Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)

1939-10-27 / nr. 4207

) Mesaaii pentru hotare Undeva, — într’un cerc de adolescentă, tot atât de anonimă ca şi el... Nu va ajunge niciodată să o cunoască, — dar imaginea aceea ideală va materializa pen­tru el o clipă imaginea învălui­toare a Patriei, — a unei Patrii concretizate într’o fiinţă cu su­flet frăţesc, într’o respiraţie u­­mană... înclinată asupra acului, o gospodină va avea o clipă vi­ziunea trăgătorului care va pur­ta undeva, cândva, cămaşa aceea cusută de mâinile ei, din aspra pânză hărăzită ostaşilor, şi pentru ea, — un moment, — Patria nu va mai fi numai că­minul cu toţi cei adăpostiţi de el, ci şi soldatul acela necunos­cut, din universul fără adăpo­sturi calde... Nu poate dărui o asemenea bucurie un pieptar ieşit dintr’o uzină de confecţiuni militare, dar şi aceste vestminte mai reci vor dobândi puţin din căldura cămiimirilor, în ziua când se va afla până în cel mai depărtat pluton că femeile din întreaga ţară ţes şi torc pentru soldaţi. „Poate o fi fost împletit chiar de fetiţa mea“, — îşi va murmura caporalul, când îşi va primi pe neaşteptate darul... „Va ajunge chiar la fratele meu“, — îşi va şopti gospodina care va împleti burghezi reuniţi la o petrecere intimă,­­ am asistat seara tre­cută la o scenă edificatoare : o întreagă d­uzină de doamne as­culta cu uimire povestirea unei cunoscute care, sosită cu întâr­ziere, le destăinuia ce lucrase la o şedinţă a societăţii „Crucea Roşie“ de la care abea scăpase. Era vorba acolo de cămăşi şi de pieptare pentru soldaţi, de vo­luntare anonime cari vin să-şi ofere generos mâinile pentru a coase sau tricota ceva, cât de pu­ţin, penru ostaşii răspândiţi dealungul graniţelor româneşti. Uimitoare, însă, — în spectaco­lul la care asistam, — era uimi­rea ascultătoarelor: unele din­tre ele aveau aerul că ascultă pe o căzută din lună, — cele mai multe erau stupefiate aflând că există undeva asemenea stranii făpturi, pasionate să-şi sacrifice astfel fără publicitate şi fără distracţie un timp mai bun de rezervat pentru bridge sau pen­tru petreceri. Să adrug că, — alături de to­varăşele lor de menaj, — destui bărbaţi (pe cari încă nu i-a a­­juns „concentrarea“ şi cari spe­ră să nu ajungă niciodată până la „zone“) ignorează astăzi exi­stenţa anumitor porunci de obli­gaţie civică, — am spune chiar pur şi simplu socială. Este în­­tr’adevăr o îndatorire socială, — în vremuri normale, — să te în­clini cu frăţească solicitudine a­­supra necazurilor celor umiliţi sau năpăstuiţi. In timpuri de criză, însă, — atunci când iniţia­tiva Statului nu mai poate pri­didi spre a ocroti sau ajuta, — fiecare conştiinţă trebue să tre­sară spontan la mizeria semenu­lui care, mai mult decât oricând, devine un camarad al solidari­tăţii sociale. Din atenuarea ace­stor fireşti inegalităţi, sporeşte comuniunea de năzuinţe şi fra­ternitatea de aspiraţii ; nu exis­tă alt mijloc de a galvaniza su­fletele pentru marile misiuni na­ţionale, decât grija aceasta a ce­lor mai avuţi de a vibra la pri­veliştea nevoilor celor desmoşte­­niţi. Participarea gospodarilor şi gospodinelor din interiorul ţării la echiparea mai îmbelşugată a ostaşilor depăşeşte însă orizon­tul unor mărunte contribuţii de calitate individuală. Este vorba aci mai puţin de o subscripţie în natură, pentru echipamentul u­­nor unităţi cu imense nevoi , ceea ce se rosteşte şi se menţine, prin asemenea