Curentul, decembrie 1940 (Anul 13, nr. 4601-4629)

1940-12-01 / nr. 4601

r * cw pagini) ir- ­ Rubrmihncă Mici ingeniozităţi Zilele acestea v'aţi mutat iarăşi doamnă , din nou deranj, o nouă cheltuială, iar acum când vă faceţi bilanţul, constataţi că aveţi nevoie de lămpi. La lampa dela dormitor s'au spart două globuri, cea din odaia copiilor sau distrus toată, iar lampa mică de citit a dispărut. Cu mutatul acesta grăbit şi forţat, aţi pierdut destui bani; până când veţi putea cumpăra alte lămpi, cine ştie câte vreme o să treacă şi nici cu becurile fără nici un fel de abât­­jour iar vo­ puteţi rămâne. încercaţi să faceţi dvs. din mate­rialele pe care le aveţi prin casă, sau pe care vi le puteţi procura pe un preţ de nimic mici abat-jour-uri. Procuraţi-vă câţiva metri de sârmă subţire­ şi tare şi formaţi un schelet de abat-jour — sunt preferate ace­lea piramidale sau simple, dreptun­ghiulare, — fiind cele mai puţin complicate reuşesc cel mai mai bine. (Pentru că primele­­ formaţi­­ rom­buri egale ; pentru cele din urmă confecţionaţi 4 dreptunghiuri). Dacă REZEDA. — laşi. — Nu am primit prima scrisoare pe care mi-aţi tri­mes-o, iar aceasta mi-a ajuns abia ieri... rătăcind pe cine ştie unde. Din cele ce-mi scrieţi, văd că sun­teţi gata să faceţi un pas,, pe care s’ar putea să-l regretaţi. Nu ştiu cum să vă cer să nu vă grăbiţi. Recunoa­­ştiţi sigură că nu sunteţi sigură vreţi, luaţi şi o carcasă de gata, dela un magazin de fierărie. Căutaţi prin casă câteva bucăţi de mătase în ton deschis, — poate fi şi de două culori, călcaţi-le bine şi croiţi-le în forma dorită. Prindeţi-le strâns pe scheletul de sârmă. Cu o croşetă festonaţi iar marginele — se vor contura mai bine ; prindeţi acum bucăţile între ele la colţuri. Dacă ştiţi să brodaţi, puteţi face câteva puncte rare, neregulate, pe mătase. Pregătiţi-va un şnur gros şi fixaţi-l la colţurile superioare, ca să-l puteţi prinde de plafon. O lampă mică pentru masă, vă puteţi face dintr-o glastră de flori smălţuită, care să aibă în fund o deschizătură, prin care să puteţi tre­ce firul electric. Trecuţi apoi şi con­­fecţionaţi-i scheletul abat­ jour-ului, ca un trunchi de piramidă Şi ţineţi însă seama că un abat­­jour pentru această lampă, nu va fi niciodată reuşit, dacă proporţiile lui sunt rele Să fie tot atât de înalt cât o glastră, iar jos să aibă un dia­metru de două ori şi jumătate mai larg, de sentimentele lui. Iar lipsa de a­­tenţie momentană are poate alte cau­ze, decât cele pe care le bănuiţi. Aş dori să vă răspund pe larg, aşa că vă rog să-mi daţi adresa dvs. pen­tru a vă putea scrie şi a căuta să vă fi cât de puţin de folos. CLAUDIE Poşta cititoarelor S .5. i» 4 # j O UUuti*ULU4 Sp. Studențesc-Unirea Tricolor, ora 12,45 Rapid-Mica, ora 14,30 Formaţiile definitive ale adversarilor de mâine Duminică, pe arena din Splai, a programat cuplajul Sp. Studenţesc— Unirea Tricolor şi Rapid—Mica. Prima partidă va începe la ora 13,15 iar a doua la ora 14.30. Unirea Tricolor susţine mâine ul­timul său match din actualul tur al campionatului. Oborenii au în Sp. Studenţesc un adversar greu de trecut. In trecutul campionat „Studenţii“ au învins cu 4-0 şi au terminat la egalitate pe arena din faţa gării de Est. După aceste rezultate, se poate da ca învingător Sp. Studenţesc. Numai că, acum, Unirea Tricolor este cea