Curentul, octombrie 1940 (Anul 13, nr. 4540-4570)
1940-10-01 / nr. 4540
12 (6 pagini) ~'*V. Adunarea eulagiului medicilor Ilfov Cuvântarea d-lui dr. Victor Gomoiu. Problema eliminării evreilor din profesiunea medicală. Sugestii radicale !eri dimineaţă la orele 11 a avut loc deschiderea adunării generale a colegiului medicilor Ilfov sub preşedinţia d-lui dr. Victor Gomoiu. D-sa declarând şedinţa deschisă valabil constituită în baza art. 13 şi 14 din legea colegiului medicilor, dă cuvântul d-lui dr. Samarinean care citeşte raportul secretariatului general al colegiului căruia i se dă cuvenita descărcare. SALUTUL MEDICILOR GERMANI D. docent dir. Idian Stoia, inspector general sanitar technic pentru medicina internă şi medic primar la spitalele Brâncovenesc şi Central, aduce salutul medicilor germani, spunând : Sosind de curând din splendida Germanie, am plăcuta însărcinare din partea d-lui prof. dr. Reiter, president des Reichsgesundheitsamtes, directorul Institutului Kaiserin Friedrich-Hans pentru perfecţionarea medicilor şi înlocuitorul conducătorului colegiului medicilor marelui Reich, din partea prof. dr. Siebeck, preşedintele Soc. medicilor din Berlin, a Generalartz dr. Wenzig, de a transmite din partea medicilor berlinezi salutul lor de prietenie medicilor creştini naţionalişti din România; în plus din partea d-lui dr. Baatz, conducătorul Soc. docenţilor străini, afectuase salutări tuturor prietenilor medici din România. 4. Farmaciile vor fi obligate sft prepare medicamentele numai după reţetele stampilate şi vor putea executa reţete şi dela medicii evrei insă numai pentru bolnavii evrei şi numai pe reţete ştampilate de asociaţia profesională medicală evrească, se va cere la farmacii dovada originei etnice a pacientului. 5. Medicii etnici români sau amani pot îngriji bolnavi evrei. 6. In cazul unei nouă organizări a asigurărilor sociale, să se ţină seama de aceste principii. D. DR. MARIUS CONSTANTINESCU. Nu e de prisos să revenim asupra problemei „Manevici“. Se desprinde o întrebare: de ce a fost înlocuit judecătorul Stratulat şi nu a fost lăsat să judece mai departe chestiunea „Manevrai“. Trebue să se ştie cine a introdus pe evrei în profesiunea noastră medicală; trebue eliminaţi evreii medici şi verificarea diplomelor „Manevici“. D. DR. GOMOIU, după ce s’a in- Cuvântarea d-lui preşedinte dr. Victor Gomoiu Considerând la un loc activitatea trecutului comitet atât pe anul 1939 cât şi pe prima jumătate din anul 1940, în intervalul de 18 luni — dela 1 Ianuarie 1939 şi până la 26 Iunie 1940 — s’au ţinut In total 16 şedinţe. In ce priveşte gestiunea financiară, aceasta trebue să fie prezentată deosebit și anume: de o parte gestiunea pe anul 1939, iar de altă parte, aceea pe 1940. Proectul de lege pe anul 1939 s’a balansat — la venituri și cheltueli — cu suma de 850.000, dar, la venituri s’au încasat numai 331.607 lei, pe când cheltuelile au însumat 688.325 lei şi, de aici a rezultat un deficit de 96.718 lei. întrucât această gestiune nu aparţine actualului comitet, nici nu-mi incumbă vreo lămurire, iar rolul meu este altul decât să o supun votului dvs. In ce priveşte gestiunea anului 1940 — de la 1 Ianuarie până la 26 iunie, lucrurile se schimbă. Nici de acestea nu suntem răspunzători, dar ea ne interesează fiindcă trebue s-o luăm în primire. Printre actele acestei gestiuni există unele care poartă semnătura de aprobare a fostului preşedinte d. prof. dr. Iacobovici, dar d-sa nu recunoaşte unele din ele. De asemenea s’a constatat o sumă încasată de două ori : odată o cont, justificată prin nota provizorie, iar după aceea încasată din nou prin factură integrală De asemenea s’au pus în socoteala colegiului anumite remize pentru sume