iniţiative şi ade­ziuni, — ceea ce trebue să se a­­firme şi să se consacre, — prin generalizarea acestor ofrande, — este permanenta recunoştinţă a vetrelor pentru luptătorii ocro­titori de căminari. Nu vor a­­junge desigur niciodată gospodi­nele, — în cele câteva ore de cu­sut sau de tricotaj pe cari vor ajunge să le dedice lucrului pentru soldaţi, — să concureze producţia atelierelor de confec­ţiuni militare. Dar certitudinea că în interiorul brâului de bri­găzi cari leagă friză de apărare Patriei nu există cămin care să nu-şi amintească de ostaşii Nea­mului, co­­stitue pentru cei ple­caţi de la vetre cea mai vibrantă recompensă. , Tricotate de o fetiţă, o pere­che de mânecuţe vor încălzi în zilele de iarnă mâinile unui sol­dat pornit în patrulă, cu dege­tele îngheţate pe oţelul glacial al carabinei : omul acela ano­nim, — un număr de matricolă într’un regiment de mult plecat din garnizoană, — va medita în obscura lui singurătate la acea prietenă invizibilă şi totuşi pre­zentă, căruntă bunică sau sveltă un ciorap, şi în lâna aceea moar­tă, sub unda aceasta de vibraţie, se va încorpora tainic o frântură de suflet, un crâmpei de mister... Un om cu inimă de ostaş şi de părinte, — generalul dr. N. Ma­­rinescu, ministrul Sănătăţii,­­ a acumulat în ultima vreme ape­lurile pentru stimularea ofrande­lor celor avuţi, apelurile acestea au avut darul de a deschide chi­­miruri cari până astăzi rămăse­seră surde la orice ispită de dăr­nicie. Era vorba, aci, de vitalita­tea rasei, privită în perspectiva mai vastă a generaţiilor. La o­­frandele pentru ostaşi se cuvine însă ca participarea tuturor să fie spontană, — ca un flux una­nim şi copleşitor de recunoştiinţă românească. Un val de năvalnică generozitate, — ca o caldă svâc­­nire de puls a inimii către ar­tere, — să se reverse asupra ce­lor miruiţi pentru misiunea va­lurilor de trăgători, închinaţii veghei mântuitoare să desluşea­scă în această dărnicie mărturi­sirea celor dinapoia zonelor, dor­nici să se împărtăşească şi ei măcar astfel la liturghia hotar­­nică, mândri să participe şi ei cel puţin astfel la deniile inte­grităţii româneşti. Pamfil Şeicaru ANUL XII NO. 4207 , PAGINI 3 LEI Pe coasta rusească a Mării Negre au fost creiate zone interzise pentru navigaţie CONSTANŢA, 25. — O circulară a Rusiei Sovietice către navigatori lă­mureşte că în Marea Neagră în apro­pierea coastei au fost creiate trei zone interzise pentru orice fel de vapoare. Circulara nu lămureşte dacă este vorba de zone minate, sau ele au fost interzise pentru navigaţie din consi­­deraţiuni de apărare a coastei în con­tra oricărei imixtiuni a marinarilor străini. Cele trei zone interzise pentru na­vigaţie se întind la Nord de portul Sevastopol, în faţa acestui port şi la Sud de Sevastopol. In aceste trei zone şi numai între punctele Sevastopol şi Balaklava a fost permisă numai navigaţia ambar­caţiunilor pescăreşti, nici vapoarele sovietice de comerţ nu au voie să pă­trundă pe aceste porţiuni. Această dispoziţiune ne face să credem că cele trei zone sunt minate, fiindcă din consideraţiuni de ordin al apărării coastei — fără baraje — nu s’ar fi prevăzut şi restricţiunea pentru va­poarele sovietice. Ambarcaţiunile pes­căreşti e şi natural să circule în re­giuni minate. Ele având un pescaj redus nu pot constitui niciodată un pericol de explozie pentru minele ma­rine. Sfântul mutatului Neînţelegeri ancestrale între proprietari şi chiriaşi. Cu