Curentul, aprilie 1940 (Anul 13, nr. 4359-4386)
1940-04-01 / nr. 4359
RA APARUT No. 52 Semnează: Toma Vlădescu — Romulus Dianu — C. Gane — Ioachim Botez — Dragoș Vrânceanu D. Ursulescu — Alexandru Bassarato — Lucia Demetrius — Guglielmo Cabiaglia — G. Săndulescu Rusu Romulus — Ana Marin — Rinel Bârcea O pagină închinată poeţilor tineri: Dragoş Vicol — Dem. Sârbu — Oană Ion — Neculai V. Cohan — Victor Emanuel — George Păun — Dimîtrie Albotă Mihail Bădescu — Aurel Dumitrescu — Ion Horia Manolescu — Dimîtrie Moldovaica — Al. Vlad-Marinescu. Cronici — Însemnări — Răspunsuri cititorilor Desene de• DRUGA 2 (12 pagini) Spectacolele Capitalei Duminica 31 Martie 1940 Calendar ORT.: Cuviosul Ipatie Episcopul Gangrelor (1 387). CAT.: Profetul Amos. PRQT. Amos. EBR.: 21 Weadar 5700. MAH . 21 Safar 1359. Răs. soarelui 6,2. — Ap. soarelui 18,41 Teatre OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărftcineanu), matineu : „Tosca , seara : NAŢIONAL (Cal. Victoriei): matineu : „Marele duhovnic“; seara: „Magda“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei): matineu: „Capul de răţoi“; seara: „Luna vinovată“. REGINA MARIA (Spl. Independenţei) : matineu: „Familia Carson“ ; seara : „Părinţii teribili". COMOEDIA (Pasajul Compedia): matineu : ora 10 : „Prostul“ ; matineu ora 4 : „Un băiat şi jumătate“; seara ora 8:45 : „Un băiat şi jumătate“. . .. I SĂRINDAR (Str. Sărindar): matineu : ora 3: „D-seara Butterfly ; ora 6: „Calul năzdrăvan“; seara ora 9 : „D-soara Butterfly“. ALHAMBRA (Strada Sft. Dumitru): matineu şi seara: „Alhambra fil floare“. . . SAVOY (Cal. Victoriei): matineu şi seara: „Florette şi Patapon“. LIGA CULTURALA (Strada Schitu Măgureanu): matineu şi seara: „Moartea civilă“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Strada Uranus) : matineu: „Dănilă Prepeleac ; seara : „Domnul Depamsognac“. Cinematografe: ARO (Bd. Tache Ionescu): „Viena cântă, dansează" şi jurnal. crAIA (Bd. Tache Ionescu): „Beau 8C«Ve« Gary C-per şi Ray Roland şi jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătianu): „Apus de Glorie“ cu Victor Francon şi Louis Juvet şi jurnal Fox. CAPITOL: „Vrăjitorul din Oi cu Judy Garland, Frank Morgan, Jenaié noui. „ REGAL (B-dul Elisabeta): „Cocoşatul de la Notre Dame" cu Charles Loughton şi Mauren O’Hara. TRIANON (Bd. Elisabeta). ..Prinţul Poparsky” şi jurnal nou. PALAS BULEVARD (B-dul Elisabeta) : „La capătul pământului“ şi „Senorita”. BIZANTIN (B-dul Elisabeta): „Bengali“ şi „Zaza“. FEMINA (Bd. Elisabeta) „Femei“. FORUM (B-dul Elisabeta) : .Primul sărut“ şi „Cateritta cea mica . SELECT (Cal. Victoriei): „Ispitele trupului" cu Dorothy Lamour şi Akim Tamiroff şi jurnal Fox. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu): „Dragostea mea, te chiama şi „Gentleman după miezul nopţii. ELYSÉE (Str. Doamnei): „Prinţesa Ludmilla“ şi „Jungla mortă“. ROXY (Str. Lispcani): „Sudah cu Victor Francon, Annie Ducaux şi Harri Baur şi jurnale. NISSA (Intr. Zalomit) : -Vara bătrână“ şi „Intre glorie Şi dragoste FRANKLIN (Str. Franklin) . ..Serenada primăverii“ şi „Stan şi Bian, eroi fără voie“. RIALTO (Ed. Carol): „Noaptea destinului“ şi „D-na păcătueşte . .. ARPA (Bd. Elisabeta) : „Cruciadele cu Lorette Young. MARCONI (Griviţei) : ..Otel Pentru femei“ şi „Misterele Africei . Jurnal şi trupă revistei Aydl. DIANA (Griviţei): „Comoara din Insula Piraţilor“ (operă complectă). MARNA (Griviţei): Shirley Temple în „Vestul sălbatic şi „Kentuky şi revista Titi Mihailescu. MODEL (Pţa Dr. Botescu) :Vni«® Pacific“ şi „Atenţie d-le Profesor . VOLTA BUZEŞTI (Str. Buzeşti) : „Dincolo de ziduri“ şi „Ora fatală . LIA (Griviţei): „Pumnul de fier “ „Bosfor“. . ..