Curentul, iunie 1938 (Anul 11, nr. 3709-3738)

1938-06-11 / nr. 3719

2 (12 pagini) . J. Vacanţă şi turism ! (Continuare din pag. 1-a) acel desmăţ neruşinat al specu­lei, la acea unică organizare din staţiunile balneare şi climaterice: organizarea jefuirii vizitatorului. Rostul oficiului de turism este să apere — prin măsuri luate din vreme — pe vizitator de a fi pra­dă speculei cu accent de jaf. Şi, fiindcă planul acelor hoteluri tu­ristice cere prea mulţi bani şi prea mult timp spre a fi înfăp­tuit, fiindcă nefericitul ce s’ar lăsa ispitit de tot ce are ţara ca peisaj, ca locuri pline de farmec, riscă noaptea să ispăşească sub asaltul cumplit al ploşniţelor a­­ceastă evadare prin locurile pi­toreşti, propunem o soluţie. Hotelurile care acceptă un caet de sarcini fixat de Oficiul de Tu­rism în ceea ce priveşte higiena, confortul şi preţul, să fie scutite de taxe, iar impozitele pe cifra de afaceri să fie reduse la jumă­tate. Un sever control, în ceea ce priveşte respectarea acestor obli­gaţiuni ar asigura existenţa a cel puţin unui hotel în fiecare oraş, ar feri pe călător să mai fie vic­tima nopţilor de nesomn, de scâr­bă şi groază în luptă cu ploş­niţele. Ce folos că te simţi cucerit de toată fantezia acelor întortoche­­turi ale Jiului prin defileu, dacă la Tg. Jiu nu poţi afla o noapte de odihnă din pricina hotelului? Şi nu lipsesc chiar cele mai ra­finate preocupări estetice la Tg. Jiu. Am văzut un monument al eroilor şi al păcii de o stranie o­­riginalitate: o serie de oale puse una în capul alteia, alcătuind un par înalt. Fireşte că impresia asocia şi alte imagini: şirag de mosoare sau un „bigibigi“ înţe­penit şi înălţat. Se prea poate ca nepregătirea noastră estetică să nu priceapă acea operă a sculptorului Brân­­cuş, prea rafinat pentru nevoiaşa noastră înţelegere plastică şi să asistăm la un simbol tot aşa de misterios ca un simbol din­­tr’un templu al acelei misterioase civilizaţii Maya din America Centrală, dar nu mai puţin un asemenea rafinament estetic la Tg. Jiu ar cere şi un minim de edilitate. Estetica nu precede cu­răţenia şi când ai ajuns la er­metica simbolurilor lui Brâncuş se presupune că oraşul are apă şi hotelurile n’au ploşniţe. Te pomeneşti că în prospectele turistice, va fi prevăzut şi şiragul de mosoare, straniul monument al lui Brâncuş, fireşte monument închinat morţilor, fiindcă ei rab­dă cu o seninătate siderală orice discursuri, monumente, impresa­riat eroic etc. Vacanţă — turism, dar puţin confort şi nici atât măcar, puţină higienă nu ar strica ! Pamfil Şeicaru Curentul Editura „PRINCIPELE MIRCEA“ a lansat următoarele noutăţi literare: 1 LUTHER de Fr. Funk­ Brentano O dramatica romanţare a unei vieţi pline de fapte şi a unui aecol plin de urmări pentru istoria lumii moderne PREŢUL LEI 90 CATERINA CEA MARE de Gina Kaus Viaţa acestei impărătese, numită SEMIRAMIDA NORDULUI, fi-a găsit in Gina Kans cea mai bună interpretă De vinzare la toate librăriile Prețul Lei 110 ­ MICA PUBLICITATE 2 lei cuvântul Aimnnurile se primesc la administraţia ziarului strada Belvedere No. 6 de la 8-13 şi 16-20 CERERI DE SERVICIU 2 lei cuvântul (în chenar preţul dublu) ŞEF-MORAR monter, practică Îndelun­gată, caută post, moară două vagoane în sus. Montează, modifică, repară fa­brici de pâine. Popescu Ploeşti, Movila nr. 12. ÎNCASATOR cu o neţărmurită grijă de banul altuia caută loc la afacere mare Adresa Ziar. C. DOAMNA tânără, cinstită, drăguţă, ex­celentă gospodină, doresc a conduce menajul Domn situaţie poate avea şi copil prefer provincia, adresaţi ziar sub doamnă cinstită, oferte serioase.____ CAUT loc la gătit sau curăţenie ju­mătate zi. Adresa la ziar: Madam Cons­tanţa. DACTILOGRAFA perfectă, funcţională, meditatoare şi bună calculatoare având toate după amiezile libere, caut post corespunzător. Doritorii se vor adresa la ziar sub: „K. 31". OFERTE DE SERVICIU 2 lei cuvântul (în chenar prețul dublu) OFIŢER superior, provincie, căsătorit cu 2 copii, 3 şi 5 ani, caută franţu­zoaică pentru copii. De preferinţă în vârstă, 45-50 ani. Adresa Tighina, Dos­­toevschi 111. 