Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)

1940-06-01 / nr. 4418

2 (10 pagini) A apărut No. 61 al revistei Subliniem din cuprinsul acestui număr:­­ Radu Gyr : La despărţirea de T. C. Stan . Constantin Virgil Gheorg­iu : Elegie (versuri) Ioachim Botez: Versuri Constantin Salcia : Tablou (versuri) Bragoş Vrânceanu semnează cronica literară O admirabilă povestire intitulată Moş Stelian Vânătorul de scriitorul elen Stratis Myrivilis. Meagu Rădulescu iscăleşte o pagină de caricatură intitu­lată „Luna Cărţii”. Mai iscălesc D. Iov, George Fonea, Constantin Stelaru, Ionel Neamtzu, Constantin Stelian. Proză şi versuri semnează: Boris Baidan, Dimitrie Albot­ă, Ioan Micu, Em. Cobzălău, S. Cerăcea­­nu, D. Mis­sir, Bogdan Haşdeu, George Sbârcea, Maria Afrem, Mircea Petala. ‘ Numeroase note literare, inf­ormaţiuni şi polemice, un bogat „Curier“ şi reproduceri din artiştii români şi străini." Spectacolele Capitalei Calendar Vineri 31 Ma*i 1840 ORT.: Sft. Apostol Erem­ia și Sft. Martir Enneu. CAT.: S-ta Petronila. PHOT. in Petronila. EBR. : 23 I.jar 5709. MAE. i 23 Rebi-el-Ahir 1359 Giuma. Râs. soarelui 4,37. Ap. soarelui 19,50. Teatre TEATRUL NAŢIONAL (Cal. Victo­riei) : „O scrisoare pierdută“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei) : „Toţi avem interes?. Vocea nme-REGINA MARIA (Spl. Independenţei): „Papa se lustrueşte“. COMOEDIA (Pasaj. Coropedia): „Un băiat şi jumătate“. SĂRINDAR (Str. Sărindar): „D-şoara Butterfly“. LIGA CULTURALA (Str. Schitu Măgureanu): „Isus“. MUNCA şi VOE BUNA (Str. Ura­nus) : „Slugă la doi stăpâni“. Cinematografe: ARO (Bd. Tache Ionescu): „D-l Top-­­­per divorţează“ cu Constance Ben­­net, Roland Young şi Carry Grant. Supliment complecta­re românească „In Transilvania". SCALA (Bd. Tache Ionescu): „Sora de noapte" cu Carole Lombard şi Ann Shirley. CAPITOL : (B-duil Elisabeta): „Ba­lalaica" cu Nelson Eddy- Jurnal şi comp !ectare. REGAL (Ed. Elisabeta): „Parada cea­­mare“ de Walt Disney Jurnale. TRIANON (Ed. Elisabeta): „Stăpâni­­torii mărilor“ cu Douglas Fairbanks Jr. şi jurnale românesc, O. N. C. Paramount şi TJ. F. A. PALAS BOULEVARD (B-dul Elisa­beta): „Secretele Mării Roşii" şi „Delir". SELECT (Cal. Victoriei): „Pericolul Roşu“. SAVOY (Cal. Victoriei): „Bosfor“ şi „Se lasă noaptea". FORUM (Bd. Elisabeta): „Plăcerea nebunilor" şi „Doamna păcătueşte". CARLTON (Bd. Brătianu): „Aproape de cer” cu Jean Louis Barroult. Blanchette Brunoy şi Odette Jo­­yeux; şi jurnale ROXY (Str. Lipscani): „Cei patru cavaleri" cu John Clements. ELYSEE (Str. Doamnei) : „Regele valsului“ şi „Ucigaşul din Oregon“. ARPA (bd. Elisabeta): „Fuga In În­tuneric” cu Hertha Teiler şi Ernst Von Klipstein. FEMINA (Bd Elisabeta): „Fetiţele au crescut” cu Deana Durbin. BIZANTIN (Bd Elisabeta) : .Atlan­tic“. NTS SA (Intr. Zalomit): „Capriciile destinului" şi „Sergentul Beery“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Se a­­prind făcliile" şi „Bulu". RIALTO (Ed Carol I) : „Cântecul e­­roilor" şi „Când felinarele se sting". MODEL (Piaţa Br. Botescu): „Cor­sarul" şi „Teroare“. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu):­­ „Shirley Temple în vestul sălbatic“ şi „Iluzii“. NONI: „Tarzan in exil“ şi Maria Walewska“. MARNA (Cal. Griviţei): „Copilaşul Domnişoarei“ şi „Prezicător fără voie“ şi trupa de reviste Titi Mi­­hăilescu. VOLTA (Buzeşti): „Secretele Mării Roşii“ şi „Furtună in Asie". AIDA (Cal. Rahovei) : „Capcana" şi „Caterina cea mică“. ODEON (Str. 11 Iunie): „Vulpea ar­gintie“ şi „Mocirla“. MARCONI (Griviţei): „Hotel Impe­rial“ şi „Luptele de la Narvik“ şi jurnal de război O. C. R. şi Para­mount şi trupa de reviste B’Auol. PARIS (Cal. Rahovei) : „Ultima a­­ven­tură a lui Sherlock Holmes” şi „Moulin Rouge“. GLORIA (Văcăreşti): „Beau Geste“ şi „O aventură disperată“. NEŞO (cal. Şerban Vodă) : „Razzia“. şi ,,Aventurile lui Huchberg“. IZBANDA (Văcăreşti) : „Fiicele d-nei Masters“ şi „Nebuniile tinereţii“. SPLENDID (Moşilor) : „Apus de glo­rie“ şi „Cine a ucis pe Gal! Pres­ton“. MIORIŢA (Moşilor): „îngeri cu feţe murdare“ şi „Fracul verde”. AMERICAN (Calea Moşilor): „Mez­alianţa“ şi „Viaţa e un joc". CARMEN (Dudeşti) : „Nopţi de groa­ză în Hong-Kong“ şi „Suzana" RAHOVA (cal. Rahovei) : „Mesalian­­ţa“ şi „La Madeion“. DIANA (Cal. Griviţei): „Citadela" şi „Ultima baricadă“. LEA (Griviţei): „Cocoşatul de la Notre dame“ şi „Filmul în relief". TRIUMF (Griviţei) : „Brigada Nor­dului“ şi ,.Mariette are trei iubiţi“. MILANO (Călăraşi) : „Sudan" şi „Pa­nică in hotel". TOMIS (Călăraşi): „Omul cu masca de fier“, „S. O. S. Foeh“ şi „Ca­­­merun“ şi jurnal. EDISON (Dudeşti): „Gangsterii din New-York“ şi „Valetul“. DACIA: „Steaua Nordului“ şi „Aşa-i Parisul“. UNIC (Filantropiei): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Filmul In relief“. REX (Dudeşti) : „Gorila“ şi „Femei in alb“. LUCIFER (Dudeşti): „Bill Gazon” şi „Spaima deşertului“. COTROCENI (Cotroceni) : „Andy Hardy iubeşte“ şi „Ultimatum“. VOLGA (Dorobanţi) : „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Ispitele trupu­lui“. UNIREA (Filantropiei) : „Se aprind făcliile" şi „Desmoşteniţii soartei". PELEŞ (Calea Colentina): „Jesse Ja­mes“ (Brigandul) şi „Arme pentru China“. VENUS (Dudeşti) : „S. O. S. Carfax" (operă completă) şi jurnal româ­nesc. GRAND (şos. Crângaşi) : „Groaza în Shanghai“ şi „Tragedia unei gene­raţii". DICHIU (str. Romană) : „Union Pa­cific“ şi „Infernul îngerilor“. FACHE (str. Mătăsari) : „Adio d­le Chips“ şi „Andy Hardy Cowboy“. BARCELONA (str. Măgurele) : „Stan şi Bran în Fra Diavoli“ şi „Lordul Jeff“. LIZEANU (Str. Lizeanu): „Diavolii roşii“ (operă completă) şi comple­tare. ILEANA (str. Avrig): „Cavalcada fan­tastică“ şi „Aventuriera". FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Steaua nordului“ şi „Ispitele trupului“. ——•xexexox-^­Convocarea Sf. Sinod Sf. Sinod a fost convocat în sesiune ordinară pentru ziua de 10 iunie a. c. La prima şedinţă va lua parte şi d. Ciobanu, ministrul cultelor, care va citi Mesajul Regal de deschidere. Sentinţa în procesul foştilor conducători ai pri­măriei Tg. Mureş TARGU MUREŞ, 31. — Curtea cri­minală din Braşov, a adus la 28 Mai următoarea sentinţă în procesul foşti­lor conducători arătaţi mai jos, ai primăriei oraşului nostru : Achită pe d. dr. Emil Dandea, fost primar, pe baza legii pentru patrimo­niul public,, obligându-l să plătească 90.000 lei, ce i-a ridicat ca comision de la primărie, cheltueli­­ de urmărire. Tot­odată respinge cererea oraşului Tg. Mureş referitor la despăgubirile d-lui Zigmund Samuel în sarcina d-lui Dandea, fapt pentru care d. prim preşedinte Cornea a făcut opi­nie separată. D. dr. Pântea Simion este achitat de învinuirile ce i se aduc în calitate de secretar general al primăriei Tg. Mu­reş, obligându-i a plăti suma de lei 79.281 lei, pe care a ridicat-o de la primăria Tg Mureş, din cheltuelile de urmărire, ca comision ; la aceasta a făcut opinie separată d. Nicolici, consilier. Ultimul acuzat d. Urzică Dumitru, fostul şef al contabilităţii­ primăriei Tg. Mureş, a fost condamnat la 5 luni închisoare, pentru că a defraudat din banii oficiali ai primăriei; la execu­ţia pedepsei i se va ţine in seama timpul de 36 zile de prevenţie. II Redăm partea a doua a Interesan­tului, studiu datorit d-lui dr. Victor Gomoiu, despre legătura ce nu poate să nu existe între Religie şi Ştiinţă. Nu­ mă voi apuca să lămuresc în­ţelesul cuvintelor „superstiţie”, „mi­racol” sau „graţie” (divină), — de vreme ce recunoaştem cu toţii — în­văţaţi sau atei — c­ă totul se împli­neşte „prin graţia lui Dumnezeu” etc., şi, suntem martori ai atâtor mi­racole şi mistere, din care unele se desvăluie mai târziu iar altele nicio­dată. Sunt cuvinte pe care conti­nuăm să le întrebuinţăm, şi noţiuni pe care le acceptăm benevol, în ce priveşte viaţa noastră omenească, şi, de aceia îmi apare stranie încăpăţâ­narea unora, de a le respinge când este vorbă de ceia ce se petrece din­colo de noi Exemplele de superstiţie şi de mi­racol sau de mister abundă, iar unele — fiind celebre — sunt cu­noscute celor mai mulţi, şi ar fi de prisos să le citez. Experienţa celor aproape 40 de ani de spital, m’a făcut să consider frica şi negativismul bolnavului, a­­proape cât o contraindica­ţie opera­torie, şi m’a învăţat să dublez aten­ţia faţă de aceştia. Aceiaşi îndelun­gată experienţă m’a învăţat că acel „crede şi te vei mântui” nu est® o formulă goală, şi m’a făcut să pre­­ţuesc necesitatea pregătirii sufleteşti a bolnavilor Fără a ignora rezistenţa organică Cum este dintre ce poate să fi fost odinioară, în e­­poca vieţii patriarhale, mai puţin minată de cât în vremea de astăzi, totuşi, mă întreb dacă s’ar putea tă­gădui că măcar o parte, din vinde­cările de odinioară, când nu existau medici, SaU când ştiinţa medicală nu dispunea de mijloacele de astăzi, s’au datorit influenţei „factorului sufle­tesc”, adică puterii de deasupra pă­mântescului nostru. Legea istoriei, zicea Renan, nu ad­mite miracole. Dar oare spusele isto­riei sunt ele slove de evanghelie? sau, judecând după mărturia ochilor noştri, pot ele să fie considerate ca atare, când cunoaştem atâtea nepo­triviri între realitatea şi prezentarea ei verbală sau scrisă? Şi apoi, de când începe istoria? Şi, la care isto­rie se referă Renan? Căci, dacă avem în vedere pe cea scrisă, mă întreb: poate cineva să conteste viaţa actuală a atâtor triburi pe care n’au consemnat-o nicăeri, fiindcă nu ştiu să scrie? Sau, poate cineva să conteste tot ce s’a petrecut mai îna­inte de începerea scrisului? Dar câte existenţe nu s’au descoperit de la moartea lui Renan (1823—1392) şi până astăzi, despre care istoria din vremea­ lui nu ştiuse nimic? Iar dacă este vorba să credem toată istoria — fie scrisă sau orilă, — cum mai poate cineva, Renan şi ori care altul, să tăgăduiască tocmai Sfintele Scripturi, sau să le respingă numai pe acestea? Dacă aceasta este valoarea, după cum se vede, cu totul relativă a isto­riei, se înţelege bine cât este de dis­cutabilă „legea filosofi­ei”, care con­testă existenţa ori­cărui „mister”. In ce priveşte „legea ori cărei „ştiinţe” care vrea să tăgăduiască tot ce nu ştie ea, ar fi de ajuns să ne amin­tim de câte ori s’au clătinat legile ştiinţei, chiar acelea care se credeau cu desăvârşire immutabile, şi, , câte din ele n’au fost între timp com­plect răsturnate? Socotind de prisos ca să repet ceva din cele ce amintii asupra relativi­tăţii, adică, a puţinătăţii şi a imper­­fecţiunei ştiinţei noastre, faţă de ceia ce este natura şi faţă de câte se petrec într’însa, voi adăuga câteva exemple din alt domeniu, care, poate să facă încă mai aparente raporturile dintre ,,ştiinţă” şi „minune”. De pildă, se spunea odinioară că anumiţi locuitori — preoţi sau alţii —­ ai Tibetului, făceau „minuni” întru­cât erau în stare să vadă sau să audă la distanţă’ de zeci de­ kilo­metri; dar, dintre cunoscătorii „le­gilor” optice ale ochiului omenesc, şi ai legilor conductibilităţii, prea pu­ţini au crezut asemenea „poveşti” Din această cauză, chiar în zilele noastre s’au comis atâtea barbarii — adevărate crime, cu denumiţii „luaţi din iele”, cari pretindeau că aud sau văd ce se petrece în satul vecin, ori în altul mai depărtat. Era vorba de indivizi ipersensibili, cari în adevăr vedeau sau auzeau la distanţe mari; dar, din cauza ignoranţei noastre, nevoind să-i creadă nimeni, au fost­ consideraţi ca escroci sau nebuni, şi au fost legaţi, bătuţi şi trimişi în puşcărie sau la balamuc. De îndată însă ce s’a descoperit mijlocul prin care să se amplifice sunetele, adică să suplinim imperfecţiunea urechei noastre, am înţeles fenomenul, şi nu s’a mai gândit nimeni să aresteze pe cei doi,. medici din Praga, cari, anul trecut, au făcut dovadă că pot să audă fără să întrebuinţeze vre­un a­­parat de radio. Şi atunci, se pune întrebarea: cu ce drept am schingiuit noi Pe al­ţii cari erau mai perfecţi de­cât noi, în­­căpăţânându-ne să refuzăm a nu crede ceia ce ştiinţa noastră nu era în­ stare să priceapă­ până ce nu s’a descoperit, radiofonia şi