Curentul, aprilie 1940 (Anul 13, nr. 4359-4386)

1940-04-01 / nr. 4359

R­A APARUT No. 52 Semnează: Toma Vlădescu — Romulus Dianu — C. Gane — Ioachim Botez — Dragoș Vrânceanu D. Ursul­escu — Alexandru Bassarato — Lu­cia Demetrius — Guglielmo Cabiaglia — G. Săndulescu Rusu Romulus — Ana Marin — Rinel Bârcea O pagină închinată poeţilor tineri: Dragoş Vicol — Dem. Sârbu — Oană Ion — Neculai V. Cohan — Victor Emanuel — George Păun — Dimîtrie Albotă Mihail Bădescu — Aurel Dumitrescu — Ion Horia Manolescu — Dimîtrie Moldovaica — Al. Vlad-Marinescu. Cronici — Însemnări — Răspunsuri cititorilor Desene de­­• DRUGA 2 (12 pagini) Spectacolele Capitalei Duminica 31 Martie 1940 Calendar ORT.: Cuviosul Ipatie Episcopul Gangrelor (1 387). CAT.: Profetul Amos. PRQT.­­ Amos. EBR.: 21 Weadar 5700. MAH . 21 Safar 1359. Răs. soarelui 6,2. — Ap. soarelui 18,41 Teatre OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărftci­­neanu), matineu : „Tosca , seara : NAŢIONAL (Cal. Victoriei): mati­­neu : „Marele duhovnic“­; seara: „Magda“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei): matineu: „Capul de răţoi“; seara: „Luna vinovată“. REGINA MARIA (Spl. Independen­ţei) : matineu: „Familia Carson“ ; seara : „Părinţii teribili". COMOEDIA (Pasajul Compedia): matineu : ora 10 : „Prostul“ ; mati­neu ora 4 : „Un băiat şi jumătate“; seara ora 8:45 : „Un băiat şi jumă­tate“. . .. I SĂRINDAR (Str. Sărindar): mati­neu : ora 3: „D-seara Butterfly ; ora 6: „Calul năzdrăvan“; seara ora 9 : „D-soara Butterfly“. ALHAMBRA (Strada Sft. Dumitru): matineu şi seara: „Alhambra fil floare“. . . SAVOY (Cal. Victoriei): matineu şi seara: „Florette şi Patapon“. LIGA CULTURALA (Strada Schitu Măgureanu): matineu şi seara: „Moartea civilă“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Strada Ura­nus) : matineu: „Dănilă Prepeleac ; seara : „Domnul Depamsognac“. Cinematografe: ARO (Bd. Tache Ionescu): „Viena cântă, dansează" şi jurnal. crAI­A (Bd. Tache Ionescu): „Beau 8C«Ve« Gary C-per şi Ray Roland şi jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătianu): „Apus de Glorie“ cu Victor Francon şi Louis Juvet şi jurnal Fox. CAPITOL: „Vrăjitorul din Oi cu Judy Garland, Frank Morgan, Je­naié noui. „ REGAL (B-dul Elisabeta): „Cocoşa­­tul de la Notre Dame" cu Charles Loughton şi Mauren O’Hara. TRIANON (Bd. Elisabeta). ..Prinţul Poparsky” şi jurnal nou. PALAS BULEVARD (B-dul Elisabe­ta) : „La capătul pământului“ şi „Senorita”. BIZANTIN (B-dul Elisabeta): „Ben­gali“ şi „Zaza“. FEMINA (Bd. Elisabeta) „Femei“. FORUM (B-dul Elisabeta) : .Primul sărut“ şi „Cateritta cea mica . SELECT (Cal. Victoriei): „Ispitele trupului" cu Dorothy Lam­our şi Akim Tamiroff şi jurnal Fox. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu): „Dragostea mea, te chiama şi „Gentleman după miezul nopţii. ELYSÉE (Str. Doamnei): „Prinţesa Ludmilla“ şi „Jungla mortă“. ROXY (Str. Lispcani): „Sudah cu Victor Francon, Annie Ducaux şi Harri Baur şi jurnale. NISSA (Intr. Zalomit) : -Vara bă­­trână“ şi „Intre glorie Şi dragoste FRANKLIN (Str. Franklin) . ..Sere­nada primăverii“ şi „Stan şi Bian, eroi fără voie“. RIALTO (Ed. Carol): „Noaptea de­stinului“ şi „D-na păcătueşte . .. ARPA (Bd. Elisabeta) : „Cruciadele cu Lorette Young. MARCONI (Griviţei) : ..Otel Pentru femei“ şi „Misterele Africei . Jur­nal şi trupă reviste­i Aydl. DIANA (Griviţei): „Comoara din In­sula Piraţilor“ (operă complectă). MARNA (Griviţei): Shirley Temple în „Vestul sălbatic şi „Kentuky şi revista Titi Mihail­escu. MODEL (Pţa Dr. Botescu) :­­Vni«® Pacific“ şi „Atenţie d-le Profesor . VOLTA BUZEŞTI (Str. Buzeşti) : „Dincolo de ziduri“ şi „Ora fatală . LI­A (Griviţei): „Pumnul de fier “ „Bosfor“. . ..