„ „ TRIUMF (Griviţei): „Cazacii şi „Lordul Jeff“. TOMIS (Cal. Călăraşi) î „Cavalcada fantastică“ şi „Moulin Rouge“. AMERICAN (Cal. Moşilor) î „Ultima noapte“ şi „Misiunea D-rului Kildare“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Nu sunt criminal" şi „O aventură disperată“. , ODEON (Str. 11 Iunie): „Capcana şi jurnal francez şi jurnal românesc O.N.T. RAHOVA (Calea Rahovei) : „Ultima noapte“ şi „Cheia de aur“. AIDA (Calea Rahovei) : „Tarzanui exil“ şi „Azi cânt pentru tine . NERO (Calea Şerban Vodă) : „Primara noastră moartea" şi „Nebuniile vacanţei". PARIS (Calea Rahovei): „Vin ploile şi jurnal românesc !l OC CARMEN (Dudeşti): „Fata batrană şi ..Emigranţii" EDISON (Cal. Dudeşti): „Comoara din Insula Piraţilor" (operă cum PAX (Rahovei): „Când felinarele se sting" şi „Senorita“REX (Dudeşti): „Când felinarele se sting“ şi „Trebue să mă iubeşti . LUCIFER (Dudeşti): „Aloma“ şi „Brigada morţii". Jurnal românesc. IZBANDA (Văcăreşti): „Capcana . MILANO (Cal. Călăraşi): „Noaptea de pomină" şi „Carnavalul alb . PACHE (Str. Mătăsari): „Nopţi in Alger" şi „Tarzan in exil" şi jurnal Fox. DACIA : „Diavolii roşii“ (operă corn UNIREA (Filantropiei): „Seren®da primăverii" şi „Parada tinereţii . UNIC (Filantropiei): „Pumnul de fer" şi „Allo Haway". COTROCENI (Cotroceni) : „Oraşul blestemaţilor" şi „Suprema jertfă . NONI: „Misiunea locot. Perry“ şi „Ţiganii". MIORIŢA (Calea Moşilor): „Hotel pentru femei" şi „La capătul pământului". GLORIA (calea Văcăreşti): „Brigada nordului” şi „Miezul nopţii . GRAND (Şos. Crângaşi): „Copila căpitanului Grant“ şi „La răspântie DICHIU (Str. Romană): „Fata bătrână" şi „Totul pentru dragoste “ ILEANA (Str. Avrig): „Delir“ şi „Andy Hardy Cowboy . LIZEANU: „Atlantis“ şi complectare. FLORIDA (Ed. Ferdinand) : „Antanta cordială“ şi „Evadatul din Alcatraz“. BARCELONA (Str. Măgurele).Diavolii aerului“ şi „Pentru D-voastra Doamnă“. . . VENUS: „Stan şi Bran eroi că voe“ şi „viaţă fără griji“ şi jurnal Românesc. . . VOLGA (Dorobanţi): „Antanta cordială“ şi „Răzbunarea mexicana şi jurnal. «Bo«.I0*0l0*0^0S0I0*0* Farmaciile fle servîciu Duminică 31 Martie 1940 c »“1 £ Lascări, Cal Victoriei ^ Fund Carol 120 Tel 3 78 38; Ana Mazilu. Str. a L. TărnăUCeanu, Calea Givei 35 Tel. 3 97.01; Marius Ionescu Casa H Ue 9Q7- Ana Dr. Deciu. Bd Col. Munica Tel’ 4.17.82; C Herzenberg (L. R°'ssman), Calea Văcărești 21 Tel. 4.19.56, rrGi’orA1 & TM Speranția I ^ \ TpI 8 78 65 Farm. „Rahova (Maria Spaty), Calea Rahovei 120. Tec 3 26 61; Petrescu Silvestru Ca^a 3 LSuecPa emBucuresH, "tJ" Sildoeanu Getta, Herăstrău. Tel. 8.30.71; E«terina Theodorescu. Militari. B-dul Gh Duca 16 Tel. 5.57 93 ; Vespremeanu. Sos. ciulesti 117; Titi Constantinescu, Sos. guiU 269, Tel 232 29; Aurora Sos. Giurgiului 93; Meyer Bernstein. Prelungirea Rahovei 10. Tel * Farm. „St. Cruce". Elena Grossu. Băneasa. Tel. 4 74.32. F.«m .c“,eng. Alelman, Colentina. Sos R. Ferddinand 6, Tel. 2.57.66, Cristina Micu Popescu, Calea Văcărești 299. Cum e vremea Temperatura va începe să crească Buletinul Insttrument meteorologic central IN ROMANIA IERI LA ORA 12. In ultimele 24 ore timpul a fost schimbător cu cerul mai mult acoperit. Vântul a suflat potrivit , din sectorul nordic pe alocuri semnalăndu-se vijelii. Ploi intermitente a căzut în cea mai mare parte a ţării, iar în jumătatea de nord a ţării a început să ningă. Temperatura a scăzut simţitor fiind cuprinsă între: 10 gr. la T.Severin şi 11 gr., la Predeal. Temperatura maximă de ieri a atins 25 gr la Constanţa şi 9 gr. la Cernăuţi iar cea minimă din cursul nopţii a coborât până la 12 gr. la Predeal şi 7 gr. la T.Severin Presiunea atmosferică in creştere oscilează intre: 758 mm. la Mangalia şi 762 mm. la Arad OBSERVATORUL BANEASA,ERI ORA 12: Presiunea atmosferică 780 mm. Vântul de la SE cu 4 m. pe sec. Ploaie. Temperatura 4 gr. tmiditatea 95°/o Temperatura maximă de ori 23 gr. iar cea minimă din cursul nopţii 2 gr. Temperatura maximă pe sol 29 gr. iar cea minimă pe sol 4 gr. AZI LA ORA 13: Temperatura pe sol 10 gr. în aer liber 5 gr. şi în apărător 4 gr. TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI: Presiunea în creştere cu 5—10 mm. Cerul se va menţine variabil, mai mult acoperit în partea de răsărit a ţării, şi având tendinţe să se însenineze treptatat începând de la apusul ţării. Vântul a suflat din sectorul nordic, mai puternic în jumătatea de răsărit. Temperatura în scădere în răsărit şi staţionară in rest. Noaptea îngheţ în răsăritul ţării. In cursul zilei temperatura va începe să crească în apusul ţării. Florie şi lapoviţă intermitentă in partea de răsărit. ■ I ZIUA DOMNULUI Această Duminică, a treia din post, este închinată Sfintei Cruci. Evanghelia (Marcu VIII, 34-38 şi IX, 1) precizează : „Apoi a chemat la sine mulţimea împreună cu ucenicii şi le-a zis: Oricine voeşte să vie după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze”. Iată, s’a împlinit anul de când steagurile multor armate au fost scoase din port-drapel, aşteptând să fie fluturate in vijelia bătăliilor, iar din toamnă unele steaguri naţionale au şi fost înfipte pe meterezurile câştigate de biruitori, iar alte stindarde au fost cucerite de năvălitori. Dar nicăeri, nu s’a văzut vănturându-se drapelul Crucii. Nicăeri n’a fost împlântat stindardul dreptăţii, al păcii creştine. Dacă oştire ar avea drept stindard şi pânza cu semnul sacru, războiu n’ar mai fi, pentrucâ niciodată nu poate lupta Crucea contra Crucii. Sfânta Cruce zugrăveşte dumnezeeasca jertfă. Şi dacă Iisus Domnul a fost răstignit pentru mântuirea lumii, pentru împăciuirea omenirii, Sfântul Semn, amintind despre sublimul sacrificiu, îndeamnă popoarele la înfrăţire. Dar unele neamuri, uitând semnificaţia Sfintei Cruci, — cu scuza celor care o contestă, din numele ei, deslănţuesc războaie de nimicire a semenilor. Şi ce amarnic suferă Mântuitorul, simţindu-se de atătea ori crucificat, de câte ori bieţii ostaşi şi civili cad ucişi de armele fraţilor lor creştini! Dacă popoarele nu mai respectă porunca şi voinţa divină, măcar tu, creştine, nu-l trăda pe Iisus. Păstrează-ţi Crucea, iar dacă n’o ai, lapădă-te de tot ce e vreasc şi ia-o. N'o lăsa o clipă din mână, din suflet şi din cuget. Crucea să-ţi fie leagăn de visare şi odihnă; Crucea să-ţi fie platoşa împotriva duşmanului şi a păcatului; Crucea să-ţi fie îndreptat de tot ceasul, călăuză de zi şi stea polară noaptea; Sfântul Steag să te apere de soarele torid şi de furtuna vieţii; Sacrul Drapel să te ducă la biruinţă; Divinul Stindard să te ocrotească in moarte. Ca să-ţi iei Crucea înseamnă insă să fii mai întâiu un excelent creştin. Aşa cum drapelul naţional îl are numai o armată demnă de el şi-l poartă numai ostaşul viteaz, excepţional în virtuţi militare, tot aşa şi Crucea n'o poate păzi, nu poate fi păzit de Cruce, decât creştinul învrednicit pentru marea, cinste. Creştinilor ! Christos aşteaptă să vă înrolaţi în centuriile sale, care nu vă duc la moarte, ci vă poartă pe drumurile vieţii veşnice. Lorin Popescu icoane Centenarul Curentul AMUL XII, No. 4359, Luni I Aprilis 1940 Târgul cu himere D. CONSTANTIN COJAN a pus sub tipar, la „Cartea Românească’’, un nou volum de poezii intitulat „TÂRGUL CU HIMERE”, care va cupare în primele zile ale lunei Aprilie. Succesul primului său volum de debut „Albăstrele”, ne face să credem că și noua carte „TÂRGUL CU HIMERE”, se va bucura de aceleași bune aprecieri din partea amatorilor de poezie. lui Emile Zola Acum un veac s-a născut la Paris acela care vrea să ajungă unul dintre cei mai mari romancieri ai veacului trecut. Peste câteva zile, societatea „Prietenii lui Emile Zola“ va organiza un pios pelerinaj la Panthion, unde se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale marelui scriitor, printre atâtea umbre glorioase. Sculptura românească BORIS CARAGEA : fenicen chitară Studioul Teatrului Naţional: „Luna vinovată** 7 tablouri de Massimo Bontempelii „Al patrulea perete“ — comedie într’un act de Luigi Bonelli Piesa lui Massimo Bontempelii prezentată