Curentul, iunie 1938 (Anul 11, nr. 3709-3738)
1938-06-11 / nr. 3719
2 (12 pagini) . J. Vacanţă şi turism ! (Continuare din pag. 1-a) acel desmăţ neruşinat al speculei, la acea unică organizare din staţiunile balneare şi climaterice: organizarea jefuirii vizitatorului. Rostul oficiului de turism este să apere — prin măsuri luate din vreme — pe vizitator de a fi pradă speculei cu accent de jaf. Şi, fiindcă planul acelor hoteluri turistice cere prea mulţi bani şi prea mult timp spre a fi înfăptuit, fiindcă nefericitul ce s’ar lăsa ispitit de tot ce are ţara ca peisaj, ca locuri pline de farmec, riscă noaptea să ispăşească sub asaltul cumplit al ploşniţelor această evadare prin locurile pitoreşti, propunem o soluţie. Hotelurile care acceptă un caet de sarcini fixat de Oficiul de Turism în ceea ce priveşte higiena, confortul şi preţul, să fie scutite de taxe, iar impozitele pe cifra de afaceri să fie reduse la jumătate. Un sever control, în ceea ce priveşte respectarea acestor obligaţiuni ar asigura existenţa a cel puţin unui hotel în fiecare oraş, ar feri pe călător să mai fie victima nopţilor de nesomn, de scârbă şi groază în luptă cu ploşniţele. Ce folos că te simţi cucerit de toată fantezia acelor întortocheturi ale Jiului prin defileu, dacă la Tg. Jiu nu poţi afla o noapte de odihnă din pricina hotelului? Şi nu lipsesc chiar cele mai rafinate preocupări estetice la Tg. Jiu. Am văzut un monument al eroilor şi al păcii de o stranie originalitate: o serie de oale puse una în capul alteia, alcătuind un par înalt. Fireşte că impresia asocia şi alte imagini: şirag de mosoare sau un „bigibigi“ înţepenit şi înălţat. Se prea poate ca nepregătirea noastră estetică să nu priceapă acea operă a sculptorului Brâncuş, prea rafinat pentru nevoiaşa noastră înţelegere plastică şi să asistăm la un simbol tot aşa de misterios ca un simbol dintr’un templu al acelei misterioase civilizaţii Maya din America Centrală, dar nu mai puţin un asemenea rafinament estetic la Tg. Jiu ar cere şi un minim de edilitate. Estetica nu precede curăţenia şi când ai ajuns la ermetica simbolurilor lui Brâncuş se presupune că oraşul are apă şi hotelurile n’au ploşniţe. Te pomeneşti că în prospectele turistice, va fi prevăzut şi şiragul de mosoare, straniul monument al lui Brâncuş, fireşte monument închinat morţilor, fiindcă ei rabdă cu o seninătate siderală orice discursuri, monumente, impresariat eroic etc. Vacanţă — turism, dar puţin confort şi nici atât măcar, puţină higienă nu ar strica ! Pamfil Şeicaru Curentul Editura „PRINCIPELE MIRCEA“ a lansat următoarele noutăţi literare: 1 LUTHER de Fr. Funk Brentano O dramatica romanţare a unei vieţi pline de fapte şi a unui aecol plin de urmări pentru istoria lumii moderne PREŢUL LEI 90 CATERINA CEA MARE de Gina Kaus Viaţa acestei impărătese, numită SEMIRAMIDA NORDULUI, fi-a găsit in Gina Kans cea mai bună interpretă De vinzare la toate librăriile Prețul Lei 110 MICA PUBLICITATE 2 lei cuvântul Aimnnurile se primesc la administraţia ziarului strada Belvedere No. 6 de la 8-13 şi 16-20 CERERI DE SERVICIU 2 lei cuvântul (în chenar preţul dublu) ŞEF-MORAR monter, practică Îndelungată, caută post, moară două vagoane în sus. Montează, modifică, repară fabrici de pâine. Popescu Ploeşti, Movila nr. 12. ÎNCASATOR cu o neţărmurită grijă de banul altuia caută loc la afacere mare Adresa Ziar. C. DOAMNA tânără, cinstită, drăguţă, excelentă gospodină, doresc a conduce menajul Domn situaţie poate avea şi copil prefer provincia, adresaţi ziar sub doamnă cinstită, oferte serioase.____ CAUT loc la gătit sau curăţenie jumătate zi. Adresa la ziar: Madam Constanţa. DACTILOGRAFA perfectă, funcţională, meditatoare şi bună calculatoare având toate după amiezile libere, caut post corespunzător. Doritorii se vor adresa la ziar sub: „K. 31". OFERTE DE SERVICIU 2 lei cuvântul (în chenar prețul dublu) OFIŢER superior, provincie, căsătorit cu 2 copii, 3 şi 5 ani, caută franţuzoaică pentru copii. De preferinţă în vârstă, 45-50 ani. Adresa Tighina, Dostoevschi 111. 