Curentul, martie 1940 (Anul 13, nr. 4328-4358)
1940-03-01 / nr. 4328
V Vineri 1 Martie 1840 Director,PAMFIL SEICARU REDACTIA ŞI ADMINISTRA |IA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE ! Secret, Genera! 4.84.40 Serv. FabUeati! 3.40.84 Redacţia politics 8.40.88 Tipografia 4.84.48 Sport 4.43.07 Cab. Administr. 3.40.80 Abonamente 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul și convorbiri cu Provincia 3.40.86 Proprietari MOMreniMIM S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No. 174/938. Taxa poștală plătită In numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/039 Aben.: Anual 700 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Instituții Stat și particulare una mie anual. ANUL XIII No. 4328 10 PAGINI 3 LEI Tăria încrederii în noi de PAMFIL ŞEICARU Cine ar cuteza să spună că sunt vremuri milostive pe care Ie putem străbate cu sufletul împăcat al omului cu grijile înlăturate ? Nimeni nu ştie ce poate să ne aducă ziua de mâine, dar când necazurile îţi dau târcoale, nu e şi nevleg în calea lor. Prudenţa, simţul de măsură sunt cele mai sigure mijloace de economisire a forţelor tale, de păstrare intactă a rezervelor naţionale, pentru a ţine piept necunoscutelor amaruri ce poate ne pândesc în cuprinsul de taină al zilelor de mâine. Să socotim fiecare zi de răgaz ce izbutim, printro politică de cuminte nuanţare, să o trecem liniştiţi ca încă o zi de sporire a puterilor morale şi materiale ale apărării naţionale. Ceva mai mult, să facem tot ce ne stă în putinţă spre a da fiecărei zi maximum de spornieie. Pe cât se poate prevedea în această zăpăcitoare precipitare a evenimentelor, vom avea încă multă vreme răgaz să ne punem în bună rânduială cele necesare spre a birui orice cumplită încercare. Şi sunt chiar foarte multe semne că vom izbuti să ajungem cu toate puterile intacte, la ziua păcii. Dar, chiar dacă aş avea toate certitudinile, nu aş indrăsni să înlătur orice ipoteză în care forţele apărării naţionale ar fi puse la grea încercare. Şi este mai bine un plus de îngrijorare, tot aşa cum orice comandant vigilent îşi îndoeşte santinelele în timpul nopţii. Dar acest plus de îngrijorare să fie un stimulator al energiilor naţiei, un trezitor al tuturor puterilor de luptă, nu un mijloc de devastare a încrederii in noi. Sunt bune prieteniile, sunt un fel de tonifiant al încrederii, dar este mult mai bine să nu fii niciodată în apriga situaţie de a le încerca fidelitatea. Exemplul Finlandei este concludent. La conferinţa de la Oslo, exista un bloc al statelor nordice ; pe câmpurile de luptă, au rămas doar finlandezii să înfrunte urgia. Lipsa materialului tehnic arată ceva şi mai grav : absenţa, sau dacă vreţi, întârzierea ajutorului, chiar sub forma armamentului. Fiecare Stat caută să-şi economisească forţele, nu vrea să-şi împrăştie energiile în acţiuni sau în expediţiuni ce depăşesc hotarele lor. De aici, necesitatea unei intensificări a pregătirii apărării naţionale, ca să ne sporim încrederea în propriile noastre forţe, unicii aliaţi cari nu te părăsesc, până când nu cazi doborît de sfârşirea voinţii de a învinge. Să nu muşce pe nimeni şarpele blestemat al spiritului de concesie. Nimeni nu are dreptul de a gândi măcar la o tranzacţie în domeniul patrimoniului naţional. Hotarul Patriei nu este numai al nostru, ci şi al celor ce şi-au zidit suflul lor de viaţă în fiecare piatră de hotar, precum şi a celor ce vor veni după noi, cărora va trebui să le lăsăm intact ceiace am moştenit. Linia politicii noastre externe a fost fixată odată pentru totdeauna în discursul rostit de Suveran la Constanţa: „Nu ne întărim, nu desăvârşim înzestrarea oştirii noastre într’un spirit agresiv, ci într’un spirit decis, de apărare a ceeace este al nostru şi al dreptului consfinţit prin libera hotărîre a adunărilor dela Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia”. Din acest cadru, nimeni nu are drept de a eşi, de la linia acestei politici naţionale fixate de Suveran, nimeni