Vineri seara pe scena „Studioului" în traducerea d-lui Giuseppe Cifarelli, a adus în faţa publicului bucureştean un gen de teatru, cu desăvârşire neobişnuit. O acţiune care ar părea fantastică dacă nu ar avea un sens real şi profund. Cele şapte tablouri înşiră pe un fir conducător, obsedant, viaţa sbuciumată a unei femei. Maria, eroina, în care cu siguranţă autorul nu s'a gândit să pună nimic anormal ca să-i dea înfăţişare de exemplar patologic, se simte la un moment, dat intrată sub semnul lunii şi din momentul acela nu mai poate scăpa de această obsesie. In nopţile ei de ■ dragoste luna a trimis o lumină ciudată; mai târziu, deasupra leagănului in ,care copila sa trage să moară, cade aceeași lumină ; apoi copila moare. .Luna e vinovată", gândește Maria. Gesturile ei, mai departe se înscriu pe această linie, a convingerii că toate nenorocirile ce se abat asupra oamenilor sunt provocate de lună. Atunci, hotărîtă să se răzbune pe astrul perfid şi să scape de influenţa ei nefastă, porneşte spre locul de unde ea răsare, la „piscul despicat", o stâncă uriaşe, despicată vertical, în două. In faţa acestei spărturi îşi aşează Maria trupul firav, ca o pavăză şi deşi luna se ridică nepăsătoare pe cer ea e încredinţată că a izbutit să o învingă, pentru totdeauna. O asemenea acţiune, desfăşurată în şapte tablouri, ocupând din timpul spectatorilor aproape o oră şi jumătate fără nici o pauză şi deci fără posibilitatea schimbării unor impresii aşa de contagioase la premiere, — a lăsat fără îndoială, pe mulţi nelămuriţi. Publicul s'a pomenit în faţa scenei, în faţa actorilor, în faţa acestui ciudat Massimo Bontempelii ca unii şcolari ,care, convinşi că vor putea copia la teză îşi dau seama abia după ce dascălul a intrat în clasă, că nu au dea face cu dascălul obişnuit. A fost, aşadar, şi o coincidenţă tehnică — lipsa pauzelor — care a făcut ca piesa lui Bontempelii să se adreseze fiecărui om în parte, de la început până la sfârşit. Iată de ce, mulţi spectatori — de altfel nu s'au sfiit să o spună — au rămas nelămuriţi. In realitate „Luna vinovată" nu este decât o schiţă foarte umană, (poate puţin nimbată), care poate avea rezonanţele cele mai fireşti in sufletul ascultătorilor. In ea nu este nimic fantastic, dimpotrivă, un realism zguduitor. Redarea e voit diformată şi din aceasta spectatorii trebue să înţeleagă că autorul are ochiul unui critic neîmpăcat cu formele tipice ale vieţii, ochiul unei personalităţi incontestabile. Rolul Măriei — rol mare, greu, cerând nelimitate resurse actoriceşti — a fost jucat de d-na Lilly Carandino cu înţelegere. E un cuvânt care spune totul. Despre restul distribuţiei, de personagiile care apar, toate aproape la fel de trecător, — nu este nevoie să se spună nimic deosebit. Fiecare din cei douăzeci şi şase de actori, ştiu singuri că se va vorbi despre ei la alte spectacole. După „Luna vinovată", „Al patrulea perete", comedie într'un act de Luigi Bonelli, a venit tocmai bine ca să descreţească frunţile. Autorul, Luigi Bonelli, cunoscut multă vreme la noi — vă amintiţi poate de „Împăratul" — sub pseudonimul rusesc Vasili Ceroff, biciuieşte în această comedioară hazlie dar plină de tâlc, carcterul burghezului şi morala lui falsă. Un tânăr, dornic să se Însoare şi neavând unde să primească familia viitoarei logodnice, închiriază scena şi depeneţintele urui vechi tegtiu părăsit, din st refuzîta ctoltuia Îşi înjghebează o locuinţă originală, nelipsită de atracţie. în acest decor este adusă familia burgheză a socrilor: soţii Anatol şi Clotilda, împreună cu viitoarea mireasă, Aminia. Caracterul fiecărui personaj se schiţează de la primele replici: Anatol, molâu, cu teamă de nevastă, timid în acţiunile separate, energic şi destul de cinic în acelea în care femeia se asociază; Clotilda, rea cicălitoare, insuportabilă. Aminta, slăbănoagă, insignifiantă, adormită, plăngăcioasă . Caracterul