Curentul, martie 1940 (Anul 13, nr. 4328-4358)

1940-03-01 / nr. 4328

V Vineri 1 Martie 1840 Director,PAMFIL SEICARU REDACTIA ŞI ADMINISTRA |­IA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE ! Secret, Genera! 4.84.40 Serv. FabUeati! 3.40.84 Redacţia politics 8.40.88 Tipografia 4.84.48 Sport 4.43.07 Cab. Administr. 3.40.80 Abonamente 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul și convorbiri cu Provincia 3.40.86 Proprietari MOMreniMIM S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No. 174/938. Taxa poștală plătită In numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/039 Aben.: Anual 700 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Instituții Stat și particulare una mie anual. ANUL XIII No. 4328 10 PAGINI 3 LEI Tăria încrederii în noi de PAMFIL ŞEICARU Cine ar cuteza să spună că sunt vremuri milostive pe care Ie putem străbate cu sufletul îm­păcat al omului cu grijile înlă­turate ? Nimeni nu ştie ce poate să ne aducă ziua de mâine, dar când necazurile îţi dau târcoale, nu e şi nevleg în calea lor. Pru­denţa, simţul de măsură sunt cele mai sigure mijloace de eco­nomisire a forţelor tale, de păs­trare intactă a rezervelor naţio­nale, pentru a ţine piept necu­noscutelor amaruri ce poate ne pândesc în cuprinsul de taină al zilelor de mâine. Să socotim fie­care zi de răgaz ce izbutim, printro politică de cuminte nu­anţare, să o trecem liniştiţi ca încă o zi de sporire a puterilor mo­rale şi materiale ale apărării na­ţionale. Ceva mai mult, să facem tot ce ne stă în putinţă spre a da fiecărei zi maximum de spor­­nieie. Pe cât se poate prevedea în a­­ceastă zăpăcitoare precipitare a evenimentelor, vom avea încă multă vreme răgaz să ne punem­­ în bună rânduială cele necesare spre a birui orice cumplită în­cercare. Şi sunt chiar foarte multe semne că vom izbuti să a­­jungem cu toate puterile intacte, la ziua păcii. Dar, chiar dacă aş avea toate certitudinile, nu aş indrăsni să înlătur orice ipoteză în care for­ţele apărării naţionale ar fi puse la grea încercare. Şi este mai bine un plus de îngrijorare, tot aşa cum orice comandant vigi­lent îşi îndoeşte santinelele în timpul nopţii. Dar acest plus de îngrijorare să fie un stimulator al energiilor naţiei, un trezitor al tuturor puterilor de luptă, nu un mijloc de devastare a încre­derii in noi. Sunt bune priete­niile, sunt un fel de tonifiant al încrederii, dar este mult mai bine să nu fii niciodată în apriga situaţie de a le încerca fidelita­tea. Exemplul Finlandei este con­cludent. La conferinţa de la Oslo, exista un bloc al statelor nor­dice ; pe câmpurile de luptă, au rămas doar finlandezii să înfrun­te urgia. Lipsa materialului teh­nic arată ceva şi mai grav : ab­senţa, sau dacă vreţi, întârzierea ajutorului, chiar sub forma ar­mamentului. Fiecare Stat caută să-şi economisească forţele, nu vrea să-şi împrăştie energiile în­­ acţiuni sau în expediţiuni ce de­păşesc hotarele lor. De aici, necesitatea unei inten­sificări a pregătirii apărării na­ţionale, ca să ne sporim încrede­rea în propriile noastre forţe, unicii aliaţi cari nu te părăsesc, până când nu cazi doborît de sfârşirea voinţii de a învinge. Să nu muşce pe nimeni şarpele bles­temat al spiritului de concesie. Nimeni nu are dreptul de a gândi măcar la o tranzacţie în domeniul patrimoniului naţional. Hotarul Patriei nu este numai al nostru, ci şi al celor ce şi-au zi­dit suflul lor de viaţă în fiecare piatră de hotar, precum şi a ce­lor ce vor veni după noi, cărora va trebui să le lăsăm intact ceia­­ce am moştenit. Linia politicii noastre externe a fost fixată odată pentru tot­deauna în discursul rostit de Su­veran la Constanţa: „Nu ne în­tărim, nu desăvârşim înzestrarea oştirii noastre într’un spirit agre­siv, ci într’un spirit decis, de apărare a ceeace este al nostru şi al dreptului consfinţit prin li­bera hotărîre a adunărilor dela Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iu­­lia”. Din acest cadru, nimeni nu are drept de a eşi, de la linia a­­cestei politici naţionale fixate de Suveran, nimeni