televiziunea.? Dar, ce ştim noi despre razele X, şi despre radium, până la descope­ririle lui Röntgen şi Curie? Despre razele infraroşii, graţie cărora ve­dem, cu nyctaloscopul, prin ceaţa cea mai deasă? Iar dacă nu ştiam ni­mic, aveam noi dreptul să tăgăduim, fiindcă nu ştiam? Dar, dacă ştim aşa de puţin, avem noi dreptul să tăgăduim totul, pen­tru simplul motiv că nu poate să fie demonstrat de ştiinţa noastră de astăzi? Iar în faţa erorilor comise din cauza ignoranţei noastre din tre­cut, nu este cazul să ne impunem oarecare rezerve în respingerea posi­bilităţilor, sau în afirmarea nega­tivi­taţii. De­oare­ce însă consideraţiile de acest gen m’ar duce prea departe, voi analiza măcar c­âteva din „minu­nile” care au provocat şi întreţin a­­priga controversă la care mă referii. Nu­ voi repeta însă eroarea celor cai au adus mereu în discuţie minu­nile Mântuitorului, faţă­ de care, cele arătate până aci, ajung ca­ să­ le de­clarăm incontestabile. Căci, dacă ne îngăduim noi, pigmeii, să ne com­plimentăm, spunând că X cântă, pic­tează ori vorbeşte minunat, sau c­ă vr face minuni prin operaţiile sale, cum am putea să tăgăduim acestea tocmai „fiului iubit, întru car® bine a voit” D-zeu?! Nu voi aminti nici exemplele ve­chi şi mai greu controlabile ale isto­riei {Continuarea într'un număr viitor) posibilă colaborarea Religie şi Ştiinţă de dr. Victor Gomoiu Cur­entul ANUL Mill, No. 4418, SâmterHS 1 Iunie 1348 Iud. 3Sf­ UN FĂŢARNIC Dacă ar fi fost chip ca rândurile astea­ să apară chiar in pagina despre biserică şi şcoală a gazetei unde d. profesor de româneşte Gerul cearta părinţii că nu ştiu să dea creştere aleasă copiilor, mulţi cititori, amăgiţi de etica sforăitoare a acestui’ dascăl hain, ar fi în­ţeles tâlcul celei mai desgustătoare făţărnicii. In asemenea vremuri, când lumea se clatină din temelii şi primeniri morri vor spulbera tot ce e rutină bicisnică şi ipocrită, trebue să smulgem fără cruţare masca acestui fals moralist. „Dar cei mai hidoşi copii, — scrie d. Gaul, nu sunt aceia pentru care ora de clasă e un chin. De aceea caută să scape cât mai re­pede. Fac mizerii profesorilor să-l dea afară, merg până acolo Încât îi alungă, le fac imposibilă viața în cele 40—50 de minute cât li-s destinate. Le strică scaunul, să nu aibă pe ce să stea, le mânjesc pupitrele cu cerneală sau cu funingine, le înfundă sobele, le răspund obraznic, se iau cu ei la harţă, îi insultă, îi ameninţă, le fură cata­loagele sau carnetele pe care trec note, cu un cuvânt : fac tot felul de mizerii unor oameni puşi să le facă educaţie, puşi să-i ridice pe treapta unde sufletele se simt mai înviorate, mai m­obilate". Care, treaptă Cea până la care d. Gaul l-a inălţat pe elevul Achi de perciuni și l-a bătut peste mâni ca să nu mai poată să se 'nchine, nici să­ ducă lingura la gură?... Cea unde a spart urechea unui copil, pentru, care a avut proces ?... Sau poate aceea până la care l-a înălţat şi l-a înobilat pe un flăcău de clasa a opta ?... îşi mai aduce aminte acest puritan al moravurilor şcolăreşti şi cruciat fanatic împotriva frezei în liceu ?... Intr'o seară, cineva a bătut la uşa mea. O doamnă, cernită de sus până jos, profesoară şi dănsa, s'a lăsat cu obidă pe un scaun şi a început a povesti aşa : „N'aveam ce face. A trebuit să-mi scot băiatul din şcoală, căci nu mai avea traiu cu d. Gaul. De ce ?... Intr'o zi, s'a uitat la părul băiatului, a râs batjocoritor şi a zis : la priviţi ce freză lustruită, o unge cu vasilină şi pe urmă, îl mai linge şi mamă-sa în cap !... Băiatul­ s'a sculat clocotind de revoltă, a ieşit din bancă şi a ripostat. El, laş, a dat înapoi ; dar urmarea a fost că a trebuit să plece din şcoală". Iacă de ce, d. Gaul pătimeşte la clase toate câte le înşiră mai sus. Dar el a păţit dăunăzi, în plină conferinţă profesorală, o ceară pentru care alt om, în loc să mai mâzgălească hârtia, s-ar fi împuş­cat... „Cum se face, l-a dojenit inspectorul general care prezida sfa­tul profesorilor, că dumneata deţii recordul notelor