1—4107 ANGAJEZ imediat personal, doamne şi domni, posturi importante. Prezentarea continuată până la 15 iunie, calea Rahovei nr. 156.____________________ ROMAN, tânăr înalt, prezentabil, necăsătorit, serviciul militar satisfăcut, având liceu şi cunoştinţe de biurou şi publicistică, caut serviciu de biurou la întreprindere particulară, sau ca încasator ori secretar particular. Merg şi în provincie. Posed toate actele în cele mai bune condiţii. Adresa la ziar sub 25 C.___________________________, HERCULES pas. Niculae Şelari, caută băiat de prăvălie. 114599 PRACTICANTA la croitorie se caută în Str. Mitrop. Iosef No. 45. PANZARIA Alsaciană Manolescu & Gregorius str. Eugeniu Caradan (dosul Băncii Naţionale) vinde cu cele mai eftine preţuri Pânzărie fină pentru cearceafuri toate lăţimile Olandă, Sifoane, Popline pentru cămăşi, Gradel, Prosoape pluşate şi olandă, Feţe de mese, Otrepe pentru bucătărie, Şervete, Cuverturi de vară, Batiste.___________ DE VANZARE teren bun faţadă 16 m. p. lungime 32 m. p. suprafaţă circa 512 m.p. doritori se vor adresa str. Alexandru cel Bun (Tei) 34, maşina 42. Mobile finere""' numai la Georgescu, Preot Donescu 16 prin Şoseaua tancului. Telefon 33189 Epoziţie. 44546 DOMNII eleganţi cumpără pălării feutru, pat, panamale, etc., cu preţurile cele mai reduse la Ion Torcătoru-Ţocu, str. Doamnei nr. 1, colţ Victoriei, str. Carol nr. 19, Calea Văcăreşti 14. 19 VÂND foarte convenabil rafturi de băcănie In perfectă stare. Str. Breaza 39, (prin şoseaua Crfingaş). _______ APARAT de nivel, Zeiss In perfectă stare de vânzare ocazional str. Polonă 107 Buc._______________________ VÂND garnitură de frier cu aburi, 6 cal Calistrat Roşea, Lespezi (Bala), 2 m. p. Aluminium preţuri eftine, nu 36. TEREN vând 224 m. p., faţadă 12 m., str. Dr. Severeanu Nr. 10, Parcul Pandurilor, lângă Şcoala de Risbota. Adresaţi : Tutoveanu, str. Popa Nan 58, Tel. 3.21.48. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură, panele, rate lunare. Mobilierul Modern, Victoriei 178. 8-3764 PIER beton rotund 20 mm. văpsit, 2 l/1 m. si 4 m.. 1000 kg. Ocaziune de vânzare. Berzei 64. 2-4505 INTERMEDIARA cu relaţii in lumea bună și bogată se caută la ziar, sub: 4706. CIZELOR-Argintar caută Maria Rădulescu. Fundătura Candiano Popescu No 6, (Parcul Carol). INGINER situat caută secretară particulară tânără, cultă foarte prezentabilă. Oferte precise sub Inginer. 24559 CAUT techniciană dentistă pentru provincie, să cunoască bine operativa Oferte detailate pretenţiuni, la ziar sub „Inom”. 2 m.p VANZARI 7IT 2 lei cuvântul Ammintum în blocuri, absolut pur, orice cantitate, preţuri eftine SANITAS, B-dul Brătianu 36. VÂND motor de petrol sau benzina în starea foarte bună cu propriu car 16 Hp. şi un aparat de măcinat produse agricole cu 16 ciocane aproape nou. Schmidek Wilhelm Ditrău-Ciuc. 2 m. p. CONTRA gândacilor, Fulgeria Zara la Drogheria Sfântul Gheorghe, Colței 5. DE VANZARE, cauza plecării, sufragerie, hoți, studiou, lămpi, Matei Basarab, 37 (Lucaci), etaj III. 1 4729 RACITOARE practice, bine îi SANITAS, b-dul Brătianu 36. 32. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură panele, rate lunare. Mobilierul Moder, Victoriei 178. STUDIO elegant, fotolii, cântar baie, mașină gătit electrică nouă, vând eftin. Lucaci 66. Vizibil 111. DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură panele, rate lunare, Mobilierul Modern. Victoriei 178.1-4587 CHILIPIR, 330 m. p. pe „Parcul Carol", Dosoftei nr. 6, 6 camere. Aproa Str. Mitropolitul în blocuri absolut pur orice cantitate, SANITAS, Bd. BrăilaCUMPĂR haină Astrahan uzată numai veritabil oferte ziar (Astrahan persan). 23767 SPĂLĂTORII MECANICE, acționate prin electromotor p. Spitale, Sanatorii, Căminuri, Hoteluri Restaurante, Blockhousuri, etc., fabricat POENSGEN Düsseldorf, furnizează din depozit APOMETRUL, s. a. r., Bursei 3. Telefon 3.66.21 4556 Mobile!!. Cumpăr şi vând de ocazie: Dormitoare, Sufragerii, Biblioteci cu birou, Covoare, Argintărie, Paturi fier. „MIŞU", Văcărești 4. „ATENȚIUNE II- gang. FARMACIST diriginte caută a prelua farmacie. La ziar sub 7. 