arid, greoi, lipsit de eleganță al burghezului, preferinţele sale vulgare, nepoetice, se afirmă replică după replică. Şi deodată, aceşti burghezi, îşi dau seama că locuinţei lor le lipseşte al patrulea perete, că din afară cineva — publicul — le urmăreşte gesturile şi vorbele. Atunci, ca printr'o minune, oamenii se schimbă. E un moment de panică interioară, apoi sugrumaţi de emoţie, afişează manierele cele mai căutate, cuvintele cele mai frumoase, convingerile cele mai morale. ★ Piesa are un relief original, remarcabil, un humor sănătos, mai mult cult decât buff, de aceea şi mai puţin contagios şi un desăvârşit echilibru în desfăşurarea acţiunii. Interpreţii i-au găsit nota justă şi au dus-o fără deviere până la sfârşit, reuşind să închege un spectacol tot atât de interesant pe cât a fost de amuzant. D. I. Finteşteanu a incarnat un Anatol bine conturat, tipul burghezului subjugat de morala sa falsă, un uşuratec care ar păcătui cu dragă inimă dacă nu l-ar fi frică de nevastă. In rolul Clotildei, d-na Maria Voluntaru, a realizat complementul perfect al lui Anatol, reuşind să fie pe scenă, desăvârşita pereche a acestuia. Nu se poate trece cu uşurinţă peste jocul degajat, suplu, totdeauna acordat cu al partenerului al d-lui Ion Manu. D-sa a adus pe scenă, în ro-Iul luriiGUlUl/ UU lill» »ortiirtiuCÎDll creat, jumătate hâtru, un sfert naiv şi puţin nătâng— restul procentelor, „şmecher" —, care a obţinut, pentru vorbe de nimic, spuse într'un anumit lel, aplauze la scena deschisâ. D. N. Atanasiu a fost un Abel, convins, pe alocurea patetic, pe alocurea îndrăgostit şi peste tot inteligent, conducând cu vervă acţiunea. D-na Fifi Mihailovici, posesoarea unui veritabil cumul de talente, „râde, cântă şi dansează", cu sută la sută succes. Pentru ceea ce trebuia să fie Eudoxia, subreră, din vocaţie teatrală nu menajeră, d-na Mihailovici a fost perfectă. In rolul Amintei, d-na Tilda Radovici a schiţat două tipuri reuşite : o logodnică plângătoare, naivă şi puţin tâmpă, transformată apoi într'o „vampă" din cele mai autentice. Nu trebue uitată nici d-na Mariana Popescu, care într-o apariţie scurtă a lepădat pe scenă, cu convingere, năduful unei servante sătule de neplăcerile slujbei. ♦ Direcţia de scenă a ambelor piese a avut-o regisorul italian Fernando de Cucciati, care a reuşit să imprime spectacolului nota justă. In general, seara de teatru italian, a fost un câștig pentru teatrul românesc. Interim LA LUMINA RAMPEI „ Baronul“ comedie romantică de d. Mihail Sorbul va fi viitoarea premieră a Teatrului Naţional. Protagoniştii piesei sunt d-nii: Gr. Mărculescu, Niki Atanasiu şi d-rele Elvira Godeanu şi Eugenia Zaharia. Direcţia de scenă o are d. V Enescu. Centenarul morţii lui Shakespeare La 23 Aprilie, implinindu-se o sută de ani de la moartea lui Shakespeare, Teatrul Naţional îl va comemora reprezentându-i una din piese, care încă nu a fost aleasă. S-ar putea totuşi să fie: „Cum vă place“. Viitoarea stagiune a Teatrului Naţional se va deschide sub semnul lui Vasile Alexandri. Implinindu-se 50 de ani de la moartea bardului de la Mirceşti, premiera de deschidere va fi una din piesele sale. „Matineuri poetice“ Tot, în stagiunea viitoare, conducerea Teatrului Naţional intenţionează să inaugureze o serie de „matineuri poetice", gen necultivat la noi, despre ale cărui resurse artiştii Comediei Franceze au dat inocentul turneu, un strălucit şi contagios exemplu. Astăzi a IV-a conferinţă egeperimentală Astăzi Duminică dimineaţa la orele 10 jum., d. Ion Marin Sadoveanu va vorbi în sala Teatrului Naţional despre „Mimusul şi commedia dell’arte“. Se vor face experimentări din „Învăţătorul" mimus de Herondas, interpretat de d-na Maria Voluntaru şi d-nii P. Pătraşcu, P. Dem. Dragoman, A. Illea, Eug Cassian, P. Stillu şi se vor rosti patru celebre tirade din ,,Commedia dell’arte“, de către d-nii N. Atanasiu, Fl. Scărlătescu, Al. Marius, M. E. Balaban. Direcţia de scenă d. Ion Sava. La Operă : Mărfi ultimul spectacol cu ansamblul francez Marţi 2 Aprilie va avea loc ultimul spectacol extraordinar cu ansamblul francez. Se va cânta din nou „Carmen”, având aceeaș distribuție cu cea de la primul spectacol. Citifi neapărat aceste două cărţi LIVIU REBREANU AMÂNDOI straniul subiectului, atmosfera de mister triaiuilor şi ea senzaţional lac din acest roman o lectura palpitantă si distractiva aparut ai • Editura socec & ro. s.i.