Curentul, decembrie 1940 (Anul 13, nr. 4601-4629)
1940-12-01 / nr. 4601
r * cw pagini) ir- Rubrmihncă Mici ingeniozităţi Zilele acestea v'aţi mutat iarăşi doamnă , din nou deranj, o nouă cheltuială, iar acum când vă faceţi bilanţul, constataţi că aveţi nevoie de lămpi. La lampa dela dormitor s'au spart două globuri, cea din odaia copiilor sau distrus toată, iar lampa mică de citit a dispărut. Cu mutatul acesta grăbit şi forţat, aţi pierdut destui bani; până când veţi putea cumpăra alte lămpi, cine ştie câte vreme o să treacă şi nici cu becurile fără nici un fel de abâtjour iar vo puteţi rămâne. încercaţi să faceţi dvs. din materialele pe care le aveţi prin casă, sau pe care vi le puteţi procura pe un preţ de nimic mici abat-jour-uri. Procuraţi-vă câţiva metri de sârmă subţire şi tare şi formaţi un schelet de abat-jour — sunt preferate acelea piramidale sau simple, dreptunghiulare, — fiind cele mai puţin complicate reuşesc cel mai mai bine. (Pentru că primele formaţi romburi egale ; pentru cele din urmă confecţionaţi 4 dreptunghiuri). Dacă REZEDA. — laşi. — Nu am primit prima scrisoare pe care mi-aţi trimes-o, iar aceasta mi-a ajuns abia ieri... rătăcind pe cine ştie unde. Din cele ce-mi scrieţi, văd că sunteţi gata să faceţi un pas,, pe care s’ar putea să-l regretaţi. Nu ştiu cum să vă cer să nu vă grăbiţi. Recunoaştiţi sigură că nu sunteţi sigură vreţi, luaţi şi o carcasă de gata, dela un magazin de fierărie. Căutaţi prin casă câteva bucăţi de mătase în ton deschis, — poate fi şi de două culori, călcaţi-le bine şi croiţi-le în forma dorită. Prindeţi-le strâns pe scheletul de sârmă. Cu o croşetă festonaţi iar marginele — se vor contura mai bine ; prindeţi acum bucăţile între ele la colţuri. Dacă ştiţi să brodaţi, puteţi face câteva puncte rare, neregulate, pe mătase. Pregătiţi-va un şnur gros şi fixaţi-l la colţurile superioare, ca să-l puteţi prinde de plafon. O lampă mică pentru masă, vă puteţi face dintr-o glastră de flori smălţuită, care să aibă în fund o deschizătură, prin care să puteţi trece firul electric. Trecuţi apoi şi confecţionaţi-i scheletul abat jour-ului, ca un trunchi de piramidă Şi ţineţi însă seama că un abatjour pentru această lampă, nu va fi niciodată reuşit, dacă proporţiile lui sunt rele Să fie tot atât de înalt cât o glastră, iar jos să aibă un diametru de două ori şi jumătate mai larg, de sentimentele lui. Iar lipsa de atenţie momentană are poate alte cauze, decât cele pe care le bănuiţi. Aş dori să vă răspund pe larg, aşa că vă rog să-mi daţi adresa dvs. pentru a vă putea scrie şi a căuta să vă fi cât de puţin de folos. CLAUDIE Poşta cititoarelor S .5. i» 4 # j O UUuti*ULU4 Sp. Studențesc-Unirea Tricolor, ora 12,45 Rapid-Mica, ora 14,30 Formaţiile definitive ale adversarilor de mâine Duminică, pe arena din Splai, a programat cuplajul Sp. Studenţesc— Unirea Tricolor şi Rapid—Mica. Prima partidă va începe la ora 13,15 iar a doua la ora 14.30. Unirea Tricolor susţine mâine ultimul său match din actualul tur al campionatului. Oborenii au în Sp. Studenţesc un adversar greu de trecut. In trecutul campionat „Studenţii“ au învins cu 4-0 şi au terminat la egalitate pe arena din faţa gării de Est. După aceste rezultate, se poate da ca învingător Sp. Studenţesc. Numai că, acum, Unirea Tricolor este cea Partida vedetă va fi constituită de întâlnirea dintre F. C. Rapid şi Mica. Fără îndoială superioritatea ca formaţie, aparţine grupării feroviare. Nu e mai puţin adevărat însă că „Mica" este o formaţie redutabilă, care oricând poate răsturna calcu- lele. Mâine se va alerga la Şosea, campionatul naţional de crosscountry. Pe lângă grupările atletice din Bucureşti, vor participa şi patru reprezentative din provincie. Pe lângă A. A. B., A. S. M. B. I -----Recent a fost publicată o telegramă de la Berlin, în care se anunţa