Partida vedetă va fi constituită de întâlnirea dintre F. C. Rapid şi Mica. Fără îndoială superioritatea ca formaţie, aparţine grupării ferovia­re. Nu e mai puţin adevărat însă că „Mica" este o formaţie redutabilă, care oricând poate răsturna calcu- lele. Mâine se va alerga la Şosea, campionatul naţional de cross­country. Pe lângă grupările atletice din Bucureşti, vor participa şi patru reprezentative din provincie. Pe lângă A. A. B., A. S. M. B. I -----­Recent a fost publicată o telegra­mă de la Berlin, în care se anunţa că Max Schmeling, cunoscutul campion de box, german, a părăsit spitalul şi şi-a reluat antrenamentul. O telegramă concisă şi destul de sobră, care nu lasă să se întrevadă nimic din viitoarele proecte ale popu­larului „Maxie", boxeurul care se bucură de reputaţia de a fi cel mai tehnic din Germania. In ciuda alor 34 de ani, pe care Schmeling îi poartă cu destulă mân­drie, actualul campion al Germaniei la toate categoriile, are intenţii pe care mulţi nu vor să le creadă, dar care sunt adevărate. Astfel, perioada de antrenament a lui Schmeling va fi de circa trei luni, în care timp, el va urma un program de lucru bine alcătuit. Ab­ia în Mar­tie Schmeling, după ce se va fi pus la punct cu forma, va susţine un match uşor cu unul din greii Germa­­năzi de mâna a doua, pentru a se a­­comoda cu matchurile publice. A­­ceastă întâlnire va fi organizată în­mai in­formă echipă. Situaţia In cla­sament a oboreni­lor spune suficient. Adversarii şi-au alcătuit forma­ţiile, astfel: UNIREA TRICOLOR: Cristea, Petrescu, Iliescu, Florea, Anghela­­che, Boteanu, Lulu Mihăilescu, Johny Dumitrescu, Sony Nicules­­cu, Paraschiva, Cricitoiu. SP. STUDENŢESC : Mişu Con­stantinescu, Bela, Dumitrescu, Bărbulescu, Constant­inescu Grecu, Popa, Beraru, Mihăilescu, Gică Popescu, Ştefănescu, Manolescu. IEchipele vor alvea următoarele for­maţii : RAPID : Sadowski, Lengheriu, Sli­­văţ, Vintilă, Răşinaru, Mol­dove­anu, Sipoş, Bogdan, Baratky, Dan, Giurcă MICA: Mocuţă, Iancu, Lungu, Pascu, Fusoi, David, Cherăslădean, Marian, Cociuban II, Codreanu, Pop Ghiţă, şi U. D. R., va face deplasarea la Bucureşti în vederea acestei com­petiţii şi o echipă a grupului et­nic german din România. Ea va fi formată din atleţi din Braşov, Sighişoara şi alte oraşe din Ardeal,­tr-unul din oraşele de provincie, unde Schmeling nu a boxat niciodată. După două săptămâni, Max Schme­ling va întâlni pentru campionatul Germanie la toate categoriile, pe cha­­langerul care-i va fi opus oficial, deci va boxa cu cel mai bun boxeur ger­man după el. Şi apoi... In America. Titlul mon­dial la toate categoriile nu a încetat a mai fi un coşmar pentru Schme­ling. Dizplasarea aceasta se va pe­trece prin Aprilie. Max va avea 35 de ani. Va pleca în America, nu cu tinereţea, dar cu o tehnică perfectă, cu o vieaţă sobră, sportivă şi cu un entuziasm, caracteristic celor din pri­ma tinereţe. Orice s’ar spune, proectul lui Max Schmeling este frumos, dar, — să re­cunoaştem, — destul de riscant. Se­riozitatea de când boxeurul german a dat dovadă, ne face însă să-l apro­băm. Să vedem insă cum va fi dus el la îndeplinire, mai ales acum, în actuala conjunctură internaţională. Azi va fi cunoscut oficial, traseul cam­pionatului de cross Astăzi după amiază la ora 8, oficia­lii campionatului naţional de cross, atleţii participanţi