proaste în cata­log ?... Ai douăzeci de căzuţi la o singură clasă 1". — Dacă nu ştie... a Ingrimat încriminatul. — Dumneata stai pe catedră ca clasa să ştie, nu să o Însemni cu 2 şi 3„. — Aşa procedez de douăzeci de ani. — Aşa?... Atunci, dacă dumneata nu-ţi poţi schimba concepţia despre notare, sau dacă temperamentul te Împiedică, vei­­ mutat la o şcoală inferioară. Şi dacă şi acolo... Insă omul care, pretinzând creştere aleasă şcolarilor, scuipă la careul străjeresc, nu s’a pătruns. Scrie... Numai că pe cealaltă lume, pentru supliciul lecţiilor sale de româneşte, mai atroce ca acele instrueciones o ordenanzas de les înquisidares ale lui Torquemeda, cum şi pentru crunta-i făţărnicie, va sta în belgia dantescă împreună cu Caiafa. Acolo, osândiţii iadului poartă o glugă grea de plumb aurită pe dinafară, semn al prefăcătoriei. A dascălului nostru, va fi insă poleită cu scârna în care se tăvălesc linguşitorii : Oui vi venimmo e quindi giú nel fosso Vîdi gente attuffa ta in «no stereo, Che daglt «man privaţi... Dar lupta cu această dihanie neagră a şcoalei româneşti e încă la Început. Va urma un măcel şi mai mare, ca în Vest. Joachim Botei MAGAZIN LITERAR $1 ARTISTIC D. Al. O. Teodor*enu publică în ultimul număr al Revistei Fundaţiilor Regale, sub, titlul : „Ba­nalităţi paradoxale”, o seamă de scu­rte notaţii morale, estetice, hu­­moristice, .— firimituri â* ‘ înţelep­ciune şi de duh. surprirraatoare prin perspectivele pe , care le deschid ,min­ţii cititorului, din unghiul lor de ve­dere, chiar asupra unor lucruri cu­noscute sau banale. Desprindem câteva : „Femeile urâte recunosc cu plăce­re prostia celor frumoase. Femeile frumoase nu recunosc niciodată inte­ligenţa celor urâte. Când eşti gelos pe o femeie o plic­tiseşti, când nu eşti o jicneşti. — Que fait le succes d’un livre ? — Quelquefois, sa v­aleur! Nu intensitatea sentimentului da valoare operei din artă, ci expresia în primul loc expresia şi numai ex­presia. Sinceritatea prostului e o necu­viinţă ; necuviinţa deşteptului e o prostie. Ce-ar fi dacă leii ar umbla în turmă şi oile solitare ? Mulţi oameni ambiţionează să fie miniştri, dar puţini miniştri ambiţio­nează să fie oameni. Germanii se exprimă simfonic. Ru­şii coral. Numai latinii sunt solişti. Cuvintele dor şi omenie s­unt pie­trele cele mai de preţ din tezaurul limbii române”. „Condeiul* literar, artistic, critic. An. ÎI, Nr. 1-2. Director: Eugen Constant. Cu numărul acesta, tânăra revistă cra­­­ioveană păşeşte în anul al doilea da existenţă. Ceeace este, mai ales pen­tru o revistă de provincie, o biru­inţă. Intr’un luminos articol „Din nou la drum”, directorul revistei, d. Eu­gen Constant precizează : „..Revista aceasta nu trebue considerată ca un exponent al „oltenismului” decât în măsura in care ne referim la postu­latul energiei­ şi al hotărârii la idee­a de vârtoşeniie etnică, la ’dârzenie ac­ţiunii şi la potenţialul rezistenţei de ordin etic... Preocupările publicaţiei noastre depăşesc măruntele calcule şi încearcă şa, sg .a­vânte , .în .dorpeniile spiritualităţii de esenţă eternă, uni­versală...” Oricât de mod­es­tă ar fi această forţă spirituală, flacăra ei este flacă­ra pură a Artei. Cei cari mai au ră­gazul şi cugetul să preţuiască Arta în vremurile în care trăim, văd în biruinţa „Condeiului” un simbol. In­ ac­est număr semnează versuri, eseuri, recenzii : G. Giugiuc, Dumi­tru Cosma, Sergiu Cristian, Eugen Constant, Silvia Constant, Ion Li­vadă, P. Vaier, Ion Mihăiescu, Crai­­­man, Florian Stănescu-Gighera, I. C. Popescu-Polyclet,­­ Virgil , Constant, Aurel Tita, etc. Şedinţa de eri a Academiei române In şedinţa intimă a Academiei Ro­mâne de dri d. Alex. Lapedatu, se­cretarul general a prezentat în dar din partea Institutului de cultură i­­taliană­ în România colecţiile urmă­toarelor p­ublicaţiuni pe anii 1933— 1939: a) LArchigin­nasio; b) G­omale di Politica e di Letteratura; c) Bio­grafia Fascista; d) Gazzetta Chimica Italiana; e) Il Foro Italiano. D. Alex. Lapedatu a prezentat ■ lucrarea­ d-lui Dinu Gusti: „Problema Sociologiei — Sistem şi metodă“, re­cent apărută în publicaţiile Acade­miei. D. preşedinte C. Rădulescu-Motru a prezentat, lucrarea d-lui N. Bagdasan „Istoria Filosofiei Româneşti“ (Bucu­reşti 1940). D. Andrei Rădulescu a prezentat scrierea d-lui T. Ionescu-Dolj „Extră­darea — Principiile ei după codul penal Carol al II-lea şi convenţiunile inter­naţionale semnate de România“ şi „Expulzarea — Principiile ei după le­gile speciale şi codul penel Carol al II-lea“ (Bucureşti 1940). La propunerea a 11 membri ai A­­cademiei, a fost «le« membru de li­neare «l acestei instituţii d. Iovan Dud­ei, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Proclamarea premiilor acordate de Academia Română Academia Română va ţine şedinţă publică solemnă Sâmbătă, 1 Iunie, la ora 15, pentru proclamarea premiilor acordate de Academie în acest an, la lumina rampei închiderea stagiunei la Naţional Stagiunea­ Teatrului Naţional şi a Studioului se va închide Dumi­nică 2 iunie crt. „Versurile" lui Tud©r Arghesi „Ediţiile definitive“ prezentate de editura­ Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ acoperă un gol evident in mişcarea literară de la noi. Dezideratele culturii nu găsesc în­totdeauna in­­ -actualitate răs­unetul­­şi s­uccesul ce li se cuvin. Când il gă­­sesc în­să, faptul e cu atât vad îmbu­curător. Este cazul acestor „ediţii de­finitive“ cărora şi criticul şi publicul dornic de­­ o informaţie literară com­pletă, le-au arătat o călduroasă ade­ziune. Şi este în deosebi cazul volu­mului „Versuri“ de d. Tudor Arghezi atât de repede epuizat­ şi a cărui a Il-a ediţie recent apărută confirmă un mare succes. Iubitorii poeziei argheziene din plin grăitoare in robusteţea ei de piatră sau torcând uşor firul uno­r mari suavi­tăţi, vor­ afla cu bucurie de retipări­rea acestei cuprinzătoare cărţi, în for­ma pe care­­autorul a preferat-o pen­tru totdeauna celor trei ma­ri cicluri ale liricei sale: „Cuvinte potrivite“, „Flori de mucegai“ și „Stihuri de seară“. Cărţi apărute A apărut : revista , Spirit militar modern” de sub conducerea d-lui col. C. Atanasiu cu un bogat şi va­riat material din lumea militară. Colaborează : d-l Gr. Costandache, It. col. C. Atanasiu, dr. C. Calavrew, cpt. D. Viforeanu, cpt. I. Brăileanu. Scriitorii tineri premiaţi de Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II““ înţelegând să încurajeze prin toate mijloacele străduinţele nouei generaţii scriitoriceşti, Fundaţia pentru litera­tură şi artă „Regele Carol II“ a pre­miat şi a ti­părit începând din anul 1934, o serie impunătoare şi strălu­cită de scriitori care s'au dovedit a fi nădejdi dintre cele mai de seamă ale literaturii noastre: Vladimir Ca­­varneli, Eugen Jebeleanu, Hori­a Sta­­mat­u, Dragoş Vrânceanu, Emil Cio­can, Constantin Noica, Ştefan Baciu, Virgil Gheorghiu, Simion Stolnicu­, Ştefan Teodorescu, Ion Biberi, V. Ge­­orgescu, Al. Duma, Emil Botta, Şte­fan Stă­ne­scu, Bucur Tincu, I. N. Lungulescu, Aurel Chires­cu, Petre P. Ionescu Anul acesta au fost încununaţi d-nii Const. Virgil Gheorghiu şi Mi­rea Badea pentru culegerile de ver­suri „Caligrafie pe zăpadă şi „Incan­taţii“. , Manuscrisele au fost puse de în­dată sub tipar. Volumele au apărut zilele acestea. Urmând programul de înaltă pro­teguire Domnească a culturii româ­neşti Fundaţia pentru literatură şi ar­tă „Regele Carol II“ îmbrăţişează cu aceeaş căldură ş­i nedesminţit interes toate formele de manifestare ale artei şi pe toţi autorii, condiţia pe care o cere fiind una singură: talentul. Tipărirea, deopotrivă, a scriitorilor ajunşi la maturitatea vieţii şi a vo­caţiei lor ca şi a celor mai proaspeţi sosiţi în câmpul literelor o dovedeşte cu prisosinţă. Adunarea generală a Institutului de ştiinţă al României Ziua 11-a. Şedinţa se deschide la ora 11 a. m. sub preşedinţia d-lui dr. C. Ange­lescu, consilier regal. CONFERINŢA D-LUI Dr. SABIN MANUILA D. dr. Sabin Mahuilă îşi:. desvoltă conferinţa intitulată „Metode noi în technica studiilor