ce s'au încasat la ghișeu, iar nu prin încasatori. Din cauza aceasta, a fost suspendat din funcţiune secretarul Repeţianu şi s’a instituit o anchetă specială. In altă ordine de idei ţin să arăt că s’a obţinut găzduirea gratuită la aşezămintele Principesa Elena, dela Suzana, de care a beneficiat în vara aceasta un număr însemnat de medici sau familiile lor; s-a obţinut de asemenea o reducere de 50 la sută asupra costului de întreţinere în staţiunile balneare, ca gratuitatea băilor şi scutirea de orice taxe suplimentare. Am obţinut să se dea curs jurnalului întocmit de mine (când eram efor la spitalele civile). Întocmit incă din anul 1921, iar când am fost ministru, am întocmit un decret-lege prin care Eforia Spitalelor a trecut în patrimoniul colegiului medicilor din Ilfov, o suprafaţă de cca. ,55 ha. teren pe Valea Teleajenului. S’a socotit pro forma ca preţ de vânzare câte 5 lei m. p. şi se aşteaptă constituirea unei cooperative de construcţii pentru a se începe lucrările. Până acum s’au înscris 45 membri, iar lista este deschisă oricărui solicitant. Pe de altă parte s’a întocmit legea pentru înfiinţarea casei de pensiuni a medicilor, dar schimbându-se regimul, şi neapucând a fi publicat în Monitorul Oficial, a fost încredinţată ministrului actual, ca să fie pusă în formă necesară. SALARIZAREA MEDICILOR Una din chestiunile cele mai arzătoare — care ne-au preocupat in primul moment — a fost aceea a salarizării medicilor şi am adresat guvernului un raport. Consecvent acestui raport, semnatarul său fiind numit la 6 iulie ministru al sănătăţii, am refuzat să înaintez tabelele de încadrarea personalului acelui minister, înainte de a obţine rectificarea tabelelor de salarizare în favoarea medicilor. Intervenind însă schimbarea de regim, problema salarizării medicilor a rămas in suspensie. A intervenit apoi cunoscutul decret-lege prin care s’a adoptat principiul „un om, un salariu“, — și s’au proectat alte norme de salarizare. Dar, neajunsurile la care ar fi dat loc aplicarea acelui decret c omise de stabilirea minimului de salariu a determinat o revenire asupra acelui principiu şi complectarea sus-menţionatului decret în sensul că, un funcţionar poate ocupa mai multe funcţiuni dacă totalul salariilor nu depăşeşte 30 000 lei lunar. trat in legalitate, vă invit în fiecare Miercuri seară la şedinţele Colegiului pentru a discuta problema evreiască. D. DR. MIRCEA CONSTANTINESCU, conducătorul generaţiei 1922 cere verificarea gestiunii vechiului comitet. D-sa arată, că s’a hotărît, în Colegiu, ca să nu se mai înscrie nici un evreu medic până se ajunge la proporţia 1/13. In cadrul legii noastre, am cerut să ni se arate, de către guvern, cum trebue să facem epuraţia evreilor din Colegiu. D. DR. DAN TEODORESCU, vorbeşte despre motivele care l-au determinat să demisioneze de la Colegiul medicilor. D. DR. DANULESCU CONSTANTIN, vorbeşte şi d-sa despre demisia d-sale din Colegiu. D. DR. JIANU, mulţumeşte cu recunoştinţă d-lui dr. Victor Gomoiu pentru felul cum conduce Cogiul. Elogiază pe M. S. Regele Mihai I şi aduce omagii de recunoştinţă Reginei Mamă Elena. Nu trebue să uităm nici pe Conducătorul Statului Român legionar generalul Antonescu. Un colţ din sală, în timpul şedinţei. Situaţia medicilor evrei O altă chestiune pe care am desbătut-o în sânul Colegiului a fost aceia privitoare la situaţia evreilor medici. Trecutul guvern a dat o lege prin care a îndepărtat din funcţiuni pe evreii din categoria I şi III, recunoscând deplinătate de drepturi celor din categoria II-a. In ce priveşte însă dreptul liberei profesiuni, el a fost recunoscut tuturora, cu excepţia celor din categoria I despre care se spune că vor profesa în limitele jurnalului