Astăzi Căminele Culturale devin pe zi ce trece a­­devărata conducere a satului. Iată de ce aceste congrese capătă din ce în ce o importanţă mai mare şi discuţiunile şi hotărârile cari au loc în ele, sunt pilduitoare pentru bunul mers al ţării. Eu sunt fericit că am găsit atâ­ţia cari M’au înţeles şi cari M’au urmat cu tot sufletul la această nouă cruciadă a ridicării Neamului Românesc. Lor, în această zi de sărbătoare, le spun toată mulţumi­rea Mea şi toată recunoştinţa pen­tru munca depusă şi ajutorul ce Mi l’au dat. Mulţumesc deci tu­turor! (Ovaţiuni şi urale prelungite). ★ La ora .1 d. a. ,Majestatea Sa s-a retras, însoţit de deliranta manifesta­ţie a congr­esiştilor. Joi 10 Iunie 1937 Izvoarele istoriei românilor Nu s’a vorbit îndeajuns despre im­portanţa pe care o prezintă pentru cultura noastră, tipărirea acelor opere străine, rari şi vechi, care sunt sursele istoriei românilor. Opera aceasta o face singur aproape — mirrabile dictu! — d. prof. I. Popa-Lisseanu Au apărut până acum o serie numeroasă de cărţi ale căror titluri trezesc tot atâtea avide stări de curiozitate în noi. Voi da în latineşte titlul acestor o­­pere tipărite şi traduse de d. Popa- Lisseanu în mai puţin de doi ani mi se pare: Anonimus Belae regis notarius. Gesta H­ungarorum. Anonimus geographus. Descriptio Europae Orientalis. Daco- Romani in Carminibus Medii-aevi. Si­mon de Keza Chronicon Hungaricum. Rogerius Miserabile Carmen Ricardus de Juventa. Ungaria Magna. Nestor Gi­nica- Priscus Pank­es. Excerpta de Le­­gationibus. Flavius Vopiscus: Divus Au­­relianus. Eutropius Breviarium historiae romanae. Chronicon Victum Vindobo­­nense. Puse la îndemână unui număr mai mare de inteligenţe, aceste opere pe care nu aveau posibilitatea decât cer­cetători de bibliotecă să le cunoască, vor contribui pe o cale interesantă, la întărirea scutului istoric în societatea noastră. In ele se vede că poporul pă­mânturilor noastre a fost înregistrat de analele celor mai vechi timpuri şi ecou­rile vieţii lui nu sunt dintre cele mai şterse. Contactul cu aceste opere se aseamă­nă cu ceea ce în filozofie se chiamă „revenirea la texte". A cunoaşte direct un izvor istoric însemnează a­ înmulţi şansele lui de fecandidate în câm­pul cercetărilor. Studenţii şi studioşii noştri tineri de Istorie, având la­ îndemână o operă ca aceia pe care o face d. Popa-Lisseanu vor dărui o preocupare mai bogată — legată de sugestiile lecturii acestor tex­te — problemelor, istoriei medievale, a Românilor, obiectul cel mai interesant Şi cel mai dificil al situaţiei istorice ro­mâneşti. Cărţile vechi tipărite şi traduse de d. Popa Lisseanu dovedesc ele Singure că Românii în evul mediu nu sunt o enigmă. Puteri noi de investigaţie, aţâ­ţate de aceste opere, pot duce la un plus de reconstituire, la o etapă de desco­perire mai complectă a istoriei noastre medievale. Iniţiativa şi străduinţele pe care le depune d. Popa Lisseanu trebue de aceia să găsească încurajarea între­­gei noastre pături intelectuale ca şi a acelor care pot sprijini ducerea mai de­parte a operei începută. Lectura acestor vechi izvoade poate avea şi un frumos efect literar. Simţul patriei străvechi, preocuparea de datele originare, sunt caracteristice frămân­tării intelectuale de astăzi. Ori­cum ar fi ea considerată de