calabalâcul pe „camion“ din Calea Văcăreşti până în „Grant“ Sf. Dumitru... Una din cele 2 zodii, cu mutat, chirie şi atâtea alte anga­rale. In actualele împrejurări, problema acută a mutatului, a luat însă un alt aspect. Deşi toată lumea se aştepta ca în toamna asta, chiriile să scadă, ele s’au urcat cu cel puţin 15 la sută. Este deci firească încercarea­­noastră de lămurire, care de alt­fel îngrijorează pe destui cetăţeni ai Capitalei. Chirile în „Grant“ Calea Griviţei se poate mândri că pe cele două şiruri ale faţadelor de case, ce o mărginesc, anevoie găseşti un bilet „de închiriat“. Negustorimea, cu manufactură şi coloniale, îşi înve­cinează prăvăliile fără nicio frică de concurenţă. Ce se poate închiria cu 700 lei pe lună­­! Bat la o poartă dărăpănată. Pe partea stângă sunt nişte camere, una lângă alta, cu câte o uşe şi un geam fiecare. In fund un fel de bucătărioară de vară, făcută din chirpici. — Bună ziua mătuşica! __Hai , face baba fudulă de ureche şi asurzită mai tare de lătratul unui câine mops. — Am venit să închiriez... — 700, maică, 700! — Bine să văd camera. Uşa de abia se ţinea în balamale şi când a deschis-o, alunecă într’o rână. — O să-i întărim balamalele cu nişte benzi de piele! îşi şterse baba mâinile de şorţ. — Lumină n’are ? spun eu. — N’are ! Da’ nici nu-i nevoie că chiriaşul dinainte, se culca devreme. O lămpiţă de gaz pot să-ți dau şi eu. — Dar sobă ? Baba se făcu un timp că nu aude, dar până la urmă trebui să dea din um­iri şi să spună că n’are. — Cu 600 n’o dai ? — Hai ? Nu, nu se poate, maică — auzi baba, de data asta, bine. Acum avem şi cărţi de „emobel“ şi gunoiul şi apa... — Da’ apă văd că n’are­ camera, iar gunoiul... Pe străzi au apărut camioanele încărcate cu mobile şi boarfe. E o imagine a calvarului tradiţional care e hărăzit chiriaşilor de Sfântul Dumitru Citiţi în corpul ziarului: Omagiul Curţii de Casaţie pentru Marele Voevod Mihai Disolvarea Consiliilor Uniunii avocaţilor şi barourilor — Cuprinsul decretului repe­s Itt Polonia s’a reluat activitatea Primul tren care trece pe podul refăcut de germani la Dirschau spre Prusia Orientală O redacţie transformată în monument naţional E vorba de casa în care ducele Mussolini a creiat ziarul „Popolo d’Italiia“ fiul acestui glorios cotidian atât în timpul marelui războiu, cât şi în tim­pul revoluţiei fasciste, a fost cruţată de dărâmarea la care sunt supuse clădirile învecinate. Această hotărîre s-a luat ţinându-se seama de înalta valoare istorică şi sentimentală a acestei case, care va fi transformată în monument naţional. Localurile, inclusiv biroul d-lui Mu­ssolini, au recăpătat înfăţişarea pe care o aveau în anii revoluţiei, înfă­ţişat de o mare simplicitate din care se desprind însă urmele şi atmosfera războiului. Clădirea va fi încredinţată în ziua de 27 octombrie şcolii de mistică fas­cistă de către secretariatul partidu­lui fascist, care cu acest prilej, va celebra a 17-a aniversare a marşa­­lului asupra Romei. MILANO, 25 (Rador). — Vechea casă din mijlocul orașului din strada Paolo da Cannobbio, unde în 1914 d. Mussolini a creat și instalat ziarul POPOLO D'ITALIA și care a fost se­­ f. 900 lei, chirie în cal. Rahovei In calea Rahovei în apropiere de schitul Maicilor e o brutărie. întâi am crezut că brutăria e de închiriat şi nu vreo cameră, fiindcă biletul de pe geam avea în spate o sumedenie de covrigi a un leu şi doi lei bucata. Când am intrat, m’a