consiliului de miniştri. Cum însă acel jurnal n’a apărut încă am rugat guvernul să lămurească această latură a problemei. Este bine să dăm guvernului tot sprijinul in aplicarea legilor pe care le concepe, dar să nu-1 provocăm la nici o legiferare pripită. In sfârșit o chestiune delicată este aceea a colegilor cari nu s’au înscris la timp în Colegiu și cari ar urma să piardă libera practică. In legătură cu aceasta, am crezut că singura soluţie ar fi ca adunarea să emită un vot prin care să solicite guvernului un nou decret-lege sau cel puţin o autorizare a ministerului sănătăţii pentru primirea în Colegiu a acestor colegi D. DR. TRIFU face unele observaţiuni în legătură cu raportul d-lui dr. Samarinean. D-sa cere elaborarea unei noui legi a Colegiului medicilor. •’••• ’ ! D. DR. STROESCU vorbeşte despre echivalarea diplomelor din străin pentru stupefiante î.nătate, comisiile pentru echivalarea lor fiind foarte largi în acordarea drepturilor fără să se constate valoarea acestor diplome. Aşa se explică că cei cari au plecat In străinătate la studii odată cu cei cari au început, cursurile in ţară, s’au întors medici mai înainte ca românii să-şi fi terminat cursurile. Medicii veniţi din Rusia şi stabiliţi în ţară n’au putut face dovada studiilor lor decât pe bază de mărturii. D-sa deschide discuţia asupra problemei „Manevici“ arătând că ministerul sănătăţii a dat o dispariţiune prin care medicii lui „Manevici" pot funcţiona până la noui dispoziţiuni iCteşte o serie de nume de dentişti străini veniţi din Siria, Rusia, Turcia, Grecia şi cari au dobândit dreptul de liberă practică peste noapte. O PROPUNERE DE EPURAŢIE D. DR. POPOVICI LUPA, medic primar al spitalului de copii, face următoarele propuneri pentru românizarea corpului medical: 1. Eliminarea tuturor evreilor medici, fără deosebire de categorie, din Colegiul medicilor, învăţământ, funcţiuni publice sau particulare. 2. Până la reglementarea radicală, pe plan politic, a situaţiei evreilor din România, medicii evrei se pot constitui într’o asociaţie profesională provizorie aparte (recunoscută de ministerul sănătăţii); ei vor putea îngriji numai bolnavi evrei, fie în mod particular, fie numai în spitalele şi sanatoriile evreeşti. 3. Toate reţetele medicilor români ,etnici sau amani vor purta ştampila Colegiului (nu numai Regulamentul asistenţei sociale din Capitală In curând se va pune în aplicare noul regulament al asistenţei sociate a municipiului Bucureşti. în principiu, opera de asistenţă se va desfăşura prin colaborarea Instituţiunilor particulare de asistenţă secială cu administraţia, folosind și contribuția particulară. Cum vor fi anunţate preţurile In centrale Obor Pentru reglementarea preţurilor zarzavaturilor în piaţa de engros de la Obor ,s-a hotărît să se instaleze un megafon prin care se va anunţa între orele 1 şi 4 noaptea, la fiecare jumătate de oră, preţurile diferitelor produse. —«so wtoi (t ....* Farmaciile de serviciu Luni 30 Septembrie 1940 A Albini Str C. A. Rosetti 27. Tel 2.78 23; G Ramaşcan, b-dul Albert 137, Tel 4 17 94; Fart» L Popovici, Calea Griviţei 213; Farm Shunda (A Walzer), Piaţa Buzesti 48, TeL 4.2314; Vasile ManolescU (G Mavtomati), Calea Victoriei 169. Tel 3.17 95; Gh. Urseanu (Lucia Costin), B-dul Teke Ionescu 12. Tel. 281 22; Ovidiu Niculeanu (Grombaum), Calea Călărașilor 126. Tel 4.17.32; Elena Enescu Dr Soreni, B-dul Fache Ul. St . Cornel (M. GrOmbaum), Calea Văcăresi 33. TeL 4.34 97 I. Valeriu, Str. 11 Iunie 65. Tel 3.65 94 Mihail Rusu, Şos Giurgiului 9-11, Tel 463 21; Farm. Birmănescu (St Georgescu). Calea Rahovei 50; Farm „Antim". (N Flschman). St. Sf-ţii Apostoli 52, Tel. 3.65.40; Farm Moldoveanu, Herăstrău; Ecaterina Teodorescu Militari, Bd. L