şi reprezentanţii presei vor urmări traseul campiona­tului de mâine, făcând astfel cunoş­tinţa, oficial cu traseul probei. Mâine se vor împărţi premiile circuitului Metro­pola Duminecă 1 Decembrie, va avea l­oc împărţirea premiilor cursei de moto­ciclete Metropola, desfăşurată acum o săptămână pe circuitul Jianu. Toţi participanţii sunt invitaţi . veni la orele 18, la casa clubului Me­­tropola de la Herăstrău — captă liniei 32 — unde se va face înmânarea cu­pelor şi medaliilor. Mâine Bodola, Spirinan şi Kovács joacă in echipa Ungariei Le Genova, mâine, selecţionata un­gară întâlneşte naţionala Italiei. Demn de reţinut este faptul că din echipa Ungariei fac parte şi „foştii“ jucători ai naţionalei noas­tre Bodola, Spilman şi Kovács. Zagreb are opt internaţionali în­­ reprezentativă Mâine la Belgrad, se dispută mat­erial interpraşe Belgrad—Zagreb. Za­grebul şi-a alcătuit următoarea e­­chipă: Geoser, Bozovici, Beloşevici, Pukşek, Jazhinşek, Pogacinik, Zimmermancici, Pavlici, Lesnik, Aţa Jifkovici, Matek al a. După cum se vede nu mai puţin de opt internaţionali fac parte din echipa zagrebienilor. Mâine în provincie Divizia Naţională A , programează patru partide echilibrate Penultima etapă a Diviziei Naţio­nale A, programează mâine in pro­vincie, patru matchuri, mai mult sau mai puţin echilibrate. In primul loc trebue situată par­tida de la Timişoara, dintre Ripensia şi Venus. Diferenţa de formă dintre cei doi protagonişti — Venus este cel avantajat — va fi contrabalan­sată de avantajul terenului. Favori­tul nostru este Ripensia. La Arad se vor lupta cele două „Glorii" ale Diviziei A. Gazdele vor Învinge probabil, pe ceferiştii gă- lăţeni. F. C. Craiova se va deplasa la Si­biu, pentru a întâlni pe Universita­tea. Deşi deţin o formă bună craio­­venii pot pleca învinşi de la Sibiu. Intre F. C. Brăila şi F. C. Ploeşti, pe terenul primei echipe, lupta va fi aprigă şi are şanse să se termine la egalitate. Mai înainte de a fi regizor, Corrado Pavolini, a debutat ca poet, drama­turg critic, ziarist şi traducător. Vo­lumul său de versuri cel mai recent („Patria d’Acque") a fost considerat printre cele mai bune şi mai semnifi­cative din ultimii ani; multe din poe­ziile sale au traduse în principalele limbi şi figurează aproape în toate antologiile de poezie modernă italiană A fost unul dintre primii scriitori care a găsit isvor de inspiraţii crea­toare în Mişcarea Fascistă („Elixir di Vita“), („La fede letteraria“). Se ocupă de mult cu critica de artă (importantă o carte a sa asupra picturei moderne: „Cubismo, Futu­­rismo, Espressionismo“ cum şi cri­tică literară teatrală şi cinematogra­fică. A colaborat şi la creearea câ­torva filme. Este autor de­ comedii tipice şi pe drumul acesta s-a a­pro­piat de regia teatrală în ultimii ani, căştigându-şi în scurt timp din loc proeminent. A pus în scenă până acum peste douăzeci de lucrări în proză şi vre­o zece în versuri cu îndrăzneţe inova­ţii, folosindu-se pentru partea vizivă a spectacolului de marea sa expe­rienţă în domeniul artelor plastice. In prezent, este directorul Compa­niei Academiei de Artă Dramatică şi regizor la opera din Roma, la Scala din Milano, şi la Maggio Musicale Florentine (spectacolele lirice de la Flonenţa din luna Mai). Rapid şi Mica şi-au alcătuit formaţiile Grupul etnic german va fi reprezentat