de populaţie“. D-sa face de la început distincţie între mij­loacele de cunoaştere a vieţii indivi­duale şi putinţa de a cunoaşte viaţa socială. Sursa cunoaşterilor noastre privind viaţa individului este metoda de ob­servaţie individuală, de laborator ex­perimental. Sursa cunoaşterii noastre asupra manifestărilor biologice şi so­ciale a­­e omului este înregistrarea şi prezentarea statistică a acestor mani­­festaţiuni­ Această situaţie a obligat adâncirea tot mai mare a explorărilor cantitative ale fenomenelor de viaţă colectivă, dând­ naştere unor disci­pline de biologie cantitativă : epide­miologia, igiena socială, entropo­logia şi demografia. Fenomenele de viaţă sunt subiecte care­ se prezintă la analiza statistică. Documentarea demografică, dându­­ne indicaţii preţioase asupra tendin­ţelor de lungă durată, întreaga orien­tare a Statului a­r trebui să se bazeze pe aceasta. CONFERINŢA D-Lui COSTIN C. KIRIŢESCU D. Costin C. Kiriţescu vorbeşte despre „Coordonatele umane ale In­dustrializării“. Datorită faptului că productivitatea agricolă este foarte re­dusă şi că posibilităţile ei de creştere sunt foarte limitate la noi, concen­trarea populaţiei active peste limi­tele de toleranţă ale agriculturii a depreciat munca, a determinat im standard redus al vieţii rurale şi a îm­piedicat ca economi­a naţională să se ridice la nivelul pe care l-ar fi putut permite bogăţiile naturale de care dispune România. Problema esenţială a politicii noas­tre economice trebue să fie deci a­­ceea a descongestionării sectorului agricol de prisosite de populaţie, şi a stabilirii­­unei repartiţii armonioase ,a locuitorilor activi între diferite me­dii de activitate economică. In această privinţă industrializarea, in înţelesul larg al noţiunii, este so­luţia cea mai potrivită. CONFERINŢA D-LUI PROF. EUGEN NECULCEA D. profesor­­ Eugen Neculcea des­­voltă conferinţa sa intitulată : „Fizica şi Geometria“. D-sa porneşte de la observaţia că toată lumea cultă are cunoştinţă despre marea revoluţie introdusă de Einstein în modul de coordonare a fenomenelor fizice.. Este insă mult mai puţin cunoscut că aspectul cel mai important al acestei coordonări a fenomenelor este rolul pe care l-a jucat, geometria în făuri­rea ei. Primul care a întrevăzut in mod clar aceasta a fost matematicianul H. Minkowski. Fenomenele cari, după vechea concepţie newtoniană, trebu­iau , să fie atribuite unor „legi spe­ciale“ ale naturii, sunt acum consi­derate ca fiind datorite proprietăţilor geometrice ale spaţiului în care «1« sunt localizate­­ ,căci geometria şi le­gile naturii nu mai sunt, considerate ca fiind independente una de alta. Geometria lui Euclid (care admite Printre axiomele de bază axioma zi ră a paralelelor) nu mai poate fi luată ca bază, dat fiind că s’a demonstrat că ea nu este adevărată decât pentru un­ caz particular limitat. Teoriile mo­derne utilizează geometrii mult mai generale decât geometria euclidiană. Conferenţiarul citează geometriile cu patru dimensiuni ale lui: Minkow­­ski, Riemann, Einstein, Weil, de Sit­ter, etc­ Şedinţa­­se ridică la ora 13, anun­­ţându-se cea viitoare pentru Vineri 31 Mai, ora 11, cu următorul pro­gram Prof. Gh. Zetta — Factorii deter­minanţi în distribuţia endemiei pa­lustre în România. General St. Barileanu — Confir­mări de teorii ştiinţifice prin expe­rienţă. Prof. Iosif Gabria — Teoria orga­nizării aplicată la activitatea elevi­lor în şcoala românească. şi LUI EMINESCU Cugetarea a lansat ceiuiitu! de splendidă S¥esap* POVESTEA LUI de GEORGE BOINEA Certe menită să pătrundă ,în cercurile mari de reeteri, unde flacăra poeziei eminesciene Își păstrează viu strălucirea. III Vineri 34 Mai 1940 RADIO-ROMANIA 180 kHz. 1375 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 384,5 m. 12 kw. 12.00: Ora: Cota Dunării şi Z­barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); U­vertură la „Hansel şi Gretel” de Hum­­perdink (arch. simţ. B.B.C. dirij. de A­­drian Boult); Aubadă din „Regele Vs­aim” de Lalo şi Arie din „Pescuitorii de perle” de Bizet (voce: Rogatchew­­sky); Islamey, fantezie orientală de Balakireff (arch. simt. dirij. de Eugene Goossens); Pol­a de Rachmaninoff şi Troika de Ceikowsky (pian: Sergiu Rachmaninoff); Allegro de Fiocco şi La capricciosa de Ries (vioară: Yehu­di Menuhin); Selecţiuni din „Chema­rea munţilor” de d’Albert (voce: Anita Gura, Carla Spletter, Peter Anders, H. Nissen); Scene alsaciene, sută de Massenet (arch. simf. din Londra, dir. de Piero Coppola). 