izbit un miros cald de pâine coaptă. Proprietarul îşi chiamă soţia şi coa­na proprietăreasă mă pofti graţios să cobor pe o scară, ca de pivniţă. Jos era întuneric şi m’am izbit cu capul de o grindă. Spre norocul meu, proprietăreasa îmi veni în ajutor, deschizând o uşă. De îndată veni lu­mină pe gang de la nişte cuptoare de pâine. Flăcările care ardeau la gura cuptoarelor, luminau destul de bine (Continuare în pag. 9-a) —— xoxoxoxoy-oxoxoxox— 0 conferinţă antikomintern la Tokio TOKIO 25 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Ştefani transmite: Azi s’a deschis la Tokio o conferin­ţă între delegaţii a nouă naţiuni din Extremul Orient pentru a discuta măsurile de luat contra Kominternu­­lui şi pentru combaterea propagan­dei comuniste cei comuniste în statele respective. La aceasta conferinţa particpă de­legaţi din Filipine, Thailand (Siam), Mongolia, India, Manciukuo, Japonia şi delegaţi ai guvernelor provizorii din Nanking şi Peking. —— xoxoxoxo-^-oxoxoxox----­Mare incendia la o sondă din Comişani PAGUBE DE PESTE UN MILION LEI TÂRGOVIŞTE, 25. — Un puternic in­cendiu s’a declarat azi In condiţiuni rămase nelămurite, la sonda no. 9 a soc. Unirea, dela schela Comişani. In puţin timp, flăcările au mistuit turla şi bărăcile sondei. Cu foarte mare greutate focul a putut fi localizat. Pagubele depășesc un milion de lei. Din primele cercetări făcute de postul de jandarmi Comișani, ar re­zulta că focul se datorește unei mâini criminale. Este bănuit un fost sondor concediat, frate cu un individ impli­cat într’un furt de curele de tran­smisiuni dela șoc. Unirea. Cercetările continuă. ..^namente Recreta­riatul ■ —'•«WfTW’r-'iJTJftHSKnr neri 27 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ȘEICARU REDAUJIA ȘI ĂpMINISTRA'J I A y* dere No. 6 EFOANELEs 4.84.40 Serv. Publicații 8.40.84 8.4088 Tipografia 4.84 48 8.43.07 Cab. Administrat 8.40.88 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar­­ „Curentul” S. A. R. înscris? Registrul Comerțului sub Na 15/088 Trib. Ilfov. Registrul publicaţiilor, No 1_­174/938 Taxa poştală plătită in numerar cont, ord. Die Gen. P. T. T. Na 29744/939 In haini de sărbătoare Capitala a serbat cu bucurie majoratul civic al Marelui Voevod Mihai de Alba-Iulia Scăldată în soare, îmbrăcată în straie de sărbătoare, Capitala şi toa­tă Ţara a sărbătorit ori majoratul ci­vic al Prinţului ei, a Măriei Sale Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia. Pretutindeni, s-a arborat tricolorul, edificiile publice, cele ale instituţiilor particulare, magazinele toate, sunt împodobite cu culorile naţionale. Tramvaiele şi autobuzele au arbo­rat şi ele tricolorul care, flutura ve­sel sub soarele blând de toamnă. Vitrinele tuturor magazinelor sunt împodobite cu chipul Augustului săr­bătorit, nădejdea de mâine a Ţării şi Neamului. Gândul tuturor se îndreaptă întâi către Majestatea Sa Regele, străjui­­torul cel mai neobosit al binelui Ţării, care eri a sărbătorit pe Fiul Său, pe care în toate împrejurările şi din cea mai fragedă copilărie l-a în­conjurat cu Regeasca şi părinteasca Lui dragoste. Urările poporului sunt adresate deo­potrivă Suveranului cât şi Măriei Sale Marelui Voevod de Alba-Iulia. Pe buzele tuturor flutură surâsul, şi gândul şi inima tuturor îndrep­­tăndu-se spre Majestatea Sa Regele şi Augustul Său Fiu. Le fac urări de ani mulţi şi glorie pentru binele Ţării şi al Neamului. Guvernul şi Casa