„ „­ TRIUMF (Griviţei): „Cazacii şi „Lordul Jeff“. TOMIS (Cal. Călăraşi) î „Cavalcada fantastică“ şi „Moulin Rouge“. AMERICAN (Cal. Moşilor) î „Ultima noapte“ şi „Misiunea D-rului Kil­dare“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Nu sunt criminal" şi „O aventură dispe­­rată“. , ODEON (Str. 11 Iunie): „Capcana şi jurnal francez şi jurnal româ­nesc O.N.T. RAHOVA (Calea Rahovei) : „Ultima noapte“ şi „Cheia de aur“. AIDA (Calea Rahovei) : „Tarzan­ui exil“ şi „Azi cânt pentru tine . NERO (Calea Şerban Vodă) : „Prima­ra noastră moartea" şi „Nebuniile vacanţei". PARIS (Calea Rahovei): „Vin ploile şi jurnal românesc !l O­C CARMEN (Dudeşti): „Fata batrană şi ..Emigranţii" EDISON (Cal. Dudeşti): „Comoara din Insula Piraţilor" (operă cum­ PAX (Rahovei): „Când felinarele se sting" şi „Senorita“­­REX (Dudeşti): „Când felinarele se sting“ şi „Trebue să mă iubeşti . LUCIFER (Dudeşti): „Aloma“ şi „Brigada morţii". Jurnal românesc. IZBANDA (Văcăreşti): „Capcana . MILANO (Cal. Călăraşi): „Noaptea de pomină" şi „Carnavalul alb . PACHE (Str. Mătăsari): „Nopţi in Alger" şi „Tarzan in exil" şi jur­­nal Fox. DACIA : „Diavolii roşii“ (operă corn UNIREA (Filantropiei): „Seren®da primăverii" şi „Parada tinereţii . UNIC (Filantropiei): „Pumnul de fer" şi „Allo Haway". COTROCENI (Cotroceni) : „Oraşul blestemaţilor" şi „Suprema jertfă . NONI: „Misiunea locot. Perry“ şi „Ţiganii". MIORIŢA (Calea Moşilor): „Hotel pentru femei" şi „La capătul pă­mântului". GLORIA (calea Văcăreşti): „Brigada nordului” şi „Miezul nopţii . GRAND (Şos. Crângaşi): „Copila că­pitanului Grant“ şi „La răspântie DICHIU (Str. Romană): „Fata bă­trână" şi „Totul pentru dragoste “ ILEANA (Str. Avrig): „Delir“ şi „Andy Hardy Cowboy . LIZEANU: „Atlantis“ şi complec­tare. FLORIDA (Ed. Ferdinand) : „Antan­ta cordială“ şi „Evadatul din Al­catraz“. BARCELONA (Str. Măgurele)­­.Dia­volii aerului“ şi „Pentru D-voastra Doamnă“. .­­ . VENUS: „Stan şi Bran eroi c­ă voe“ şi „viaţă fără griji“ şi jurnal Românesc. . . VOLGA­­ (Dorobanţi): „Antanta cor­dială“ şi „Răzbunarea mexicana şi jurnal. «Bo«.I0*0l0*0^0S0I0*0* Farmaciile fle servîciu Duminică 31 Martie 1940 c »“1 £ Lascări, Cal Victoriei ^ Fund Carol 120 Tel 3 78 38; Ana Mazilu. Str. a L. TărnăUCeanu, Calea Gi­v­­ei 35 Tel. 3 97.01; Marius Ionescu Casa H Ue 9Q7- Ana Dr. Deciu. Bd Col. M­unica Tel’ 4.17.82; C Herzenberg (L. R°'ss­­man), Calea Văcărești 21 Tel. 4.19.56, rrGi’orA1 & TM Spera­nția I ^ \ TpI 8 78 65 Farm. „Rahova (Maria­­ Spaty), Calea Rahovei 120. Tec 3 26 61; Petrescu Silvestru Ca^a 3 LSuecPa emBucuresH, "tJ" Sildo­eanu Getta, Herăstrău. Tel. 8.30.71; E«terina Theodorescu. Militari. B-dul Gh Duca 16 Tel. 5.57 93 ; Vespremeanu. Sos. ciulesti 117; Titi Constantinescu, Sos. guiU 269, Tel 232 29; Aurora Sos. Giurgiului 93; Meyer Be­rnstein. Prelungirea Rahovei 10. Tel * Farm. „St. Cruce". Elena Grossu. Bă­­neasa. Tel. 4 74.32.­ F.«m .c“,eng. A­l­­elman, Colentina. Sos R. Ferddi­nand 6, Tel. 2.57.66, Cristina Micu Po­­pescu, Calea Văcărești 299. Cum e vremea Temperatura va începe să crească Buletinul I­nsttrum­ent meteorologic central IN ROMANIA IERI LA ORA 12. In ultimele 24 ore timpul a fost schimbător cu cerul mai mult aco­perit. Vântul a suflat potrivit , din sectorul nordic pe alocuri semnalăn­­du-se vijelii. Ploi intermitente a că­zut în cea mai mare parte a ţării, iar în jumătatea de nord a ţării a înce­put să ningă. Temperatura a scăzut simţitor fiind cuprinsă între: 10 gr. la T.­Severin şi 11 gr., la Predeal. Temperatura maximă de ieri a atins 25 gr la Constanţa şi 9 gr. la Cernăuţi iar cea minimă din cursul nopţii a coborât până la 12 gr. la Predeal şi 7 gr. la T.