nu se poate abate. Politica naţională nu poa­te fi supusă liberului examen al nimănui; politica naţională se re­zumă în imperativele fixate de Regele ţării, în discursul rostit la Constanţa. Dar politica naţională implică şi o imitate de ritm sufletesc, fiindcă orice opinie separată, orice criticism de şoapte slăbeşte energia patriotică. Care este răul cel mai mare pe care îl poţi pricinui în aceste momente neamului tău? Să-i clatini în­crederea în el, să-i semeni în­doiala, să se creadă nepregătit, mai prejos de forţele cu care odată ar fi chemat să se mă­soare. Orice conştiinţă românească va fi intolerantă faţă de cel mai mic simptom de defetism, ori unde s’ar manifesta el. Fiindcă nimic mai molipsitor decât ne­încrederea, decât animarea unei atmosfere de bănuială, strecura­tă în tot organismul unui Stat. Cum vrei să exalţi un spirit în­­fruntător al furtunilor, cum poţi exalta încrederea naţiei tale în victorie, când plimbi un spirit cârcotaş, când necontenit cauţi să surpi în suflete încrederea, când criticismul tău încearcă să destrame moralul naţiei? Care-i obiectivul urmărit de un adver­sar, în timp de războiu? Să se­mene neîncrederea în spatele frontului de luptă, să sdruncine credinţa în victoria finală. Şi pe nesimţite, din spatele frontului, miazmele defetismului încep să se strecoare pe linia de luptă. O naţie care nu mai crede în victorie este o naţie învinsă, iar decisiva nu-i decât corolarul acelei neîncredri ce a cuprins toate puterile morale ale naţiunii. Să admitem că am afla unele rândueli care nu s’ar potrivi cu felul nostru de a reda. Admi­tem că am judeca şi pe bună dreptate, unele măsuri luate, că ar fi greşite, că s’ar fi putut ac­tiva într’alt chip mult mai potri­vit, dar nu le putem striga ; ceva mai mult, nu le putem colporta Fiecare şoaptă pusă în circula­ţie, colportată cu nemernică râv­nă, serveşte pe adversari prin acea contribuție de îndoială a șoaptelor difuzate. Chiar cea mai mare nedreptate personală nu (Continuare în pag. ln­a) Lupte crâncene în sectoarele Viipuri şi Petsamo Finlandezii s au retras circa 10 Km. pe frontul arctic După comunicatele agenţiei din sectorul Viipuri continuă. D fost aruncate în luptă pentru a finlandeze, care închid accesul Finlandezii afirmă că tranşeele din jurul oraşului ,s’au dovedit o bună apărare, iar ruşii declară că au cucerit mai multe poziţii luând cu asalt mai multe forturi betonate. Finlandezii confirmă că în ul­timele 24 de ore, ruşii dau mereu atacuri succesive dinspre sud şi dinspre est de Viipuri, iar, — spun finlandezii — toate aceste atacuri au fost respinse cu mari pierderi pentru ruşi. Primejdia constă, însă, în faptul că Finlan­dezii sunt constrânşi să apere şi un nou front, care s’a creiat de pe Reuter, reese că lupte crâncene ouă divizii sovietice proaspete au străpunge ultimele fortificaţii spre oraşul şi portul Viipuri, urma cuceririi de către ruşi a regiunii Koivisto, de unde co­mandamentul sovietic pregăteşte o nouă înaintare.­­­a frontul arctic, după o bătălie înverşunată, f­in­­iatul­ezi au fost siliţi să se retragă pe o distanţă de circa 10 km., dând foc tu­turor clădirilor, care se află în calea înaintării rușilor. Activitatea aviației din ambele părți a­ fost de­stul de mare, dar fără re­­sultate palpabile. Guvernul britanic nu desfăşoară nicio activi­tate militară şi diplomatică a în Caucaz Interpelarea deputatului laburist Strau­ss LONDRA, 28 (Rador). — De­putatul laburist Strauss a între­bat pe d. Chamberlain dacă sunt adevărate recentele informaţii a­­supra unei activităţi militare şi diplomatice în regiunea Cauca­­zului. D. Butler a răspuns că lordul Halifax nu a primit nicio con­firmare oficială asupra inciden­telor de frontieră din acea re­giune despre care s-a anunţat de curând în presă. Insistând spre a afla dacă nu se observă nicio activitate în acea regiune, d. Strauss a primit din partea d-lui Butler următo­rul răspuns : Pretutindeni se ma­nifestă activitate, dar noi nu a­­vera confirmarea incidentelor a­­nunțate de presă. D. Al. Vaida