GiviMilitara a Suveranului au prezentat felicitări Marelui Voevod Mihai de Alba lulia ori la ora 15, în prezenţa Casei Ci­vile şi Militare a M. S. Regelui şi a d-lui C. Argetoianu, consilier regal, preşedinte al consiliului de miniştri, a avut loc ceremonia prezentării fe­licitărilor cu prilejul aniversării zilei de naştere a MĂRIEI SALE MARELUI VOEVOD DE ALBA IULIA , din partea guvernului de către d. preşedinte al consiliului C. Argetoianu, şi din partea Casei Civile şi Militare a M. S. RE­GELUI de către d. general adjutant Ernest O. Ballif, consilier regal, mare maestru al Curţii Regale şi adminis­trator al domeniilor Coroanei. Dejunul de la Palat La ora 13:30 a avut loc un dejun la care au luat parte Casa Civilă şi Militară a M. S. REGELUI şi d. Pre­şedinte al Consiliului C. Argetoianu. 3. MARELE VOEVOD MIHAI Crucişătorul „Deutschland“ acţionează la Sud-Est de Newfoundland OSLO, 25 (Radio-press). — Zia- Newfoundland şi a scufundat la rele norvegiene anunţă că crucişă­­t­ora 20 şi 10 vaporul Lorentz Han­­torul german de buzunar „Deut­­sen­­schland“ manevrează la sud-est de 1 Lista vapoarelor engleze scufundate de germani LONDRA, 25. (Rador). — Azi s’a publicat următoarea listă de vapoare de comerţ engleze scufundate de germani: „Leddury“, din echipajul căruia au fost salvaţi toţi cei 31 de marinari. „Stone Gate“, al cărui echipaj a fost transferat pe „City of Flint“. „Tania“, 31 de marinari din 35 ai acestui vapor au fost salvaţi. „Menin Bridge“ din echipajul că­ruia au fost salvaţi numai 5 marinari. „Clan Chisholm“, echipajul de in­dieni al acestui vas s-a înecat; mari­narii englezi de pe bordul său au fost salvaţi. In total aceste vase au un tonaj de 22.575 tone. Nu se știe încă unde se găsesc cei 31 de marinari britanici salvaţi de pe vaporul „Tania“, scufundat de ger­mani la 80 de mile de Gibraltar. Un protest al guvernului polon in Franţa GENEVA 25 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Havas anunţă: Consulul general polon a remis se­cretarului general al Societăţii Naţiu­nilor în numele guvernului polon care funcţionează la Paris o notă adresată guvernelor interesate. Nota protestează contra „acceptării de către guvernul lituan a unui teri­toriu cedat de URSS­, care nu apar­ţine acestei Uniuni”. Este vorba despre cedarea teritoriu­lui Vilna. Textul notei a fost transmis tutu­ror membrilor Societăţii Naţiunilor. Regele Leopold vorbeşte în cadrul conferinţelor organizate de o societate americană BRUXELLES, 25 (Rador). — In legătură cu apropiata cuvântare pe caire Regele Leopold al Belgiei o va adresa prin radio belgienilor stabiliţi în Statele Unite. Joi la ora 20,15 (ora americană), agenţia telegrafică bel­giană dă următoarele amănunte: In fiecare an o importantă asocia­ţie americană organizează un ciclu de conferinţe prin radio în cursul că­rora problemele internaţionale sau interne sunt desvoltate de personali­tăţi marcante din lumea întreagă. Anul acesta discuţia va purta asu­pra situaţiei internaţionale. In urma invitaţiei autorităţilor a­­mericane Regele Belgiei a acceptat să explice poziţia Belgiei. Suveranul va vorbi în limba en­gleză de la castelul Laeken, cuvân­tarea sa urmând să fie tradusă ime­diat în limba franceză şi flamandă. —- loioioio^oioiaioi—— Un dar regal SOCKHOLM, 25. (Rador). — Fa­brica Befors a trimis Regelui E­­giptului un tun antiaerian de ul­timul model, dar personal din par­tea Regelui Suediei

Next