-Vi se ŞTEFAN ZWEIG mm\ NELINIŞTITE Cano d’onera a geniului, roman menit sa contrarieze prin santemul său original, unic si patetic •• A a cărui ed. 11- Lei 108 se găsesc la toate furările „Revue de Transylvania** a împlinit cinci ani în serviciul propagandei româneşti Am primit la redacţie ultimul număr din excelenta „Revue de Transylvanie" (Tom. V, No. 4), care apare la Cluj sub auspiciile d-lui ministru Silviu Dragomir şi sub Îngrijirea d-lui prof. Joachim Crăciun. E un număr aşazicând festiv, prilejuit de împlinirea a cinci ani de la fondarea revistei de către actualul ministru pentru minorităţi, savantul profesor de la Universitatea din Cluj şi membru al Academiei Române. Cei dintâi cinci ani în serviciul propagandei pentru integritatea graniţelor noastre au însemnat pentru revista clujană, de sigur, ani de luptă grea. Fiind singura publicaţie românească de acest gen, scrisă intr o limbă apuseană, ea a trebuit să ţină piept tuturor atacurilor venite de peste graniţe şi mai ales venite din partea ungurească, privitoare la graniţele Transilvaniei şi ale Banatului. Aprecierile numeroase şi recenziile tipărite în diferite reviste occidentale au arătat că drumul sobru şi serios ştiinţific pe care a apucat „Revue de Transylvanie", este cel bun. Numărul de faţă are în frunte un articol închinat Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia cu ocazia împlinirii majoratului şi a intrării sale îin Senat, conţinând rânduri de simţit şi respectuos omagiu din partea Transilvaniei şi ,a Banatului. D. prof. A. Ionaşcu de la Facultatea de drept din Cluj prezintă şi explică cu multă competinţă pentru lumea apuseană importanţa şi semnificaţia nouei constituţii româneşti, iar d. prof. I. Crăciun de la Facultatea de litere a aceleaşi Universităţi aduce aprecieri juste şi uneori extrem de interesante asupra claselor sociale din Transilvania. Pentru noua aşezare politică privitoare la minorităţile de la noi e revelator articolul d-lui Petru Bănescu, intitulat „Încadrarea politică a minorităţilor etnice din România", scris cu o Informaţie serioasă şi precisă. La Note, d. I. Crăciun face o reprivire sintetică asupra celor cinci ani în serviciul Transilvaniei, străbătuţi de revista pe care o cârmuieşte cu atâta pricepere şi devotament. D-sa arată cum revista a reuşit să răspundă rând pe rând tuturor argumentelor ungureşti şi în foarte puţine cazuri şi unor argumente venite din alte părţi, prin cei 92 de colaboratori distinşi, majoritatea profesori ai Universităţilor şi şcolilor superioare româneşti, pe cari i-a avut până acum. Tot aci găsim reprodus un articol al d-lui prof. Al. Borza de la Facultatea de ştiinţe din Cluj despre „Monumentele naturii din Transilvania şi din Banat", frumos nu numai prin conţinutul plin de atâtea fapte noi, săvârşite de autor în domeniul păstrării monumentelor naturii din Transilvania şi Banat, ci şi prin cele trei reproduceri încântătoare în culori, cu rezervaţiile de la Băile Episcopiei, din Fânaţele Clujului şi de la Cheia Turzii. Asupra Olemicei ,dintre profesorul francez P. Henry şi profesorul ungur Treml-Tams, privitoare la continuitatea noasta? ne informează în câteva pagini intulate „Seninătatea ştiinţifică a unui francez şi a unui maghiar“ d. I. Crăciun, iar d. Şt. Pascu are interesante date’ despre „ţin plan., da confederaţi' danubiană română-maghiară-sârbâ î,, 1RS9". Recenzii'; asupra unor cărţi recenta, scrise de prinţesa Bibescu, St. Bezaechi şi asuţa revistei „Gând Românesc“ iscălesc drii H. Jacquier, I. Crăciun şi I. Breai, iar necrologul mişcător de la sfârşi închinat regretatului Nicolae Drăgun se datorează penei maestra a d-lui prf. Sextil Puşcariu. „Somul şi visele“, o care pentru epoca noastră Aapăn .’