Gh Duca 16 Tel 557 93; L Roşeanu, Şos. Crângaşi 49. Alexandrina Barbieru. Calea Dudești 258 Tel. 4 31 35. Gh. Gavriliu (Ana Botez) ,oa Pantelimon 221. TeL 2.13.71- tita Sândulescu Dr Hamat Prelung În Septembrie % Tel, P.01.35, Elena Maximolu, Gipontul ANUL XIII, No. 4540, Marți I Octombrie 1940 1 Un succes fără precedent Săptămâna festivă Vasile Alecsandri la „Teatrul din Sărindar“ Ropote de aplauze răsplătesc ridis de către d-nele Eugenia Pestrălucitele creaţii realizate de d-na Maria Filotti în „Cucoana Kiriţa”, N. Soreami in „Barbu Lăutarul", Ion Manu în „Haimanaua”, C. Lungeanu în „Păpuşarul” faimoasele Cantonele ale marelui poet, precum şi magistrala interpretare a comediei Kir Zuhapovici Mihailescu, Duca Ţăranu şi d-nii H. Polizu şi N. Roman. Orchestra condusă de maestrul Bobescu, decorurile în stilul epocii create de d. Kiriacoff precum și regia d-lui Bunghert desăvârșesc succesul neîntrecut al acestui savuros spectacol. Poetul german Hans Carossa la Bucureşti In cadrul expoziţiei cărţii germane, între 1 şi 10 octombrie, cunos- cutul poet german Hans Carossa oitorul „Jurnalului românesc" va veni la Bucureşti. Cu această ocazie d-sa va ţine o conferinţă la sala Fundaţiei Dalles. Doctor în medicină, doctor în filosofie, Hans Carossa este unul dintre cei mai însemnaţi şi actuali scriitori germani, binecunoscut în România prin jurnalul său din timpul războiului mondial, o pagină de antologie, în literatura europeană. Carosa s-a născut la Tölz, în Bavaria. Are 62 ani şi activează ca medic în mica localitate Seestetten, în apropiere de Passau. Cărţile taie sunt inspirate din viaţa şi activitatea unui medic. Dr. Bürger, Gibn şi Angermann, personagiile sale principale, sunt medici. Fără îndoială medici intr’un înţeles foarte înalt al cuvântului. Oameni cu concepţii largi despre viaţă şi despre moarte. De altfel, această caracteristică deosebeşte „Jurnalul său românesc’’, de celelalte cărţi de război. Carossa e un om excepţional de modest. In maturitatea de gândire şi în puritatea şi simplitatea Umbri sale literare poate fi comparat cu marele Goethe. In 1938, cu ocazia conferinţei sale despre „actualitatea lui Goethe" i s-a decernat medalia „Goethe”. Cărţile lui Carosa sunt sau însemnări, sau confesiuni. Cele mai cunoscute opere ale marelui scriitor german sunt: „Eine Kimdheit" apărută prima dată în 1922 și „Verwandlungen einer Jugend" apărută in 1928. In 1924 a apărut „Jurnalul românesc”. Germania de după răsboiul mondial e tratată cu realism şi optimism în cartea „Doctorul Gion” care a apărut în 1931. Scurt timp după aceasta, a apărut „Führung und Geleit". Una din cărţile sale cele apreciate este „Geheimnisse des reifen Lebens" apărută în 1936, o operă intermediară între roman şi jurnal personal. ’’ ■ Carossa e legat de România prin impresii şi amintiri puternice despre care va vorbi, după cum am spus, in conferinţa pe care o va ţine la București, în seara de 9 octombrie a. c. La lumina rampei Premiera teatrului Alhambra Miercuri seara la teatrul Alhambra are loc premiera operetei „Târgul sărutatului”, compusă de d-nii N. Vlădoianu şi N. Kiriţescu. Această operetă reprezintă un crâmpeiu din viaţa Moţilor. Costumele sunt adiuse din Munţii Apuseni iar muzica e inspirată din folklor. „Rendes-votes la Elisée!