Curentul, septembrie 1940 (Anul 13, nr. 4510-4539)

1940-09-01 / nr. 4510

2 (8 pagini) Elevi admişi in şcoala ofiţeri geniu şi parzi geniu Se admit în anuil I al Şcoalei de ofiţeri combatanţi de geniu următo­rii candidaţi: Fără concurs: Mateescu B. Mihail; Boeru M. C-tin; Jareghie Ioan;­ Mo­can­u I. C-tin; Bădescu F. C-tin; Hă­­lăucescu C Lucian; Andreescu C Eugen; C-traescu R Mihai; Pop Gr. Ilie; Lupşe Traian; Dovgan V. Gh.; Săndulescu I. D-tru; Buznea D Dinu; Boșteanu Petronius; Brânzăi Gh. D-tru; Petrescu Gh. Achile; George­­scu Gr Eugen; Ciobotaru A. Aurel; Prunescu C. Iuliu; Vasilescu N .Gh.; Vulpeș N. loan; Tănăsescu V. Nico­­lae; Herescu D. C-tin; Rohr I. Ale­xandru; Marin M .Eugen; Bogza An­drei; Popescu F .C Matei. Cu concurs: Corjos Georgică; Dru­­gan Alexandru; Găină V. Victor; Hanganu Gh. I. Mircea; Predoi C­­Florea; Popescu P. D-tru; Cristea I. Ștefan; Flor I. Petru; Petre N. Ton; Gheorghiu D Sergiu; Rezeanu Gh. ; Vernescu Ion; Voicescu P. Mihail; Creţu G­h. Viorel; tt­­u ,Cei wykq Pop Ciprian Deizderiu ; Zamfirescu D-tru; Alexandru I. D-tru; Deacă Mircea; Gherghel Gh.; Georgescu V. Gh.; Hamzu Gh.; Ilie A. Gh.; Ioachi­­mescu Alexandru; Nicu C. Alexan­dru; Savu M C-tin; Antohi V. Ni­­colae; Buşilă A. Vladimir; Constanti­­nescu N. Virgil; Chifiriuc N. Mircea; Marinescu V Ilie; Mihordea Gh. Pe­tre; Puțanu I. Valeriu; Rădulescu Alexandru; Stan M. C. Dumitru; Vâju A. Gheorghe; Zaharia Corne­­liu; Popescu Eugen; Cocuz V. Se­­cundus; Dănilă A. D-tru; Struțu P. D-tru; Dabija I. D-tru; Gheorghian L Lazăr; Gheorghiu P. Aurel; State­a Mircea; Stoica M. Victor; Vagner D C-tin; Voinea N Oct­avian; But­­nariu Nicolae; Ciobanu Mihail; Cons­­tantinescu I. Ștefan; Danielescu I. C Jean; Dâmboiu Eugen; Filimon N Virgil; Giurcniu A. Ioan; Matei P. Gh.; Manufu N. I. Crişan; Maieron Gh Aurel; Macovescu Gh. C-tin; Milea Victor; Mărcuţă Eugen; Ma­rinescu I. Paul; Munteanu Aurel; Pandelescu Ioan; Petrescu M. Ioan; Poiană Traian; Răduţă N Andrei; Stoia Elefterie; Vasilescu N Ştefan; Vasilescu I. Mihail; Anichitoaiei Gh ; Craia G. Ion; O-trescu O. Traian; Priboianu N. D-tru; Panacit Simion; Penescu I­ Mihai; Beclaru Petruță; Stiopol V. Anatolie; Tuliu V. C-tin; Ungureanu I. V. Gh.; Vasilu I. Pe­tre; Alexandru D. Virgil; Aldulescu Mircea; Apostolescu Emil; Bărbier Anatolie; Boboc I. Alexandru; Cio­­roianu Ilie; Catană Puiu; D-tru I. Valeriu; Dinu C. Vasile; Davidescu Gh.; Iancovici I. Gh.; Istrate Mircea; Naghi P. Aurel; Plopa V. Gheorghe; Popescu V. Adrian; Popescu N Ma­rin; Piţa C- Ioan; Roşculeţ I. Costea; Râpeanu Tiberiu; Stănescu T. Vir­­giliu; Stan I. Octavian; Slujitoru Gh. Ioan. Se admit în anul I al Şcoalei de ofiţer guarzi geniu, următorii candi­daţi : Georgescu M. Cristian; Popescu I. Mircea; Cristea V. Vasile; Petrescu C. Paul; Rădulescu C. loan; C-tinescu A. Vasile; Ioniţă N. Benone; Smeu Ioan; Alexandrescu V. Nicolae; Dră­guţ I. loan; Bănică N Carol; Agapie N. Gh.; Gamulea I. Radu; Mircea I. C-tin; Mărinescu C. Marius; Ţu­­ţuianu Silviu; Dobriceanu C. Radu; Dumitrescu N Nicolae; Ionescu Şt. Alexandru; Rădulescu D. Nicolae; Steriade D-tru; Timpea I. Aurel; Boiangiu Ştefan; D-trescu Şt. loan; Mazâlu I. C-tin; Marinovici Gh. Du­mitru; Obreja Gh. loan; D-trescu E. Nicolae; Faighel loan; Ghenie loan; Iosub M. Cornel; Lăzărescu D-tru; Mironescu Ernest; Pătru I. loan; Po­­comnicu Marin; Dinu G. loan; Io­nescu C. loan; Manolescu Anatolie; Niţescu C. Gh.; Popa Tiberiu; Pârvu C. Petre; Parş Cornel; Teodorescu C-tin; Terean Petru; D-trescu C. Gh.; Florescu C. Aurel; Hristodorescu So­rin; Popescu I­ Lucian; Istrate Petre; Minea C. Florian; Popescu I. Mihail- Vidroiu I. Ilie; Zgreabăn Alexan­dru. Elevii admişi se vor prezenta la Şcoala de ofiţeri de geniu în ziua de 31 August, ora 8; la prezentarea la şcoală vor depune taxele specificate in decizia ministerială nr. 919 din 8 Iulie 1940. Elevii admişi, cari în interval de 8­ilei peste data de 31 August a .c. nu se vor prezenta, se vor considera îndepărtaţi din şcoală. Tineri admişi în şcoala de ofiţeri de cavalerie ! CANDIDAŢII REUŞIŢI FARA CONCURS