1—4107 ANGAJEZ imediat personal, doamne şi domni, posturi importante. Prezentarea continuată până la 15 iunie, calea Ra­hovei nr. 156.____________________ ROMAN, tânăr înalt, prezentabil, necă­­sătorit, serviciul militar satisfăcut, a­­vând liceu şi cunoştinţe de biurou şi publicistică, caut serviciu de biurou la întreprindere particulară, sau ca înca­sator ori secretar particular. Merg şi în provincie. Posed toate actele în cele mai bune condiţii. Adresa la ziar sub 25 C.___________________________, HERCULES pas. Niculae Şelari, caută băiat de prăvălie. 114599 PRACTICANTA la croitorie se caută în Str. Mitrop. Iosef No. 45. PANZARIA Alsaciană Manolescu & Gre­gorius str. Eugeniu Carada­n (dosul Băncii Naţionale) vinde cu cele mai eftine preţuri Pânzărie fină pentru cear­ceafuri toate lăţimile Olandă, Sifoane, Popline pentru cămăşi, Gradel, Pro­soape pluşate şi olandă, Feţe de mese, Otrepe pentru bucătărie, Şervete, Cu­verturi de vară, Batiste.___________ DE VANZARE teren bun faţadă 16 m. p. lungime 32 m. p. suprafaţă circa 512 m.p. doritori se vor adresa str. Alexan­dru cel Bun (Tei) 34, maşina 42. Mobile finere""' numai la Georgescu, Preot Do­­nescu 16 prin Şoseaua tancului. Telefon 33189 Epoziţie. 4­4546 DOMNII eleganţi cum­­pără pălării feutru, pat, panamale, etc., cu pre­ţurile cele mai reduse la Ion Torcătoru-Ţocu,­­ str. Doamnei nr. 1, colţ Victoriei, str. Carol nr. 19, Calea Văcă­reşti 14. 1­9 VÂND foarte convenabil rafturi de bă­cănie In perfectă stare. Str. Breaza 39, (prin şoseaua Crfingaş). _______ APARAT de nivel, Zeiss In perfectă stare de vânzare ocazional str. Polonă 107 Buc._______________________ VÂND garnitură de frier cu aburi, 6 cal Calistrat Roşea, Lespezi (Bala), 2­ m. p. Aluminium preţuri eftine, nu 36. TEREN vând 224 m. p., faţadă 12 m., str. Dr. Severeanu Nr. 10, Parcul Pan­durilor, lângă Şcoala de Risbota. Adre­saţi : Tutoveanu, str. Popa Nan 58, Tel. 3.21.48. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, bi­rouri, lucrătură, panele, rate lunare. Mobilierul Modern, Victoriei 178. 8-3764 PIER beton rotund 20 mm. văpsit, 2 l/1 m. si 4 m.. 1000 kg. Ocaziune de vânzare. Berzei 64. 2-4505 INTERMEDIARA cu relaţii in lumea bună și bogată se caută la ziar, sub: 4706. CIZELOR-Argintar caută Maria Rădu­­lescu. Fundătura Candiano Popescu No 6, (Parcul Carol). INGINER situat caută secretară parti­culară tânără, cultă foarte prezentabilă. Oferte precise sub Inginer. 2­4559 CAUT techniciană dentistă pentru pro­vincie, să cunoască bine operativa Oferte detailate pretenţiuni, la ziar sub „Inom”. 2­ m.­p VANZARI 7IT 2 lei cuvântul Am­mintum în blocuri, absolut pur, orice cantitate, preţuri eftine SANITAS, B-dul Brătia­­nu 36. VÂND motor de petrol sau benzina în starea foarte bună cu propriu car 16 Hp. şi un aparat de măcinat produse agricole cu 16 ciocane aproape nou. Schmidek Wilhelm Ditrău-Ciuc. 2­ m. p. CONTRA gândacilor, Fulgeria Zara la Drogheria Sfântul Gheorghe, Colței 5. DE VANZARE, cauza plecării, sufra­gerie, hoți, studiou, lămpi, Matei Ba­sarab, 37 (Lucaci), etaj III. 1­ 4729 RACITOARE practice, bine îi­ SANITAS, b-dul Brătianu 36. 32. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, bi­rouri, lucrătură panele, rate lunare. Mobilierul Moder, Victoriei 178. STUDIO elegant, fotolii, cântar baie, mașină gătit electrică nouă, vând ef­­tin. Lucaci 66. Vizibil 11­1. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură panele, rate lunare, Mobilierul Modern. Victoriei 178.1-4587 CHILIPIR, 330 m. p. pe „Parcul Carol", Dosoftei nr. 6, 6 camere. Aproa Str. Mitropolitul în blocuri absolut pur orice cantitate, SANITAS, Bd. Brăila­CUMPĂR haină Astrahan uzată numai veritabil oferte ziar (Astrahan persan). 2­3767 SPĂLĂTORII MECA­NICE, acționate prin electromotor p. Spita­le, Sanatorii, Cămi­­nuri, Hoteluri Restaurante, Blockhou­­suri, etc., fabricat POENSGEN Düssel­dorf, furnizează din depozit APOME­TRUL, s. a. r., Bursei 3. Telefon 3.66.21 4556 Mobile!!. Cumpăr şi vând de ocazie: Dormitoare, Sufragerii, Biblioteci cu birou, Covoare, Argintărie, Paturi fier. „MIŞU", Văcărești 4. „ATEN­ȚIUNE II- gang. FARMACIST diriginte caută a prelua farmacie. La ziar sub 7. 