“ Un mănunchiu de tineri şi talentaţi actori, grupaţi în compania „Găndăcel‘‘, prezintă la cinema ,, Elysee" spirituala revistă „Rendezvous la Elysee“, a d-lui Nicu Dumitrescu. Intr’un cadru îngrijit, are loc un spectacol foarte amuzant în care hazul spumos şi melodia antrenantă se găsesc în bună tovărăşie. Ansamblul cuprinde elemente de real talent în frunte cu d-nele Tonţi Grigoriu-Ionescu, Irina Luca, Leni Grigoriu, Delani şi d-nii St. Glodaviu, Emil Dinau, Florescu şi Marinescu. Regia: Radu Aadian, dir. tehnică Ion Tic, dir. de scenă D. Nicu Dumitrescu. CA NE AMINTIM DE Arthur Schopenhauer Cete câteva rertifafe ce urmează, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la moartea marelui filclof german, nu pot constitui decât un imbold la ceea ce ar trebui să uimește. Timpurile nu sunt prea favorabile preocupărilor culturale, totuși un gânditor ca Schopenhauer va fi necesar a atrage atenţia lumii culte, in primul rând în patria sa şi apoi la noi, unde a avut atâţia adepţi, printre care se enumeră Şi Mihail Eminescu. Arthur Schopenhauer s’a născut la 22 Februarie 1788 la Danzig, dintr’o familie de negustori bogaţi. Situaţia materială favorabilă i-a permis să-şi petreacă tinereţea vizitând ţările occidentale şi culegându-şi impresii diferite. Acest gen de viaţă şi l-a păstrat aproape tot timpul vieţii deoarece mica Încercare de a ieşi din acest program. Spre a îndeplii funcţiunea de profesor universitar, s’a soldat cu un eşec. O datorie este, ca într’o ori cât de stimară prezentare ce s’ar face lui Schopenhauer, să se lămurească pesimismul său, caracter ce Însoţeşte în primul rând doctrina sa filosofică. O primă fundamentare a pesimismului său se datoreşte, după mărturisirile Sale personale, meditaţiuniilor făcute asupra evenimentelor vieţii sociale, asemenea lui Budha. Este aspectul pesimismului său, studiat şi exploatat, până la banalizarea lui Fundamentarea cea mai serioasă pesimismului său, se datoreşte concepţiei sale filosofice, care are drept punct de plecare - criticismul kantian Immannuel Kant impusese o limită a cunoaşterii, determinată de experienţă. Schopenhauer, dându-şi seama de acest lucru, a tras concluzii triste asupra naturii umane. S-a ridicat contra puterii raţiunii, pe care o constata insuficientă în cunoaşterea deplină, mai ales a „lucrului în sine“ realitatea ultimă a existenţei. In acest cadru, Schopenhauer a recurs la un nou element explificativ şi principiul ultim al lumii — voinţa, pe care o considera forma ultimă a existenţei şi chiar lucru în sine. Voinţa fiind un element subiectiv şi specific omenesc, Schopenhauer a tras concluzia că lumea nu este decât o creaţie a noastră, de unde s-a ajuns la opera sa capitală: „Lumea ca voinţă şi reprezentare“ Arthur Schopenhauer filosof, moralist şi estetician, va merita o atente deosebită și pentru viitor, din partea lumii intelectuale. „Duminica tuturor" A apărut primul număr din „Duminica tuturor“, foaie de îndrumare în viaţă, sub oblăduirea I. P. S. Patriarh Nicodim. Articolul de fond este semmit chiar de I P. S. Patriarh şi se ocupă de nevoia răspândirii tipăriturilor bune şi folositoare. Dealtfel tot cuprinsul revistei este potrivit pentru scopul ce-l urmăresc cu atâta elan şi credinţă cei cari conduc foaia. Redacţiii şi administraţia: str. Câmpineanu 43, Bucureşti vărfi-reviste A apărut. „SPECTACOLUL” seria II-a nr. 1 Săptămânal de artă. Redactor: ION ANESTIN, cu următorul cuprins: „5 minute cu... G. Vracu, Mihai J°ra şi Tudor Muşatescu; „Provincia vrea spectacole” de Victor Ion Popa; Noile stele ale ecranului Italo german „Muzica” de Virgil Gheorgiu “Alecsandri” de Victor Eftimiu; „Intre Generalii şi Sfetnicii lui Pruzia” de Mircea Ştefănescu, „Teatrul” de Ion Anestin, „Ecranul”, de Radu Stanciu. Cabotini şi cabotine: D. Plopeanui a plecat...; Miri şi mari răfuieli Cancanuri; Culise; Noile numiri la Teatrul Naţional şi Operă, „Ovidiu” acum 55 ani; Ilustraţii şi Caricaturi de Victor Ion Popa şi Ion Anestin. Descongestionarea depozitelor comunale Ce se poate vedea in depozitul CoSenlina blice după ce în prealabil va căuta Să dea utilizare unora din obiectele aflate