Adamescu II Virgil, Armencea I. Costache, Armencea I Octavian, Baltă Gh. Costantin, Botez D. Traian, Bur­­dărescu I Dumitru, Canini D. Gheor­ghe, Ciutac B. Ştefan, Creangă G. Visarion, Cumpătă Gh. Alexandru, Do­­robanţu D. Nicolae Duţă L. Petre, Geanoiu Sc. I Dumitru, Gheorghiţă D. Savel, Ghiţiu­c Gheorghe, Gulan Gh. Aurelian Haimana F. Marin, Ian­­culescu I. Nicolae Emanuil, Ignat Gh. Mihai, Ionak Gh. Adrian, Jemna E. Vasile, Lascăr I. Constantin, Mihai Gh. loan, Modrescu I­­oan, Murariu I. Gheorghe Neamu I Octavian, Pa­­raschiv D. Constantin Popa I. Aurel, Popa C. Constantin Popa NI loan, Ră­dulescu T Telemac, Roşu N Nicolae, Rotărescu O Dumitru Saghin A. Vir­gil, Stănescu Gh Alexandru, Suciu Z. Zaharia. Tară­ I Mircea, Tobescu Gh. Mircea, Ţintă D Gheorghe, Ghiţă Gh. Stelian Toma , Gheorghe, Paşcanu Constantin Chisea , Ilie, Gârbovan X. Ioan, Păcală I. Ioan, Popa I. Ionel. Candidaţi reuşiţi la concurs Badea I Antonie, Crăciun A. Gheor­ghe, Ivănesei C Vasile I.tin I Cm. Gheorghe Andreescu I Dumitru, Că­­mărăscu V Mih£l, Câlniceanu M loan, Custurea M Mihail, Hobincu P. Con­stantin, Lăzărescu P Ioan, Mateescu St Emil Constantin N Petre, Con­­stantinescu Al Gheorghe, Evangopol C George, Gâdei C Pavel, Ionescu C Aurel, Macovei V Dorimedont, Mana­­sia C Nicolae, Mateescu D, Viorel Paul, Măldărăscu I Constantin, Miha­­lache C. Constantin Murgulescu Al. Alexandru Nestor I. Ștefan, Popescu Gh. loan, Strumeschi Alexandru, Suţa A. loan, Toaxen NI Vasile, Vasiliu Cle­ment Mihai, Babeţiu V Iuliu Cornel, Cretan M Severian, Balaban A Ioan, Bădoiu N, Dumitru Băieşu I Gavril, Bălăcescu St Vasile Bica Gh Gheor­ghe, Caranda Gh. Constantin, Crăini­­ceanu I. Gheorghe, Cricopol D. Nico­lae, Cristescu Gh. Gheorghe, Dinca C. Vasile, Drăghici S Petrică, Drăgulin D Mihai, Gâtej­­ Dumitru, Ionescu I. Ioan, Merişescu Gh. Iordan, Mihai V. Vasile, Mitrică C Ioan, Moisescu N. Nicolae, Niculescu S. Pandele, Oprean D .Cornel, Pavel C Emil, Perianu T­riţă, Rădulescu C. Gheorghe, Sorian I. Ladislau, Văduva Şt. Mihai, Visk­in I. Petru, Andreean A Teofil, Argin­tanu H Mihail, Bădărău V Dumitru, Condeescu P Pandelie, Dumitru C. Stere, Duţu Gh. Gheorghe, Furtea Al. Octavian, Gheorgheci Gh Dumitru, Lupaşcu Gh Corneliu, Măguleţ Şt. Virgil, Mirăuţă Gh. Gheorghe, Moraru V. Victor, Munteanu I. Ioan, Neaga Anatolie, Nica P loan, Nicolescu C. Nicolae, Niergeş Şt. Mihail, Popescu C. Alexandru, Raţă P loan, Rusu Gh. Eugen, Sicoie C. Corneliu, Stoica M. loan, Stoicescu G. loan, Ulea A. Tra­ian Gheorghe, Adam P. Nicolae, Al­­beau C. Mircea, Almăşescu U. Gheor­ghe, Anca ,N. Gheorghe, Balteş I. loan, Băluică I Dumitru, Biji Gr. Grigoriu, Buiciuc I Constantin, Cosma Gh. lu­­liu, Crasniţchi A Nicolae, Diducencu N Boris, Florian C V. Nicolae, Frun­ză M loan Gaghi St. Eugen, Ganea P Mihai, Georgescu Gh Nicolae, Ghindean D. Pavel Giurgiu I loan, loan C Dumitru, Ivanceanu I loan, Lazarovici Gr Grigore, Macedonescu Cos­tantin, Moţa Gh. Nicolae, Muntea­nu Gh Vasile Murgu V Teofil, Pâs­­laru C Tiberiu, Perianu A Mircea, Petcu Gr. Grigore Pintcovschi C Bo­ris, Popa Gh Caius Rusu I Simion, Sandu A Dumitru Sandu Gr Ioan, Sapunaru C Dumitru Stanciu N Pe­tre Stănescu Şt. Gheorghe, Stoica I loan, Soir Teodor, Ştefănescu N Luca, Tăciulescu Mihai, Tăutu Nicolae, Tă­vălug Bug Cezar, Toader I. C Tudo­se, Tenea M Ştefan, Vlase I loan Teodor Voiculescu Gh Stelian, Vrân­­cenau C. Gheorghe, Vuculescu Şt. Ni­­colae, Achim C. Gheorghe, Angelescu N Iulian, Barbu I. Ioan, Bălan I Ni­colae,­­ Bărbat Gh. Tiberiu, Bârsan P Eugeniu Boca M Barbu, Breazu P Buc?a R Remus, Ceresnea S Mihai, Chişiu Al Eugen, Ciobanu O Gheorghe, Coman M Miron, Cristea N Constantin, Dârlău Alex Daniel Fă­ Rel * Gheorghe Fărcuța Gh­i l­an, Filip V Gheorghe, Firtea Gh. Vasile, Florea Z Octav, Florescu C Claudian, Florescu M Victor, Gârbovan T. Tra­ian, Georgescu C Ciprian, Georgescu D Alexandru, Georgescu I Nicolae, Georgescu St Nicolae, Ghencea I Gheorghe, Gherghita Gh. Aurel, Gheor­ghiu A Paul, Gheorghiu N. Emil, Ghi­­ca Sc. Cornel, Grigorescu T. Constan­tin, Gropşeanu I. Alexandru, Herlea­n