2­3981 STUDIOURI aproape noul,­­ fotoliu vănd din cauza plecării. Elefterie 24. 2—3969 DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură panele, rate lunara „Mobilierul Modern”, Victoriei 178. 2-4402 VULPI Argintii veritabile dela 7000 lei. Vinde depozitul de blănuri strada Ro­­bescu, (fost Tudor Vladimirescu. 7—4349 Mobile Ramiei cea mai avanta­joasă sursă de mobile fine, prețuri modeste, înlesniri. Strada Romulus 66. CAUT semistabilă de 300 până 350 C­P. In bună stare funcțiune adresați ziar sub ing 34. 3—4427 RADIO la priză 3 lămpi — lei 1.400 Maramureş 16. 2-3787 PERDELE rodbeur, vinde cu preţuri ex­trem de eftine magazinul „Şolduri". OI­tuz 4. 3-4166 GHIAŢA naturală cristalină se vinde cantitate mare. Informaţiuni telefonice: 5.31.20. 2-4446 ŢEVI 4 ţoli 32 bucăţi 4 m. lungime „Mannesheim". Ocazie vânzare: Ber­zel 64. 2-4505 CAZAN calorifer 12 m.. 13 elemente perfectă stare. Ocazia da vânzare: Ber­tel 64. 2-4508 La FRANCE VOUI offre pour votre plaisic: ses plage», aes altes merveilleux, ses muséea, «ea mo­numents, sea manifestations artistiques et aportivea. pour votre santé: I ses stations thermales et cllmatiquea. I Pour tous renseignements: SERVICES NATIONAUX I Dü TOURISME „FRANCE“.-Soc. SARNIa-BUCAREST Fasagiul Comedia, prin Calea Victoriei 42. ft Pl a CRONIC­A Actualităţi Premiul Hamangiu a fost decernat d-lui Mihail Jora pentru simfonia sa în do major. E o răsplată însemnată. Se dă nu­mai la şapte ani odată şi suma de una sută mii lei e nu numai ispiti­toare, dar şi cum se dovedeşte în ca­zul de faţă inspiratoare. Fericitul de­ţinător al premiului a lucrat anu­me în vederea lui. S-a conformat e­­xact şi din timp, condiţiilor stipulate de răposatul donator, încă odată e vădit că în artă divina inspiraţie poa­te să fie pricinuită şi de un nobil material. Nu credem că lucrarea a­­leasă — ce trebuia să fie o simfonie sau o operă după prevederile precise ale lui Hamangiu face parte dintre zămislirile cele mai strălucite ale au­torului, nici că e un cap de operă in­discutabil, împotriva acestei intere­sante simfonii a celui ce a compus poate cu mai multă îndemânare şi izbutire baletul „La Piaţă“ — sau diferite pagini de suită, coruri şi cân­tece româneşti, unanim preţuite — confraţii compozitori au ridicat cri­tice acerbe şi violente. Cu prilejul acesta aşi vrea să scot la iveală importanţa a câtorva con­­diţiuni ce sunt fatal legate de acor­darea premiilor în general. Comisiunile sau persoanele izolate ce hotărăsc, ori sunt lipsite de com­petenţă în materie, cum se întâmplă adesea într’o Academie când savanţi, literaţi, militari, diletanţi, etc. sunt chemaţi să se pronunţe într’o ches­tiune de artă ce le rămâne străină — ori sunt compuse din oameni de me­serie şi atunci criteriile acestora pot fi înrâurite de concepţia şi estetica personală, sau chiar de interesele lor profesionale. Prea adesea, în cazul din urmă, rivalitatea nu lasă joc li­ber cântărirei obiective — sau dim­potrivă cârdăşia câtorva ocroteşte pe un tovarăş în dauna altuia mai pu­ţin simpatizat.­­ In timpul din urmă, spre deosebire de anii precedenţi, d. M. Jora a fost mereu simpatizat. Marele Premiu Na­­ţional pentru toată activitatea carie­rei d-sale îi s’a dat de curând, in toamna trecută. După câteva luni iată-l obţinând şi Marele Premiu Hamangiu. Lucrările lui M. Jora­­i sunt primite, decoman­date, îmbrăţişate ,executate cu grijă la Operă, la Filarmonică, In ţară şi în străinătate. Oficialitatea, glasurile cele mai autorizate, în frunte cu G. Enescu, îl preţuiesc ostentativ. Ade­­siunea multora nu e numai pentru muzicianul creator — şi într’un grad mai scăzut pentru interpret — dar şi pentru criticul şi profesorul care scrie la „Timpul“ şi figurează în atâtea po­sturi, jurii, consilii, comitete, comi­­siuni, etc. Toate aceste favoruri — pe cari noi le socotim îndreptăţite — nu sunt a­­cordate, trebue s’o recunoaştem, altor compozitori din generaţia d-lui Jora, cărora nu li se poate contesta valoa­rea. Mă gândesc la D. Cuclin, la M. Andricu, la Sabin Drăgoi, la M. Ne­grea, la Andreescu-Skeletti, la atâţia alţii mai tineri sau mai bătrâni. Nu