nu se poate abate. Politica naţională nu poate fi supusă liberului examen al nimănui; politica naţională se rezumă în imperativele fixate de Regele ţării, în discursul rostit la Constanţa. Dar politica naţională implică şi o imitate de ritm sufletesc, fiindcă orice opinie separată, orice criticism de şoapte slăbeşte energia patriotică. Care este răul cel mai mare pe care îl poţi pricinui în aceste momente neamului tău? Să-i clatini încrederea în el, să-i semeni îndoiala, să se creadă nepregătit, mai prejos de forţele cu care odată ar fi chemat să se măsoare. Orice conştiinţă românească va fi intolerantă faţă de cel mai mic simptom de defetism, ori unde s’ar manifesta el. Fiindcă nimic mai molipsitor decât neîncrederea, decât animarea unei atmosfere de bănuială, strecurată în tot organismul unui Stat. Cum vrei să exalţi un spirit înfruntător al furtunilor, cum poţi exalta încrederea naţiei tale în victorie, când plimbi un spirit cârcotaş, când necontenit cauţi să surpi în suflete încrederea, când criticismul tău încearcă să destrame moralul naţiei? Care-i obiectivul urmărit de un adversar, în timp de războiu? Să semene neîncrederea în spatele frontului de luptă, să sdruncine credinţa în victoria finală. Şi pe nesimţite, din spatele frontului, miazmele defetismului încep să se strecoare pe linia de luptă. O naţie care nu mai crede în victorie este o naţie învinsă, iar decisiva nu-i decât corolarul acelei neîncredri ce a cuprins toate puterile morale ale naţiunii. Să admitem că am afla unele rândueli care nu s’ar potrivi cu felul nostru de a reda. Admitem că am judeca şi pe bună dreptate, unele măsuri luate, că ar fi greşite, că s’ar fi putut activa într’alt chip mult mai potrivit, dar nu le putem striga ; ceva mai mult, nu le putem colporta Fiecare şoaptă pusă în circulaţie, colportată cu nemernică râvnă, serveşte pe adversari prin acea contribuție de îndoială a șoaptelor difuzate. Chiar cea mai mare nedreptate personală nu (Continuare în pag. lna) Lupte crâncene în sectoarele Viipuri şi Petsamo Finlandezii s au retras circa 10 Km. pe frontul arctic După comunicatele agenţiei din sectorul Viipuri continuă. D fost aruncate în luptă pentru a finlandeze, care închid accesul Finlandezii afirmă că tranşeele din jurul oraşului ,s’au dovedit o bună apărare, iar ruşii declară că au cucerit mai multe poziţii luând cu asalt mai multe forturi betonate. Finlandezii confirmă că în ultimele 24 de ore, ruşii dau mereu atacuri succesive dinspre sud şi dinspre est de Viipuri, iar, — spun finlandezii — toate aceste atacuri au fost respinse cu mari pierderi pentru ruşi. Primejdia constă, însă, în faptul că Finlandezii sunt constrânşi să apere şi un nou front, care s’a creiat de pe Reuter, reese că lupte crâncene ouă divizii sovietice proaspete au străpunge ultimele fortificaţii spre oraşul şi portul Viipuri, urma cuceririi de către ruşi a regiunii Koivisto, de unde comandamentul sovietic pregăteşte o nouă înaintare.a frontul arctic, după o bătălie înverşunată, finiatulezi au fost siliţi să se retragă pe o distanţă de circa 10 km., dând foc tuturor clădirilor, care se află în calea înaintării rușilor. Activitatea aviației din ambele părți a fost destul de mare, dar fără resultate palpabile. Guvernul britanic nu desfăşoară nicio activitate militară şi diplomatică a în Caucaz Interpelarea deputatului laburist Strauss LONDRA, 28 (Rador). — Deputatul laburist Strauss a întrebat pe d. Chamberlain dacă sunt adevărate recentele informaţii asupra unei activităţi militare şi diplomatice în regiunea Caucazului. D. Butler a răspuns că lordul Halifax nu a primit nicio confirmare oficială asupra incidentelor de frontieră din acea regiune despre care s-a anunţat de curând în presă. Insistând spre a afla dacă nu se observă nicio activitate în acea regiune, d. Strauss a primit din partea d-lui Butler următorul răspuns : Pretutindeni se manifestă activitate, dar noi nu avera confirmarea incidentelor anunțate de presă. D. Al. Vaida