că Max Schmeling, cunoscutul campion de box, german, a părăsit spitalul şi şi-a reluat antrenamentul. O telegramă concisă şi destul de sobră, care nu lasă să se întrevadă nimic din viitoarele proecte ale popularului „Maxie", boxeurul care se bucură de reputaţia de a fi cel mai tehnic din Germania. In ciuda alor 34 de ani, pe care Schmeling îi poartă cu destulă mândrie, actualul campion al Germaniei la toate categoriile, are intenţii pe care mulţi nu vor să le creadă, dar care sunt adevărate. Astfel, perioada de antrenament a lui Schmeling va fi de circa trei luni, în care timp, el va urma un program de lucru bine alcătuit. Abia în Martie Schmeling, după ce se va fi pus la punct cu forma, va susţine un match uşor cu unul din greii Germanăzi de mâna a doua, pentru a se acomoda cu matchurile publice. Această întâlnire va fi organizată înmai informă echipă. Situaţia In clasament a oborenilor spune suficient. Adversarii şi-au alcătuit formaţiile, astfel: UNIREA TRICOLOR: Cristea, Petrescu, Iliescu, Florea, Anghelache, Boteanu, Lulu Mihăilescu, Johny Dumitrescu, Sony Niculescu, Paraschiva, Cricitoiu. SP. STUDENŢESC : Mişu Constantinescu, Bela, Dumitrescu, Bărbulescu, Constantinescu Grecu, Popa, Beraru, Mihăilescu, Gică Popescu, Ştefănescu, Manolescu. IEchipele vor alvea următoarele formaţii : RAPID : Sadowski, Lengheriu, Slivăţ, Vintilă, Răşinaru, Moldoveanu, Sipoş, Bogdan, Baratky, Dan, Giurcă MICA: Mocuţă, Iancu, Lungu, Pascu, Fusoi, David, Cherăslădean, Marian, Cociuban II, Codreanu, Pop Ghiţă, şi U. D. R., va face deplasarea la Bucureşti în vederea acestei competiţii şi o echipă a grupului etnic german din România. Ea va fi formată din atleţi din Braşov, Sighişoara şi alte oraşe din Ardeal,tr-unul din oraşele de provincie, unde Schmeling nu a boxat niciodată. După două săptămâni, Max Schmeling va întâlni pentru campionatul Germanie la toate categoriile, pe chalangerul care-i va fi opus oficial, deci va boxa cu cel mai bun boxeur german după el. Şi apoi... In America. Titlul mondial la toate categoriile nu a încetat a mai fi un coşmar pentru Schmeling. Dizplasarea aceasta se va petrece prin Aprilie. Max va avea 35 de ani. Va pleca în America, nu cu tinereţea, dar cu o tehnică perfectă, cu o vieaţă sobră, sportivă şi cu un entuziasm, caracteristic celor din prima tinereţe. Orice s’ar spune, proectul lui Max Schmeling este frumos, dar, — să recunoaştem, — destul de riscant. Seriozitatea de când boxeurul german a dat dovadă, ne face însă să-l aprobăm. Să vedem insă cum va fi dus el la îndeplinire, mai ales acum, în actuala conjunctură internaţională. Azi va fi cunoscut oficial, traseul campionatului de cross Astăzi după amiază la ora 8, oficialii campionatului naţional de cross, atleţii participanţi şi reprezentanţii presei vor urmări traseul campionatului de mâine, făcând astfel cunoştinţa, oficial cu traseul probei. Mâine se vor împărţi premiile circuitului Metropola Duminecă 1 Decembrie, va avea loc împărţirea premiilor cursei de motociclete Metropola, desfăşurată acum o săptămână pe circuitul Jianu. Toţi participanţii sunt invitaţi . veni la orele 18, la casa clubului Metropola de la Herăstrău — captă liniei 32 — unde se va face înmânarea cupelor şi medaliilor. Mâine Bodola, Spirinan şi Kovács joacă in echipa Ungariei Le Genova, mâine, selecţionata ungară întâlneşte naţionala Italiei. Demn de reţinut este faptul că din echipa Ungariei fac parte şi „foştii“ jucători ai naţionalei noastre Bodola, Spilman şi Kovács. Zagreb are opt internaţionali în reprezentativă Mâine la Belgrad, se dispută material interpraşe Belgrad—Zagreb. Zagrebul şi-a alcătuit următoarea echipă: Geoser, Bozovici, Beloşevici, Pukşek, Jazhinşek, Pogacinik, Zimmermancici, Pavlici, Lesnik, Aţa Jifkovici, Matek al a. După cum se vede nu mai puţin de opt internaţionali