istorici, cronica notarului anonim al regelui Bela, de pildă, este plină de poetice sugestii­­a­­supra vieţii Românilor în Transilvania pe timpul când regii Ungariei, aflând de bunătatea acestei ţări, începuseră son­­dagiile de stăpânire ale văilor transil­vănene, Dragoș Vrânceanu. Congresul şcolilor ţărăneşti şi concursurile de coruri In cadrul Congresului Căminelor culturale a avut loc după amiază la orele 3 p. m. în sala , Cassei Femeiii“ Congresul şcolilor ţărăneşti. Şedinţa a fost prezidată de d. A­­postol Culea. Luând cuvântul d Apostol Culea, a făcut o bogată dare de seamă a­­supra desvoltării luate de şcolile ţă­răneşti în ultimul an. D-sa a arătat că acest tip de şcoală se dovedeşte din ce în ce mai corespunzător ma­rilor scopuri pe care şi le-a fixat. A arătat apoi activitatea fiecărei şcoli în parte. Au luat cuvântul ca raportori, re­prezentanţi ai diferitelor şcoli ţără­neşti. In acelaş timp, tot ieri după amiază, a avut loc la Arenele Romane , un concurs de coruri ţărăneşti ale Cămi­nelor. S-au remarcat în deosebi corurile din Ardeal şi Basarabia. S a dat apoi la Radio un concert la care au cântat corurile Căminelor Culturale , ale regiunei Chişinău­, corul căminului cultural din Cosăuţi (Bucovina). Seara la orele 9:30, a avut loc la A­­teneul român un concert al corurilor căminelor culturale, în prezenţa d-lor Apostol Culea şi D. V. Toni, care au avut de asemenea un deosebit succes. Conferinţe „Institutul român pentru betoane, construcţii şi drumuri“, sub preşedin­ţia d-lui N. Vasilescu-Karpen, recto­rul Şcoalei Politechnice Regele Carol II, ţine şedinţa XXVI-a, Miercuri ,9 iunie orele 12 juni. în localul Soc. Po­litechnice calea Victoriei 118, fiind, la ordinea de zi conferinţa d-lui. Geolog dr. St. Cantuniari, cu titlul: „Contribu­­ţiuni geotechnice la construcţia drumu­rilor“. . VI . Cronica CAMPIONATUL DE BLIŢ Abia terminat campionatul in­­tercercuri, care a adus cercului „Tura” titlul de campion al Capi­talei şi conducătorii acestui cerc. Urmând tradiţia, au reînceput acti­vitatea. Astfel , pentru ziua de 8­ Iunie a. ,,c.. .s’a organizat un cam­­­bionat de bi­ţ al cercului,, dotat cu premii. Vor participa la acest campionat toţi membrii cercului indiferent din categoria din care fac parte. Vor fi de asemenea invitaţi maeştrii Lo­ şahului AL CERCULUI „TURA” Nenton, Taubman, Hendelsohn să joace hors concurs. Astfel concursul va avea nu numai caracterul unei întreceri dar şi al unui antrena­ment,, pentru, toţi, jucătorii cercu­lui. Campionatul se v­a juca Marţi,- -3 iunie a. c. în sala de festivităţi a cercului, din calea Văcăreşti nr. 29. Condiţiile de participare, regu­lamentul concursului sunt afişate la sediul cercului. învăţătorii acuzaţi de nenorocirea de la Pieniţa înaintaţi parchetului CRAIOVA. 7.­­ Aseară la ora 8 juni. au fost aduşi în localitate învăţătorii: Anica Bărb­uceanu, Fevronia Milovan, Elena Tacoi, Maria Popa, C. Mitrică şi Nicolae Nicolin, acuzaţi de nenorocirea ce s’a întâmplat în com. Verbiţa. Transportaţi la regiunea de jan­darmi, învăţătorii după ce au fost fotografiaţi, au fost înaintaţi par­chetului de Dolj, care i-a deferit cabinetului 3 de instrucţie. CE DECLARA UNUL DINTRE NENOROCIŢII PĂRINŢI Iată ce ne declară săteanul Gh. Barbu, care şi el a avut ne­norocirea