Voevod felicitat de membrii guvernului la ani­versarea vârstei de 68 ani D. dr. Al. Vaida­ Voevod, preşe­dintele From­ului Renaşterii Naţio­nale, preşdinte al Adunării deputa­ţilor şi fost în câteva rânduri pre­şedinte al consiliului, a împlinit Marţi vârsta de 68 de ani. Cu acest prilej, atât membrii gu­vernului în frunte cu d. Gh. Tătă­­rescu, preşdintele consiliului, cât şi fruntaşii Frontului Renaşterii Naţionale, au felicitat pe d. dr. Al. Vaida-Voevod, de ziua naşterii d-sale. D. profesor C. Giurescu, secre­tar al Frontului Renaşterii Naţio­nale şi secretar general al acestei organizaţii, i-a oferit o frumoasă servietă. D. Gh. Tătarescu, preşedintele consiliului, i-a exprimat felicitări în numele guvernului. Parisul, „oraşul-lumină” a aruncat un zi­branic albastru peste scânteeCea sa multicoloră... In noapte, din înal­tul înstelat, se pot ivi păsările de fier pentru a încerca ai nimicească co­morile adunate de un mileniu... Vi­trinele, incomparabilele vitrine pari­ziene, veşnic imitate, niciodată ega­late, azi abia dacă mai au rază al­bastră, violetă, care să indice doar că înapoia lor pulsează viaţa nestin­gherită, camuflată numai... Pe străzile pariziene, peste care altădată in as­faltul ud, cascadele multicolore ale miilor de lumini, de pretutindeni, azi sunt străbătute doar de licuricii al­băstrui ai farurilor vehiculelor sau de genele de lumină ce se nasc când se deschid uşile localurilor­ luminate înăuntru. Pe ele umblă un cetăţean cu facul­tăţi noui, acelea de a se orienta prin întuneric. Cu toate acestea, Parisul munceşte, speră şi zâmbeşte... Ziarele pariziene au înregistrat şti­rea că americancele se înapoiază în Statele Unite ducând toalete din Pa­ris, de mai multe milioane. Se pare, totuşi că situaţiunea comerţurilor pa­riziene, zise de calitate, ar pute­a fi şi mai bună, contribuind şi mai mult la o efectivă propagandă franceză. Această chestiune are o deosebită importanţă căci cuprinde totul : li­teratură, deci spirit şi expansiune spirituală , teatru şi tot cap îl face să trăiască, adică luxul şi eleganţa şi tot ce face el să trăiască : artişti de­­coratori, costumieri, maşinişti, corişti, etc. şi, indirect, restauratori croitori, modiste, bijutieri.... Trebue subliniată sforţarea pe care o fac creatorii parizieni pentru ca, deşi în războiu, să nu lâncezească , acest lucru e vizibil pentru, cine parcurge străzile renumite pariziene , peste tot, ori­care ar fi îndeletnici­rea exercitată, r.r. tfari ar fi obiect fC.f prezentate, te minunează noutăţile ex­puse şi faptul că din însăşi războiul actual, ei au ştiut să creeze modele noui. Acest gust parizian care face su­premaţia Parisului este, în acelaşi timp şi un­ motiv de desperare pen­tru creatori şi exportatori cari se văd împiedicaţi în expansiunea lor mon­dială, în primul rând de greutăţile, lungimile, încurcăturile pe care le suferă viza paşapoartelor streinilor ce vor să vină in franţa. Ţările streine sunt libere să facă tot felul de res­­tricţiuni la autorizarea naţionalilor lor, de a vizita ţările beligerante, dar sunt regretabile, greutăţile ce le fac francezii, la rândul lor, de a da viza de intrare acestor streini care vor să-i viziteze. Nu este — se întreabă preşedintele Federaţiei comitetelor marelui co­merţ parizian — o minunată şi re­confortantă propagandă ca streinii să se poată înapoia la dânşii acasă po­vestind calmul ce domneşte în Fran­ţa, uşurinţa traiului, a restricţiilor valutare impuse ca o precauţiune şi rî dacă se găseşte prict la Paris, economia este înţelepciunea de a nu (Continuare în pag. 9-a) Capitala sub război Parisul muncitor şi vesel Creatorii „truisku­lu­i parizian“ nu şomează deloc.­­Carnavalul a răposat. Un teatru polonez pentru refugiaţi.