Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)
1939-10-27 / nr. 4207
) Mesaaii pentru hotare Undeva, — într’un cerc de adolescentă, tot atât de anonimă ca şi el... Nu va ajunge niciodată să o cunoască, — dar imaginea aceea ideală va materializa pentru el o clipă imaginea învăluitoare a Patriei, — a unei Patrii concretizate într’o fiinţă cu suflet frăţesc, într’o respiraţie umană... înclinată asupra acului, o gospodină va avea o clipă viziunea trăgătorului care va purta undeva, cândva, cămaşa aceea cusută de mâinile ei, din aspra pânză hărăzită ostaşilor, şi pentru ea, — un moment, — Patria nu va mai fi numai căminul cu toţi cei adăpostiţi de el, ci şi soldatul acela necunoscut, din universul fără adăposturi calde... Nu poate dărui o asemenea bucurie un pieptar ieşit dintr’o uzină de confecţiuni militare, dar şi aceste vestminte mai reci vor dobândi puţin din căldura cămiimirilor, în ziua când se va afla până în cel mai depărtat pluton că femeile din întreaga ţară ţes şi torc pentru soldaţi. „Poate o fi fost împletit chiar de fetiţa mea“, — îşi va murmura caporalul, când îşi va primi pe neaşteptate darul... „Va ajunge chiar la fratele meu“, — îşi va şopti gospodina care va împleti burghezi reuniţi la o petrecere intimă, am asistat seara trecută la o scenă edificatoare : o întreagă duzină de doamne asculta cu uimire povestirea unei cunoscute care, sosită cu întârziere, le destăinuia ce lucrase la o şedinţă a societăţii „Crucea Roşie“ de la care abea scăpase. Era vorba acolo de cămăşi şi de pieptare pentru soldaţi, de voluntare anonime cari vin să-şi ofere generos mâinile pentru a coase sau tricota ceva, cât de puţin, penru ostaşii răspândiţi dealungul graniţelor româneşti. Uimitoare, însă, — în spectacolul la care asistam, — era uimirea ascultătoarelor: unele dintre ele aveau aerul că ascultă pe o căzută din lună, — cele mai multe erau stupefiate aflând că există undeva asemenea stranii făpturi, pasionate să-şi sacrifice astfel fără publicitate şi fără distracţie un timp mai bun de rezervat pentru bridge sau pentru petreceri. Să adrug că, — alături de tovarăşele lor de menaj, — destui bărbaţi (pe cari încă nu i-a ajuns „concentrarea“ şi cari speră să nu ajungă niciodată până la „zone“) ignorează astăzi existenţa anumitor porunci de obligaţie civică, — am spune chiar pur şi simplu socială. Este într’adevăr o îndatorire socială, — în vremuri normale, — să te înclini cu frăţească solicitudine asupra necazurilor celor umiliţi sau năpăstuiţi. In timpuri de criză, însă, — atunci când iniţiativa Statului nu mai poate prididi spre a ocroti sau ajuta, — fiecare conştiinţă trebue să tresară spontan la mizeria semenului care, mai mult decât oricând, devine un camarad al solidarităţii sociale. Din atenuarea acestor fireşti inegalităţi, sporeşte comuniunea de năzuinţe şi fraternitatea de aspiraţii ; nu există alt mijloc de a galvaniza sufletele pentru marile misiuni naţionale, decât grija aceasta a celor mai avuţi de a vibra la priveliştea nevoilor celor desmoşteniţi. Participarea gospodarilor şi gospodinelor din interiorul ţării la echiparea mai îmbelşugată a ostaşilor depăşeşte însă orizontul unor mărunte contribuţii de calitate individuală. Este vorba aci mai puţin de o subscripţie în natură, pentru echipamentul unor unităţi cu imense nevoi , ceea ce se rosteşte şi se menţine, prin asemenea iniţiative şi