scriu aceste rânduri ca să aţăt flăcările vrajbei între tovarăşi. Vreau numai să arăt în cele ce urmează ci­titorilor adevărul în privinţa decer­nării premiului Hamangiu şi să aduc astfel nu focul despărţitor, ci lumi­na împăciuitoare pentru toţi. Totodată să interpretez personal simpatia ce se arată prietenului Jora, acum. La compeţiunea sus menţionată pu­teau concura, precum am scris, nu­mai simfonii şi opere. S’au prezentat d-nii Andreescu Skelett­ şi d. M. Ne­grea fiecare cu câte o lucrare drama­tică — îndeplinind formal condiţiu­­nile stipulate de fondatorul premiului — d. M. Andricu, cu baletul său „Taina“ şi d. Jora cu simfonia d-sale premiată. încă una dintre condiţiunile pre­cise era ca lucrările prezintate pen­tru premiu să fi fost executate in ul­timii trei ani — şi să fi fost depuse la Academie cel mai târziu până la 31 Decembrie 1937. De la început baletul d-lui Andricu a fost socotit că nu îndeplineşte con­­diţiunea neapărată, nefiind operă sau simfonie. Chiar cea mai valoroasă muzică, simfonici, suită, poem, sau partiţiune coregrafică, nu poate fi ad­misă de comisiunea ce respectă strict voinţa şi textul fondatorului. De asemenea nu s'au putut primi la examinare alte lucrări ce n’au fost depuse în termen. Numai la concurs d. S. Drăgoi, a cărui operă oratoriu Constantin Brân­­covanu alminteri cred că îndeplinea condiţiunile cerute, D. D. Cucliu, după cât ştim nu şi-a prezentat nici una dintre operele ine­dite ce ar fi avut desigur sorţi de reuşită. Dar nici una dintre ele n’a fost executată în anii din urmă — şi astfel nu s’ar fi calificat pentru premiu. Aceasta, din nenorocire nu e vina d-lui Cuclin că Opera Română cu absurdul ei comitet de lectură a pus piedici sau a întârziat reprezen­tarea unui „Agamemnon", a „Do­ch­iei" etc. Rămâneau deci în concurenţă nu­mai cele trei lucrări ale d-lor Jora, A. Skeletti şi Negrea — acestea două din urmă cântate valabil la Opera din Cluj. Comisiunea Academiei a preţuit vrednică de premiu, simfonia d-lui Jora. Cine au fost membrii acestui juriu? Ziarele ne spun: d-nii I. Ene­scu, G. Ţiţeica, Tiberiu Brediceanu, I. Perlea, N. Ottescu şi G. Georgescu. Ne izbeşte îndată la cetirea acestor nume faptul că împotriva aşteptărilor numai cei dintăi trei sunt academi­­cieni. Cum au fost delegaţi să se pro­nunţe ceilalţi trei din urmă? Iată cum s-au Întâmplat faptele. La început, comisiunea care trebuia să decearnă marele premiu Hamangiu era formată din academicienii G. E­­nescu, T. Brediceanu, muzician­, G. Ţiţeica, secretarul instituţiei, Octavian Goga, înaltă figură culturală şi pă­rintele Nae Popescu, actual ministru subsecretar de stat. Dar G. Enescu, lipseşte din ţară şi a lăsat o scrisoare explicită că votea­ză pentru M. Jora. O. Goga a murit. Părintele N. Popescu e absent din Bucureşti. D. T. Brediceanu propune faţă de această desc­ompectare a comisiunei, amânarea decernerii premiului. Astfel, s’ar fi ajuns, fie zis în trea­căt, la seziunea din anul viitor şi alţi concurenţi ardeleni sau regăţeni — în primul loc d. S. Drăgoi — care de atunci s’a ilustrat şi cu „Poemul Nea­mului" — ar fi putut candida, cu lu­crări depuse după 31 Dec. 1937. Se vede că Academia n’a admis a­­cest punct de vedere. S’a adresat u­­nor oameni de meserie, ce nu fac parte din sânul ei, ca d-nii Ottescu, Georgescu şi Perlea, ca împreună cu d. T. Brediceanu şi ţinând seamă de scrisoarea lui G. Enescu, să hotăreas­­că ei, atribuirea marei răsplate mo­rale şi băneşti care după şapte ani de vaci slabe nu ştiu dacă poate de­termina urmarea a şapte ani de vaci grase pentru un compozitor. Şi d. M. Jora a fost fericitul câşti­gător. Ceilalţi concurenţi nu trebuie să rămână nemângăiaţi. Bonii pe rând, ca şi confraţii lor din literatură, vor dobândi celalt premiu, egal ca va­loare materială. Premiul Naţional ce se distribue în fiece an. Acest din ur­mă premiu nu se dovedeşte a fi inac­cesibil. L’a luat în vremuri şi d. G. Geor­gescu, marele dirigent fără a fi com­pozitor. L’a luat şi d­r. Brediceanu, unii spun că de două ori, consecutiv, II vor lua toţi cei ce au compus vreodată, numai compozitori români să fie (nu voim să cităm nume, căci atmosfera pentru ele, fără joc de cu­vinte, ar părea de astădată pejora­­tivă). La drept vorbind, după cum lăsam să se înţeleagă adineauri, M. Jora merită în zilele noastre răsplată şi simpatia, nu numai ca vrednic crea­tor — dar, după noi, mai cu seamă pentru atitudinile curagioase ce le-a luat şi le ia — împotriva puternici­lor impostori ce nenorocesc, muzica noastră şi moravurile ei. Victimă a unuia dintre cei mai ticăloşi satrapi de pe vremuri, înlăturat de la socie­tatea de Radiodifuziune, pe care în parte o crease, Jora n’a încetat să lupte pentru adevărul generos şi pen­tru dreptate în viaţa noastră artis­tică. Campaniile sale de presă s’au dovedit a fi întemeiate — şi până la urmă trebue să izbutească. Intre atâ­tea slugărnicii, singur Jora, la un loc de răspundere, arătă caracter şi con­ştiinţă. Cum n’ar merge la el şi cum nu l’ar recunoaşte dragostea obştească? Em. Ciomac In săptămâna străjerilor, de la 1­8 iunie, a fost hotărâtă o zi pentru vi­zitarea tuturor valorilor culturale şi istorice, legate de vieaţa şi tradiţia lo­calităţii Piatra-Neamţ, una din cele mai vechi aşezări din Moldova cunos­cută încă de prin secolul XlI-XIII-lea sub denumirea slavonă „Kamena”, care are multe lucruri interesante de văzut. Printre acestea, ca cea mai veche, vom aminti biserica zidită de Ştefan cel Mare la anul 1498. Dar oraşul mai are şi lucruri, mai nouă, tot aşa de interesante de cercetat. Se leagă de el numele atâtor personalităţi proe­minente în cultura ţării noastre, prin­tre care vom aminti pe Ion Creangă, Vasile Conta, Lascar Catargi, Calistrat Hogaş şi alţii. Cu ocazia pelerinajului străj­eresc din săptămâna aceasta, d-na profe­soară Eufrosina Săvescu — inimoasa directoare a şcoalei normale de fete din localitate, a propus ca profesoa­rele să pună o placă de marmoră, co­memorativă, pe casa unde a vieţuit şi in care şi-a scris valoroasa operă de drumeţie, scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş. La propunerea d-nei Săvescu s-au alăturat cu tot entuzias­mul şi profesorii şcoalei normale de băieţi, în frunte cu d. Virgil Dobrescu, directorul şcoalei. Fapta dăscăliţelor şi a dascălilor de la şcoalele normale din Piatra Neamţ, este demnă de toată preţuirea, fiind un pios omagiu adus unei vieţi de profesor şi scriitor care a contribuit, prin opera sa, la formarea unui mare renume frumuseţilor naturale ale ţi­nutului Neamţ. Cu ocazia punerii plăcii de marmoră, profesorii vor face şi pomenirea ma­relui scriitor, la mormântul lui din cimitirul de sub Cozla. Credem că ar fi un lucru tare nimerit dacă „Socie­tatea Scriitorilor” s’ar gândi să tri­mită un delegat, la această pioasă co­memorare, când se împlinesc și 20 de ani dela moartea scriitorului. CONSTANTIN TURCU ca K­it­etul&Citi ••• MUZICALA 20 de ani dela moartea lui Calistrat Hogaș Robor cultural polon ZDZISLAW KLESZCZYNSKI Zdzislaw Kleszczynski a murit la 6 Aprilie în vârstă de aproape 50 de ani. A debutat în 1913 cu versuri pen­tru comemorarea morţei prinţului Jo­sef Poniatowski în lupta de la Lipsea. In aceste versuri, în afară de avânt poetic şi sentimente sincere, se res­trânge aurora unei noi forme poetice. Kleszczynski stăpânea in mare mă­sură artă versificării. Pe lângă poezii — câteva volume — şi romante, mai alea­ din viaţa de la ţară, impresii din călătorii şi repor­­tagii sportive, fiind vânător­­şi auto­mobilist. S’a ocupat deasemenea şi de teatru, scriind atât comedii uşoare cât şi drame. In afară de creaţia sa originală, a tradus mult din Molnár Verneuille, Jerome­ Jerome, iar traducerile sale se disting prin preciziune şi formă impe­cabilă. A fost iniţiatorul şi redactorul pri­mei reviste de radio, intitulată „Ra­dio”. SOCIETATEA POLONA DE OCROTIRE A DREPTURILOR DE AUTOR Societatea Polonă de Ocrotire a Drepturilor de Autor îşi sărbătoreşte in anul acesta zece ani de existenţă. Cu acest prilej au fost reamintite meritele prof. Zolla în domeniul sta­­bilirei drepturilor de autor în Polonia şi introducerea pentru prima oară a noţiunei de „drept moral” al autorilor de a dispune exclusiv de operele lor. In baza concepţiei