13.20. Ora, SPECTACOLE Ştiri, „ar­tistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Suită populară de Sabin Dră­­goi; Sasinka, potpuriu de­­melodii ru­seşti de Alex. Schirmann; Serenada sărutului de De Micheli.­­14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului­­ orche­strei Radio; Foaie de album de Wag­ner; Andantă cu variaţii de Weber; Gavotă de „Armida” de Gluck; Spre infinit, de M. Nigrim; Serenadă in pa­tru părţi de Mozart. 15 . Transmisie de la Academia Ro­mână — Discursul de recepţie al d-lui prof. Victor Slăvescu, ministrul înzes­trării armatei şi răspunsul d-lui prof. Andrei Rădulescu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie. RADIO ROMANIA 19.00: Ora Mersul vremii. 19.01: Poşta tehnică. 19.16: Muzică de cameră (discuri). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Din preistoria românească, de Ion. Nestor. , 20.20: D-na Martinne Barbu­lon-Şte­­fănescu (vioară) şi Jon Filipnescu (pian)­ , Sonată pentru vioară şi pian de Paul le Plein. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: SEARA DE OPERA „MANÓN” operă d­in 5 acte de Massenet (discuri). DISTRIBUŢIA : Manon Germnaine Féraldy Cavalerul Des Grieux Rogacewsky Lescaut G, Villier Contele; Des Grieux L. Guénot G.uillot de Morfantaine De Creus Brétigny Gaudin Orch Operei Comice din Paris, di­rijată de­ Elia Cohen. După actul I­­(22.00—22.15): Radio­jurnal (IX); Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHISINAU ” 212,6 m ,1411 kHz 14.00: Ora. Concert de prânz — Mu­zică­­românească (discuri): Doina si Ardeleana, dela Sibiu, Fecioreasca şi Învârtită de la Braşov arch. Traian (ăscut); Cântec lung oltenesc şi Şapte săptămâni din post (voce: Ioana Zlă­tarul: La Ciolpan la cruce’naltă (voce: Fănică Luca); Am în vale patru boi (voce: Mia Vlăşcenescu): Frică mie că mor ca mâine (voce: Toma Gau); Bre­ii Şincanilor şi Sârba vădanilor (arch. Avram Ticuşeanu). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri):. Pot­puriu, de operete de Karl Rebrecht (orchestra Operei din Berlin, dirijată de Norbert Schultze); Barcarola, de Offenbach; Micuţa Carmen, marş de Bortz; O picătură de parfum şi La moara din răscruce, de Will­ou (voce: Petre Alexandru). Selecţiuni din ope­ra ,,Martha” de Flotow (orch. Operei din Berlin, dirijată de Hans Schmidt- Isserstedt). , 15.15: Închiderea emisiunii de prânz. 21 00: Ora. Concert de seară — Dan­suri vechi (discuri); Dansuri franceze din secolul al 16-lea (orch. dirijată de Curt Sachs); Sarabandă şi Tamburin de Leclair (vioară: Yehudi Menuhin); Pavane de Franck şi Dans din 1603 de Hausmann; Sarabandă şi Gavotă de Bach; Passepied de Bach (clavecin: Wanda Landowska); Trei pavane din secolul al 16-lea. de Louis Milan- Ga­votă de Lully (vioară: Kulenkampff); Menuet de Boccherini (vioară: Fritz Kreisler). 21.30: Muzici de cameră (discuri): Quartet de coarde opus 18 nr. 1 de­­ Beethoven (quartetul Calvet). TW 22.00: Radio-jurnal. 22.15: Selectiuni din onerele lui Verdi și Puccini (discuri): Arie din „Don Carlos” de Verdi (voce: Wilhelm Schirp): Duet din actul 2 din „Ri­go­­letto” de Verdi (voce- Amelita Galti- Curco si Giuseppe de Luca); Povesti­rea visului si D­uet din actul 3 din O­­tello” de Verdi (voce: Maree­ Wit­­trisch si Hans Reînmar); Arie din „Turandot” de Puccini (voce: B. Seac­­ciati si F. Merii); Scena morţii, duet din „Boema” de Puccini (voce: Lucre­­zia Bori și Tito Schips). Duet din ac­tul I din ,,D-na Butterfly” de Puccini (voce: Sheridan și Fertile). 23.00: închiderea emisiunii.

Next