adeziuni, — ceea ce trebue să se afirme şi să se consacre, — prin generalizarea acestor ofrande, — este permanenta recunoştinţă a vetrelor pentru luptătorii ocrotitori de căminari. Nu vor ajunge desigur niciodată gospodinele, — în cele câteva ore de cusut sau de tricotaj pe cari vor ajunge să le dedice lucrului pentru soldaţi, — să concureze producţia atelierelor de confecţiuni militare. Dar certitudinea că în interiorul brâului de brigăzi cari leagă friză de apărare Patriei nu există cămin care să nu-şi amintească de ostaşii Neamului, costitue pentru cei plecaţi de la vetre cea mai vibrantă recompensă. , Tricotate de o fetiţă, o pereche de mânecuţe vor încălzi în zilele de iarnă mâinile unui soldat pornit în patrulă, cu degetele îngheţate pe oţelul glacial al carabinei : omul acela anonim, — un număr de matricolă într’un regiment de mult plecat din garnizoană, — va medita în obscura lui singurătate la acea prietenă invizibilă şi totuşi prezentă, căruntă bunică sau sveltă un ciorap, şi în lâna aceea moartă, sub unda aceasta de vibraţie, se va încorpora tainic o frântură de suflet, un crâmpei de mister... Un om cu inimă de ostaş şi de părinte, — generalul dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii, a acumulat în ultima vreme apelurile pentru stimularea ofrandelor celor avuţi, apelurile acestea au avut darul de a deschide chimiruri cari până astăzi rămăseseră surde la orice ispită de dărnicie. Era vorba, aci, de vitalitatea rasei, privită în perspectiva mai vastă a generaţiilor. La ofrandele pentru ostaşi se cuvine însă ca participarea tuturor să fie spontană, — ca un flux unanim şi copleşitor de recunoştiinţă românească. Un val de năvalnică generozitate, — ca o caldă svâcnire de puls a inimii către artere, — să se reverse asupra celor miruiţi pentru misiunea valurilor de trăgători, închinaţii veghei mântuitoare să desluşească în această dărnicie mărturisirea celor dinapoia zonelor, dornici să se împărtăşească şi ei măcar astfel la liturghia hotarnică, mândri să participe şi ei cel puţin astfel la deniile integrităţii româneşti. Pamfil Şeicaru ANUL XII NO. 4207 , PAGINI 3 LEI Pe coasta rusească a Mării Negre au fost creiate zone interzise pentru navigaţie CONSTANŢA, 25. — O circulară a Rusiei Sovietice către navigatori lămureşte că în Marea Neagră în apropierea coastei au fost creiate trei zone interzise pentru orice fel de vapoare. Circulara nu lămureşte dacă este vorba de zone minate, sau ele au fost interzise pentru navigaţie din consideraţiuni de apărare a coastei în contra oricărei imixtiuni a marinarilor străini. Cele trei zone interzise pentru navigaţie se întind la Nord de portul Sevastopol, în faţa acestui port şi la Sud de Sevastopol. In aceste trei zone şi numai între punctele Sevastopol şi Balaklava a fost permisă numai navigaţia ambarcaţiunilor pescăreşti, nici vapoarele sovietice de comerţ nu au voie să pătrundă pe aceste porţiuni. Această dispoziţiune ne face să credem că cele trei zone sunt minate, fiindcă din consideraţiuni de ordin al apărării coastei — fără baraje — nu s’ar fi prevăzut şi restricţiunea pentru vapoarele sovietice. Ambarcaţiunile pescăreşti e şi natural să circule în regiuni minate. Ele având un pescaj redus nu pot constitui niciodată un pericol de explozie pentru minele marine. Sfântul mutatului Neînţelegeri ancestrale între proprietari şi chiriaşi. Cu