prof. Zolla spre deosebire de dreptul material care se stinge după 50 de ani de la moartea Edw. G. Robinson şi-a început via­ţa, ca multe alte vedete într-un mod foarte modest. Tânărul Emanuel — acesta este adevăratul nume de botez nu a avut de loc intenţia de a deveni actor. Părinţii săi ţineau foar­­mult ca să ur­meze dreptul. Teatrul însă a exercitat o mare influen­ţă asupra lui. Renunţă la studiul drep­tului, spre ne­mulţumirea profundă a pă­rinţilor şi se angajează la o mică trupă de teatru care ju­ca in estul New-York-ului. In prima piesă în care a apărut, i s’au încredinţat trei roluri: acel al unui bătrân, al unui tânăr lift-boy şi al unui poliţist. A doua zi cronica scria următoarele: „Bătrânul era prea bătrân, băiatul de la ascensor era prea tulburent, şi dacă un poliţist de felul aceluia pre­zentat ar fi de serviciu în cartierul nostru ne-am muta cu toţii imediat“. Se vede, aşa­dar, că Robinson a în­tâmpinat multe dificultăţi în carieră. Robinson se arată însă de o perse­verenţă admirabilă: îşi iubeşte mese­ria cu vanitism. Ani de zile, joacă cu trupe mici într’o mulţime de teatre. In general, i se încredinţează roluri neînsemnate. Când işi dă seama că nu mai există posibilitate de avansare, scrie un sketch ,şi străbate Statele Unite ju­când acest sketch în teatre de music­­hall. Sketch-ul este destul de neîn­semnat,­­dar îi permite lui Robinson să arate extraordinarul său dar de interpretare a caracterelor variate. După aceasta obţine un excelent an­gajament pe Broadway. De acum în­colo drumul carierii sale se înfăptueș­­te cu mai multă repeziciune. Face parte din trupa teatrului Guild, cea mai artistică scenă din New-York. Se relevă în mod deosebit în diferite piese clasice. Apoi, devine protago­nistul dramelor scrise special pentru el. Hollywood-ul nu pierde ocazia să-i facă câteva propuneri foarte avanta­joase. Actorii ca Robinson de exem­plu cari ştiu să interpreteze rolurile de bandiţi sunt foarte căutaţi în ce­tatea filmului. Rolurile acestea nu prea îi convin lui Robinson, deşi câştigă mulţi bani. Are numeroase discuţii cu conducă­torii studiourilor, în ceea ce priveşte diferitele roluri pe care trebue să le interpreteze pe ecran. Robinson se te­me că va pierde originalitatea inter­pretând mereu aceleaşi roluri. Direc­torii îi obiectează însă că la un cap ca al său nu se poate încredinţa ro­luri de june prim. Ecranul Viaţa şi cariera lui Edward G. Robinson Conferinţe • Cursul d-lui A. Dupront, direc­torul Institutului francez de înalte tudii în România, despre: „Istoria ideilor în Franţa în secolul XVII, „Descartes et le Discours de la Méthode“ este amânat pentru Vineri, 10 iunie, la orele 18:30. Comemorarea lui Schopenhauer Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 10 iunie crt., la ora 15. Şedinţa este consacrată comemorării ilosofului Arthur Schopenhauer la mplinirea a 150 de ani de la naşte­­rea sa. D. I. Petrovici va rosti cuvân­tarea comemorativă, RADIO Vineri 40 Iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de cameră: Virgil Gheorghiu (pian); V. Boniş (vioara I); Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel). Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Via­­nu ; pian Ion Filipnescu : Ploaie cu soare ; Apus de soare ; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA­, RADIO BUCUREŞTI 20.20: M. S. Regele pedagog al Neamului, de prof. dr. Şt. Şoimescu. 20.40 : Lieduri germane. D-ra Feli­cia Volănescu (canto) : Hugo Wolff : 1. El este ; 2. Fetiţa părăsită ; Schu­bert : 1. Poşta 2. Râs şi plâns; Co­moara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Iniţiativa regală în agricultu­­ră de prof. G. Ionescu-Siseşti, minis­trul agriculturei şi domeniilor. RADIO ROMANIA 21.30- 22.45: Concert european iu­goslav (transmis din Belgrad): I. Imnul naţional (arch. simf. Radio A. D. cond. de M. Vukdragovici); II. Corul mixt „Stankovici“ cond. de Milenko Jivcovici: 1. Păstorul de capre de S. Mokrajatz; 2. Imnul de A. Laiovitz; 3. Isvorul de Y. Sla­­venski; III. 1. Păstoriţa de Pavici (voce: d-na Giungenat dela Opera din Bel­grad) ; 2. a) Serenada de Râvni­k; b) Visurile înflorite s’a­u spulberat de Pavcici (voce: Riavet, enor la Opera din Belgrad) ; 3. a) Ora delicioasă și b) Cântecul vântului marin, de Dr. Miloievici (voce: d-na Giungeant a­­comp. de orchetră); 4. Pândarul de Baranovici (voce : Pichler, bariton la Opera din Belgrad, acomp. de orches­tră) ; IV. Cântece şi dansuri populare sârbeşti (d-nele Alexandrovici, Geor­­gevici şi Marinkovici şi d. Begovici, acomp de orch. populară şi orch.