Curentul, august 1940 (Anul 13, nr. 4479-4509)
1940-08-01 / nr. 4479
ANUL Xin No. 4479 8 PAGINI 3 LEI Joi I August 1940 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACTIA SI ADMINISTRA | IA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE : 4 84 40 3 41 88 5 43 07 4 23 32 4 84 48 Cab Directorul)’ Administr del Administrator Contabil Dep Abon si Public cu Provin «1 convorbiri Proprietar: „Curentul“ S. A. Secret. General Redacția politică Sport Biroul Tipograf. Tipografia Secretariatul 4 84 41 5 84 85 4 82 38 3 40 80 3 40 84 3 40 86 R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No 174 938. Taxa poștală plătită în numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744 939 Abon.: Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200lei. Instituții Stat si particulare una mie anual Faptă şi retorică de PAMFIL ŞEICARU Să socotim ordinea ca un mijloc, ca unicul mijloc de care dispunem spre a asigura activitatea tuturor energiilor româneşti. Tot ce ar putea să contrazică liniştea internă, să slăbească unitatea morală a Naţiei, îl vom califica drept dezordine. Şi dacă ordinea galvanizează toate energiile naţionale, dezordinea le destramă, le răvăşeşte, le slăbeşte. Posibilităţile noastre de a ieşi din această dramatică strimtorare, în care ne aflăm, sunt condiţionate de menţinerea ordinei interne, care economiseşte sforţările şi fecundează truda muncitoare a fiecăruia. Dar nici o ordine nu izvorăşte decât din ideia de autoritate, realizată într’un regim politic. Fireşte, o ordine politică existentă nu se menţine numai prin mijloacele de constrângere poliţieneşti; această ordine este ratificată în conştiinţa fiecăruia, prin evidenţa foloaselor vizibile ale ordinei menţinute. Autoritatea îşi împrospătează deci vigoarea din adeziunea continuă a spiritului public. . P®at? subsista autoritatea politică fără să fie cu nimic tulburată de protestele răzleţe, de nemulţumirile personale pe cari le-ar putea semăna, — dacă îşi menţine intact prestigiul, prin evidenţa realizărilor. Rezumată la constrângeri de poliţie, autoritatea unui regim politic riscă să se transforme într’o „poliţiocraţie , — adică să reducă ideia de autoritate la mijloacele exterioare, anulându-i conţinutul. O asemenea autoritate menţine doar la suprafaţă ordinea, lăsând să se organizeze în conştiinţe dezordinea, adică precipită sfârşitul ordinei, anulează autoritatea regimului politic, pregăteşte o gravă răvăşire a spiritului public, cu toate gravele ei urmări. Charles Maurras definea astfel caracterul inconştient, iresponsabil al regimului democrat: „Responsabilitatea democraţiilor este eminamente difuză; prevederea lor nu trece de vârful nasului“... ...„Regim de profit şi de plăceri imediate, uitând trecutul şi neţinând seama de viitor“... Or, alături de preocupările externe, se impun în Stat şi unele deosebite atenţii în interior. Dacă peste vară, — de bine, de râu, — fiecare izbuteşte să-şi asigure o alimentare, în timpul iernii se înmulţesc greutăţile: pentru foarte mulţi, gospodarirea devine o problemă insolubilă. Ajn cum anul agricol nu se arată prea faimos, este nevoe de o prevăzătoare acţiune spre a asigura (în regiunile ce au suferit mai mult de pe urma ploilor şi a inundaţiilor, cu vegetaţia întârziată), alimentarea pentru iarnă. Am străbătut regiunea de dealuri a judeţelor Mehedinţi, Gorj, şi Vâlcea. Am căutat să văd mai ales situaţia porumbului. In toate aceste trei judeţe, porumbul este înzilezit, (cu foarte rare excepţiuni, şi acestea pe suprafeţe mici); nu va da deci decât nutreţ şi aşternut pentru vite. Este impresionantă tenacitatea cu care femeile şi bătrânii doresc să prăşească, fără să ţină seama că vara este înaintată; şi chiar dacă ar lega, — porumbul nu ar avea timpul necesar să se coacă. Sunt prin sate şi pe câmp la Prăşit, doar femei şi bătrâni. Dintr’un şir de care, — vreo douăzeci, — am numărat lângă boi trei bătrâni, doi băeţandri, iar restul femei. Era imaginea exactă a situaţiei în mai toate satele noastre, bărbaţii fiind plecaţi să-şi facă datoria către Ţară. Or, prin toate casele ţărăneşti din părţile oropsite de ploi şi inundaţii, a început să mijească din ce în ce mai ameninţătoare lipsa mămăligii. Suntem la începutul lunii August: avem suficient timp să organizăm