fac parte din echipa zagrebienilor. Mâine în provincie Divizia Naţională A , programează patru partide echilibrate Penultima etapă a Diviziei Naţionale A, programează mâine in provincie, patru matchuri, mai mult sau mai puţin echilibrate. In primul loc trebue situată partida de la Timişoara, dintre Ripensia şi Venus. Diferenţa de formă dintre cei doi protagonişti — Venus este cel avantajat — va fi contrabalansată de avantajul terenului. Favoritul nostru este Ripensia. La Arad se vor lupta cele două „Glorii" ale Diviziei A. Gazdele vor Învinge probabil, pe ceferiştii gă- lăţeni. F. C. Craiova se va deplasa la Sibiu, pentru a întâlni pe Universitatea. Deşi deţin o formă bună craiovenii pot pleca învinşi de la Sibiu. Intre F. C. Brăila şi F. C. Ploeşti, pe terenul primei echipe, lupta va fi aprigă şi are şanse să se termine la egalitate. Mai înainte de a fi regizor, Corrado Pavolini, a debutat ca poet, dramaturg critic, ziarist şi traducător. Volumul său de versuri cel mai recent („Patria d’Acque") a fost considerat printre cele mai bune şi mai semnificative din ultimii ani; multe din poeziile sale au traduse în principalele limbi şi figurează aproape în toate antologiile de poezie modernă italiană A fost unul dintre primii scriitori care a găsit isvor de inspiraţii creatoare în Mişcarea Fascistă („Elixir di Vita“), („La fede letteraria“). Se ocupă de mult cu critica de artă (importantă o carte a sa asupra picturei moderne: „Cubismo, Futurismo, Espressionismo“ cum şi critică literară teatrală şi cinematografică. A colaborat şi la creearea câtorva filme. Este autor de comedii tipice şi pe drumul acesta s-a apropiat de regia teatrală în ultimii ani, căştigându-şi în scurt timp din loc proeminent. A pus în scenă până acum peste douăzeci de lucrări în proză şi vreo zece în versuri cu îndrăzneţe inovaţii, folosindu-se pentru partea vizivă a spectacolului de marea sa experienţă în domeniul artelor plastice. In prezent, este directorul Companiei Academiei de Artă Dramatică şi regizor la opera din Roma, la Scala din Milano, şi la Maggio Musicale Florentine (spectacolele lirice de la Flonenţa din luna Mai). Rapid şi Mica şi-au alcătuit formaţiile Grupul etnic german va fi reprezentat la campionatul naţional de cross-country Proecte mari au Schmeling Ta boxa în Aprilie în America Dopa o minuţioasă perioadă de antrenament, Schmeling intenționează să atace titlul lui Joe Louis Figuri reprezentative ale teatrului italian: Corrado Pavolini Importante concursuri cu numeroase premii în bani organizează Curentul literar Amănunte într’unul din numerile viitoare C. PAVOLINI Un senzaţional furt în Capitală A fost furată o geantă cu bijuterii în valoare de 6 milioane lei Un furt a cărui îndrăzneală aminteşte de rarile furturi ce au făcut vâlvă şi de valoarea căruia nu s’a mai petrecut de multă vreme, a fost comis în Capitală. împrejurările în cari s’a petrecut sunt dintre cele mai simple şi nu are nimic din marca marilor lovituri: nici uşe spartă, nici sertare forţate. Reclamantă e d-na Achardt Alice, din strada Sandu Aldea No. 55, parcul Domeniilor. D-sa s’a prezentat circumscripţiei de poliţie respectivă, dând amănunte asupra modului în care s’a comis furtul precum și o listă a obiectelor furate. Valoarea celor furate atinge marea sumă de 6 milioane lei. BRILIANTE, SAFIRE, AUR, PLATINA, PERLE... Iată lista obiectelor furate: — Două coliere de perle veritabile, cu încheeturi de platină cu briliante și safire, valoarea fiecăreia fiind de 120.000 franci francezi. — Un briliant de 7 carate, încrustat în platină, pătrat. — Un ceas cu brăţară, marcă elveţiană, de platină, încrustat cu 80 briliante de formă elipsoidă. — O broşă antică de aur, cu o placă de platină, deasupra, având în mijloc o cruce de diamante, încrustată cu o perlă veritabilă. Broşa e lucrată