23981 STUDIOURI aproape noul, fotoliu vănd din cauza plecării. Elefterie 24. 2—3969 DORMITOARE, studiouri, sufragerii, birouri, lucrătură panele, rate lunara „Mobilierul Modern”, Victoriei 178. 2-4402 VULPI Argintii veritabile dela 7000 lei. Vinde depozitul de blănuri strada Robescu, (fost Tudor Vladimirescu. 7—4349 Mobile Ramiei cea mai avantajoasă sursă de mobile fine, prețuri modeste, înlesniri. Strada Romulus 66. CAUT semistabilă de 300 până 350 CP. In bună stare funcțiune adresați ziar sub ing 34. 3—4427 RADIO la priză 3 lămpi — lei 1.400 Maramureş 16. 2-3787 PERDELE rodbeur, vinde cu preţuri extrem de eftine magazinul „Şolduri". OItuz 4. 3-4166 GHIAŢA naturală cristalină se vinde cantitate mare. Informaţiuni telefonice: 5.31.20. 2-4446 ŢEVI 4 ţoli 32 bucăţi 4 m. lungime „Mannesheim". Ocazie vânzare: Berzel 64. 2-4505 CAZAN calorifer 12 m.. 13 elemente perfectă stare. Ocazia da vânzare: Bertel 64. 2-4508 La FRANCE VOUI offre pour votre plaisic: ses plage», aes altes merveilleux, ses muséea, «ea monuments, sea manifestations artistiques et aportivea. pour votre santé: I ses stations thermales et cllmatiquea. I Pour tous renseignements: SERVICES NATIONAUX I Dü TOURISME „FRANCE“.-Soc. SARNIa-BUCAREST Fasagiul Comedia, prin Calea Victoriei 42. ft Pl a CRONICA Actualităţi Premiul Hamangiu a fost decernat d-lui Mihail Jora pentru simfonia sa în do major. E o răsplată însemnată. Se dă numai la şapte ani odată şi suma de una sută mii lei e nu numai ispititoare, dar şi cum se dovedeşte în cazul de faţă inspiratoare. Fericitul deţinător al premiului a lucrat anume în vederea lui. S-a conformat exact şi din timp, condiţiilor stipulate de răposatul donator, încă odată e vădit că în artă divina inspiraţie poate să fie pricinuită şi de un nobil material. Nu credem că lucrarea aleasă — ce trebuia să fie o simfonie sau o operă după prevederile precise ale lui Hamangiu face parte dintre zămislirile cele mai strălucite ale autorului, nici că e un cap de operă indiscutabil, împotriva acestei interesante simfonii a celui ce a compus poate cu mai multă îndemânare şi izbutire baletul „La Piaţă“ — sau diferite pagini de suită, coruri şi cântece româneşti, unanim preţuite — confraţii compozitori au ridicat critice acerbe şi violente. Cu prilejul acesta aşi vrea să scot la iveală importanţa a câtorva condiţiuni ce sunt fatal legate de acordarea premiilor în general. Comisiunile sau persoanele izolate ce hotărăsc, ori sunt lipsite de competenţă în materie, cum se întâmplă adesea într’o Academie când savanţi, literaţi, militari, diletanţi, etc. sunt chemaţi să se pronunţe într’o chestiune de artă ce le rămâne străină — ori sunt compuse din oameni de meserie şi atunci criteriile acestora pot fi înrâurite de concepţia şi estetica personală, sau chiar de interesele lor profesionale. Prea adesea, în cazul din urmă, rivalitatea nu lasă joc liber cântărirei obiective — sau dimpotrivă cârdăşia câtorva ocroteşte pe un tovarăş în dauna altuia mai puţin simpatizat. In timpul din urmă, spre deosebire de anii precedenţi, d. M. Jora a fost mereu simpatizat. Marele Premiu Naţional pentru toată activitatea carierei d-sale îi s’a dat de curând, in toamna trecută. După câteva luni iată-l obţinând şi Marele Premiu Hamangiu. Lucrările lui M. Jorai sunt primite, decomandate, îmbrăţişate ,executate cu grijă la Operă, la Filarmonică, In ţară şi în străinătate. Oficialitatea, glasurile cele mai autorizate, în frunte cu G. Enescu, îl preţuiesc ostentativ. Adesiunea multora nu e numai pentru muzicianul creator — şi într’un grad mai scăzut pentru interpret — dar şi pentru criticul şi profesorul care scrie la „Timpul“ şi figurează în atâtea posturi, jurii, consilii, comitete, comisiuni, etc. Toate aceste favoruri — pe cari noi le socotim îndreptăţite — nu sunt acordate, trebue s’o recunoaştem, altor compozitori din generaţia d-lui Jora, cărora nu li se poate contesta valoarea. Mă gândesc la D. Cuclin, la M. Andricu, la Sabin Drăgoi, la M. Negrea, la Andreescu-Skeletti, la atâţia alţii mai tineri