stopajul de porumb pentru toate regiunile ce nu vor avea mălaia. Este mult mai cuminte să lucrezi fără să te zorească necesităţile; este mult mai înţelept să-ţi organizezi din vreme ceea ce ştii că îţi va porunci cu glas aspru nevoia peste trei-patru luni. Ştiu că facem totdeauna tot ce ne indică asprimea nevoilor, dar facem cu o constantă întârziere, şi în politica generală a Ţării şi în amănuntele administrative. Dacă drumurile la Berlin şi Roma ar fi fost făcute înainte de 10 Mai 1940 ; dacă am fi utilizat regimul de autoritate pentru aplicarea riguroasă a principiilor ordinei (nu în sensul poliţienesc, ci în sensul unui sever control în toate gestiunile administrative) ; dacă aprovizionările ar fi fost supraveghiate şi controlate cu o rară minuţiozitate; dacă de la cazanul trupei până la masivele cumpărături s’ar fi procedat cu o fanatică grijă de a înlătura risipele (din neatenţie) sau păgubirile (din incorectitudine) ; dacă principiul responsabilităţii şi-ar fi aflat o largă şi activă aplicaţie; dacă odată stabilită răspunderea, automat ar fi venit sancţiunea neînduplecată, — fără îndoială că am fi avut un plus de ordine în conştiinţe. Lovitura primită ne-a desmeticit; am început (este adevărat, — încă foarte timid) să inventariem răspunderile, să aplicăm sancţiunile... Dar, — ceea ce mă îngrijorează, — o facem fără să avem convingerea urgenţei. Să nu procedăm la fel şi în ceea ce priveşte asigurarea aprovizionării cu porumb a regiunilor ce au recolta compromisă, întârzierile, tot acel ritm trăgănat al administraţiei noastre, pot să ne provoace complicaţii. Ţăranii sunt concentraţi de mai bine de un an, şi au văzut multe, au rumegat şi ei in mintea lor cele văzute, începând de la cazanul trupei... Bănuesc că nimeni nu este aşa de inconştient încât să devalorizeze inteligenţa şi simţul de observaţie al ţăranului. In faţa lor, autoritatea de Stat îşi trece examenul prin măsurile de prevedere pe care le va lua în ceea ce priveşte asigurarea aprovizionării cu porumb a regiunilor cu recolta compromisă. Fără să mai socotim recolta de porumb, care se anunţă într’o bună parte a Ţării excelentă, rezervele recoltei de porumb din anul trecut pot acoperi nevoile de consum ale plugarilor. Să fie evaluate repede şi exact trebuinţele judeţelor ce vor fi lipsite de recolta porumbului ; să înceapă organizarea magaziilor de depozitare şi a aparatului de distribuţie. Control sever şi sancţiuni fioroase păcătoşilor ce nu şi-ar lăsa năravul!.. O asemenea acţiune de guvern ar contribui mai mult la înviorarea ideii de autoritate decât toată retorica găunoasă şi supărătoare !... Cea mai eficace propagandă este evidenţa faptelor; nici nu ne dăm seama ce silă are raţia de vorbe şi cât urăşte retorica. Ordinea fiind condiţia esenţială a salvării noastre, să aplicăm cu o lucidă pasiune principiile ordinei. Este terapeutica gândurilor rebele, încrederea într’un regim, încrederea în autoritate. Şi faptele condiţionează eficacitatea oricărei terapeutici politice, nu potopul discursurilor. înfiinţarea Casei de asigurări a avocaţilor din România Textul decretului semnat de Suveran GASA M.S. REGELUI COMUNICAT No. 58 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In dimineaţa zilei de 30 Iulie a. c. Maiestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniştri; D. general adj. Gheorghe Mihail, Vice Preşedinte al Consiliului de Miniştri; D. dr. Victor Gomoiu, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; D. Ion V. Gruia, Ministru Justiţiei, Bucureşti, 30 Iune 1940. Se acordă concedii de odihnă tuturor funcţionarilor Consiliul de miniştri, prin jurnalul nr. 1902, din şedinţa dela 30 iulie a. c., a hotărît să se acorde tuturor funcţionarilor publici dela autorităţile de stat, judeţ şi comună, un concediu de ■■■ liodihnă de 15 zile, rotaţie, prin Un interview al mareşalului Goering dat unui ziarist american „Victoria puterilor axei este sigură“ „Radio Dunărea", transmite: Feldmareşalul Hermann Goering a acordat un interview, unui ziarist american, răspunzând mai multor întrebări. Prima, a fost: — Are de gând Germania să atace America ? la care d. Goering a răspuns: — Șanțul de 3000 de km. al Atlanticului e o piedică destul de serioasă și e o copilărie să creadă cineva că Germania ar