în magazii şi in curţile depozitului. Printre deelzie anterioară a d-lui ces la lucru ii va publica licitaţii puprof. I. Gh. Vântu, primarul Capitalei, direcţinea economatului municipiului a fost autorizată să procedeze la lchidarea ■ materialelor inutilizabile din depozite. Primul depozit care urmează să fie pus unei curăţenii generale, este depozitul comunal Colentina din Str. Maşina de pâine. Situat la una din extremităţile oraşului, depozitul este cunoscut de localnici şi de funcţionarii de resort ai municipiului. Şi totuş, este una din piesele interesante ale administraţiei comunale. Astăzi, magazia este plină de materiale vechi şi în special de obiecte provenite din confiscările cari se făceau comercianţilor ambulanţi din anii trecuţi. Sunt zeci de vagoane de cobiliţe, coşuri de zarzavat, bote pentru lapte, cofe ,apărate de limonada, apoi materiale rămase de la dărâmări uşi, ferestre, marchize, tablă de ■acoperişuri etc. Curăţirea acestui depozit de întreg acest balast inutil nu va fi o operaţie uşoară. Direcţia economatului a pur leierei,mortii Lemnele pentru şcoli, servicii şi funcţionarii municipali In urma intervenţiei d-lui prof I. Gh. Vântu, priaria Capitalei au fost obţinute igoanele necesare aducerei în Cap Sală a lemnelor comandate şi achrate de primăria municipiului pentru servicii şcoli primare, instituţii comunale şi funcţionari Se crede că în scurt timp, categoriile mai sus ar fi aprovizionate cu lemne. MAGAZIN LITERAR ŞI ARTISTIC O CARTE CU ESSEURI DESPRE MUNCA a apărut în vitrina librăriilor cartea „Muncă şi Voe Bună” a d-lui Ştefan Cârstoiu. Cartea cuprinde o serie de studii privitoare la problema organizării timpului liber al muncitorului. Scrisă temeinic şi informat, autorul lămureşte unelechestiuni importante ale acestei probleme. Cităm câteva capitole: Munca nu este o marfă, Organizarea internaţională a timpului liber, spre o doctrină a muncii şi voei bune. Despre educaţia populară Artele populare, Cultura şi timpul liber, Legislaţia asupra salariilor mi-,nimale, etc. Cartea captivează prin bogăţia ideilor,prin stilul viu şi pasionat şi prin sugestiile, pe care le trezeşte în sufletul hititoruîtd. Poate fi de folos oricui se interesează de această problemă şi un îndreptar ideolog pentru cei ce activează în această mişcare sau se bucură de roadele ei „LITERA” este titlul unei reviste cu ţinută occidentală, care apare la Timişoara, sub conducerea poetului Fane George Pajişte. Mai mult ca oricând, aceste tribune de slovă şi gând românesc îşi arată rostul. In clipele grele prin care trece naţia, poeţilor le revine misiunea de a ţine nestinsă flacăra unor astfel de tipărituri, menite să lumineze minţile şi să încălzească toate inimile româneşti. D. Fane George Pajişte ,directorul şi animatorul revistei şi scriitorii grupaţi în jurul d-sale, sunt vrednici de laudă pentru sârguința depusă pe acest tărâm cărturăresc, care acum, mai mult decât oricând, nu trebue lăsat în paragină. SPECTACOLELE CAPITALEI Luni 30 Septembrie 1940 Calendar ORT.: Sf. Martir Grigore, Arhiepisc. Armeniei celei Mări. CAT.: Sf. Ieronim (Gerome). PROT.: Ieronim (Hieronymus), EOR.: 27 Elul 570. MAH.: 27 Şaban 1359. Rom. soarelui 6,13. Ap. soarelui 17,58-Teatre NAŢIONAL (Cal. Victoriei): „Ovidiu“. STUDIO (piaţa Annei): „Piatra din casă“ şi „Harţă Răzăşul“. REGINA MARIA (Spl. Independenţei) : ,,Papa se lnstrueşte“. COMEDIA (Pasaj. Comedia): „Blockhaus“. LIGA CULTURALA (Bd. Schitul Măgureanu): „Avarul“. MUNCA ŞI VOE BUNA (str. Uranus): „D’ale Carnavalului“. Cinematografe ■ ARO: „Primul Bal“, cu Deanna Durbin şi Robert Stock, Jurnal nou, TRIANON (Bd. Elisabeta): „Cleopatra“ cu Claudette Colbert. Jurnal nou: SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Bel- Ami” cu Willy Forst- Jurnal Ufa şi O. N. C. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Cântecul Deşeretului“ şi „Soţul meu conduce ancheta“. CARLTON (B-dul Brătianu): „Crinul Chinei” cu Anna May Wong. CAPITOL: (Bd. Elisabeta): „Furtuna", jurnal şi completare. ROXY (Str. Lipscani): „Balalaica” CU Nelson Eddy şi Ilona Masey BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Diavolii roşii". ARPA: (Bd- Elisabeta) — „Secretul celor 13 mascaţi” seria 1- REGAL: (B-dul Elisabeta) — Diamantele simt periculoase” — Jurnal nou. FEMINA (B-dul Elisabeta): „Traficanţii din Rio” cu Ioan Petrovici. SELECT (Calea Victoriei): „Vorbeşte-mi de dragoste” cu John Boris. ELYSEE (Str. Doamnei) : ,,Sally, Irene şi Mary“ şi „Romanţă“, trupa de reviste „Rendes-vous la Elysee” FORUM, (Ed. Elisabeta): „Sora de noapte“ şi ,,D-l Toper divorţează" FRANKLIN (Ateneu) : „Dincolo de ziduri“ şi „Fugara“. RIALTO (Bid. Carol): „Vulpea argintie“ şi „Măria Magdelaine". SAVOY (Cal. Victoriei): „Vin ploile şi „Tentaţie". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu) Războiul fulger“ şi ,,3 scaune“. NISSA (Intrarea Zalomir) : „Emigranta“ şi „Călăreţii veseli“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi ,,D-na şi d. detectiv” . . VOLTA BUZEŞTI (Buzeşti): „Procesul Măriei Lorfage“ şi „Pantera neagră“. MARCONI (Cal. Griviţei): „D. IH 88 Camarazi de sbor“ şi „Alle Jeanine“ şi trupa de reviste M. Bejan MARNA (Cal. Griviţei): „Rivala“ „Ştrengarul". DIANA (Cal. Griviţei): „Oraşul blestemaţilor“ şi „Andy Hardy milionar“. LIA (Cal. Griviţei): „Apus de glorie” şi Aventurile lui Hockeleber Sin”. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Un înger de fată“. TOMIS (Călăraşi): „Cei patru cavaleri“ şi „Manuela“. MILANO (Călăraşi): „Vreau să-mi înşel bărbatul“ şi „Adevărul îndrăcit“. MIORIŢA (Moşilor): „Procesul Măriei Lariage“ şi „Cântecul eroilor“. GLORIA (Văcăreşti): „Melodia iubirii" şi „Oraşe sub alarmă“. SPLENDID (Moşilor): „Câştigătorul Derbiului” şi „Când femeia spune nu“. IZBANDA (Văcăreşti): „Insula emigranţilor" şi „Nunta cu repetiţii“. AMERICAN (Moşilor): „Paradisul vagabonzilor“ şi „Saltul mortal“. PARIS (Rahovei): „Eu sunt Otto Sebastian“ şi „Războiul fulger“. REX (Dudeşti) : „Fecioarele trăsnite“ şi „Salvatorul vestului". EDISON (Dudeşti): „Spioana" şi „Tarantella". VOLGA (Dorobanţi): „Invitaţie la fericire“ şi „Cruciadele". PACHE (Mătăsari): „Pantera neagră“ şi emopleetări. NERO (Şerban Vodă): „Comoara din Insula Piraţilor“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Fecioarele nebune“ şi „Visuri sdrobite“. CARMEN (Dudeşti): „Călăreţii destinului" şi „Fecioarele de azi". COTROCENI (Cotroceni): „Mezalianţa" şi „Razia“. VERGU (Mihai Bravu): „La capătul pământului” şi „Kentucky”LIZEANU (Lizeanu): „Flăcări în Orizortt“ şi „Secretele mării Roşii” VENUS „Ucigaşul din Oregon“ şi „Ultimatum“. BARCELONA (Măgurele): „Testamentul misterios" şi „8. O. S. Tanger“. PELEŞ (Colentina): „îngeri cu feţa murdare“ şi „Trustul veseliei“. ILEANA (Avrig) : „D. HI 88“ şi „Paris la miezul nopţii*. GRAND (Crângaşi): „Alcatraz“ şi „Aventuriera“. RAHOVA (Rahovei): „S’au cunoscut şi s’au iubit“ şi „Şarlatanul". ODEON (11 iunie) : „Variette“ şi „Foc de arme în Arigon“. AIDA (Rahovei): „Paradisul Îndrăgostiţilor“ şi „Romanţa întunericului". FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Lupul singuratic la Paris” şi „Parada vedetelor“. UNIREA (Filantropia): „Oameni cu aripi“, „Aripi româneşti" şi „îngeri cu feţe murdare". UNIC (Filantropia): „Aventurile lui Hokeieber Sin" şi „Apus de glorie". DICHIU (Romană): ,Aventura" şi „Prietena noastră moartea“. LUCIFER: (Dudeşti) — „Se lasă noaptea" şi „Tigrul din Arizona” Direcţiile cinematografelor sunt rugate a trimite la redacție de urgență schimbările ce au făcut programului. Luni 30 Septembrie 4940 fotrial de Peter Kreuder : Singurătate, Slowfox de Ellington şi Fox de Porter. 