sau mai bătrâni. Nu scriu aceste rânduri ca să aţăt flăcările vrajbei între tovarăşi. Vreau numai să arăt în cele ce urmează cititorilor adevărul în privinţa decernării premiului Hamangiu şi să aduc astfel nu focul despărţitor, ci lumina împăciuitoare pentru toţi. Totodată să interpretez personal simpatia ce se arată prietenului Jora, acum. La compeţiunea sus menţionată puteau concura, precum am scris, numai simfonii şi opere. S’au prezentat d-nii Andreescu Skelett şi d. M. Negrea fiecare cu câte o lucrare dramatică — îndeplinind formal condiţiunile stipulate de fondatorul premiului — d. M. Andricu, cu baletul său „Taina“ şi d. Jora cu simfonia d-sale premiată. încă una dintre condiţiunile precise era ca lucrările prezintate pentru premiu să fi fost executate in ultimii trei ani — şi să fi fost depuse la Academie cel mai târziu până la 31 Decembrie 1937. De la început baletul d-lui Andricu a fost socotit că nu îndeplineşte condiţiunea neapărată, nefiind operă sau simfonie. Chiar cea mai valoroasă muzică, simfonici, suită, poem, sau partiţiune coregrafică, nu poate fi admisă de comisiunea ce respectă strict voinţa şi textul fondatorului. De asemenea nu s'au putut primi la examinare alte lucrări ce n’au fost depuse în termen. Numai la concurs d. S. Drăgoi, a cărui operă oratoriu Constantin Brâncovanu alminteri cred că îndeplinea condiţiunile cerute, D. D. Cucliu, după cât ştim nu şi-a prezentat nici una dintre operele inedite ce ar fi avut desigur sorţi de reuşită. Dar nici una dintre ele n’a fost executată în anii din urmă — şi astfel nu s’ar fi calificat pentru premiu. Aceasta, din nenorocire nu e vina d-lui Cuclin că Opera Română cu absurdul ei comitet de lectură a pus piedici sau a întârziat reprezentarea unui „Agamemnon", a „Dochiei" etc. Rămâneau deci în concurenţă numai cele trei lucrări ale d-lor Jora, A. Skeletti şi Negrea — acestea două din urmă cântate valabil la Opera din Cluj. Comisiunea Academiei a preţuit vrednică de premiu, simfonia d-lui Jora. Cine au fost membrii acestui juriu? Ziarele ne spun: d-nii I. Enescu, G. Ţiţeica, Tiberiu Brediceanu, I. Perlea, N. Ottescu şi G. Georgescu. Ne izbeşte îndată la cetirea acestor nume faptul că împotriva aşteptărilor numai cei dintăi trei sunt academicieni. Cum au fost delegaţi să se pronunţe ceilalţi trei din urmă? Iată cum s-au Întâmplat faptele. La început, comisiunea care trebuia să decearnă marele premiu Hamangiu era formată din academicienii G. Enescu, T. Brediceanu, muzician, G. Ţiţeica, secretarul instituţiei, Octavian Goga, înaltă figură culturală şi părintele Nae Popescu, actual ministru subsecretar de stat. Dar G. Enescu, lipseşte din ţară şi a lăsat o scrisoare explicită că votează pentru M. Jora. O. Goga a murit. Părintele N. Popescu e absent din Bucureşti. D. T. Brediceanu propune faţă de această descompectare a comisiunei, amânarea decernerii premiului. Astfel, s’ar fi ajuns, fie zis în treacăt, la seziunea din anul viitor şi alţi concurenţi ardeleni sau regăţeni — în primul loc d. S. Drăgoi — care de atunci s’a ilustrat şi cu „Poemul Neamului" — ar fi putut candida, cu lucrări depuse după 31 Dec. 1937. Se vede că Academia n’a admis acest punct de vedere. S’a adresat unor oameni de meserie, ce nu fac parte din sânul ei, ca d-nii Ottescu, Georgescu şi Perlea, ca împreună cu d. T. Brediceanu şi ţinând seamă de scrisoarea lui G. Enescu, să hotărească ei, atribuirea marei răsplate morale şi băneşti care după şapte ani de vaci slabe nu ştiu dacă poate determina urmarea a şapte ani de vaci grase pentru un compozitor. Şi d. M. Jora a fost fericitul câştigător. Ceilalţi concurenţi nu trebuie să rămână nemângăiaţi. Bonii pe rând, ca şi confraţii lor din literatură, vor dobândi celalt premiu, egal ca valoare materială. Premiul Naţional ce se distribue în fiece an. Acest din urmă premiu nu se dovedeşte a fi inaccesibil. L’a luat în vremuri şi d. G. Georgescu, marele dirigent fără a fi compozitor. L’a luat şi dr. Brediceanu, unii spun că de două ori, consecutiv, II vor lua toţi cei ce au compus vreodată, numai