la campionatul naţional de cross-country Proecte mari au Schmeling Ta boxa în Aprilie în America Dopa o minuţioasă perioadă de antrenament, Schmeling intenționează să atace titlul lui Joe Louis Figuri reprezentative ale teatrului italian: Corrado Pavolini Importante concursuri cu numeroase premii în bani organizează Curentul literar Amănunte într’unul d­in numerile viitoare C. PAVOLINI Un senzaţional furt în Capitală A fost furată o geantă cu bijuterii în valoare de 6 milioane lei Un furt a cărui îndrăzneală amin­teşte de rarile furturi ce au făcut vâlvă şi de valoarea căruia nu s’a mai petrecut de multă vreme, a fost comis în Capitală. împrejurările în cari s’a petrecut sunt dintre cele mai simple şi nu are nimic din marca marilor lovituri: nici uşe spartă, nici sertare forţate. Reclamantă e d-na Achardt Alice, din strada Sandu Aldea No. 55, parcul Domeniilor. D-sa s’a prezentat circumscripţiei de poliţie respectivă, dând amănun­te asupra modului în care s’a co­mis furtul precum și o listă a obiectelor furate. Valoarea celor furate atinge marea sumă de 6 milioane lei. BRILIANTE, SAFIRE, AUR, PLATINA, PERLE... Iată lista obiectelor furate: — Două coliere de perle ve­ritabile, cu încheeturi de platină cu briliante și safire, valoarea fiecăreia fiind de 120.000 franci francezi. — Un briliant de 7 carate, în­crustat în platină, pătrat. — Un ceas cu brăţară, marcă elveţiană, de platină, încrustat cu 80 briliante de formă elipsoidă. — O broşă antică de aur, cu o placă de platină, deasupra, a­­vând în mijloc o cruce de dia­mante, încrustată cu o perlă ve­ritabilă. Broşa e lucrată stil ba­roc şi are forma dreptunghiu­lară. — Una piesă de 100 fr. fran­cezi, de aur, cu efigia lui Napo­leon al III-lea şi o piesă tur­cească veche, de 10 lire. — Una cutie de platină încrus­nimic ce ar indica o spargere în care hoţul să nu fi ştiut ce pradă îl aş­teaptă. După cum s-a constatat la primele cercetări, hoţul era complet edificat asupra lipsei de acasă a victimei, lo­cul unde erau ascunse bijuteriile şi, mai ales, valoarea lor. tată cu briliante, şi im inel cu un briliant de 3 carate şi două briliante dreptunghiulare. — Una tabacheră de aur ema­ilată cu negru. — Una brichetă de email ver­de. — Un port ţigaret de jad ver­de. — Un port-pudrieră de formă dreptunghiulară din aur masiv şi cu email negru japonez. — Una baretă de platină cu o perlă la mijloc şi încrustată cu 40 briliante. — Un stylo de aur marca „Watterman“ cu trei inele de aur. — Una pudrieră de argint, ro­tundă, cu oglindă. — Mici articole de toaletă, pre­ţioase. — Una iconiţă mică în email, reprezentând pe „Maica Domnu­lui“. — Un port-bon-heur de n-rul 13, aur. S’au mai furat de asemenea câte­va fotografii, tip c.­p„ de o mare ma­re valoare istorică. E vorba de foto­grafii de ale Căpitanului cu dedicaţia Sa personală. Apoi: — O eginarină de 4/6 karate, in­crustată pe margini cu briliante bă­tute in platină. — O sacoşă de piele neagră, cu un toc rezervor de aur, marca „Watter­man“. — Un plafon de cristal, cu capaci­tatea de 200 gr. de voiaj, cu un pahar cu capul de argint şi cu dop tot de argint. Hoţul a avut grije să-şi ia şi un pardesiu bărbătesc, de culoare gris. Briliantele şi toate bijuteriile de mai sus se găseau într-o geantă mare, pe care proprietara o păstra într'un garderob. Cheia dela garderob o