Petru, Iacobescu Gh Alexandru, Ie­pure I Emilian, Iorgulescu Gh. Mihai, Isac C. Aurel, Iviţă D-tru Ioan, Je­­măneanu Gh. Vladimir, Lelcu I Au­rel, Manolescu I. Al. Gheorghe, Mari­­neanu A. Ştefan, Marinescu Gh Ghe­orghe, Mândreanu D. Nicu, Mărgărit M. Gheorghe, Mihăilă Gh. loan Min­­culescu F Nicolae, Minescu I Nicolae, Mocanu I. loan Moldoveanu I. loan, Munteanu I. Mircea, Năstasi C. Nico­lae, Neacșu F Pavel, Neagu T Nie Maxim, Negru C. Costică, Nicoară N Dionisie, Nicolae P. Vasile, Nicula D. Aurel, Niculescu V. Alexandru, Nițes- 75- C. Alexandru, Panga N. Nicolae, Păunescu T. loan, Petrescu Gh. I. Vir­­el!... .PrA-rn-~r-1 aT d rlT r' “Gn eti ffie, ~Poa­nă I. Constantin Popa D. Constantin, Popa Gh. Gligor, Popa I loan, Popa M. Eugen, Popa II Cornel," Popa V. Petru Popescu I Alexandru, Popescu I Emil, Popescu St Teodor, Popescu T, Constantin Popovici A loan, Popu­­şoi A, Ioan Rebreanu şi Traian, Ro­­şioru NI Nicolae, Ruj­an P Petre, Să­­celean I loan, Sârbu Gh. Mihai, Sco­ruş I. Nicolae, Stanciu V. L. C. Mir­cea, Stancu M. Ştefan, Stavila Gh. Gheorghe, Stoenescu I. Ştefan, Stoian I. Gheorghe Stoica L. Aurel, Suratu B. Mircea, Ştefan P Petru, Ştefănescu Gh. Faust, Terp Şt Ioan, Tintorescu R. Ioan Turculescu M. Nicolae, Un­gur L. Ovidiu, Valdenmaier A Ro­man, Vasiliu C. Ermil, Vasilovici I. Octavian, Văsescu P­logan, Vecerdea V. Vasile, Vilaia Al. Mihai, Vodă L. Laurian, Voinescu P Ioan, Vraciu D. Aristide, Zaița A. Adrian, Zamă A. loan Zefleanu E Alexandru, Zrirghiu P. Eduard, Bucurescu P Aurelian, Că­lin I. Mircea, Ruse Gh loan, Florea Ștefan, Limpede I. Liviu, Moldoveanu C. Mitică, Popescu I. loan, Avrigeanu Gh. Gheorghe, Ciuturc­anu N. loan, Cojocaru I Atanasie, Georgescu C. A­­lexandru, Grămescu I Clement, Lazea I. Valentin, Lică I. loan, Luca S Du­mitru, Ludu P. Gheorghe, Pantor N. Constantin, Brădățanu S Radu Mir­cea, Buzescu I Aurelian, Cartianu N Victor Toma, Chifulescu Gr. Vintilă, Ciuhureanu V loan, Dumitrescu I. A. Nicolae, Demei Leopold George, Filip Gh Barbu, Jitianu D Dumitru, Letea A. I. Nicolae, Mazilu Gh. Petru, Vasi­lescu D Mihai Acelenescu Pompiliu, Buzilă T Alexandru, Constantinescu M. C-tin, Dumitru M Tase, Ionescu I. Dumitru, Ionescu N Nicolae, Milose­vic I Gh M. Vasile Slupa P Ilie, Stoi­ca P. Ioan Strat Vasile, Bârzotescu D Mircea, Boescu C. Vasile, Bugoi C Mitică Frunzetti N. Dumitru, Iurea T Vasile, Juscu T Aritel, Chirea R. Gheorghe, Năstăsescu Aurel, Rădules­cu N. Ioan, Săileanu T Adrian, Sever D. Petru, Stavilă D. Aurel, Teodorescu C. Marcel Vizitiu Gh. Petre, Anton I Traian, Ghinţa V. Ilie, Enăşel D Ho­­ria, Georgescu M Emil Georgescu M Ioan, Gheorghian F Inan, Griza D Alexandru, Huhulea I Marcel Lugoje­­nel F. Traian, Marinescu Gt Tomiţa Moldovan I Victor, Obreja I Nicolae, Panaite P Petru, Panaitescu M Gh Mircea, Pantea D Alexandru, Pârvu Amoraş, Piroş Ioan Popa D Alexan­dru, Popescu A. Florean, Popescu N Nicolae, Popescu N Dragoş Robitu Gh. Marin Florian Sandu Stelian, Scărlătescu Gh. Traian Spânu C Ni­colae, Stan I Grigorie, Stanei­­ N Pe­tre Stăncescu I Constantin, Stănescu N. Constantin Stoenescu Crişan Sil­viu, Ştefănescu I Aurel, ştefănescu N. Ştefan, Tăbăcaru Gh Mihai, Teo­dorescu Şt. Gheorghe, Tomeriu C Ioan, Ţintea FI Aurel Vladimirescu E. Tudor, Vlădoianu Şt. Marin. Toţi aceşti tineri reuşiţi la Şcoala de ofiţeri infanterie, se vor prezenta la Şcoala ofiţeri infanterie „Princi­pele Carul" — Si­biu — la 1 Septem­brie a c., ora 8 dimineaţa, cunoscând că acei ce nu se vor prezenta nici până la 8 Septembrie a. c., vor fi şt­er­şi din controalele şcoalei Oribila crimă din judeţul TÂRGOVIŞTE, 30. — O crimă de o rară ferocitate s’a comis în corn. Runcu. Săteanul Ion Brebeanu supă­rat că în lipsa lui de acasă concu­bina lui anume Maria Neaga, a fugit şi a luat cu ea o parte din lucruri, a venit la domiciliul mamei ei, anume Floarea G. Neagu, şi a cerut lucruri­le înapoi. Aci, după o scurtă alterca­ţie, Brebeanu, care era înarmat cu un topor, a sărit asupra femeii Floarea a unui sătean Dâmboviţa Neagu şi i-a aplicat câteva lovituri în cap şi