„SOMNUL şi VISELE” de N. Vaschie îţi traduceria d-lui Ion Sarivarcinciu doctorând în filosofie, cu o prerţă de prof. C. Rădulescu- Motru. Această traducere este cât nu poate de binevnită atât pentru specialişti, medici şi psihologi, cât şi pentru marele purc care găseşte în lucrarea lui Vasolde o nepreţuită comoară de date ştiinţifice experimentate asupra somnului şi viselor. Spiritu positiv al savantului român a cărui foarte prematură la Paris a fost depinsă în cercurile ştiinţifice din străutate aduce o contribuţie nepreţuită , desvăluirea tainicelor , fenomene fi se petrec în mintea omului când doane şi când visează. Deosebi de interesant este capitolul tratat despre atenţia în timpul somnului care autorul dovedeşte cu grafice, cifre, tulburările ce decurg din gra ce o avem de a ne trezi la o limită oră a doua zii în respiraţie, circulaţia sângelui, şi în calitatea i gerală a somnului. In somnul culije, calitatea reparatare şi odihnirea a somnului este simţitor scăzută. Extrem dinsemnate sunt: explicările viselor, geneza lor şi în felul cum se îr.rituesc vedehrile şi ideile în mintea noastră. Lucrarea. lasă în editţjra .Cugetarea” mai ctinde » bogată documentare istor. şi se ocupă de toate teoriile dela At.otef.es pasă la Freud. Ea merită să l citită de orice om cult care ţin şi sănătatea lui sufletească. Duminică 34 Martie -MO M. DUMINICA ? RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz 384,5 m. 12 kw. 9.30: Ora Religioasă: 1. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie; III. Predică de Pr. Dumitru Cristescu. 11.30: Concertul Societăţii Române de Radiodifuziune, Orchestra simfonică Radio dirij. de Th. Rogalski. (Transmisie de la Ateneul Român), Mormântul lui Coupein, de Ravel, concert în re minor pentru pian şi orchestră, de Mozart (solistă d-ra Rodica Soutzo). Pauză: Primăvara, simfonie de Darius Milhaud Rapsodia spaniolă de Ravel. 13: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.03: Orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale; Din visul meu frumos nimic n’a mai rămas, vals de Raţiu; Cântec de leagăn de Godard. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului orchestrei Grigoraş Dinicu: Aur şi argint, vals de Lehar; Am plâns de mult odată, tango de N. Răduca; Mi-eşti dragă de Leon şi Vine lelea pe colnic; Ca să te întâlnesc la lumina lunii de Scotto; Ţara mea şi mândra mea de Vasilescu; Arii naţionale. 14. Radio-jurnal 14.20: Continuarea concertului Orchestrei Grigoraş Dinicu: Tot Parisul vals de Waldteufel; La căsuţa de sub paltin de Sbârcea, Soldaţelu lui tăticu de Vasilescu; Ay, Ay, Ay de Perez; O singură zi, tango de Sandu Feraru; Arii naţionale. 14.50 : Pastorala I. P. S. Nicodem Patriarhul României. 15: Veşti şi sfaturi agricole. 15.15: Ora Sttului: lui Grigore Popescu: Ţară şi Credinţă, II Cântece şi jocuri din Ardeal voce: Ilie Micu acompaniat de Orchestra Victor Predescu; fit. Gazeta Sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15: Jurnal Premilitar. 16.30: Muzică variată (discuri); Marşul militar din „Suita Algeriană” de Saint-Saens (Orch. simf dirij de Piero Cappola); Dans suedez No 1 și 2 de Graener; Selecțiuni din opera „Miracolul” de Humperdink (Orch simf din Londra); Mică suită de concert de Coleridge Taylor (Orch simf din Londra, dirij. de Sargent)' Kreisleriana de Fritz Kreisler (arch simf din Mineapolis, dirij. de Eugene Ormandy). 