calabalâcul pe „camion“ din Calea Văcăreşti până în „Grant“ Sf. Dumitru... Una din cele 2 zodii, cu mutat, chirie şi atâtea alte angarale. In actualele împrejurări, problema acută a mutatului, a luat însă un alt aspect. Deşi toată lumea se aştepta ca în toamna asta, chiriile să scadă, ele s’au urcat cu cel puţin 15 la sută. Este deci firească încercareanoastră de lămurire, care de altfel îngrijorează pe destui cetăţeni ai Capitalei. Chirile în „Grant“ Calea Griviţei se poate mândri că pe cele două şiruri ale faţadelor de case, ce o mărginesc, anevoie găseşti un bilet „de închiriat“. Negustorimea, cu manufactură şi coloniale, îşi învecinează prăvăliile fără nicio frică de concurenţă. Ce se poate închiria cu 700 lei pe lună! Bat la o poartă dărăpănată. Pe partea stângă sunt nişte camere, una lângă alta, cu câte o uşe şi un geam fiecare. In fund un fel de bucătărioară de vară, făcută din chirpici. — Bună ziua mătuşica! __Hai , face baba fudulă de ureche şi asurzită mai tare de lătratul unui câine mops. — Am venit să închiriez... — 700, maică, 700! — Bine să văd camera. Uşa de abia se ţinea în balamale şi când a deschis-o, alunecă într’o rână. — O să-i întărim balamalele cu nişte benzi de piele! îşi şterse baba mâinile de şorţ. — Lumină n’are ? spun eu. — N’are ! Da’ nici nu-i nevoie că chiriaşul dinainte, se culca devreme. O lămpiţă de gaz pot să-ți dau şi eu. — Dar sobă ? Baba se făcu un timp că nu aude, dar până la urmă trebui să dea din umiri şi să spună că n’are. — Cu 600 n’o dai ? — Hai ? Nu, nu se poate, maică — auzi baba, de data asta, bine. Acum avem şi cărţi de „emobel“ şi gunoiul şi apa... — Da’ apă văd că n’are camera, iar gunoiul... Pe străzi au apărut camioanele încărcate cu mobile şi boarfe. E o imagine a calvarului tradiţional care e hărăzit chiriaşilor de Sfântul Dumitru Citiţi în corpul ziarului: Omagiul Curţii de Casaţie pentru Marele Voevod Mihai Disolvarea Consiliilor Uniunii avocaţilor şi barourilor — Cuprinsul decretului repes Itt Polonia s’a reluat activitatea Primul tren care trece pe podul refăcut de germani la Dirschau spre Prusia Orientală O redacţie transformată în monument naţional E vorba de casa în care ducele Mussolini a creiat ziarul „Popolo d’Italiia“ fiul acestui glorios cotidian atât în timpul marelui războiu, cât şi în timpul revoluţiei fasciste, a fost cruţată de dărâmarea la care sunt supuse clădirile învecinate. Această hotărîre s-a luat ţinându-se seama de înalta valoare istorică şi sentimentală a acestei case, care va fi transformată în monument naţional. Localurile, inclusiv biroul d-lui Mussolini, au recăpătat înfăţişarea pe care o aveau în anii revoluţiei, înfăţişat de o mare simplicitate din care se desprind însă urmele şi atmosfera războiului. Clădirea va fi încredinţată în ziua de 27 octombrie şcolii de mistică fascistă de către secretariatul partidului fascist, care cu acest prilej, va celebra a 17-a aniversare a marşalului asupra Romei. MILANO, 25 (Rador). — Vechea casă din mijlocul orașului din strada Paolo da Cannobbio, unde în 1914 d. Mussolini a creat și instalat ziarul POPOLO D'ITALIA și care a fost se f. 900 lei, chirie în cal. Rahovei In calea Rahovei în apropiere de schitul Maicilor e o brutărie. întâi am crezut că brutăria e de închiriat şi nu vreo cameră, fiindcă biletul de pe geam avea în spate o sumedenie de covrigi a un leu şi doi lei bucata. Când