­Severin Pre­siunea atmosferică in creştere osci­lează intre: 758 mm. la Mangalia şi 762 mm. la Arad OBSERVATORUL BANEASA,­ERI ORA 12: Presiunea atmosferică 780 mm. Vântul de la SE cu 4 m. pe sec. Ploaie. Temperatura 4 gr. t­midita­tea 95°/o Temperatura maximă de ori 23 gr. iar cea minimă din cursul nopţii 2 gr. Temperatura maximă pe sol 29 gr. iar cea minimă pe sol 4 gr. AZI LA ORA 13: Temperatura pe sol 10 gr. în aer liber 5 gr. şi în apărător 4 gr. TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI: Presiunea în creştere cu 5—10 mm. Cerul se va menţine variabil, mai mult acoperit în partea de ră­sărit a ţării, şi având tendinţe să se însenineze treptatat începând de la apusul ţării. Vântul a suflat din sectorul nordic, mai puternic în ju­mătatea de răsărit. Temperatura în scădere în răsărit şi staţionară in rest. Noaptea îngheţ în răsăritul ţării. In cursul zilei temperatura va începe să crească în apusul ţării. Florie şi lapoviţă intermitentă in partea de răsărit. ■ I ZIUA DOMNULUI Această Duminică, a treia din post, este închinată Sfintei Cruci. Evan­ghelia (Marcu VIII, 34-38 şi IX, 1) precizează : „Apoi a chemat la sine mulţimea împreună cu­ ucenicii şi le-a zis: Oricine voeşte să vie după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze”. Iată, s’a împlinit anul de când stea­gurile multor armate au fost scoase din port-drapel, aşteptând să fie flu­turate in vijelia bătăliilor, iar din toamnă unele steaguri naţionale au şi fost înfipte pe meterezurile câşti­gate de biruitori, iar alte stindarde au fost cucerite de năvălitori. Dar nicăeri, nu s’a văzut vănturându-se drapelul Crucii. Nicăeri n’a fost îm­plântat stindardul dreptăţii, al păcii creştine. Dacă oştire ar avea drept stindard şi pânza cu semnul sacru, războiu n’ar mai fi, pentrucâ nicio­dată nu poate lupta Crucea contra­ Crucii. Sfânta Cruce zugrăveşte dum­­nezeeasca jertfă. Şi dacă Iisus Dom­nul a fost răstignit pentru mântuirea lumii, pentru împăciuirea omenirii, Sfântul Semn, amintind despre sub­limul sacrificiu, îndeamnă popoarele la înfrăţire. Dar unele neamuri, ui­tând semnificaţia Sfintei Cruci, — cu scuza celor care o contestă, d­in nu­mele ei, deslănţuesc războaie de ni­micire a semenilor. Şi ce amarnic su­feră Mântuitorul, simţindu-se de a­­tătea ori crucificat, de câte ori bieţii ostaşi şi civili cad ucişi de armele fraţilor lor creştini! Dacă popoarele nu mai respectă porunca şi voinţa divină, măcar tu, creştine, nu-l trăda pe Iisus. Păs­­trează-ţi Crucea, iar dacă n’o ai, la­­pădă-te de tot ce e vreasc şi ia-o. N'o lăsa o clipă din mână, din suflet şi din cuget. Crucea să-ţi fie leagăn de visare şi odihnă; Crucea să-ţi fie platoşa împotriva duşmanului şi a păcatului; Crucea să-ţi fie îndreptat de tot ceasul, călăuză de zi şi stea polară noaptea; Sfântul Steag să te apere de soarele torid şi de furtuna vieţii; Sacrul Drapel să te ducă la biruinţă; Divinul Stindard să te ocro­tească in moarte. Ca să-ţi iei Crucea înseamnă insă să fii mai întâiu un excelent creştin. Aşa cum drapelul naţional îl are nu­mai o armată demnă de el şi-l poar­tă numai ostaşul viteaz, excepţional în virtuţi militare, tot aşa şi Crucea n'o poate păzi, nu poate fi păzit de Cruce, decât creştinul învrednicit pentru marea, cinste. Creştinilor ! Christos aşteaptă să vă­ înrolaţi în centuriile sale, care nu vă duc la moarte, ci vă poartă pe drumurile vieţii veşnice. Lorin Popescu icoane Centenarul Curentul AMUL XI­I, No. 4359, Luni I Aprilis 1940 Târgul cu himere D. CONSTANTIN COJAN a pus sub tipar, la „Cartea Românească’’, un nou volum de poezii intitulat „TÂRGUL CU HIMERE”, care va cupare în primele zile ale lunei Apri­lie. Succesul primului său volum de debut „Albăstrele”, ne face să cre­dem că și noua­ carte „TÂRGUL CU HIMERE”, se va bucura de aceleași bune aprecieri din partea amatorilor de poezie. lui Emile Zola Acum un veac s-a­ născut la Paris acela care vrea să ajungă unul din­tre cei mai mari romancieri ai veacu­lui trecut. Peste câteva zile, societatea „Prie­tenii lui Emile Zola“ va organiza un pios pelerinaj la Panthion, unde se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale marelui scriitor, printre atâtea umbre glorioase. Sculptura românească BORIS CARAGEA : fenice­n chitară Studioul Teatrului Naţional: „Luna vinovată** 7 tablouri de Massimo Bontempelii „Al patrulea perete“ — comedie într’un act de Luigi Bonelli Piesa lui Massimo Bontempelii pre­zentată Vineri seara pe scena „Stu­dioului" în traducerea d-lui Giuseppe Cifarelli, a adus în faţa publicului bucureştean un gen de teatru, cu de­săvârşire neobişnuit. O acţiune care ar părea fantastică dacă nu ar avea un sens real şi profund. Cele şapte tablouri înşiră pe un fir conducător, obsedant, viaţa sbuciu­­mată a unei femei. Maria, eroina, în care cu siguranţă autorul­ nu s'a gân­dit să pună nimic anormal ca să-i dea înfăţişare de exemplar patologic, se simte la un moment, dat­ intrată sub semnul lu­nii şi din momentul a­­cela nu mai poate scăpa de această obsesie. In­ nopţile ei de ■ dragoste luna a trimis o lumină ciudată; mai târziu, deasupra leagănului in ,care copila sa trage să moară, cade a­­ceeași lumină ; apoi copila moare. .Luna e vinovată", gândește Ma­ria. Gesturile ei, mai departe se în­scriu pe această linie, a convingerii că toate nenorocirile ce se abat a­­supra oamenilor sunt provocate de lună. Atunci, hotărîtă să se răzbune pe astrul perfid şi să scape de influenţa ei nefastă, porneşte spre locul de unde ea răsare, la „piscul despicat", o stâncă uriaşe, despicată vertical, în două. In faţa acestei spărturi îşi aşează Maria trupul firav, ca o pa­văză şi deşi luna se ridică nepăsă­­toare pe cer ea e încredinţată că a izbutit să o învingă, pentru totdea­una. O asemenea acţiune, desfăşurată în şapte­­ tablouri, ocupând­ din tim­pul spectatorilor aproape o oră şi jumătate fără nici o pauză şi deci fără posibilitatea schimbării unor impresii aşa de contagioase la pre­miere, — a lăsat fără îndoială, pe mulţi nelămuriţi. Publicul s'a pomenit în faţa scenei, în faţa actorilor, în faţa acestui ciudat Massimo Bon­tempelii ca unii şcolari ,care, con­vinşi că vor putea copia la teză îşi dau seama abia după ce dascălul a intrat în clasă, că nu au dea face cu dascălul obişnuit. A fost, aşa­dar, şi o coincidenţă tehnică — lipsa pauzelor — care a făcut ca piesa lui Bontempelii să se adreseze fiecărui om în parte, de la început până la sfârşit. Iată de ce, mulţi spectatori — de altfel nu s'au sfiit să o spună — au rămas nelă­muriţi. In realitate „Luna vinovată" nu este decât o schiţă foarte umană, (poate puţin nimbată), care poate avea re­zonanţele cele mai fireşti in sufletul ascultătorilor. In ea nu este nimic fantastic, dimpotrivă, un realism zgu­duitor. Redarea e voit diformată şi din aceasta spectatorii trebue să în­ţeleagă că autorul are ochiul unui critic neîmpăcat cu formele tipice ale vieţii, ochiul unei personalităţi incon­testabile. Rolul Măriei — rol mare, greu, ce­rând nelimitate resurse actoriceşti — a fost jucat de d-na Lilly Carandino cu înţelegere. E un cuvânt care spune totul. Despre restul distribuţiei, de personagiile care apar, toate aproape la fel de trecător, — nu este nevoie să se spună nimic deosebit. Fiecare din cei douăzeci şi şase de actori, ştiu singuri că se va vorbi despre ei la alte spectacole. După „Luna vinovată", „Al patru­lea perete", comedie într'un act de Luigi Bonelli, a venit tocmai bine ca să descreţească frunţile. Autorul, Luigi Bonelli, cunoscut multă vreme la noi — vă amintiţi poate de „Împăratul" — sub pseudo­nimul rusesc Vasili Ceroff, biciuieşte în această comedioară hazlie dar plină de tâlc, carcterul burghezului şi morala lui falsă. Un tânăr, dornic să se Însoare şi neavând unde să primească familia viitoarei logodnice, închiriază scena şi depeneţintele urui vechi tegtiu pă­răsit, din st refu­zî­ta ctol­tuia Îşi înjghebează o locuinţă origi­nală, nelipsită de atracţie. în acest decor este adusă familia burgheză a socrilor: soţii Anatol şi Clotilda, îm­preună cu viitoarea mireasă, Aminia. Caracterul fiecărui personaj se schiţează de la primele replici: Ana­tol, molâu, cu teamă de nevastă, ti­mid în acţiunile separate, energic şi destul de cinic în acelea în care fe­meia se asociază; Clotilda, rea cică­­litoare, insuportabilă.