20 : Radio-jurnal (IV). 20.15: Recital de pian : d-ra Medeleine Cocorăscu : Sonata appassionata de Beethoven. 20.15: Cuvânt la deschiderea şcolilor de d. profesor Traian Brăileanu, ministrul educaţiei Naţionale, al cultelor şi artelor. 21 . Sforţarea agriculturii române în 1940 de prof. Gh. Ionescu-Siseşti. 21.15 : Figuri de compozitori : George Enescu : (dirijorul, violonistul, compozitorul). I. Cuvânt explicativ. II. Exemplificări muzicale (discuri) ; Concert brandemburghez nr. 2 de Bach (orch. filarmonică dirij. de George Enescu) ; Largo espressivo și Tempo di minuetto de Pugnani (vioară: George Fnescu) ; Raspodia română în la major de George Enescu (arch. simf. din Minneapolis dirij. de Eugen Ormandy); RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 22.00 : Radio-jurnal (V). Sport. 22.20 : Jurnal pentru străinătate în limbile : germană şi italiană. 22.30 : Selecţiuni din Mussorgsky, Ceaikowsky şi Borodin (discuri) . Preludiu din „Khowantchina“ de Mussorrgsky (orch. Halié dirij. de Hamilton Harry) ; Cor din „Boris Godunow“ de Mussorgsky (corul şi orch. Covent Garden dirij. de Vincenzo Bellezza); Piaţa din Limogen şi Catacombele din „Tablourile unei expoziţii“ de Mussorgsky (orch. simf. din Boton dirij de Sergiu Kussewitzky) ; Arie din „Eugen Oneghini“ de Ceaikowsky (voce: Peter Anders) ; Andante din Simfonia nr. 5, de Ceaikowsky (orch. filarm. din Ber,lin) ; Poloneza din „Eugen Oneghin“ de Ceaikowsky (orch. filarm. din Berlin dirij. de Schmitt-Isserstedt) ; In stepele Asiei Centrale de Borodin (orch. Conservatorului dirij. de Philippe Gaubert) ; Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce : Josef Rogacewsky) ; Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor“ de Borodin (corul şi arch. filarm. din Londra dirij. de Thomas Beechman). 23:30: Jurnal pentru străinătate în Selecţiuni de melodii din filmul: „Al- limbile : franceză şi engleză. RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 384,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL DE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45 . Ora dimineţii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00 : Ora. Cota apelor Dunării şi a barei Sulina. INformaţiuni artistice. 13.10 : Muzică populară : I. Taraful ţărănăsc Nelu Busuioc ; II. Mitică Ciuciu-ţambal : 1. Taraful Nelu Busuioc : Horă de nână Ca la Gorj ; Inimă de putregai ; Sârbă ca la nuntă. 2. Mitică Ciuciu (ţambal) : Eu ţi-am jertfit...romanţă şi Doini Oltului ; Pe deasupra casei mele şi Lolită cârciurițărâââă. 3. Tariful Nelu Bucuioc: Jiancalibră ; Ajuhgă-ţi mâhdio, ajuhgă ; Alunalul bătut. 4. Mitică Ciuciu (ţambal)Arii naţionale. 5. Tariful Nelu Bucuioc: Firicel de iarbă neagră ; Sălcioara-horă ; Sârba lui Cărbunaru. 14 : Radio jurnal (II). 14.20 : Cântăreți francezi și spanioli (discuri) ; Arie din „Les Abencerages“ de Cherubini (voce : George Thill) ; Arie din „Tals“ de Massenet (voce: Mirthe Nespoulos) ; Cântec de Duparc (voce : Vanni-Marcoux) ; Vals nr. 15 de Brahms (voce: Michele Greta) ; Cântece populare spaniole (voce : Cristini Maristany) ; Granadinas de, Calleja şi Princessita de Padilla (voce: Tito Schipa). 14.45 : Radio-jurnal Cil). 14.55 : Jurnal culturii. 19.00 : Concepţia CC aducătorului Statului despre Justţie, de prof. Mihail Antonescu, ministrul justiţiei. 19.15 : Muzică .* 1 cameră : Th. Lupu (violoncel) şi Th Rogalski (pian) : Sonată în la mindt de Balman. 19.40 : Peter Kude Cântă muzică uşoară (discuri): Sub castan-fox de Kennedy şi Tango-fox de Hallifax