pe corp. Nenorocita femeie s’a prăbuşit în­­tr’un lac de sânge. Cu toate ajutoa­rele date a sucombat în chinuri. Criminalul, după oribila faptă co­misă a spart uşa casei cu toporul și după ce a luat câteva obiecte a fugit în comuna Râul Alb, unde a fost a­­restat de jandarmi. El a fost înaintat parchetului P­ORT Etapa de mâine a fost amânată In ultimul moment, aflăm că­­F. R. F. A. a de­cis amânarea primei eta­pe a­ Diviziei National© A., la cererea grupărilor participante. In cursul zilei de azi se va clarifica situaţia viitoare a campionatului naţional de foot-ball. Mâine la Braşov Se dispută „Marele premiu al oraşului Braşov Impresiile concurenţilor germani „Marele premiu al oraşului Bra­şov“ este actualmente una din im­portantele probe internaţionale de automobilism din Europa. Reprezentanţii Germaniei au sosit la Braşov, luând cunoştinţă cu tra­seul. Dăm mai jos impresiile piloţilor germani şi certificatele pe care le prezintă echipa motociclistă a D. R. W.-ului DECLARAŢIILE CONCURENŢILOR GERMANI „Mulţi dintre noi, — ne-au decla­rat sportivii germani, — venim pen­tru prima oară în România pentru a demonstra în această cursă impor­tantă cu un traseu foarte greu din punct de vedere al curbelor, techni­­ca sportului motorizat din Germa­nia. Acest fapt va însemna totodată şi o propagandă a sportului motori­zat german în România şi va da o­­cazie elementelor tinere din această ţară să înveţe technica germană da­torită căreia deţinem astăzi cele mai mari premii din Europa şi de pe glob. Victoriile noastre se datoresc în cea mai mare parte şi fabricatelor pe care am alergat, maşini produse de fabricile B.M.W. şi D.K.W. D. Dr. HANSCHKE, şeful presei sportului motorizat din Germania, care însoţeşte această caravană ne-a declarat că bieţii se simţ, foarte loi­­snit intr’o formă excepţională şi aş­teaptă cu nerăbdare desfăşurarea a­­cestei importante manifestaţii spor­tive. Mai jos vom încerca să prezentăm cititorilor noştri performanţele mai importante ale aşilor D.K.W.-ului, Walfried Winkler, şi Ewald Kluge şi Heinner Fleischman. WALFRIED WINKLER de 36 ani şi-a început cariera de motociclist in 1924 la uzinele D.K.W. Prima vic­torie a repurtat-o la Gera în Ger­mania pe o maşină D. K .W. de 150 cm. c., cursă de viteză. Dintre celelalte 200 de curse câştigate,­­ se remarcă : cursa Schleitzer - Marien­berg în Germania, 3 mari premii ale Olandei, 3 premii în Suedia, marele premiu al Elveţiei, al Belgiei, al Ungariei. El a stabilit 35 recorduri mondiale. KLUGE­NWALD de 31 ani, a în­ceput cariera motociclistă la uzinele D.K.W. In prima lui cursă, s-a cla­sat al III-lea la Breichendorf - Ger­­mania cursă de coastă. Urmează a­­poi două curse de coastă şi circuit unde se clasează primul. In toată cariera sa de motociclist are 50 de curse câştigate, a fost de 4 ori cam­pion al Germaniei, de 2 ori al Eu­ropei şi campion al curselor de coas­tă din Germania, în 1938, titlu pe care îl are și astăzi. Tot în 1938 a câştigat cursa T. T. Anglia. Astăzi pilot oficial al uzinelor D.K.W. Klu­ge a câştigat 4 curse în Australia. A stabilit 6 recorduri mondiale pe maşina de 250 cm. c. FLEISCHMANN HEINER, de 26 de ani, cel mai tânăr pilot al echi­pei D.K.W. sosite în România. Carie­ra d­e motociclist a început-o pe o ligă., c®?sePinys de coastă din 1934, la Hamburg. In 1936-37, este pilot oficial la uzinele D.K.W., pilotând mașini d­e 350 cmc. cu care se împacă și astăzi. In 1939 a câștigat cursele. Marele premiu al Franţei, al Suediei cât şi al Germa­niei la Nürburg-Ring. Un viitor concurent al „Marelui Premiu al oraşului Braşov“ în plină viteză. Regiunea Bucureşti a hotărât ca la 29 Septembrie a. c. să organi­zeze, pe lacul Herăstrău, campio­natele regionale. Pentru o bună organizare a a­­cestora, regiunea Bucureşti roagă şi pe această cale, toate cluburile, să înainteze până la data de 5 Septembrie a. c. pe adresa d-lui secretar S. Foca str. Ion Ghica 11, următoarele date: numărul şi felul ambarcaţiunilor cu cari vor con­cura, numărul echipajelor dispo­nibile la 29 Septembrie a. c., su­gestiile cluburilor în