compozitori români să fie (nu voim să cităm nume, căci atmosfera pentru ele, fără joc de cuvinte, ar părea de astădată pejorativă). La drept vorbind, după cum lăsam să se înţeleagă adineauri, M. Jora merită în zilele noastre răsplată şi simpatia, nu numai ca vrednic creator — dar, după noi, mai cu seamă pentru atitudinile curagioase ce le-a luat şi le ia — împotriva puternicilor impostori ce nenorocesc, muzica noastră şi moravurile ei. Victimă a unuia dintre cei mai ticăloşi satrapi de pe vremuri, înlăturat de la societatea de Radiodifuziune, pe care în parte o crease, Jora n’a încetat să lupte pentru adevărul generos şi pentru dreptate în viaţa noastră artistică. Campaniile sale de presă s’au dovedit a fi întemeiate — şi până la urmă trebue să izbutească. Intre atâtea slugărnicii, singur Jora, la un loc de răspundere, arătă caracter şi conştiinţă. Cum n’ar merge la el şi cum nu l’ar recunoaşte dragostea obştească? Em. Ciomac In săptămâna străjerilor, de la 18 iunie, a fost hotărâtă o zi pentru vizitarea tuturor valorilor culturale şi istorice, legate de vieaţa şi tradiţia localităţii Piatra-Neamţ, una din cele mai vechi aşezări din Moldova cunoscută încă de prin secolul XlI-XIII-lea sub denumirea slavonă „Kamena”, care are multe lucruri interesante de văzut. Printre acestea, ca cea mai veche, vom aminti biserica zidită de Ştefan cel Mare la anul 1498. Dar oraşul mai are şi lucruri, mai nouă, tot aşa de interesante de cercetat. Se leagă de el numele atâtor personalităţi proeminente în cultura ţării noastre, printre care vom aminti pe Ion Creangă, Vasile Conta, Lascar Catargi, Calistrat Hogaş şi alţii. Cu ocazia pelerinajului străjeresc din săptămâna aceasta, d-na profesoară Eufrosina Săvescu — inimoasa directoare a şcoalei normale de fete din localitate, a propus ca profesoarele să pună o placă de marmoră, comemorativă, pe casa unde a vieţuit şi in care şi-a scris valoroasa operă de drumeţie, scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş. La propunerea d-nei Săvescu s-au alăturat cu tot entuziasmul şi profesorii şcoalei normale de băieţi, în frunte cu d. Virgil Dobrescu, directorul şcoalei. Fapta dăscăliţelor şi a dascălilor de la şcoalele normale din Piatra Neamţ, este demnă de toată preţuirea, fiind un pios omagiu adus unei vieţi de profesor şi scriitor care a contribuit, prin opera sa, la formarea unui mare renume frumuseţilor naturale ale ţinutului Neamţ. Cu ocazia punerii plăcii de marmoră, profesorii vor face şi pomenirea marelui scriitor, la mormântul lui din cimitirul de sub Cozla. Credem că ar fi un lucru tare nimerit dacă „Societatea Scriitorilor” s’ar gândi să trimită un delegat, la această pioasă comemorare, când se împlinesc și 20 de ani dela moartea scriitorului. CONSTANTIN TURCU ca Kitetul&Citi ••• MUZICALA 20 de ani dela moartea lui Calistrat Hogaș Robor cultural polon ZDZISLAW KLESZCZYNSKI Zdzislaw Kleszczynski a murit la 6 Aprilie în vârstă de aproape 50 de ani. A debutat în 1913 cu versuri pentru comemorarea morţei prinţului Josef Poniatowski în lupta de la Lipsea. In aceste versuri, în afară de avânt poetic şi sentimente sincere, se restrânge aurora unei noi forme poetice. Kleszczynski stăpânea in mare măsură artă versificării. Pe lângă poezii — câteva volume — şi romante, mai alea din viaţa de la ţară, impresii din călătorii şi reportagii sportive, fiind vânătorşi automobilist. S’a ocupat deasemenea şi de teatru, scriind atât comedii uşoare cât şi drame. In afară de creaţia sa originală, a tradus mult din Molnár Verneuille, Jerome Jerome, iar traducerile sale se disting prin preciziune şi formă impecabilă. A fost iniţiatorul şi redactorul primei reviste de radio, intitulată „Radio”. SOCIETATEA POLONA DE OCROTIRE A DREPTURILOR DE AUTOR Societatea Polonă de Ocrotire a Drepturilor de Autor îşi sărbătoreşte in anul acesta zece ani de existenţă. Cu acest prilej au fost reamintite meritele prof. Zolla în domeniul stabilirei drepturilor de autor în Polonia şi introducerea pentru prima oară a noţiunei de „drept moral” al autorilor