am intrat, m’a izbit un miros cald de pâine coaptă. Proprietarul îşi chiamă soţia şi coana proprietăreasă mă pofti graţios să cobor pe o scară, ca de pivniţă. Jos era întuneric şi m’am izbit cu capul de o grindă. Spre norocul meu, proprietăreasa îmi veni în ajutor, deschizând o uşă. De îndată veni lumină pe gang de la nişte cuptoare de pâine. Flăcările care ardeau la gura cuptoarelor, luminau destul de bine (Continuare în pag. 9-a) —— xoxoxoxoy-oxoxoxox— 0 conferinţă antikomintern la Tokio TOKIO 25 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite: Azi s’a deschis la Tokio o conferinţă între delegaţii a nouă naţiuni din Extremul Orient pentru a discuta măsurile de luat contra Kominternului şi pentru combaterea propagandei comuniste cei comuniste în statele respective. La aceasta conferinţa particpă delegaţi din Filipine, Thailand (Siam), Mongolia, India, Manciukuo, Japonia şi delegaţi ai guvernelor provizorii din Nanking şi Peking. —— xoxoxoxo-^-oxoxoxox----Mare incendia la o sondă din Comişani PAGUBE DE PESTE UN MILION LEI TÂRGOVIŞTE, 25. — Un puternic incendiu s’a declarat azi In condiţiuni rămase nelămurite, la sonda no. 9 a soc. Unirea, dela schela Comişani. In puţin timp, flăcările au mistuit turla şi bărăcile sondei. Cu foarte mare greutate focul a putut fi localizat. Pagubele depășesc un milion de lei. Din primele cercetări făcute de postul de jandarmi Comișani, ar rezulta că focul se datorește unei mâini criminale. Este bănuit un fost sondor concediat, frate cu un individ implicat într’un furt de curele de transmisiuni dela șoc. Unirea. Cercetările continuă. ..^namente Recretariatul ■ —'•«WfTW’r-'iJTJftHSKnr neri 27 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ȘEICARU REDAUJIA ȘI ĂpMINISTRA'J I A y* dere No. 6 EFOANELEs 4.84.40 Serv. Publicații 8.40.84 8.4088 Tipografia 4.84 48 8.43.07 Cab. Administrat 8.40.88 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar „Curentul” S. A. R. înscris? Registrul Comerțului sub Na 15/088 Trib. Ilfov. Registrul publicaţiilor, No 1_174/938 Taxa poştală plătită in numerar cont, ord. Die Gen. P. T. T. Na 29744/939 In haini de sărbătoare Capitala a serbat cu bucurie majoratul civic al Marelui Voevod Mihai de Alba-Iulia Scăldată în soare, îmbrăcată în straie de sărbătoare, Capitala şi toată Ţara a sărbătorit ori majoratul civic al Prinţului ei, a Măriei Sale Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia. Pretutindeni, s-a arborat tricolorul, edificiile publice, cele ale instituţiilor particulare, magazinele toate, sunt împodobite cu culorile naţionale. Tramvaiele şi autobuzele au arborat şi ele tricolorul care, flutura vesel sub soarele blând de toamnă. Vitrinele tuturor magazinelor sunt împodobite cu chipul Augustului sărbătorit, nădejdea de mâine a Ţării şi Neamului. Gândul tuturor se îndreaptă întâi către Majestatea Sa Regele, străjuitorul cel mai neobosit al binelui Ţării, care eri a sărbătorit pe Fiul Său, pe care în toate împrejurările şi din cea mai fragedă copilărie l-a înconjurat cu Regeasca şi părinteasca Lui dragoste. Urările poporului sunt adresate deopotrivă Suveranului cât şi Măriei Sale Marelui Voevod de Alba-Iulia. Pe buzele tuturor flutură surâsul, şi gândul şi inima tuturor îndreptăndu-se spre Majestatea Sa Regele şi Augustul Său Fiu. Le fac urări de ani mulţi şi glorie pentru binele Ţării şi al Neamului. Guvernul şi