­­ Spectacole noui, optimiste şi vesele Mormântul soldatului necunoscut Londra şi Parisul despre o eventuală propunere de pace Svonuri cari circulă în legătură cu misiunea d-lui Welles în Europa Misiunea d-lui Sumner Wel­les, solul d-lui Roosevelt, a pro­vocat cele mai vii discuţii în ca­pitalele principale ale Europei. Radio Londra a relatat aseară că guvernul Marei Britanii nu are nici o intenţie să dea cea mai mică atenţie aşa zisului plan de pace, elaborat la Berlin şi în e­senţă ar prevedea o indepen­denţă limitată a Boemiei, Mora­­viei şi Poloniei , în schimbul concesiunilor coloniale în favoa­rea Germaniei. Nici Marea Bri­­tanie, nici Franţa nu vor lua în consideraţie acest plan. Atitudi­nea lor rămâne nemodificată — luptă până la capăt pentru in­dependenţa şi securitatea Euro­pei. Pe de altă parte, presa ger­mană neagă în modul cel mai categoric svenurile despre pla­nul de pace, care ar fi făcut de Fuehrer, declarând că acest svon nu este decât un nou și mare „bluff” englez. In cercurile americane s’a afirmat Miercuri seara că simt lipsite de ori­ce temei svonurile că d. Roosevelt ar fi dispus să fie mediator in conflic­tul european. D. Roosevelt își va de­pune in curând pentru a treia oară candidatura la preşeedinţia Statelor Unite. In decursul campaniei electo­rale va dovedi că el lucrează în con­­formitate cu interesele fiecărui ame­rican pentru restabilirea, păcii, care va duce la o nouă perioadă de pros­peritate. Deci speculaţia în Europa asupra călătoriei d-lui Sumner Wel­les este tendenţioasă. Peste patru săptămâni se va vedea clar că spe­ranţele legate de misiunea d-lui Sumner Welles n’au­ fost ratificate, l­a Washington se ştie precis ca nici o misiune străină, nu­ va putea opri decizia beligeranţilor europeni de a continua lupta până la sfârşit. Aşa­dar, dacă numai o parte din cele spuse pe primele pagini ale presei europene in legătură cu călătoria d-lui Sumner Welles ar fi adevărată, faptul acesta ar insemna că misiu­nea d-lui Sumner W­elles in Europa trebue să întărească încă mai mult decizia Statelor Unite de a păstra cea mai strictă neutralitate în con­flictul european, ferindu-se de orice amestec sub o formă oarecare in lupta patimilor, care s’a desvoltat în lumea veche. D . ’T­­. D. SUMNER WELLES in sarcina­­ delicte Reportajul desbaterilor de eri în pag. 4 Noul ministru al Germaniei la Teheran a remis scrisorile de acre­ditare TEHERAN, 28 (Rador). — D. Ettel, noul ministru al Germa­niei la Teheran, a remis Miercuri împăratului scrisorile sale de a­­creditare. După audiența solemnă, îm­păratul a avut o lungă convor­bire cu ministrul Germaniei, la care a asistat și ministrul afa­cerilor străine. începerea campaniei agricole şi noua lege a cumulului în diseuţia consiliului de miniştri Un consiliu de miniştri, urmat de o delegaţie economică s’a ţinut ori după amiază sub preşedinţia d-lui G. Tătărescu. D. Mitiţă Constantinescu, mini­strul finanţelor, find suferind n’a putut lua parte la consiliu. După consiliu s-a dat presei ur­mătorul comunicat: Consiliul de miniştri a ţinut şedinţă în ziua de Miercuri 26 Februarie a. c., ora 17,30, sub preşedinţia d-lui Prim-Ministru Consilier Regal Gh. Tătărescu. D. ministru al agriculturii şi domeniilor a expus măsurile de luat de către toate organele ad­ministrative în vederea execu­tării campaniei agricole. Consi­liul a dat deplină aprobare pro­­ectului propus. Consiliul a luat apoi în desbatere principiile de bază ale nouii legi ce u­r­­mează a fi alcătuită pen­tru împiedicarea cumu­lului în funcţiunile publi­ce, desemnând o comisie interministerială pentru întocmirea proectului. Consiliul a rezolvat lucrările curente şi a luat sfârşit la fi­lele 20. F­iecare cu mărţişorul lul Grav diferend între Irak şi Arabia saudită Ziarul AHRAM, anunţă că un grav diferend s’a ivit în relaţiile dintre Irak şi Arabia saudită din cauză că guvernul Irakului nu a aplicat acordurile semnate de aces­te două ţări în iunie 1939. Pentru a evita o rupere a rapor­turilor dintre cele două popoare, cercurile arabe se gândesc să pro­pună celor două guverne arbitra­jul unei personalități arabe dintre cele mai de seamă. D. Mach, invitat la Berlin BRATISLAVA 28 (Rador). — Fiind invitat de guvernul Reicisslui, d. Sano Mach, comandantul suprem al gărzi­lor Hlinka, a plecat Miercuri la a­­miază la Berlin, prin Viena.

Next