­ Aminta, slăbă­­noagă, insignifiantă, adormită, plăn­­găcioasă . Caracterul arid, greoi, lipsit de e­­leganță al burghezului, preferinţele sale vulgare, nepoetice, se afirmă re­plică după replică. Şi deodată, aceşti burghezi, îşi dau seama că locuinţei lor le lipseşte al patrulea perete, că din afară cineva — publicul — le urmăreşte gesturile şi vorbele. Atunci, ca printr'o minune, oamenii se schimbă. E un moment de panică interioară, apoi sugrumaţi de emoţie, afişează manierele cele mai căutate, cuvintele cele mai frumoase, convingerile cele mai morale. ★ Piesa are un relief original, remar­cabil, un humor sănătos, mai mult cult decât buff, de aceea şi mai pu­ţin contagios şi un desăvârşit echi­libru în desfăşurarea acţiunii. Inter­­preţii i-au găsit nota justă şi au dus-o fără deviere până la sfârşit, reuşind să închege un spectacol tot atât de interesant pe cât a fost de amuzant. D. I. Finteşteanu a incarnat un A­­natol bine conturat, tipul burghezului subjugat de morala sa falsă, un uşu­­ratec care ar păcătui cu dragă inimă dacă nu l-ar fi frică de nevastă. In rolul Clotildei, d-na Maria Voluntaru, a realizat complementul perfect al lui Anatol, reuşind să fie pe scenă, de­săvârşita pereche a acestuia. Nu se poate trece cu uşurinţă peste jocul degajat, suplu, totdeauna acor­dat cu al partenerului al d-lui Ion Manu. D-sa a adus pe scenă, în ro-Iul l­uriiGUlUl/ UU lill» »ortiirtiuCÎDll creat, jumătate hâtru, un sfert naiv şi puţin nătâng­­— restul procentelor, „şmecher" —, care a obţinut, pentru vorbe de nimic, spuse într'un anumit lel, aplauze la scena deschisâ. D. N. Atanasiu a fost un Abel, con­vins, pe alocurea patetic, pe alocu­­rea îndrăgostit şi peste tot inteli­gent, conducând cu vervă acţiunea. D-na Fifi Mihailovici, posesoarea unui veritabil cumul de talente, „râ­de, cântă şi dansează", cu sută la sută succes. Pentru ceea ce trebuia să fie Eudoxia, subreră, din vocaţie teatrală nu menajeră, d-na Mihailo­vici a fost perfectă. In rolul Amintei, d-na Tilda Rado­­vici a schiţat două tipuri reuşite : o logodnică plângătoare, naivă şi pu­ţin tâmpă, transformată apoi într'o „vampă" din cele mai autentice. Nu trebue uitată nici d-na Mariana Popescu, care într-o apariţie scurtă a lepădat pe scenă, cu convingere, nă­duful unei servante sătule de neplă­cerile slujbei. ♦ Direcţia de scenă a ambelor piese a avut-o regisorul italian Fernando de Cucciati, care a reuşit să imprime spectacolului nota justă. In general, seara de teatru italian, a fost un câștig pentru teatrul ro­mânesc. Interim LA LUMINA RAMPEI „ Baronul“ comedie romantică de d. Mihail Sor­bul va fi viitoarea premieră a Tea­trului Naţional. Protagoniştii piesei sunt d-nii: Gr. Mărculescu, Niki A­­tanasiu şi d-rele Elvira Godeanu şi Eugenia Zaharia. Direcţia de scenă o are d. V Enescu. Centenarul morţii lui Shakespeare La 23 Aprilie, implinindu-se o su­tă de ani de la moartea lui Sha­kespeare, Teatrul Naţional îl va co­memora reprezentându-i una din piese, care încă nu a fost aleasă. S-ar putea totuşi să fie: „Cum vă place“. Viitoarea stagiune a Teatrului Naţional se va deschide sub semnul lui Vasile Alexandri. Im­­plinindu-se 50 de ani de la moartea bardului de la Mirceşti, premiera de deschidere va fi una din piesele sale. „Matineuri poetice“ Tot, în stagiunea viitoare, conduce­rea Teatrului Naţional intenţionează să inaugureze o serie de „matineuri poetice", gen necultivat la noi, despre ale cărui resurse artiştii Comediei Franceze au dat in­ocentul turneu, un strălucit şi contagios exemplu. Astăzi a IV-a conferinţă egeperim­entală Astăzi Duminică dimineaţa la orele 10 jum., d. Ion Marin Sadoveanu va vorbi în sala Teatrului Naţional des­pre „Mimusul şi commedia dell’arte“. Se vor face experimentări din „În­văţătorul" mimus de Herondas, inter­pretat de d-na Maria Voluntaru şi d-nii P. Pătraşcu, P. Dem. Dragoman, A. Illea, Eug Cassian, P. Stillu şi se vor rosti patru celebre tirade din ,,Commedia dell’arte“, de către d-nii N. Atanasiu, Fl. Scărlăt­escu, Al. Ma­rius, M. E. Balaban. Direcţia de scenă d. Ion Sava. La Operă : Mărfi ultimul spectacol cu ansam­blul francez Marţi 2 Aprilie va avea loc ulti­mul spectacol extraordinar cu an­samblul francez. Se va cânta din nou „Carmen”, având aceeaș distri­buție cu cea de la primul spectacol. Citifi neapărat aceste două cărţi LIVIU REBREANU AMÂNDOI straniul subiectului, atmosfera de mister triaiuilor şi ea senzaţional lac din acest roman o lectura palpitantă si distractiva a­­parut a­­i • Editura socec & ro. s.i.