ceea ce pri­veşte organizarea technică a cam­pionatelor şi ce anume alte am­barcaţiuni mai posedă cluburile pentru demonstraţiuni nautice în afară de ambarcaţiuni de pur ca­notaj. Aceste campionate vor fi patro­nate de d. ministru al aerului şi marinei şi vor fi dotate cu cupe, medalii şi alte distincţiuni. Sporturi nautice Campionatele regionale se vor disputa în Septembrie Programul matchului allelic In prima săptămână a lunei Sep­tembrie manifestaţiuni interesante figurează în calendarul sportiv al României. Printre altele, la 7 şi 8 Septem­brie se va organiza în Bucureşti matchul Germania-România de a­­tletism. In vederea acestui concurs Fede­raţia Română de atletism face pre­gătiri intense. Comitetul de organizare al mat­­chului de atletism Germania—Ro­mânia a fixat ordinea în care se vor desfăşura probele acestei în­tâlniri. SAMBATA 7 SEPTEMBRIE ora 16. 100 metri plat; aruncarea greu­tăţii; 800 m. plat; Triplu salt; Ciocan; 5000 metri plat; săritu­ra în înălţime; 4.100. DUMINICA 8 SEPTEMBRIE ora 16. 110 m. garduri; săritura cu prăjina; 400 m. plat; aruncarea suliţei; săritura în lungime; 200 metri plat; aruncarea discului; 1500 metri plat; 6­100 metri şta­fetă. Echipa Germaniei va sosi în Ca­pitală. Vineri 6 Septembrie ora 9 dimineaţa cu rapidul Dacia. In gară, atleţilor germani li se vor face o frumoasă primire de către cohorta specială de străjeri CFR,­ conducătorii atletismului românesc şi atleţii din Capitală. Echipa Campaniei va locui la Hotel Ambasador, unde s-au reţi­nut camere. Atraşi de programul interesant pe care-l oferă dela două zile, pre­cum şi de faptul ca sportivii din oraşele Braşov, Sibiu se vor bucu­ra de 50 la sută reducere pe CFR numeroşi amatori de spectacole sportive şi-au anunţat sosirea în Capitală. JURIUL TEHNIC A FOST AL­CĂTUIT Comitetul de organizare a alcă­tuit juriul tehnic al matchului care cuprinde o serie de personalităţi din mişcarea atletică românească In numărul de mâine vom publica compunerea juriului. In goană după vedete Un club bucureştean, dornic de a promova in Divizia Naţională B., se interesează de câţiva jucători de va­loare din Ardeal. Sunt vizaţi ■ Damian, Lucaci, Pop şi Tor­joc, primi doi de la Baia Ma­re, iar ceilalţi de la Oradea. In acest scop, un „trimis special" şi-a făcut bagajele, a adăugat o va­­liză cu bani şi a plecat la vânătoare de... vedete. Noi aşteptăm rezultatul I Curentul ANUL XIII No. 4510, Duminică 1 Septembrie 1940 Cornelul silei SA NE AMINTIM DE­ Aurel Vlaicu Primul erou naţional al aerului, că­zut In linia Munţilor Carpaţi acum 27 de ani. Fiu de ţăran din comuna Birinţ, ju­deţul Hunedoara, actual comuna Au­rel Vlaicu, die mic copil, spun con­săteni de-ai IUI, cari l-au cunoscut, avea înclinaţie spre maşinism şi un spirit inventiv manifestat în jocurile copilăreşti. Mai mult pe cont propriu, decât ajutat de familie, a reuşit să facă stu­diile secundare şi cele superioare teh­nice, luând diploma de inginer. A­­vănd o conştiinţă naţională viu d­es­voltată, n’a putut rămâne în grani­ţele dominaţiei străine şi a trecut in vechiul regat al României Aci a bine primit chiar de Fam­ilia Regală şi încurajat in îndeplinirea invenţiilor sale. A realizat aeroplanul său memora­bil, care a însemnat un progres pen­tru întreaga technică aviatică. A executat primul sbor de război in campania 1913 in Bulgaria, an fatal, în care voind să facă un sbor peste Carpaţi spre memorabila Cătăpie a Libertăţii din Blaj, a suferit acci­dentul mortal. Astfel, am pierdut pe primul nostru aviator , Aurel Vlaicu. Solemnitatea deschiderii Teatrului Religios Joi dimineaţă la orele 11 jum., a avut loc, solemnitatea începerii acti­vităţii Teatrului Religios, în sala ,,Liedertafel“. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S arhiereu Emilian Antal Târgo­­vişteanu, vicarul Sf. Patriarhii, în­conjurat de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. Cazacu, de la biserica Batişte. Răspunsurile au fost date de corul bisericii „Isvorul Nou“ condus de d-na Elisa pr. Zugrăvescu După sfeştanie a vorbit P. S. S. arhiereul Emilian Antal­ Târgoviş­­teanu. Prea Sfinţia Sa după ce a arătat isvorul teatrului religios, care se găseşte în antichitate, a vorbit de amploarea care o are în ţările din occident, unde se reprezintă acele piese de teatru numite „Mistere“. La poporul nostru, teatrul religios se găseşte în manifestările populare din jurul sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului. Acum însă Capitala are un adevărat teatru religios creiat pentru a contrabalansa acele specta­cole frivole şi a ridica teatrul la ade­vărata sa misiune de educaţie mo­rală­­. I. Frumuşani, directorul teatru­lui, a arătat motivele înfiinţării aces­tei instituţii, unde se reprezintă nu­mai piese cu subiecte luate din vie­ţile atât de frumoase şi frământate ale sfinţilor şi atâtor martiri creştini cari şi-au dat viaţa pentru Dumne­zeu Obstacolele şi lipsurile materiale au fost însă atât de mari că nu s’a putut continua decât cu mare greu­tate activitatea acestui teatru misio­nar creiat pentru a propovădui iu­birea de Dumnezeu, iubirea pentru biserica Lui, iubirea pentru aproa­pele şi respectul legilor şi al mai marilor poporului. Apoi d. Frumuşani comunică asis­tenţei că d. ministru al cultelor şi ar­telor, regretă că nu poate lua parte la această solemnitate, dar că se con­sideră sufleteşte în mijlocul acestei manifestaţii creştineşti şi transmite urări cât şi asigurarea că vor acorda teatrului religios întreaga solicitu­dine. D. prof. Toma Culcea, misionar al „Asociaţiei Patriarhul Miron" şi di­rectorul reviste „Altarul", a arătat necesitatea de a se da teatrului reli­gios tot sprijinul de către oficalitate, pentru a-şi putea continua opera sa de educaţie morală alături de sf. bi­serică.. 4 Teatrul religios se va deschide cu „Infernul" de Dante, după care vor urma: „Ben-Hur", dramatizare de d- Dinu Dumbravă; „Ioan Botezătorul", de Suderman; „Ospățul lui Caiafa" de Jean Val; „Pro Dominis Glorium", de Jeromanachul Clement; „Quo Va­­dis", etc. Străjeria -cap „Doctrină, metodă sau curent de viaţă", este titlul sub care a apărut de curând lucrarea d-lui prof. Şt Şoimescu, privitoare la mişcarea ti­nerească de iniţiativă regală. Este broşura unui fin observator şi inter­pret al lucrurilor, nu numai ca pe­dagog. D-sa înmănunchiază şi prezintă lu­crurile pe un plan altul decât ce! obişnuit, aducând înţelegerea celor iniţiaţi într’o măsură oarecare şi lă­murind pe cei cari s’au interesat mai puţin, asupra începuturilor, rostului şi şefului de a lucra al nouei Institu­ţii, pentru care viaţa copiilor noştri, reprezintă tot pentru mâine şi către cari, cel ce poartă azi cârma destine­lor noastre cu atâta înţelepciune, s’a aplecat cu o infinită dragoste-D. prof. Şoimescu face un judicios rechizitoriu al împrejurărilor de des­ Cărţi noul de drum nou măţ şi desechilibru in care se com­plăcea societatea noastră până de cu­rând şi în mijlocul căreia trebuia să se desvolte tineretul românesc, ne­­păsătoare de ceia ce se făcea cu su­fletul lui. Se arată pe rând toate reile cari făcuseră să se ajungă la Situaţia alarmantă pentru şcol­ărimea noastră de acum 5—6 ani. Trebuia pus ceva în loc. Continuarea acestei situaţii ar fi însemnat dezastrul. Viaţa tânără impetuoasă, se cerea dirijată conştient, strânsă în jurul unui crez, unei idei superioare, mân­tuitoare. Vina o purta desigur societatea întreagă, şcoala cu sistemele uscate şi indiferenţa celor chemaţi de a în­călzi şi lumina ceia ce predicau fără convingere, ajungându-se doar la o transmitere de cunoştinţe sterpe, de­parte de tot ce respira viaţă, sănă­tate,, conştiinţă şi mândrie că eşti om. In fund de tot familia, cu rost din ce in ce mai şters în a se îngriji de felul cum creşte odrasla. Străjeria se s­trădueşte cu ajutorul nostru, al tuturora, să aducă îndrep­­tarea şi sănătatea. A făcut ca „cei chemaţi“ să-şi aducă aminte, că au în faţa lor fiinţe vii, dornice de ac­ţiune, soare şi aer, de ceva mai înalt care să le coordoneze întreaga putere de viaţă. Şi mai tinde la ceva, care, dacă nu s’a stabilit Încă deajuns nu va în­târzia să se desăvârşească, la resta­bilirea raporturilor de