17.15' Ora „Muncă și Voe Bună”: I. Sufletul unei legi de Ştefan Cârstoiu; II. Roland Fill, inventatorul mărcii poştale, scenariu radiofonic de T Brudiu; III. Muzică vocală d-na Natalia Stroescu; IV. Doi muncitori stau de vorbă despre: „Calul putere”; V. Jurnalul muncitorului 18.15. Ora. Mersul vremii. 18 17: Fanfara Regimentului de gardă ..Mihai Viteazul", cond. de Căpitan Giugariu" Marşul Reg de Gardă „Mihai Viteazul” de Scheletty, Invitaţie la vals de Weber; Uvertură la „Fra Diavolo” de Auber; Potpuriu naţional de cântece româneşti de Popovici; Suita orientală de Fr Popy: Credinţa camaraderească, marş de A Bărire 19. Săptămâna 19.15: Corul Căminului Asistenţei Universitare „Regele Carol II", cond. de Ion Marian. Fie-fi Regele icoană de Mihăilescu-Tescani (pian: D-ra Virginia Condiescu); Hâda din Bihor de Ion Marian; In pocnită de George Danga; Arcaşul de Ion Vidu (solist: Tică Grigorescu); Boeanca de Radu Botez (pian: D-ra Virginia Condiescu); Sbori mândre de Atena; Zamfira de George Danga; Ţiganii de Popescu-Runcu (sofist; Tică Grigorescu); Sârbă'n căruţă de George Danga; Graiul Neamului de Titus Cerne. .19.45: Iaşi primăvara, de Mihail Sadoveanu 20.95 Petre Munteanu (voce): Cântece de primăvară: Primăvara de Tirindelli; VI.. .de primfcvl.de Schubert; Amurg de primăvară Brahms; Primăvara de Grieg; Frapa peste un an de Hugo Wolf; Struda primăverii de Donizetti. 20.25: D-ra Constantidsscu (voce): Pom Înflorit de mar.er. -p^xorî de primăvară de FleiSC:n. privighetoare de' Alabieff; I ’ an pădure de Taubert. 21: Teatru. ri 22.10: Radio-jurnal UMport. 22.30: ..Liliacul”, opem trei acte de Johann Strauss (soţ. Orchestra şi Corul Operei de 91din Berlin, dirij. de Alois Melichap 23.25—24: Muzică de f (discuri): Bumbă de Bochmann, atara mea, tango de Orlandis şi - svorbesc’ de dragoste, slowfox de (voce: Fernando Orlandis); Fot Gahni şi Fox de Tomlin; Carioca garrano şi Rumba de Blanc (vocei Ling Serrano); Slowfox de Loess -Tango de Meisel şi Vals englez de the Rumba de Scarpenter. I RADIO CHISIN. 212,6 m 1411,1 kHz.îkw 9.45: Ora Religioasă. 1--piciul religios transmis dels Catet Metrokpolitană din Chişinău, Hiedidă de Părintele Iconom Stavri- Nicola Grosu 14. Ora: Concert de prăg.j-g Elsette Dellamy, diseuză, orchestra restaurantului Londra,, Fascinaţie de Vasilescu "'-vine Is Ploeşti de Mişu Constantin(fTe las cu bine de Vasilescu; Aoleu,,, mi-ăi fost matale de Constantines, mia bella Florentina de Vasiles goldătelu lui tăticu, de Vasilescu.,. „ 14.30. . Radio-jurnal. . 14.45. Muzică uşoară şi de,s (discuri). Două melodii de Bixipiou, melodi de Bruns; Polca şi Vau,etate de Steurs; „Tino Rossi”, va,j,ango de Bianco, Foxtrot de Lautrot de Powel. | • 15.15 închiderea emisiunii 21: Ora: Concert de seară, xandrescu (voce); Cântece popolkeneşti de N Lungu. | • 21.20: Grigoraş Dinicu (disciLu regretto de Boecherini-Kreislergerenadă de Moszkowski; Mică saţie vals de Ochi Albi- T . 21.30: Orchestra de mandilirta. sarabia”; Cavalcada amazoanelors de Ritter; Nunta vântului de Hafo., ment muzical' de Schubert; Gava, puşei de Stolz; Polca mandolie' Mezzacapo; Uvertură la o come de Keler-Bela; Dans ţărănesc de trescu 22 .Radio-jurnal 22.15( Muzică uşoară şi de damtiscuri), Foxtrot de Colicchio şi Fic de Reser, Umbra şi lumină, tani, Renzo şi Adio Neapoli, tango de 1 zilli, Potpuriu de şlagăre din A Vals creol de Carrera şi Tango tican de' Mátén, Rumba habanerl Rimac din „Eva” de Lehar Carioc Leur şi Carioca, fox de Boehmanil 23, închiderea emisiunii. Viaţa muiteau Concertul Asociaţie Muzicale Române Asociaţiunea muzicală vor organizat, pentru Duminică 31 a. c. ora 11.30 dim. în sals , concert de muzică bizantină manică corală Concertul va fi precedat de vânt explicativ ai Sf. Salei Petrescu. „Corul Visarion" sducerea d-lui Paul Constantin excuta piese religioase și baizantine. Piesele sunt lucrate scrise de: preotul I. D. Petresc, textele, vechi bizantine. Se vor cânta: piese de la Orlando di Lasso, Perez, Jamepain, Isaac, Kassler, etc,