-Vi se ŞTEFAN ZWEIG mm\ NELINIŞTITE Cano d’onera a geniului, roman menit sa contrarieze prin santemul său original, unic si patetic •• A a cărui ed. 11- Lei 108 se găsesc la toate f­urăr­ile „Revue de Transylvania** a împlinit cinci ani în serviciul propagandei româneşti Am primit la redacţie ultimul număr din excelenta­ „Revue de Transylvanie" (Tom. V, No. 4), care apare la Cluj sub auspiciile d­-lui ministru Silviu Dragomir şi sub Îngrijirea d-lui prof. Joachim Crăciun. E un număr aşazi­­când festiv, prilejuit de împlinirea a cinci ani de la fondarea revistei de că­tre actualul ministru pentru minorităţi, savantul profesor de la Universitatea din Cluj şi membru al Academiei Ro­mâne. Cei dintâi cinci ani în serviciul pro­pagandei pentru integritatea graniţelor noastre au însemnat pentru revista clujană, de sigur, ani de luptă grea. Fiind singura publicaţie românească de acest gen, scrisă intr o limbă apusea­nă, ea a trebuit să ţină piept tuturor atacurilor venite de peste graniţe şi mai ales venite din partea ungurească, privitoare la graniţele Transilvaniei şi ale Banatului. Aprecierile numeroase şi recenziile tipărite în diferite reviste occidentale au arătat că drumul sobru şi serios ştiinţific pe care a apucat „Revue de Transylvanie", este cel bun. Numărul de faţă are în frunte un articol închinat Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia cu ocazia împlinirii ma­joratului şi a intrării sale îin Senat, conţinând rânduri de simţit şi respec­tuos omagiu din partea Transilvaniei şi ,a Banatului. D. prof. A. Ionaşcu de la Facultatea de drept din Cluj prezintă şi explică cu multă competinţă pentru lumea a­­puseană­­ importanţa şi semnificaţia nouei constituţii româneşti, iar d. prof. I. Crăciun de la Facultatea de litere a aceleaşi Universităţi aduce aprecieri juste şi uneori extrem de interesante asupra claselor sociale din Transilva­nia. Pentru noua aşezare politică privi­toare la minorităţile de la noi e revela­tor articolul d-lui Petru Bănescu, inti­tulat „Încadrarea politică a minorităţi­lor etnice din România", scris cu o Informaţie serioasă şi precisă. La Note, d. I. Crăciun face o repri­­vire sintetică asupra celor cinci ani în serviciul Transilvaniei, străbătuţi de revista pe care o cârmuieşte cu atâta pricepere şi devotament. D-sa arată cum revista a reuşit să răspundă rând pe rând tuturor argumentelor ungu­reşti şi în foarte puţine cazuri şi unor argumente venite din alte părţi, prin cei 92 de colaboratori distinşi, majori­tatea profesori ai Universităţilor şi şco­­lilor superioare româneşti, pe cari i-a avut până acum. Tot aci găsim repro­dus un articol al d-lui prof. Al. Borza de la Facultatea de ştiinţe din Cluj despre „Monumentele naturii din Tran­silvania şi din Banat", frumos nu nu­mai prin conţinutul plin de­ atâtea fap­te noi, săvârşite de autor în domeniul păstrării monumentelor naturii din Transilvania şi Banat, ci şi prin cele trei reproduceri încântătoare în culori, cu rezervaţiile de la Băile Episcopiei, din Fânaţele Clujului şi de la Cheia Turzii. Asupra Olemicei ,dintre profesorul francez P. Henry şi­­ profesorul ungur Treml-Tams, privitoare la continuita­tea noasta? ne informează în câteva pagini int­ulate „Seninătatea ştiinţifi­că a unui francez şi a unui maghiar“ d. I. Crăciun, iar d. Şt. Pascu are in­teresante date’ despre „ţin plan., da confederaţi' danubiană română-maghia­­ră-sârbâ î,, 1RS9". Recenzii'; asupra unor cărţi recenta, scrise de prinţesa Bibescu, St. Bezae­­chi şi asuţa revistei „Gând Românesc“ iscălesc drii H. Jacquier, I. Crăciun şi I. Breai, iar necrologul mişcător de la sfârşi închinat regretatului Nico­­lae Drăgun se datorează penei maestra a d-lui prf. Sextil Puşcariu. „Somul şi visele“, o care pentru epoca noastră A­apăn .’