să-şi piardă pe cele trei fetiţe în această tragică întâm­plare. înainte de a se petrece neno­rocirea, Gh. Barbu şi-a luat pe cele trei fiice ale lui : Atena, A­­gapie şi Ieta pe care le-a plim­bat un sfert de oră cu barca pe lac. Ajungând la mal, Gh. Barbu l-a rugat pe şofe­rul Marin Bâţă să conducă el barca mai departe, fiindcă se duce să scalde caii la malul eleşteului. In momentul când săteanul Gh. Barbu a părăsit luntrea, un grup de 11 fetiţe au năvălit în barcă, rugându-1 pe şofeur să le plimbe şi pe ele. Cele ce au urmat se ştie. Victimele ar fi putut fi salvate, ne declară institutoarea Milovali din Pieniţa, dacă învăţătorii în momentul când s’a răsturnat barca, în loc să alerge înebuniţi pe câmp ar fi sărit în ajutoru­­ fetiţelor. Salvarea ar fi fost cu atât mai uşoară cu cât nenoro­cirea s’a petrecut la o depărtare numai de zece metri de mal. In locul unde s’a răsturnat barca însă, apa avea o adâncime de 1,60 m. învăţătorii ar fi putut să ur­meze exemplul elevului Dumitru Vasile dela şcoala de meserii din Pieniţa care a sărit în apă, scăpând două fetiţe dela o moar­­­te sigură. , Emiterea mandatelor de arestare Astăseară au fost aduşi la cabi­netul III de instrucţie al tribunalu­lui Dolj, sub stare de arest, cei şase învăţători din a căror neglijenţă s’a întâmplat groaznica nenorocire din satul Verbiţa. D. judecător Vasilescu Bucium, titularul cabinetului III de instruc­­ție, luând cazul în cercetare şi con­statând gravitatea faptelor şi emis mandat de arestare Contra învăţă­torilor: Anica Barbuceanu, Marica Popa, Constantin Mitrică şi Nicolae Nicolin, directorul şcoalei primare din Pieniţa precum şi contra şofe­rului Marin Ghiţă. Celelalte două învăţătoare, Fe­vronia Milovan şi Elena Tacoi au fost scoase din cauză. S-a constatat că fetiţa lui Barbu în etate de 7 ani, eleva învăţătoarei Milovan, a fost suită în barcă de însuşi tatăl ei. învăţătoarea Elena Tacoi, a prezentat un calificat me­dical, prin care dovediie că este gravidă în a şasea luni,şi ca atare este scoasă de sub orice vină. Părinţii copiiilor înecaţi s’au con­stituit parte civilă cu diverse sume variind între o sută şi două sute de mii de lei. Au cerut deasemenea ca nici unul din aceşti învăţători să nu fie pri­miţi în comună. Părinţii au înaintat totodată un memoriu d-lui ministru C. Ange­le­scu, care s’a interesat personal despre mersul anev­stei. Din cercetările întreprinse de d. procuror Giugiuc, rezultă, că ex­cursia a fost numai un pretext, şi că adevăratul ei scop a fost împă­carea învăţătorilor certaţi pe ches­tiuni politice. S-a mai constatat de asemenea­ că o mare parte dintre elevi şi eleve aveau asupra lor sticle cu vin, ceea ce denotă că devii ,nu au fost deloc supraveghiaţi. Spiritele în comună sunt foarte agitate. Nu se ştie ce se poate în­tâmpla după înmormântarea victi­melor, fapt care va avea loc mâine după masă. Frizeria „Lux“ din Cluj dată în judecată CLUJ. 8.­­ Zilele trecute d-şoara Matei Ileanca a dat în judecată fri­zeria „Lux“ din Piaţa Unirii, fiindcă în luna Aprilie anuil acesta în timp ce unul dintre lucrătorii acestei fri­­zerii io­ngreza i-a ars părul. Când procesul va ajunge în faţa instanţei judiciare d-sa va cere des­păgubiri. . Nu­ se cunoaşte care este suma pe care o va pretinde drept des­păgubiri.

Next