echilibru şi dragoste între conducători şi cei cari le sunt încredinţaţi. Nu prăpastia dintre o generaţie şi alta, di acelaş elan de dorinţă fier­binte, de a vedea progresând acest neam, de dârzenie şi mândrie­­ să străbată , de sus până jos, de la un capăt la altul întreaga societate. O îndrumare conştientă, nedispre­­ţuind imperativele fiinţei noastre ca neam şi ale timpului acesta este străjeria care porneşte des la lucruri mici în aparenţă, dar hotărîtoare vieţii, de la higienă trupească şi su­fletească. Se urmăreşte formarea integrală a copilului prin străjerie, mergând mână în mână cu şcoala, în locul sistemului­ de instrucţie zilnică care prăpădise sufletul, creind suflete goale inconştient de pretenţioase, lipsite de energie şi dorul de a munci. Străjeria nu este numai un curent de viaţă nouă, nu e numai o metodă sau doctrină, ea „înseamnă toate acestea la un loc“ Ea trebue să fie viaţă care să curgă odată cu viaţa, cu noi. Ea se strădueşte pentru tot mai binele pe care și-l poate oferi o so­cietate prin membrii ei. C. UNGUREANU ă fiu încauime. Dacă eşti frumoasă Eşti prea frumoasă, o spun unii, ţi-o confirmă alţii şi te convinge o­­glinda în care te priveşti în fiecare seară, în fiecare dimineaţă şi ori de câte ori ţi-o permite timpul. Ai nervi, totul ţi se pare prea puţin, te plicti­sesc prietenii şi găseşti că tot ce îm­braci e prea simplu, prea urât pen­tru frumuseţea pe care eşti convinsă c­ă o ai. Credinţa că eşti frumoasă te-a fă­cut să-ţi pierzi farmecul şi zâmbetul candid. Ai ajuns de nesuferit... Lumea va spune că eşti frumoasă dar n’ai „sex-apeal", iar bărbaţii nu te cer în căsătorie fiindcă eşti prea mândră. Toate acestea te vor indispune, iţi vor stoarce lacrimi şi vei deveni şi mai rea. Dacă eşti intr’adevăr frumoasă, caută să uiţi acest lucru, fii blândă, gentilă şi luptă pentru a place Celor din jur, ca şi cum ai fi mai urâtă ca ei. In acest fel frumuseţea se eviden­ţiază într’o lumină favorabilă, care obligă la simpatii şi dacă e cazul chiar la sacrificii. Frumuseţea nu-ţi aduce întotdeau­na fericirea. Invânfarea, ţinuta ironică poate pot îndepărta şi pe cel mai fidel prieten. Deci, rămâi naturală, nu căuta să joci teatru, căci se poate să-l joci rău şi negăsind ecoul dorit, să su­ ••• feri. Iţi scuzi greşelile dându-le tn sea­ma unui exterior frumos căruia i se iartă orice, fără să te gândeşti că in­tr’o bună zi cineva îţi va privi in suflet. Şi atunci ce vei face cu toată frumuseţea ta? Sylvia Grecu Interziceţi-vă de azi Înainte să mai spuneţi: ...Mă urmăreşte ghinionul ! ...Bucuriile astea, nu sunt pentru mine.. ...Se putea să nu mi se întâmple tocmai mie ? ...Este inutil să mai încerc: n’ant noroc ! ...Exclus să reuşesc! ...Eu n’am decât duşmănii ...Tot ce fac eu, iese prost, pttr’că sunt blestemat! ...Orid ac&teori vă vine să spuneţi una din aceste fraze, inlocuiţi-o prin­­tr’o afirmaţie optimistă. La început, o veţi face fără convingere, veţi rosti fraza optimistă, numai in vârful, bu­zelor, dar dacă perseveraţi, veţi băga de seamă că ajungeţi s’o spuneţi din fundul sufletului.. Haide, încercaţi... Viaţa e frumoa­să, n’aţi aflat încă ? Aţi mâncat dulceaţă de lapte? De aproape cincizeci de ani, Ar­gentinienii au reuşit să amestece laptele cu zahărul şi să facă din a­­ceste două alimente o combinaţie pe care ei o numesc „Dulce de leche“ şi care nu e altceva decât dulceaţă de lapte. Tot secretul acestei preparaţii con­stă în a amesteca laptele şi zahări) în anumite proporţii, nu a face să se evapore prin fierbere cantitatea de apă pe care o conţine laptele, până ce obţinem o pastă care are consis­tenţa unei dulceţi. Produsul astfel obţinut nu conţine decât zahăr şi elementele esenţiale ale laptelui, constitue deci un remarcabil supra­­al­iment natural. Calităţile acestui produs, n’au ră­mas necunoscute americanilor din Nord, care transportă vapoare în­tregi cu „dulce de leche". De puţină vreme acest aliment a devenit cu­noscut şi în Spania şi în Maroc. Dăm şi cititoarelor noastre reţeta acestui preparat, intru cât el con­stituie un aliment pe cât de gustos pe