„SOMNUL şi VISELE” de N. Vaschie îţi traduceria d-lui Ion Sarivarcinciu doctorând în filosofie, cu o prerţă de prof. C. Rădulescu- Motru. Această traducere este cât nu poate de binevnită atât pentru specialişti, medici şi psihologi, cât şi pentru ma­rele purc care găseşte în­­ lucrarea lui Vasolde o nepreţuită comoară de date ştiinţifice experimentate asupra­­ somnului şi viselor. Spiritu positiv al savantului român a cărui foarte prematură la Paris a fost depinsă în cercurile ştiinţifice din strău­tate aduce o contribuţie ne­preţuită , desvăluirea tainicelor , fe­nomene fi se petrec în mintea omului când doane şi când visează. Deosebi de interesant este capito­lul tratat despre atenţia în timpul somnului care autorul dovedeşte cu grafice, cifre, tulburările ce de­curg din gra c­e o avem de a ne­ tre­zi la o limită oră a doua zii în respiraţie,­­ circulaţia sângelui, şi în calitatea i gerală a somnului. In somnul culije, calitatea reparatare şi odihnirea a somnului este simţi­tor scăzută. Extrem dinsemnate sunt: explică­rile viselor, geneza lor şi în fe­lul cum se îr.rituesc vedehrile şi ide­ile în mintea noastră. Lucrarea. lasă în editţjra .Cuge­tarea” mai ct­inde » bogată docu­mentare istor. şi se ocupă de toate teoriile dela At.otef.es pasă la Freud. Ea merită să l citită de­ orice om cult care ţin şi sănătatea lui sufle­tească. Duminică 34 Martie -MO­ M. DUMINICA ? RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 384,5 m. 12 kw. 9.30: Ora Religioasă: 1. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Pa­triarhie; III. Predică de Pr. Dumitru Cristescu. 11.30: Concertul Societăţii Române de Radiodifuziune, Orchestra simfonică Radio dirij. de Th. Rogalski. (Transmi­sie de la Ateneul Român), Mormântul lui Coupein, de Ravel, concert în re minor pentru pian şi orchestră, de Mo­zart (solistă d-ra Rodica Soutzo). Pau­ză: Primăvara, simfonie de Darius Mil­haud Rapsodia spaniolă de Ravel. 13: Ora; Cota Dunării şi a barei Su­­lina. 13.03: Orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale; Din visul meu frumos ni­mic n’a mai rămas, vals de Raţiu; Cân­tec de leagăn de Godard. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului or­chestrei Grigoraş Dinicu: Aur şi argint, vals de Lehar; Am plâns de mult o­­dată, tango de N. Răduca; Mi-eşti dra­gă de Leon şi Vine lelea pe colnic; Ca să te întâlnesc la lumina lunii de Scotto; Ţara mea şi mândra mea de Vasilescu; Arii naţionale. 14. Radio-jurnal 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei Grigoraş Dinicu: Tot Parisul vals de Waldteufel; La căsuţa de sub paltin de Sbârcea, Soldaţelu lui tăticu de Vasilescu; Ay, Ay, Ay de Perez; O singură zi, tango de Sandu Feraru; Arii naţionale. 14.50 : Pastorala I. P. S. Nicodem Pa­triarhul României. 15: Veşti şi sfaturi agricole. 15.15: Ora Sttului: l­ui Grigore Po­pescu: Ţară şi Credinţă, II Cântece şi jocuri din Ardeal voce: Ilie Micu a­­companiat de Orchestra Victor Pre­­descu; fit. Gazeta Sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15: Jurnal Premilitar. 16.30: Muzică variată (discuri); Mar­şul militar din „Suita Algeriană” de Saint-Saens (Orch. simf dirij de Piero Cappola); Dans suedez No 1 și 2 de Graener; Selecțiuni din opera „Miraco­lul” de Humperdink (Orch simf din Londra); Mică suită de concert de Co­leridge Taylor (Orch simf din Londra, dirij. de Sargent)' Kreisleriana de Fritz Kreisler (arch simf din Mineapolis, dirij. de Eugene Ormandy). 17.15' Ora „Muncă și Voe Bună”: I. Sufletul unei legi de Ştefan Cârstoiu; II. Roland Fill, inventatorul mărcii poş­tale, scenariu radiofonic de T Brudiu; III. Muzică vocală d-na Natalia Stro­­escu; IV. Doi muncitori stau de vorbă despre: „Calul putere”; V. Jurnalul muncitorului 18.15. Ora. Mersul vremii. 