­de laburinte); V. 1. „Plugarii“ piesă simfonică de Gotovaţ ; 2. „Kostana“ triptic simfo­­nie de Konlovici (orch. simţ). RADIO BUCUREŞTI 21.30- 22.45 : Concert de seară. Or­chestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Ion Filipnescu (pian) şi corul Asoc. cult. C.F.R. cond. de C. Tissescu ; Uv. „Leonora“ de C. Tissescu; Uvertura „Leonora“ de Beethoven ; Fantezie în do pentru pian, cor şi orchestră de Beethoven; Fantezie în do pentru pian, cor şi ochestră de Beethoven; Dansuri româneşti de Brediceanu (dirij. de autor) ; La chef de C. C. Nottara ; Cântec de nuntă de Sabin Drăgoiu ; Dans de M. C. Andricu; Bagatela­­ Scărlăteascu-Rogalski. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 22.45 : Radio-jurnal. Sport. 23: Concert de noapte al orches­trei Oinel Giurgea, transmis de la res­taurantul „Modern“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba germană și engleză. (6.30—7.45) 6.30 : Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) : Pizzicato ş­i Vals din „Sylvia“ de De­libes ; Fantezie din „Clopotele din Corneville“ de Planquete; Scenă de balet de Glazunow şi Persiflai de Francis; Viaţa în Prater de Trans­lates şi Plăcerea pădurii; Paso doble de Rotter. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45 : închiderea emisiunii. 13.15 : Ora. Culturale. Sport Cota Dunării. 13.25 : Concert de prânz (discuri) . Din operete: Antract din „1001 de nopţi“ . Joh. Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss-Te­­lef.); Două cântece din „Micul Duce“ de Lecocq (voce: Chamarys); Cântec din „Prizonierul“ de Zeller (voce: Karl Schmitt-Walter); Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel; Selecţiuni din „Saltimban­cii“ de Ganne ; Uvertură la „Liliacul“ de Joh. Strauss (arch. filarmonică din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 14.15 : Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30 : Gilly Stiploşek (hawaiană) a. comp. de pian : Pe albastrele mări­­blues de Stiploşek; Mi’eşti dragă ro­manţă de Leon ; Tahiti-boston de Stiploşek; In Honolulu-rumba de Stiploşek. 14.50 : Muzică distractivă (discuri) : Isabel şi Sardana de Garreta : Două autorului şi este limitat teritorialice­­şte la statele care fac parte din Con­venţia din Berna, dreptul moral exist cântece din opereta „Cele trei vai­tă independent de limitele în spaţiu sub­“ de Oscar Strauss (voce­­ şi timp, fiind etern. In concepţia acea, Yvonne Printemps) . Potpuriu de me­­sia de divizare a dreptului de autor lodii pentru pian (pian, Peter Kreu­în material şi moral, spiritul juridic polon ocupă un loc de frunte în rân­dul celorlalte state. Totuşi în legea polonă iniţială rela­tivă la ocrotirea drepturilor de autor concepţia aceasta nu a fost introdusă în plenitudinea ei, ceea ce s’a făcut mai târziu. Societatea a făcut în ulti­mul timp şi studii asupra aşa zisului „domaine publique payant”, adică în chestiunea trecerea drepturilor după 50 de ani de la moartea autorului sau în lipsa succesorilor asupra unei insti­­tuţiuni definite, cum ar fi de ex. „Te­zaurul Literaturei”. Societatea a de­semnat în scopul acesta un comitet special de studii, alcătuit din patru persoane: un judecător, un avocat, un poet şi un critic. Lucrările acestui­ co­mitet sunt in curs. der); Serenadă de Rügt şi Zilele trec de Böhmelt (voce: Walther Ludwig- H. M. S.); Frumoasa mea cu ochii verzi (voce : Petre Alexandru-Cris­­tal). 15.20 : Publicaţii. Ecoul zilei. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi ştiinţifice. RADIO-ROMANIA 19.15-20.25: Muzică distractivă (discuri) : Două foxtroturi de Gers­hwin ; Două şansonete populare de Villard (voce : Gilles şi Julien) ; Două duete din „Paganini“ de Lehar (voce : Gitta Alpar şi Ernst Lake şi Fox de Steinbacher (trombon : Lohmann-Te­lef.); Cântec de Burton şi Cântec de Mireille (voce : Micul Mircea); Fox de Ellis şi Fox de Lerner ; Valsul pă­puşilor de Beyer şi Luxemburg-vals de Lehar­(Telef) Cântec de Stolz şi Cântec de Gruber (voce : Greta Kel­­ler-Telef.); Două foxtroturi de Van­­dali; De acum nu ne vom mai certa şi Am rămas fără iubire-tangouri de Mircea Alexe (voce : Cristian Vasile- C). Frunza şi ciobănaş la oi am fost şi Ţigăncuşa şi învârtită. Sâmbătă II Iunie 1938 Sâmbătă I1. Iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Vals din „Cavalerul rozelor“ de Ri­chard Strass, Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky- Xorsakoff; Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Joses; Balet din „Manon“ de Massenet. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri). Muzică distractivă: Fox de Porter şi Fox de Warren­(Telef.); Espanola de Serrano (voce: Joseph Schmidt); Vals de Burke; Pe tine te plas-slowfox de Yvain voce: Adrien Lamy-C.); Selec­ţiuni de melodii de Berlin (pian: Pe­ter Kreuder-Telef.); Două cântece din opereta „Rip” de Planquette (voce: Pierre Deldi); Dă-mi adresa dumitale şi Dac’ar şti mămica de Dendrino (voce: Ion Luican-O.); Serenada Vi­­sului-fox de Carr şi Doamna din Ma­­drid-paso doble de Hargreaves­(H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri); Muzică variată: U­­vertură la „Balul Operii“ de Heuber­ger (arch. Operii de stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Acuarele-vals de Joh. Strauss; Arie din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (voce): Erna Sack- Telef.); Cântec de leagăn de Chopin și Picanterie de Hans Bund­(Telef.); Fragment din suita „In sudul Alpi­­lor“ de Fischer-(Telef.); Balet din „Cidul“ de Massenet (arch. simf. dirij. de Eugene Goossens). 15.20: Publicaţii: Actualităţi străi­ne: Radiofonice. 17.30: Ora străjerilor. I. — D-ra Viorica Litzica de vor­bă cu străjerii. II. — „Credinţa şi avânt“, scenariu radiofonic interpretat de Stolul Li­ceului de fete ortodox „Zoe Romni­­ceanu“ (Bucureşti), de sub comanda d-nei comandante Margareta Atana­siu. Conducerea muzicală: Aura Da­­videanu. III. — Ştirile străjereşti, de C. E­­nescu Bughea. 19.00. Ora. Mersul vremii. 19.02: „Cercurile de gospodine“ (Forme de cultură la noi Reportaj). 19.17: Fanfara Reg. 1 Grăniceri, cond. de cpt. Şoimescu: Marşul Gră­nicerilor de Alex. Marian: Uvertură la „Orfeu în Infern“ de Offenbach; „Constanţa“-vals de N. Alexandrescu: Arii naţionale. 19.50: Arii din opere franceze-voce: Leo Calmusky; Arie din „Sigurd“ de Rever; Arie din „Romeo şi Julietta“ de Gounod; Arie din „Atacul morii" de Bruneau; Arie din „Luisa“ de Charpentier. 20.35: Cântăreţe celebre (discuri): Două arii din „Turandot “ de Puccini (voce: Rossete Pampanini). 21.00: Rezervat. 21.15: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bo­­bescu; Uvertura „Muta din Porţier“ de Auber; Fantezie pe motive de Schubert la Urbach; Visiune erotică de Leopold Weninger; Pavană de Ra­vel; Fantezie din „D-na Butterfly“ de Tavan; Legendă de Wieniawski (solo vioară): Cântece ţigăneşti de Sarasate (solo vioară). 22.30: Radio jurnal: Sport. 22.45: Concert­­de noapte al orche­strei Fraţii Stănescu, transmis de la restaurantul Presei. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi engleză. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. 24.00—1.00: Concert­ de noapte (di­scuri). 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 13.05: Concert al arh. radio. 13.30: Știri. 14.30: Plăci. 15.35: Știri. 17.15: Povestiri de Gizi Harsanyi. 18: Conf. etnografică cu plăci de I. Volly. 18.50: Maria Nagy cântă cântece ungare cu acompaniamentul orch. de ţigani Jo­­szef Vidak. 19.55: Reportaj dintr’o fa­brică de măşti de gaze. 20.30: Muzi­că de jazz la două piane de Leo Ko­­dor şi Thor Polgar. 21: Două piese radiofonice vesele. 22.30: Concert al orch. budapestane, dirijată de Lajos Rajter. 24: Ştiri în limba germană. 0.05: Ştiri în limba italiană. 0.10: Dreh, de jazz Buttola de la restauran­tul Piccadilly. 1.05: Ştiri pentru un­gurii din străinătate.

Next