de a dispune exclusiv de operele lor. In baza concepţiei prof. Zolla spre deosebire de dreptul material care se stinge după 50 de ani de la moartea Edw. G. Robinson şi-a început viaţa, ca multe alte vedete într-un mod foarte modest. Tânărul Emanuel — acesta este adevăratul nume de botez nu a avut de loc intenţia de a deveni actor. Părinţii săi ţineau foarmult ca să urmeze dreptul. Teatrul însă a exercitat o mare influenţă asupra lui. Renunţă la studiul dreptului, spre nemulţumirea profundă a părinţilor şi se angajează la o mică trupă de teatru care juca in estul New-York-ului. In prima piesă în care a apărut, i s’au încredinţat trei roluri: acel al unui bătrân, al unui tânăr lift-boy şi al unui poliţist. A doua zi cronica scria următoarele: „Bătrânul era prea bătrân, băiatul de la ascensor era prea tulburent, şi dacă un poliţist de felul aceluia prezentat ar fi de serviciu în cartierul nostru ne-am muta cu toţii imediat“. Se vede, aşadar, că Robinson a întâmpinat multe dificultăţi în carieră. Robinson se arată însă de o perseverenţă admirabilă: îşi iubeşte meseria cu vanitism. Ani de zile, joacă cu trupe mici într’o mulţime de teatre. In general, i se încredinţează roluri neînsemnate. Când işi dă seama că nu mai există posibilitate de avansare, scrie un sketch ,şi străbate Statele Unite jucând acest sketch în teatre de musichall. Sketch-ul este destul de neînsemnat,dar îi permite lui Robinson să arate extraordinarul său dar de interpretare a caracterelor variate. După aceasta obţine un excelent angajament pe Broadway. De acum încolo drumul carierii sale se înfăptuește cu mai multă repeziciune. Face parte din trupa teatrului Guild, cea mai artistică scenă din New-York. Se relevă în mod deosebit în diferite piese clasice. Apoi, devine protagonistul dramelor scrise special pentru el. Hollywood-ul nu pierde ocazia să-i facă câteva propuneri foarte avantajoase. Actorii ca Robinson de exemplu cari ştiu să interpreteze rolurile de bandiţi sunt foarte căutaţi în cetatea filmului. Rolurile acestea nu prea îi convin lui Robinson, deşi câştigă mulţi bani. Are numeroase discuţii cu conducătorii studiourilor, în ceea ce priveşte diferitele roluri pe care trebue să le interpreteze pe ecran. Robinson se teme că va pierde originalitatea interpretând mereu aceleaşi roluri. Directorii îi obiectează însă că la un cap ca al său nu se poate încredinţa roluri de june prim. Ecranul Viaţa şi cariera lui Edward G. Robinson Conferinţe • Cursul d-lui A. Dupront, directorul Institutului francez de înalte tudii în România, despre: „Istoria ideilor în Franţa în secolul XVII, „Descartes et le Discours de la Méthode“ este amânat pentru Vineri, 10 iunie, la orele 18:30. Comemorarea lui Schopenhauer Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri, 10 iunie crt., la ora 15. Şedinţa este consacrată comemorării ilosofului Arthur Schopenhauer la mplinirea a 150 de ani de la naşterea sa. D. I. Petrovici va rosti cuvântarea comemorativă, RADIO Vineri 40 Iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de cameră: Virgil Gheorghiu (pian); V. Boniş (vioara I); Eugen Coca (violă) şi Iuliu Boniş (violoncel). Quartet pentru pian şi coarde de Albert Bertelin. 19.55: Compoziţii de Remus Vianu ; pian Ion Filipnescu : Ploaie cu soare ; Apus de soare ; De-a baba oarba. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 20.20: M. S. Regele pedagog al Neamului, de prof. dr. Şt. Şoimescu. 20.40 : Lieduri germane. D-ra Felicia Volănescu (canto) : Hugo Wolff : 1. El este ; 2. Fetiţa părăsită ; Schubert : 1. Poşta 2. Râs şi plâns; Comoara mea de Max Reger; Serenada de Brahms. 