Voevod felicitat de membrii guvernului la aniversarea vârstei de 68 ani D. dr. Al. Vaida Voevod, preşedintele Fromului Renaşterii Naţionale, preşdinte al Adunării deputaţilor şi fost în câteva rânduri preşedinte al consiliului, a împlinit Marţi vârsta de 68 de ani. Cu acest prilej, atât membrii guvernului în frunte cu d. Gh. Tătărescu, preşdintele consiliului, cât şi fruntaşii Frontului Renaşterii Naţionale, au felicitat pe d. dr. Al. Vaida-Voevod, de ziua naşterii d-sale. D. profesor C. Giurescu, secretar al Frontului Renaşterii Naţionale şi secretar general al acestei organizaţii, i-a oferit o frumoasă servietă. D. Gh. Tătarescu, preşedintele consiliului, i-a exprimat felicitări în numele guvernului. Parisul, „oraşul-lumină” a aruncat un zibranic albastru peste scânteeCea sa multicoloră... In noapte, din înaltul înstelat, se pot ivi păsările de fier pentru a încerca ai nimicească comorile adunate de un mileniu... Vitrinele, incomparabilele vitrine pariziene, veşnic imitate, niciodată egalate, azi abia dacă mai au rază albastră, violetă, care să indice doar că înapoia lor pulsează viaţa nestingherită, camuflată numai... Pe străzile pariziene, peste care altădată in asfaltul ud, cascadele multicolore ale miilor de lumini, de pretutindeni, azi sunt străbătute doar de licuricii albăstrui ai farurilor vehiculelor sau de genele de lumină ce se nasc când se deschid uşile localurilor luminate înăuntru. Pe ele umblă un cetăţean cu facultăţi noui, acelea de a se orienta prin întuneric. Cu toate acestea, Parisul munceşte, speră şi zâmbeşte... Ziarele pariziene au înregistrat ştirea că americancele se înapoiază în Statele Unite ducând toalete din Paris, de mai multe milioane. Se pare, totuşi că situaţiunea comerţurilor pariziene, zise de calitate, ar putea fi şi mai bună, contribuind şi mai mult la o efectivă propagandă franceză. Această chestiune are o deosebită importanţă căci cuprinde totul : literatură, deci spirit şi expansiune spirituală , teatru şi tot cap îl face să trăiască, adică luxul şi eleganţa şi tot ce face el să trăiască : artişti decoratori, costumieri, maşinişti, corişti, etc. şi, indirect, restauratori croitori, modiste, bijutieri.... Trebue subliniată sforţarea pe care o fac creatorii parizieni pentru ca, deşi în războiu, să nu lâncezească , acest lucru e vizibil pentru, cine parcurge străzile renumite pariziene , peste tot, oricare ar fi îndeletnicirea exercitată, r.r. tfari ar fi obiect fC.f prezentate, te minunează noutăţile expuse şi faptul că din însăşi războiul actual, ei au ştiut să creeze modele noui. Acest gust parizian care face supremaţia Parisului este, în acelaşi timp şi un motiv de desperare pentru creatori şi exportatori cari se văd împiedicaţi în expansiunea lor mondială, în primul rând de greutăţile, lungimile, încurcăturile pe care le suferă viza paşapoartelor streinilor ce vor să vină in franţa. Ţările streine sunt libere să facă tot felul de restricţiuni la autorizarea naţionalilor lor, de a vizita ţările beligerante, dar sunt regretabile, greutăţile ce le fac francezii, la rândul lor, de a da viza de intrare acestor streini care vor să-i viziteze. Nu este — se întreabă preşedintele Federaţiei comitetelor marelui comerţ parizian — o minunată şi reconfortantă propagandă ca streinii să se poată înapoia la dânşii acasă povestind calmul ce domneşte în Franţa, uşurinţa traiului, a restricţiilor valutare impuse ca o precauţiune şi rî dacă se găseşte prict la Paris, economia este înţelepciunea de a nu (Continuare în pag. 9-a) Capitala sub război Parisul muncitor şi vesel Creatorii „truiskului parizian“ nu şomează deloc.Carnavalul a răposat. Un teatru polonez pentru refugiaţi. Spectacole noui, optimiste şi vesele Mormântul soldatului necunoscut Londra şi Parisul despre o eventuală propunere de pace Svonuri cari circulă în legătură cu misiunea d-lui Welles în Europa Misiunea d-lui Sumner Welles, solul d-lui Roosevelt, a provocat cele mai vii discuţii în capitalele principale