stil baroc şi are forma dreptunghiulară. — Una piesă de 100 fr. francezi, de aur, cu efigia lui Napoleon al III-lea şi o piesă turcească veche, de 10 lire. — Una cutie de platină încrusnimic ce ar indica o spargere în care hoţul să nu fi ştiut ce pradă îl aşteaptă. După cum s-a constatat la primele cercetări, hoţul era complet edificat asupra lipsei de acasă a victimei, locul unde erau ascunse bijuteriile şi, mai ales, valoarea lor. tată cu briliante, şi im inel cu un briliant de 3 carate şi două briliante dreptunghiulare. — Una tabacheră de aur emailată cu negru. — Una brichetă de email verde. — Un port ţigaret de jad verde. — Un port-pudrieră de formă dreptunghiulară din aur masiv şi cu email negru japonez. — Una baretă de platină cu o perlă la mijloc şi încrustată cu 40 briliante. — Un stylo de aur marca „Watterman“ cu trei inele de aur. — Una pudrieră de argint, rotundă, cu oglindă. — Mici articole de toaletă, preţioase. — Una iconiţă mică în email, reprezentând pe „Maica Domnului“. — Un port-bon-heur de n-rul 13, aur. S’au mai furat de asemenea câteva fotografii, tip c.p„ de o mare mare valoare istorică. E vorba de fotografii de ale Căpitanului cu dedicaţia Sa personală. Apoi: — O eginarină de 4/6 karate, incrustată pe margini cu briliante bătute in platină. — O sacoşă de piele neagră, cu un toc rezervor de aur, marca „Watterman“. — Un plafon de cristal, cu capacitatea de 200 gr. de voiaj, cu un pahar cu capul de argint şi cu dop tot de argint. Hoţul a avut grije să-şi ia şi un pardesiu bărbătesc, de culoare gris. Briliantele şi toate bijuteriile de mai sus se găseau într-o geantă mare, pe care proprietara o păstra într'un garderob. Cheia dela garderob o păstra asupra sa. Hoţul trebue să fie un cunoscător al topografiei locuinţei; deasemenea ştia precis că la ora aceia, stăpâna locuinţei, lipsea de acasă. Dar, ceea ce e mai important, e faptul că hoţul ştia precis valoarea cea mare a bijuteriilor, precum şi locul unde erau păstrate. Cercetările continuă şi sunt indicii ,că hoţul va fi in curând identificat şi arestat. —<-xoxoxoxo^oxoxoxox— Sosirea la Constanţa a două vapoare româneşti cu produse din Turcia CONSTANŢA 29. — In portul nostru au sosit dintre vapoarele româneşti, cargoboturile „Alba Iulia“ „Oituz“, ambele încărcate cu produse turceşti. „Alba Iulia“ a adus de la Istanbul 400 vagoane cu lână. Pentru trebuinţele U. C. B.-ului, cargobotul „Oituz“ a transportat de la Zunguldac 3.400.000 kgr. cărbunii de pământ şi 340.000 kgr. cocs metalurgic. citiţi CURENTUL pentru C0PH şi TINERET Cui şi ce s’a furat Curentul ANUL XIII, No. 4601, Duminică 1 Decembriet 1046 „Limitele cunoaşterii adevărului în istoriografia modernă" Conferinţa d-lui prof. Uebersberger la facultatea de Litere D. prof. Uebersberger de la unniv. din Berlin, marele istoric şi savant german a ţintuit Joi 28 Nov. la facultatea de litere din Bucureşti, a doua conferinţă despre „Limitele cunoaşterii adevărului în istoriografia modernă’’. Au asistat foarte mulţi profesori, printre care d-nii P. P. Panaitescu, rectorul univ. din Bucureşti, Vladimir Dumitrescu, secretar general la ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, prof. E. Gamillscheg, directorul inst. german, Mehedinţi, Caracostea, Capidam, Nistor, Manmeliuc, Cancel, Sauciuc-Săveanu, etc. D. prof. Al. Mami, decanul fac. de litere, salută pe conferenţiar în numele facultăţii, scoţând un relief că ultimii trei profesori germani, oaspeţi ai fac. de litere d-nii Harmlanz, Egger şi Uebersberger, au contribuit câteşi trei la probleme, care interesează în special România. Salută totodată cordial pe d. prof. Gamillscheg, numit de curând profesor-oaspe la universitatea din Bucureşti. D. prof. Gh. Brătianu prezintă apoi ca profesor de aceiaşi specialitate pe d. Uebersberger, arătând marea valoare pentru