avea gânduri agresive contra Americei. Poate ataca Japonia, America ? La întrebarea dacă Japonia ar putea, eventual, debarca în Statele Unite, d. Goering a declarat: — Tot atât de utopică e şi această situaţie afară de cazul când Japonia ar avea o flotă maritimă şi aeriană, superioară Statelor Unite. Importanţa flotei aeriene Ziaristul american, a mai întrebat, apoi dacă flota aeriană poate înlocui pe cea maritimă. — E clară — a continuat Feldmareşalul — superioritatea incontestabilă pe care în actualul război a avut-o aviaţia faţă de marină De altfel flota aeriană germană şi italiană, şi-a dovedit în mod evi In corpul ziarului dent, superioritatea, dominând, atât în Mediterana cât şi în Marea Nordului.. D. Hermann Goering a mai declarat că după sfârşitul actualului război, se va produce o revoluţie în construcţia vaselor de războiu. De la începutul ostilităţilor şi până acum — a spus Feldmareşalul — au căzut în mâinile germanilor peste 2000 aparate care slujesc de exerciţiu aviatorilor germani. Din Olanda şi Belgia, s’au rechiziţionat cantităţi duble de ulei şi combustibil decât s’a scontat. Acestea au fost imediat date consumaţiei, provizia germană rămânând astfel, intactă. Referitor la pretenţiile engleze că Germania ar fi avut pierderi enorme de oameni şi material, d Goering a declarat: — Nu e nevoie să desminţim nimic. Surprizele pe care le vor avea englezii, vor fi din cele mai puţin plăcute. D. Goering a încheiat interviewul cu expresia celei mai sincere convingeri în victoria axei.. MAREȘALUL GOERING LIBERTATEA DE A DECIDE asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă, a declarat d. ministru prof. Mihail Manoilescu Expunerea făcută aseară presei D. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor străine, a făcut aseară reprezentanţilor presei următoarele declaraţii, a căror importanţă o ..D. prim-ministru şi cu mine am subliniem : MIHAIL MANOILESCU avut atât în Germania cât şi în Italia o foarte bună primire, nu numai în ceea ce priveşte formele exterioare — pline de cordialitate şi de atenţiune— ci şi în ceea ce priveşte înţelegerea deplină pentru ţara noastră, pentru poziţia ei de astăzi şi pentru starea sufletească a poporului nostru in aceste vremuri grele, săi tehnicieni, aceasta fiind însăşi mult decât atât, chiar dacă noi am ----î j-----j:- — în voie cum este înţelept şi firesc să condiţia unei desvoltări din cele mai frumoase a puterilor noastr naţionale de creaţiune. Clienţii noştri cei mai buni Departe de poveştile despre cucerirea şi acapararea noastră economică, pe cari unii iscoditori pripiţi le-au răspândit atâta timp, puterile Axei nu au altă intenţiune decât a deveni clienţii noştri cei mai buni şi furnizorii noştri cei mai căutaţi. Mai voim , ca în anumite domenii, în cari avem experienţă prea puţină, să intervină ingineri şi alţi specialişti din ţările Axei, nu i-am căpăta decât cu foarte mare greutate şi un chip cu totul excepţional, cedarea unor astfel de specialişti constituind un adevărat sacrificiu pentru aceste ţări în care viaţa pulsează astăzi cu atâta intensitate. Licenţierea funcţionarilor evrei din serviciul administraţiei de stat COMUNICAT Ministerul de Interne, licenţiat din serviciul administraţiei de Stat, pe toţi funcţionarii evrei. Sunt în curs de licenţiere toţi funcţionarii evrei ai administraţiilor locale. Germania şi Italia satisfăcute de evoluţia politică a României Am constatat la cei doi conducători supremi ai politicei Axei satisfacţia pentru orientarea de astăzi a României.Fuehreml şi Ducele s’au interesat cu o vădită simpatie de toate aspectele vieţii noastre naţionale. Pentru noi acest interes este deosebit de preţios, deoarece constitue izvorul tuturor acţiunilor viitoare menite ca — în cadrul politic pe cale de a fi creat aici în Orientul Europei, — să asigure României o viaţă paşnică şi prosperă. Libertatea noastră rămâne întreagă în mod special ţin să subliniez că, prin contrast cu atâtea legende absurde şi interesate, libertatea de a decide asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă. Independenţa noastră politică precum şi independenţa noastră economică vor fi absolute în noul sistem sud-est european în devenire. Pentru a ilustra în chip concret acest respect al puterilor Axei pentru independenţa popoarelor din Orientul Europei, este destul să spunem că atât la Berchtesgaden cât şi la Roma, ni s’a vădit în modul cel mai clar concepţia conform căreia România urmează să se organizeze singură în toate sectoarele sale economice, cu propriul său capital, cu proprii săi muncitori de toate specialităţile, şi cu proprii Exodul copiilor spre munte Primăria sectorului III Albastru a trimis la munte două sute de copii. Iată-i în Gara de înainte de a pleca spre Timișul de Jos. Nord Păstrarea păcii în Balcani Pe de altă parte, grija de bulgari, guvernul crede şi afirmă: * 1!