Casa GiviMilitara a Suveranului au prezentat felicitări Marelui Voevod Mihai de Alba lulia ori la ora 15, în prezenţa Casei Civile şi Militare a M. S. Regelui şi a d-lui C. Argetoianu, consilier regal, preşedinte al consiliului de miniştri, a avut loc ceremonia prezentării felicitărilor cu prilejul aniversării zilei de naştere a MĂRIEI SALE MARELUI VOEVOD DE ALBA IULIA , din partea guvernului de către d. preşedinte al consiliului C. Argetoianu, şi din partea Casei Civile şi Militare a M. S. REGELUI de către d. general adjutant Ernest O. Ballif, consilier regal, mare maestru al Curţii Regale şi administrator al domeniilor Coroanei. Dejunul de la Palat La ora 13:30 a avut loc un dejun la care au luat parte Casa Civilă şi Militară a M. S. REGELUI şi d. Preşedinte al Consiliului C. Argetoianu. 3. MARELE VOEVOD MIHAI Crucişătorul „Deutschland“ acţionează la Sud-Est de Newfoundland OSLO, 25 (Radio-press). — Zia- Newfoundland şi a scufundat la rele norvegiene anunţă că crucişătora 20 şi 10 vaporul Lorentz Hantorul german de buzunar „Deutsenschland“ manevrează la sud-est de 1 Lista vapoarelor engleze scufundate de germani LONDRA, 25. (Rador). — Azi s’a publicat următoarea listă de vapoare de comerţ engleze scufundate de germani: „Leddury“, din echipajul căruia au fost salvaţi toţi cei 31 de marinari. „Stone Gate“, al cărui echipaj a fost transferat pe „City of Flint“. „Tania“, 31 de marinari din 35 ai acestui vapor au fost salvaţi. „Menin Bridge“ din echipajul căruia au fost salvaţi numai 5 marinari. „Clan Chisholm“, echipajul de indieni al acestui vas s-a înecat; marinarii englezi de pe bordul său au fost salvaţi. In total aceste vase au un tonaj de 22.575 tone. Nu se știe încă unde se găsesc cei 31 de marinari britanici salvaţi de pe vaporul „Tania“, scufundat de germani la 80 de mile de Gibraltar. Un protest al guvernului polon in Franţa GENEVA 25 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas anunţă: Consulul general polon a remis secretarului general al Societăţii Naţiunilor în numele guvernului polon care funcţionează la Paris o notă adresată guvernelor interesate. Nota protestează contra „acceptării de către guvernul lituan a unui teritoriu cedat de URSS, care nu aparţine acestei Uniuni”. Este vorba despre cedarea teritoriului Vilna. Textul notei a fost transmis tuturor membrilor Societăţii Naţiunilor. Regele Leopold vorbeşte în cadrul conferinţelor organizate de o societate americană BRUXELLES, 25 (Rador). — In legătură cu apropiata cuvântare pe caire Regele Leopold al Belgiei o va adresa prin radio belgienilor stabiliţi în Statele Unite. Joi la ora 20,15 (ora americană), agenţia telegrafică belgiană dă următoarele amănunte: In fiecare an o importantă asociaţie americană organizează un ciclu de conferinţe prin radio în cursul cărora problemele internaţionale sau interne sunt desvoltate de personalităţi marcante din lumea întreagă. Anul acesta discuţia va purta asupra situaţiei internaţionale. In urma invitaţiei autorităţilor americane Regele Belgiei a acceptat să explice poziţia Belgiei. Suveranul va vorbi în limba engleză de la castelul Laeken, cuvântarea sa urmând să fie tradusă imediat în limba franceză şi flamandă. —- loioioio^oioiaioi—— Un dar regal SOCKHOLM, 25. (Rador). — Fabrica Befors a trimis Regelui Egiptului un tun antiaerian de ultimul model, dar personal din partea Regelui Suediei