ale Europei. Radio Londra a relatat aseară că guvernul Marei Britanii nu are nici o intenţie să dea cea mai mică atenţie aşa zisului plan de pace, elaborat la Berlin şi în esenţă ar prevedea o independenţă limitată a Boemiei, Moraviei şi Poloniei , în schimbul concesiunilor coloniale în favoarea Germaniei. Nici Marea Britanie, nici Franţa nu vor lua în consideraţie acest plan. Atitudinea lor rămâne nemodificată — luptă până la capăt pentru independenţa şi securitatea Europei. Pe de altă parte, presa germană neagă în modul cel mai categoric svenurile despre planul de pace, care ar fi făcut de Fuehrer, declarând că acest svon nu este decât un nou și mare „bluff” englez. In cercurile americane s’a afirmat Miercuri seara că simt lipsite de orice temei svonurile că d. Roosevelt ar fi dispus să fie mediator in conflictul european. D. Roosevelt își va depune in curând pentru a treia oară candidatura la preşeedinţia Statelor Unite. In decursul campaniei electorale va dovedi că el lucrează în conformitate cu interesele fiecărui american pentru restabilirea, păcii, care va duce la o nouă perioadă de prosperitate. Deci speculaţia în Europa asupra călătoriei d-lui Sumner Welles este tendenţioasă. Peste patru săptămâni se va vedea clar că speranţele legate de misiunea d-lui Sumner Welles n’au fost ratificate, la Washington se ştie precis ca nici o misiune străină, nu va putea opri decizia beligeranţilor europeni de a continua lupta până la sfârşit. Aşadar, dacă numai o parte din cele spuse pe primele pagini ale presei europene in legătură cu călătoria d-lui Sumner Welles ar fi adevărată, faptul acesta ar insemna că misiunea d-lui Sumner Welles in Europa trebue să întărească încă mai mult decizia Statelor Unite de a păstra cea mai strictă neutralitate în conflictul european, ferindu-se de orice amestec sub o formă oarecare in lupta patimilor, care s’a desvoltat în lumea veche. D . ’T. D. SUMNER WELLES in sarcina delicte Reportajul desbaterilor de eri în pag. 4 Noul ministru al Germaniei la Teheran a remis scrisorile de acreditare TEHERAN, 28 (Rador). — D. Ettel, noul ministru al Germaniei la Teheran, a remis Miercuri împăratului scrisorile sale de acreditare. După audiența solemnă, împăratul a avut o lungă convorbire cu ministrul Germaniei, la care a asistat și ministrul afacerilor străine. începerea campaniei agricole şi noua lege a cumulului în diseuţia consiliului de miniştri Un consiliu de miniştri, urmat de o delegaţie economică s’a ţinut ori după amiază sub preşedinţia d-lui G. Tătărescu. D. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor, find suferind n’a putut lua parte la consiliu. După consiliu s-a dat presei următorul comunicat: Consiliul de miniştri a ţinut şedinţă în ziua de Miercuri 26 Februarie a. c., ora 17,30, sub preşedinţia d-lui Prim-Ministru Consilier Regal Gh. Tătărescu. D. ministru al agriculturii şi domeniilor a expus măsurile de luat de către toate organele administrative în vederea executării campaniei agricole. Consiliul a dat deplină aprobare proectului propus. Consiliul a luat apoi în desbatere principiile de bază ale nouii legi ce urmează a fi alcătuită pentru împiedicarea cumulului în funcţiunile publice, desemnând o comisie interministerială pentru întocmirea proectului. Consiliul a rezolvat lucrările curente şi a luat sfârşit la filele 20. Fiecare cu mărţişorul lul Grav diferend între Irak şi Arabia saudită Ziarul AHRAM, anunţă că un grav diferend s’a ivit în relaţiile dintre Irak şi Arabia saudită din cauză că guvernul Irakului nu a aplicat acordurile semnate de aceste două ţări în iunie 1939. Pentru a evita o rupere a raporturilor dintre cele două popoare, cercurile arabe se gândesc să propună celor două guverne arbitrajul unei personalități arabe dintre cele mai de seamă. D. Mach, invitat la Berlin BRATISLAVA 28 (Rador). — Fiind invitat de guvernul Reicisslui, d. Sano Mach, comandantul suprem al gărzilor Hlinka, a plecat Miercuri la amiază la Berlin, prin Viena.