—--------- — î««54îo4îno -- ricina din propria sa iniţiativă — după cum a comunicat-o din timp şi puterilor Axei — că a sosit momentul să facă odată mai mult dovada bunelor sale intenţiuni de convieţuire paşnică şi amicală cu vecinii săi, căpetenie a puterilor Axei ei păstrarea păcii în Balcani şi în această grije cele două mari State cari stau astăzi în fruntea umanităţii, se întâlnesc pe acelaş drum cu noi. Voim pacea, dar pacea cu dreptatea românească. Dorim să se ştie atât înlăuntru cât mai ales în afară, că întâmplări şi situaţii de felul acelora pe cari le-a trăit România în ultimul timp şi cari s-au datorit unor împrejurări cu totul unice şi particulare, nu se vor mai repeta niciodată. Românii ştiu să se încline, când trebue, în faţa exigenţelor păcii, dar când anumite limite sunt depăşite, ştiu să pornească şi pe celălalt drum. Momentul dovezii bunelor intenţii In ceeace priveşte problema de care o anumită presă străină s’a ocupat cu obsedanţă ş i timpul din urmă, informândi'-i caracterul şi dimensiU, şi anume problema unei desluderi generale în Orientul Europei şi în special între noi şi vecinii noştri unguri in Schimbul de populaţie In acest sens după ce timp de 20 de ani România a făcut cea mai largă politică în favoarea minorităţilor ce s’a putut întâlni vreodată, guvernul ar dori să păşească, cu mijloace și mai radicale, la rezolvarea definitivă a problemei mifContinuare în pag. 7 a) 676 persoane moarte de căldură în Statele Unite NEW YORK 30 (Rador). — Cui ultimele știri 676 de persoane au murit în Statele Unite în ultimele 12 zile din cauza valului de căldură, care s'a abătut asupra întregului teritoriu a! Statelor Unite. Puternice cutremure în platoul central al Anatoliei 300 de morţi şi man multe sute de răniţi ANKARA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ŞTEFANI anunţă : Puternice cutremure de pietmânt au fost resimţte Marţi in platoul central al Anatoliei cu epicentrul la Yozgad unde aţi fost 300 de morţi şi mai multe sute de răniţi. Douăsprezece sate au fost distruse. Cutremurele au fost resimţite şi la Ankara, Istanbul, Erzigian, Tokat, Ayseri, Amsya şi alte localităţi. Observatorul din Istanbul a înregistrat cutremurele ca având epicentru la 620 km. de Istanbul. Au fost organizate lucrări de salvare. Ce personalităţi franceza vor fi traduse ia faţa Curţii de Justiţie BERNA, .30. (Rador). Fiului din IOHO şi pentru Corespondentul agenţiei conducerea operaţiilor, ŞTEFANI anunţă că nu- îşi va înţepe foarte pă şuri din Vichy, Curtea de Justiţie, instituită lumi seara de consiliul de miniştri pentru a judeca pe cei răspunzători pentru declaraţia răzbucurând activitatea. Principalii acuzaţi vor fi d-nii Dalvdier, generalul Games Reynaud, Blum, Mauniel, Pierre Cot şi Gui la Chambre. Curtea supremă franceza va avea puteri excepţionale VICHY, 30 (Radiopress). — Probabil vor mai trece încă două-trei zile până când va apare decretul de constituire a nouei Curţi de justiţie supremă a Franţei. Se presupune că noua Curte va fi diferită de cele ale trecutului şi va avea posibilităţi mai mare de executare a legilor. Preşedintele acestei Curţi va avea puteri extraordinare iar Curtea va deveni o instituţie permanentă. Lucrările sale se vor face în complectă independenţă de atmosfera politică. Franţa se retrage din Liga Naţiunilor STOCKHOLM, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. anunţă după „Stockholms Tidningen“ că d. Avenol, secretarul general al Societăţii Naţiunilor, a demisionat din această funcţiune din ordinul d-lui Baudoin, ministrul afacerilor străine al Franţei. Acesta i-ar fi comunicat că Franţa nu vrea să se mai considere membră a Societăţii Naţiunilor.