păstra asu­pra sa. Hoţul trebue să fie un cunoscător al topografiei locuinţei; deasemenea ştia precis că la ora aceia, stăpâna lo­cuinţei, lipsea de acasă. Dar, ceea ce e mai important, e fap­tul că hoţul ştia precis valoarea cea mare a bijuteriilor, precum şi locul unde erau păstrate. Cercetările continuă şi sunt indicii ,că hoţul va fi in curând identificat şi arestat. —<-xoxoxoxo^oxoxoxox— Sosirea la Constanţa a două vapoare româ­neşti cu produse din Turcia CONSTANŢA 29. — In portul nos­tru au sosit dintre vapoarele româ­neşti, cargoboturile „Alba Iulia“ „Oituz“, ambele încărcate cu produ­se turceşti. „Alba Iulia“ a adus de la Istanbul 400 vagoane cu lână. Pentru trebuinţele U. C. B.-ului, cargobotul „Oituz“ a transportat de la Zunguldac 3.400.000 kgr. cărbunii de pământ şi 340.000 kgr. cocs metalur­gic. citiţi CURENTUL pentru C0PH şi TINERET Cui şi ce s’a furat Curentul ANUL­ XIII, No. 4601, Duminică 1 Decembriet 1046 „Limitele cunoaşterii adevărului în istoriografia modernă" Conferinţa d-lui prof. Uebersberge­r la facultatea de Litere D. prof. Uebersberger de la unniv. din Berlin, marele istoric şi savant ger­man a ţintuit Joi 28 Nov. la facultatea de litere din Bucureşti, a doua con­ferinţă despre „Limitele cunoaşterii adevărului în istoriografia modernă’’. Au asistat foarte mulţi profesori, printre care d-nii P. P. Panaitescu­, rectorul u­niv. din Bucureşti, Vladi­mir Dumitrescu, secretar general la ministerul educaţiei naţionale, culte­lor şi artelor, prof. E. Gamillscheg, directorul inst. german, Mehedinţi, Caracostea, Capidam, Nistor, Manme­­liuc, Cancel, Sauciuc-Săveanu, etc. D. prof. Al. Mami, decanul fac. de litere, salută pe conferenţiar în nu­mele facultăţii, scoţând un relief că ultimii trei profesori germani, oas­peţi ai fac. de litere d-nii Harmlanz, Egger şi Uebersberger, au contribuit câteşi trei la probleme, care intere­sează în special România. Salută tot­odată cordial pe d. prof. Gamillscheg, numit de curând profesor-oaspe la universitatea din Bucureşti. D. prof. Gh. Brătianu prezintă apoi ca profesor de aceiaşi specialitate pe d. Uebersberger, arătând marea va­loare pentru România, a publicaţiilor conferenţiarului. D. Uebersberger începând confe­rinţa aminteşte că în timpul tinere­ţii sale, când mişcarea lui Schoene­­rer premergea în oarecare privinţă mişcarea naţionalistă de astăzi, numai România Jună de la Viena împărtăşea acelaş ideal. Trecând la subiectul conferinţei se ocupă de valoarea actelor diplomatice pentru cercetarea istorică, subliniind momentele importante în judecarea veracităţii lor. A arătat apoi impor­tanţa manuscrisului pentru cercetători şi dificultăţile, ca­re se vor produce în viitor, prin faptul că documentele manuscrise au fost înlăturate de ma­şina de scris. Ca un exemplu intere­sant în această privinţă d-sa a pre­zentat cazul, datând din ultimele zile ale Austro-Ungariei, a cărei prăbuşire a fost grăbită de manifestul împăra­tului Carol dela 17 Oct. 1918 şi al că­rui autor n’a putut fi stabilit până astăzi, deoarece conceptul manifestu­lui există numai scris la maşină. In ceea ce priveşte veracitatea in­ternă a actelor oficiale, conferenţiarul a dat un exemplu luat din protocoa­lele aşa numitei comisii legislative a Caterinei XI. Deasemenea a arătat ce minimă valoare prezintă publicaţiile societăţii