21.05: Iniţiativa regală în agricultură de prof. G. Ionescu-Siseşti, ministrul agriculturei şi domeniilor. RADIO ROMANIA 21.30- 22.45: Concert european iugoslav (transmis din Belgrad): I. Imnul naţional (arch. simf. Radio A. D. cond. de M. Vukdragovici); II. Corul mixt „Stankovici“ cond. de Milenko Jivcovici: 1. Păstorul de capre de S. Mokrajatz; 2. Imnul de A. Laiovitz; 3. Isvorul de Y. Slavenski; III. 1. Păstoriţa de Pavici (voce: d-na Giungenat dela Opera din Belgrad) ; 2. a) Serenada de Râvnik; b) Visurile înflorite s’au spulberat de Pavcici (voce: Riavet, enor la Opera din Belgrad) ; 3. a) Ora delicioasă și b) Cântecul vântului marin, de Dr. Miloievici (voce: d-na Giungeant acomp. de orchetră); 4. Pândarul de Baranovici (voce : Pichler, bariton la Opera din Belgrad, acomp. de orchestră) ; IV. Cântece şi dansuri populare sârbeşti (d-nele Alexandrovici, Georgevici şi Marinkovici şi d. Begovici, acomp de orch. populară şi orch.de laburinte); V. 1. „Plugarii“ piesă simfonică de Gotovaţ ; 2. „Kostana“ triptic simfonie de Konlovici (orch. simţ). RADIO BUCUREŞTI 21.30- 22.45 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Ion Filipnescu (pian) şi corul Asoc. cult. C.F.R. cond. de C. Tissescu ; Uv. „Leonora“ de C. Tissescu; Uvertura „Leonora“ de Beethoven ; Fantezie în do pentru pian, cor şi orchestră de Beethoven; Fantezie în do pentru pian, cor şi ochestră de Beethoven; Dansuri româneşti de Brediceanu (dirij. de autor) ; La chef de C. C. Nottara ; Cântec de nuntă de Sabin Drăgoiu ; Dans de M. C. Andricu; Bagatela Scărlăteascu-Rogalski. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 22.45 : Radio-jurnal. Sport. 23: Concert de noapte al orchestrei Oinel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba germană și engleză. (6.30—7.45) 6.30 : Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri) : Pizzicato şi Vals din „Sylvia“ de Delibes ; Fantezie din „Clopotele din Corneville“ de Planquete; Scenă de balet de Glazunow şi Persiflai de Francis; Viaţa în Prater de Translates şi Plăcerea pădurii; Paso doble de Rotter. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45 : închiderea emisiunii. 13.15 : Ora. Culturale. Sport Cota Dunării. 13.25 : Concert de prânz (discuri) . Din operete: Antract din „1001 de nopţi“ . Joh. Strauss (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Franz Reuss-Telef.); Două cântece din „Micul Duce“ de Lecocq (voce: Chamarys); Cântec din „Prizonierul“ de Zeller (voce: Karl Schmitt-Walter); Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel; Selecţiuni din „Saltimbancii“ de Ganne ; Uvertură la „Liliacul“ de Joh. Strauss (arch. filarmonică din Berlin, dirij. de Erich Kleiber). 14.15 : Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30 : Gilly Stiploşek (hawaiană) a. comp. de pian : Pe albastrele măriblues de Stiploşek; Mi’eşti dragă romanţă de Leon ; Tahiti-boston de Stiploşek; In Honolulu-rumba de Stiploşek. 14.50 : Muzică distractivă (discuri) : Isabel şi Sardana de Garreta : Două autorului şi este limitat teritorialiceşte la statele care fac parte din Convenţia din Berna, dreptul moral exist cântece din opereta „Cele trei vaită independent de limitele în spaţiu sub“ de Oscar Strauss (voce şi timp, fiind etern. In concepţia acea, Yvonne Printemps) . Potpuriu de mesia de divizare a dreptului de autor lodii pentru pian (pian, Peter Kreuîn material şi moral, spiritul juridic polon ocupă un loc de frunte în rândul celorlalte state. Totuşi în legea polonă iniţială relativă la ocrotirea drepturilor de autor concepţia aceasta nu a fost introdusă în plenitudinea ei, ceea ce s’a făcut mai târziu. Societatea a făcut în ultimul timp şi studii asupra aşa zisului „domaine publique payant”, adică în chestiunea trecerea drepturilor după 50 de ani de la moartea autorului sau în lipsa succesorilor asupra unei instituţiuni definite, cum ar fi de ex. „Tezaurul Literaturei”. Societatea a desemnat în scopul acesta un comitet special de studii, alcătuit din patru persoane: un judecător, un avocat, un poet şi un critic. Lucrările acestui comitet sunt in curs. der); Serenadă de Rügt şi Zilele trec de Böhmelt (voce: Walther Ludwig- H. M. S.); Frumoasa mea cu ochii verzi (voce : Petre Alexandru-Cristal). 15.20 : Publicaţii. Ecoul zilei. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi ştiinţifice. RADIO-ROMANIA 19.15-20.25: Muzică distractivă (discuri) : Două foxtroturi de Gershwin ; Două şansonete populare de Villard (voce : Gilles şi Julien) ; Două duete din „Paganini“ de Lehar (voce : Gitta Alpar şi Ernst Lake şi Fox de Steinbacher (trombon : Lohmann-Telef.); Cântec de Burton şi Cântec de Mireille (voce : Micul Mircea); Fox de Ellis şi Fox de Lerner ; Valsul păpuşilor de Beyer şi Luxemburg-vals de Lehar(Telef) Cântec de Stolz şi Cântec de Gruber (voce : Greta Keller-Telef.); Două foxtroturi de Vandali; De acum nu ne vom mai certa şi Am rămas fără iubire-tangouri de Mircea Alexe (voce : Cristian Vasile- C). Frunza şi ciobănaş la oi am fost şi Ţigăncuşa şi învârtită. Sâmbătă II Iunie 1938 Sâmbătă I1. Iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strass, Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky- Xorsakoff; Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Joses; Balet din „Manon“ de Massenet. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri). Muzică distractivă: Fox de Porter şi Fox de Warren(Telef.); Espanola de Serrano (voce: Joseph Schmidt); Vals de Burke; Pe tine te plas-slowfox de Yvain voce: Adrien Lamy-C.); Selecţiuni de melodii de Berlin (pian: Peter Kreuder-Telef.); Două cântece din opereta „Rip” de Planquette (voce: Pierre Deldi); Dă-mi adresa dumitale şi Dac’ar şti mămica de Dendrino (voce: Ion Luican-O.); Serenada Visului-fox de Carr şi Doamna din Madrid-paso doble de Hargreaves(H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri); Muzică variată: Uvertură la „Balul Operii“ de Heuberger (arch. Operii de stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Acuarele-vals de Joh. Strauss; Arie din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (voce): Erna Sack- Telef.); Cântec de leagăn de Chopin și Picanterie de Hans Bund(Telef.); Fragment din suita „In sudul Alpilor“ de Fischer-(Telef.); Balet din „Cidul“ de Massenet (arch. simf. dirij. de Eugene Goossens). 15.20: Publicaţii: Actualităţi străine: Radiofonice. 17.30: Ora străjerilor. I. — D-ra Viorica Litzica de vorbă cu străjerii. II. — „Credinţa şi avânt“, scenariu radiofonic interpretat de Stolul Liceului de fete ortodox „Zoe Romniceanu“ (Bucureşti), de sub comanda d-nei comandante Margareta Atanasiu. Conducerea muzicală: Aura Davideanu. III. — Ştirile străjereşti, de C. Enescu Bughea. 19.00. Ora. Mersul vremii. 19.02: „Cercurile de gospodine“ (Forme de cultură la noi Reportaj). 19.17: Fanfara Reg. 1 Grăniceri, cond. de cpt. Şoimescu: Marşul Grănicerilor de Alex. Marian: Uvertură la „Orfeu în Infern“ de Offenbach; „Constanţa“-vals de N. Alexandrescu: Arii naţionale. 19.50: Arii din opere franceze-voce: Leo Calmusky; Arie din „Sigurd“ de Rever; Arie din „Romeo şi Julietta“ de Gounod; Arie din „Atacul morii" de Bruneau; Arie din „Luisa“ de Charpentier. 20.35: Cântăreţe celebre (discuri): Două arii din „Turandot “ de Puccini (voce: Rossete Pampanini). 21.00: Rezervat. 21.15: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu; Uvertura „Muta din Porţier“ de Auber; Fantezie pe motive de Schubert la Urbach; Visiune erotică de Leopold Weninger; Pavană de Ravel; Fantezie din „D-na Butterfly“ de Tavan; Legendă de Wieniawski (solo vioară): Cântece ţigăneşti de Sarasate (solo vioară). 22.30: Radio jurnal: Sport. 22.45: Concertde noapte al orchestrei Fraţii Stănescu, transmis de la restaurantul Presei. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi engleză. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. 24.00—1.00: Concert de noapte (discuri). 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 13.05: Concert al arh. radio. 13.30: Știri. 14.30: Plăci. 15.35: Știri. 17.15: Povestiri de Gizi Harsanyi. 18: Conf. etnografică cu plăci de I. Volly. 18.50: Maria Nagy cântă cântece ungare cu acompaniamentul orch. de ţigani Joszef Vidak. 19.55: Reportaj dintr’o fabrică de măşti de gaze. 20.30: Muzică de jazz la două piane de Leo Kodor şi Thor Polgar. 21: Două piese radiofonice vesele. 22.30: Concert al orch. budapestane, dirijată de Lajos Rajter. 24: Ştiri în limba germană. 0.05: Ştiri în limba italiană. 0.10: Dreh, de jazz Buttola de la restaurantul Piccadilly. 1.05: Ştiri pentru ungurii din străinătate.