18 17: Fanfara Regimentului de gardă ..Mihai Viteazul", cond. de Căpitan Giugariu" Marşul Reg de Gardă „Mi­hai Viteazul” de Scheletty, Invitaţie la vals de Weber; Uvertură la „Fra Dia­­volo” de Auber; Potpuriu naţional de cântece româneşti de Popovici; Suita orientală de Fr Popy: Credinţa cama­raderească, marş de A Bărire 19. Săptămâna 19.15: Corul Căminului Asistenţei U­­niversitare „Regele Carol II", cond. de Ion Marian. Fie-fi Regele icoană de Mihăilescu-Tescani (pian: D-ra Virgi­nia Condiescu); Hâda din Bihor de Ion Marian; In pocnită de George Danga; Arcaşul de Ion Vidu (solist: Tică Gri­­gorescu); B­o­eanca de Radu Botez­ (pian: D-ra Virginia Condiescu); Sbori mândre de A­tena; Zamfira de Geor­ge Danga; Ţiganii de Popescu-Runcu (sofist; Tică Grigorescu); Sârbă'n că­ruţă de George Danga; Graiul Nea­mului de Titus Cerne. .19.45: Iaşi primăvara, de Mihail Sa­­doveanu 20.95 Petre­ Munteanu (voce): Cânte­ce de primăvară: Primăvara de Tirin­delli; VI.. .de­ primfcvl.de Schubert; Amurg de­ primăvară Brahms; Pri­măvara de Gri­eg; Fr­apa peste un an de Hugo Wolf; Struda primăverii de Donizetti. 20.25: D-ra Constantidsscu (voce): Pom Înflorit de mar.er. -p^xo­rî de primăvară de FleiSC:n. privighe­toare de' Alabieff; I ’ a­­n pădure de Taubert. 21: Teatru. ri 22.10: Radio-jurnal UMport. 22.30: ..Liliacul”, ope­m­ trei acte de Johann­­ Strauss (soţ. Orchestra şi Corul Operei de 91din Berlin, dirij. de Alois Melichap 23.25—24: Muzică de f (discuri): Bumbă de Bochmann, atara mea, tango de Orlandis şi - svorbesc’ de dragoste, slowfox de (voce: Fernando Orlandis); Fo­t Gahni şi Fox de Tomlin; Carioca garrano şi Rumba de Blanc (vocei Ling Ser­rano); Slowfox de Loess -Tango de Meisel şi Vals englez de the­ Rum­­ba de Scarpenter. I RADIO CHISIN. 212,6 m 1411,1 kHz.îkw 9.45: Ora Religioasă. 1--piciul re­ligios transmis dels Catet Metrok­politană din Chişinău, Hiedidă­­ de Părintele Iconom Sta­vri- Nicola Grosu 14. Ora: Concert de prăg.j-g El­­sette Dellamy, diseuză, orchestra restaurantului Londra,, Fascinaţie de Vasilescu "'-vine Is Ploeşti de Mişu Constantin(fTe las cu bine de Vasilescu; Aoleu,,, mi-ăi fost matale de Constantines, mia bella Florentina de Vasiles goldă­­telu lui tăticu, de Vasilescu.,. „ 14.30. . Radio-jurnal. . 14.45. Muzică uşoară şi de,s (di­scuri). Două melodii de Bixipiou, melodi de Bruns; Polca şi Vau,eta­te de Steurs; „Tino Rossi”, va­,j,an­­go de Bianco, Foxtrot de Lau­­trot de Powel. | •­­ 15.15 închiderea emisiunii 21: Ora: Concert de seară, xandrescu (voce); Cântece pop­olk­­eneşti de N Lungu. |­ • 21.20: Grigoraş Dinicu (disciLu regretto de Boecherini-Kreislerge­­renadă de Moszkowski; Mică saţie vals de Ochi Albi- T . 21.30: Orchestra de mandili­rta. sarabia”; Cavalcada am­azoanelo­rs de Ritter; Nunta vântului de Hafo., ment muzical' de Schubert; Gava, puşei de Stolz; Polca mandoli­e' Mezzacapo; Uvertură la o come de Keler-Bela; Dans ţărănesc de trescu 22­ .Radio-jurnal 22.15( Muzică uşoară şi de damti­scuri), Foxtrot de Colicchio şi Fic de Reser, Umbra şi lumină, tani, Renzo şi Adio Neapoli, tango de 1 zilli­, Potpuriu de şlagăre din A Vals creol de Carrera şi Tango ti­can de' Mátén, Rumba habanerl Rimac din „Eva” de Lehar Carioc­ Leur şi Carioca, fox de Boehmanil 23, închiderea emisiunii. Viaţa muiteau­ Concertul Asociaţie Muzicale Române Asociaţiunea muzicală vor organizat, pentru Duminică 31 a. c. ora 11.30 dim. în sals , concert de muzică bizantină manică corală Concertul va fi precedat de vânt explicativ a­i Sf. Sale­i Petrescu. „Corul Visarion" s­­ducerea d-lui Paul Constantin excuta piese religioase și bai­zantine. Piesele sunt lucrate s­crise de: preotul I. D. Petresc, textele, vechi bizantine. Se vor cânta: piese de la Orlando di Lasso, Perez, Jamepain, Isaac­, Kassler, etc­,

Next