atât de hrănitor, foarte indicat deci, în hrana copiilor. Preparaţia: Puneţi într’un vas de aluminiu, patru litri de lapte, 750 grame zahăr cristalizat puţină va­nilie. Puneţi pe foc şi lăsaţi să fiar­bă regulând focul, cam d­ouă ore şi jumătate. Cam peste o oră după ce am pus compoziţia la fiert, ea scade la jumătate, e nevoie atunci, să a­­mestecăm cu o lingură de lemn, a­­proape o oră întreagă, până ce ca­pătă consistenţa unei dulceţi. Lăsa­­ţi-i să se răcorească şi puneţi-l în­tr’un borcan. Copiilor li se poate da „Dulce de leche“ la micul dejun, la prânz ca desert, sau la patru, ca orice dul­ceaţă. Dulcele de leche, este cu atât mai gustos, cu cât este mai rece. Dulcele de leche, are un avantaj asupra tuturor preparaţiilor cu smântână şi ouă căci el nu se strică poate fi conservat oricât de mult. Pentru gospodine îngheţata de cantalup Proporţii: IVI Itr. lapte, 8 ouă, 250 gr zahăr, 3 linguriţe făină de car­tofi, un băţ de vanilie, o lingură co­niac, Va­ltr frişcă, zeamă şi miezul de cantalup Se amestecă laptele, ouăle, zahă­rul, cu fecula de cartofi şi cu vani­lia şi se pun pe foc lăsându-se până se prinde crema pe dosul lingurei, apoi se deşartă într’un castron de porcelan, se lasă la rece. I se adaugă cognacul şi tot miezul pantalupului trecut prin sită odată cu zeama. Se lasă câteva ore cu zahărul pudră deasupra. Se adaugă şi frişca. Cu cremă cu tot, se pune în şerbetieră să se îngheţe Când îngheţata e tare se aşează în cantalup un rând de îngheţată şi tot aşa până se umple, i se pune capacul şi se serveşte pe o farfurie de sticlă acoperită cu foi verzi, ori pe o farfurie de ghiaţă o­­bişnuită. Pentru a avea această far­furie de ghiaţă se pune apă pe fun­dul unei farfuri care se lasă cu to­tul pe ghiaţă amestecată cu sare Când s’a prins ghiața are forma far­furiei. CALENDAR Sâmbătă 29 August 1940 Calendar Ort. Punerea Brâului Macii Dom­nului în Haliofratia (Sfârşitul anului bisericesc Ort.). Cat.: S-ţii Eliazar şi raimond. Prot.: Rebeca. Ebr. 27 Av. 5700 Sabath. Mah.: 27 egele 1359. Răs. soarelui 5,36. Ap. soarelui 18,54 Teatru sub cerul liber lângă Belgrad BELGRAD, 30 (tp.). — In cetatea dunăreană Smederevo de lângă Bel-­­grad, considerată ca cea mai impre­sionantă construcţie europeană de a­­cest gen, vor avea loc reprezentaţiuni teatrale sub cerul liber. Conducerea artistică a şi fost acolo pentru a a­­lege locul scenei. Bibliografie „Şcoala şi Viaţa", revista asociaţiei generale a învăţătorilor din România, rtr. 10, Iunie 1940, cu articole sem­nate de d-nii: D. V. Toni, I. C. Pe­trescu, T. Iacobescu ş a. „Păstorul Ortodox“, revista soc. „Frăţia“ a clerului din parohia Ar­geşului, nr. 6—8, Iunie-August. „Glasul parohiei“, revistă de zi­dire și orientare religioasă, nr. 8—9, August-Septembrie, apare în comuna Frumușeni-Ilfov. ------OXOXOXOX^XOXOXOXO-:---­ Farmaciile de servicii Sâmbătă 29 August 1940 farmacia „Cerb". Vasiliu (O Lascilw cal Victoriei, 70. tel 3 69 20; Farmacia .Flora . Al Cepleanu b-dul Maria 12 (Piata Mare), tel 4 60 40; Constantin D. Roșu cal Mosilor, 48. tel 5 44 73; Gh. Dan, cal Grivitei, 183 tel 3­92 12 : Beat. Mihăilescu cal Grivitei 431 tel 348 07 : Farmacia „Sf Maria“ (Gh. Drigus) str Viitorului, 114 tel 2­33 46­­: Dr. A Voitinovici cal. Victoriei 206 : Lucia Constantinescu Dr. Chilie sos. Mihai Bravu 203 : Farmacia Bendorf A­­lexandru cal Moșilor 272 : Gh Paras­­chivescu cal. Dudesti 57 tel 3.01 79­­. Paraschivescu cal Serban Vodă, 81 tel. 3 61 78 . Farmacia „Sf Vasile” Dr Vol- Clanu str 11 Iunie, 23 tel 3 16 62. Dr. L V Ullmann str Dr C Davila 7 teL 3 00 30. Farmacia Moldoveanu Herăs­trău , C Mărgineanu sos Crângasi 62, tel : 5. 02 86 ; Aurora Dragomir C-tinescu sos. Giurgiului. 93 : Tita Săndulescu Dr. Hamar prelung 13 Septembrie. 2. tel. 8 01 35 : Meyer Bernstein prelung Rahovei. 10. tel. 4 06 83 : Farmacia ,Sf. Cruce”. Elena Grossu Băneasa tel. 4 74 32: Farmacia „Colentina” A Th­el­­man Colentina, sos . Ferdinand 8. tel . 57 66 : Valeria Luca Bucureștii Noul : Cristina Micu Popescu, calea Văcărești 299 Chiti CURENTUL pentru COPII si TINERET

Next