istorice ruseşti din Peters­burg, prin faptul că raporturile am­basadorilor străini, au fost supuse în sec. XVIII, unei cenzuri foarte se­vere. A vorbit pe urmă despre valoarea protocoalelor consiliului de miniştri şi despre noua pierdere, pe care cer­cetările istorice au suferit-o prin in­cendiul palatului de justiţie de la Vie­na, întâmplat în ziua de ÎS Iulie 1927. D-sa a terminat observaţiile sale cu o critică a publicaţiilor de acte germane, englezeşti, franceze şi ru­seşti şi a vorbit despre o lucrare pro­prie întitulată : „Politica externă a Austriei şi Ungariei după criza bos­niacă, până la izbucnirea războiului mondial”. Bibliografie : „Biserica şi Mişcarea Legionară“ de pr. Ilie I.Imbrescu, a apărut azi şi se găseşte la Cartea Românească şi la desfacerile legionare de cărţi. Bojdeuca lui Creangă transformată în Muzeu IAŞI, 29. — După cum e şi firesc, in­­aşul nostru se cultivă cu o deo­sebită grijă memoria marelui poves­ti­tor Ion Oneangă. Oraşul în care Creangă şi-a dus traiul lui necăjit, lăsăndu-ne opera nemuritoare, are oameni cu dragoste de trecut, care înţeleg valoarea a tot ce ne-a rămas de la genialul hunvu­­leştean. In primul rând trebuie să cităm ac­tivitatea deosebită a comitetului care se îngrijeşte de bordizuca lui Crean­gă din Ţicău. Acest comitet, în frunte cu d-nii: C. Meissner, preot Cicerone Iordă­chescu şi av. Emil Ceicovschi, a res­taurat bojdeuca fără a-i schimba însă aspectul. Casa a fost consolidată, dar odăile ei joase au rămas aşa cum e­rau pe vremea lui Creangă. Mai mult, animatorul acestei ac­ţiuni, d. Emil Ceicovschi, s'a străduit să transforme bojdeuca într’un mic muzeu, adunând obiectele ce ne a­­mintesc personalitatea lui Creangă. Iată laviţa cu macaturi aduse de la Humuleşti, pe o masă ceaslovul şi ochelarii lui Creangă. Pe pereţi fotografii şi tabloul ma­estrului Băncilă „Eminescu la taifas cu Creangă". O atmosferă in care trăeşte parcă cele descrise de autorul savuroasei „Amintiri". De aici s’au inspirat parcă și doc­torul I. Mironescu, când a dramati zat amintirile, sau d-nii Sandu 3)** leajen și Adrian Pascu, scriind acatt pagini de evocare a lui Creangă. Și tot după exemplul acestui comi­tet o fi pornit harnicul cercetător d. Gh. Ungureanu de la Arhivele Statu­lui, să scotocească hrisoavele, pentru a afla date exacte asupra marelui po­vestitor. Toate la un loc dovedesc străduin­ţele ieştenilor de a face puncte între trecut şi actualitate. Şi acum să revenim la actualitate. Din fericire, c­um câteva săptămâni s’au pus proptele de stejar în spa­tele bojdeu­cei. Astfel că seismul a găsit-o pregă­tită. Deși pământul s’a zguduit bine, boj­deuca a rămas intactă. Afară de aceasta, în ultimul timp s’au făcut amenajări deosebite, ast­fel că bojdeuca poate fi vizitată de oricine. it ."k­mm ION CREANGĂ CALENDAR Sâmbătă 30 Noembrie ORT.: Sf. Ap. Andrei cel dintâi chemat (sec. I). CAT.: Sf. Ap. Andrei (André). PROT.: Andrei (Andreas). EBR.: 29 Marchesvan 5701. MAH. : 29 Seval 1359. Răs. soarelui 7,33. Ap. soarelu 16,36. Expoziţia Kimon Loghi Pictorul Kimon Loghi deschide la Ateneul Român o expoziţie cu ulti­mele sale lucrări. Vernisajul va avea loc Duminică 1 Dec., ora 11-13. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunei Decembrie. De la Societatea „Tineri­mea artistică” Expoziţia anuală a soc. „Tinerimea artistică“ va avea loc de la 8 Fe­bruarie până la 5 Martie 1941 in să­lile Fundaţiei „Dalles“. Membrii societăţii sunt rugaţi să se pregătească din vreme. LA LUMINA RAMPEI Mâine seară la Studio, premiera: „GINERELE D-LUI PREFECT“ Mâine Duminică 1 Decembrie ort., Studio-ul Teatrului Naţional va avea loc premiera comediei de mare amuzament, „GINERELE d-lui PREFECT“, în localizarea şi sub direcţia de scenă a maestrului Paul Gusty, care îşi reia astfel ac­tivitatea artistică, întreruptă o bună bucată de vreme. Rolurile principale sunt susţinu­te de actori dintre cei mai încer­caţi în frunte cu d-nii: Gr. Mărcu­­lescu, A. Pop-Marţian, Niky Ata­­nasiu, C. Rădulescu, N. Cristescu, Al. Stoianovici şi d-nele Nelly Dordea, Nora Peyov, Victoria Mierlescu, Cella Dima, Speranţa Voinescu, etc. Vor urma : „DOI TINERI DIN VERONA“ de Shakespeare si „STAPANUL CASEI“ de Carlo Goldoni. * In ziua de 6 Decembrie crt.,­­Sf. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI si RADIO PE UNDA SCURTA 7.45. Radio-jurnal. EMISIUNEA ÎN­CHINATA JERTFEI CĂPITANULUI PENTRU ÎNVIERE 8.00: Rugăciunea , Cu noi este Dum­nezeu”; „Jertfa Căpitanului pentru în­viere”; Muzică religioasă; „începutul acţiunii Căpitanului”. 9.00: Transmisia Serviciului funebru de la biserica Sf. Iu­a Gorgani. 10.00: Pornirea cortegiului funebru. Nicolae­ se va reprezenta în pre­mieră piesa „ISABELLA, REGINA SPANIEI“, de H. Ortner. Vor urma: „NUNTA LUI FIGA­RO“ de Beaumarchais, „IPHIGE­­NIA“ de Mircea Eliade şi „COME­DIA FANTASMELOR" de Dan Botta. TURNEUL OFICIAL AL TEA­TRULUI NAŢIONAL DIN BU­CUREŞTI Teatrul Naţional din Bucureşti, pleacă în turneu oficial, mâine Duminică 1 Decembrie crt., cu ma­rele său succes, „FEMEIA CEZA­RULUI“, de d. Ion Luca, lucrare onorată cu premiul pentru dramă de 100.000 lei. Cu această ocazie publicul spectator din provincie va putea şi el admira un ansamblu şi o montare care fac cinste primei noastre scene. (Reportaj şi muzică religioasă). 14.30: Transmisia Ceremoniei Reînhu­­mării osemintelor Căpitanului, Nica­­dorilor şi Decemvirilor la Casa Verde. Cântecul legionarilor căzuţi. 19.45: Serviciul de ştiri germane 20.00: Radio-jurnal (II). 20.30: Vasile Iasinschi, ministrul Să­nătăţii şi Ocrotirilor Sociale, . 22.00: Radio-jurnal (III); Reportaj , 22.50: Jurnal pentru­­ străinătate in limbile: germană, italiană, francezi şi engleză. „ZIMBRII DE ARGINT“ este titlul unui roman original ce va apare peste câteva zile şi care va pro­duce o adevărată revoluţie în literatura senzaţională. Situaţiile uluitoare evocate în paginile sale, egalează un neprevăzut cele mai bune lucrări de acest gen ale literaturii mondiale. Este o poveste fascinantă in care IMPOSIBILUL devine POSIBIL şi INEXPLICABILUL, apare şi se conturează treptat sub cea mai clară lumină. )„ZIMBRII DE ARGINT“ oferă o problemă uimitoare pentru orice detectiv amator, pasionându-l de la prima până la ultima pagină. Setea de mister a celui mai pretenţios cititor este complect satisfă­cută, iar logica impecabilă a intrigei, aduce cu sine cea mai neaşteptată dintre soluţii. Cu acest număr excepţional. Colecţia de 15 lei, trecând peste orice sa­crificii, rupe cu tradiţia, dând cititorilor săi un subiect cu totul nou şi foarte atrăgător. Cereţi de aceea pretutindeni. „ZIMBRII DE ARGINT" ^fiU^tamufeuJ^nDW Sâmbătă 30 Noembrie *940

Next