România, a publicaţiilor conferenţiarului. D. Uebersberger începând conferinţa aminteşte că în timpul tinereţii sale, când mişcarea lui Schoenerer premergea în oarecare privinţă mişcarea naţionalistă de astăzi, numai România Jună de la Viena împărtăşea acelaş ideal. Trecând la subiectul conferinţei se ocupă de valoarea actelor diplomatice pentru cercetarea istorică, subliniind momentele importante în judecarea veracităţii lor. A arătat apoi importanţa manuscrisului pentru cercetători şi dificultăţile, care se vor produce în viitor, prin faptul că documentele manuscrise au fost înlăturate de maşina de scris. Ca un exemplu interesant în această privinţă d-sa a prezentat cazul, datând din ultimele zile ale Austro-Ungariei, a cărei prăbuşire a fost grăbită de manifestul împăratului Carol dela 17 Oct. 1918 şi al cărui autor n’a putut fi stabilit până astăzi, deoarece conceptul manifestului există numai scris la maşină. In ceea ce priveşte veracitatea internă a actelor oficiale, conferenţiarul a dat un exemplu luat din protocoalele aşa numitei comisii legislative a Caterinei XI. Deasemenea a arătat ce minimă valoare prezintă publicaţiile societăţii istorice ruseşti din Petersburg, prin faptul că raporturile ambasadorilor străini, au fost supuse în sec. XVIII, unei cenzuri foarte severe. A vorbit pe urmă despre valoarea protocoalelor consiliului de miniştri şi despre noua pierdere, pe care cercetările istorice au suferit-o prin incendiul palatului de justiţie de la Viena, întâmplat în ziua de ÎS Iulie 1927. D-sa a terminat observaţiile sale cu o critică a publicaţiilor de acte germane, englezeşti, franceze şi ruseşti şi a vorbit despre o lucrare proprie întitulată : „Politica externă a Austriei şi Ungariei după criza bosniacă, până la izbucnirea războiului mondial”. Bibliografie : „Biserica şi Mişcarea Legionară“ de pr. Ilie I.Imbrescu, a apărut azi şi se găseşte la Cartea Românească şi la desfacerile legionare de cărţi. Bojdeuca lui Creangă transformată în Muzeu IAŞI, 29. — După cum e şi firesc, inaşul nostru se cultivă cu o deosebită grijă memoria marelui povestitor Ion Oneangă. Oraşul în care Creangă şi-a dus traiul lui necăjit, lăsăndu-ne opera nemuritoare, are oameni cu dragoste de trecut, care înţeleg valoarea a tot ce ne-a rămas de la genialul hunvuleştean. In primul rând trebuie să cităm activitatea deosebită a comitetului care se îngrijeşte de bordizuca lui Creangă din Ţicău. Acest comitet, în frunte cu d-nii: C. Meissner, preot Cicerone Iordăchescu şi av. Emil Ceicovschi, a restaurat bojdeuca fără a-i schimba însă aspectul. Casa a fost consolidată, dar odăile ei joase au rămas aşa cum erau pe vremea lui Creangă. Mai mult, animatorul acestei acţiuni, d. Emil Ceicovschi, s'a străduit să transforme bojdeuca într’un mic muzeu, adunând obiectele ce ne amintesc personalitatea lui Creangă. Iată laviţa cu macaturi aduse de la Humuleşti, pe o masă ceaslovul şi ochelarii lui Creangă. Pe pereţi fotografii şi tabloul maestrului Băncilă „Eminescu la taifas cu Creangă". O atmosferă in care trăeşte parcă cele descrise de autorul savuroasei „Amintiri". De aici s’au inspirat parcă și doctorul I. Mironescu, când a dramati zat amintirile, sau d-nii Sandu 3)** leajen și Adrian Pascu, scriind acatt pagini de evocare a lui Creangă. Și tot după exemplul acestui comitet o fi pornit harnicul cercetător d. Gh. Ungureanu de la Arhivele Statului, să scotocească hrisoavele, pentru a afla date exacte asupra marelui povestitor. Toate la un loc dovedesc străduinţele ieştenilor de a face puncte între trecut şi actualitate. Şi acum să revenim la actualitate. Din fericire, cum câteva săptămâni s’au pus proptele de stejar în spatele bojdeucei. Astfel că seismul a găsit-o pregătită. Deși pământul s’a zguduit bine, bojdeuca a rămas intactă. Afară de aceasta, în ultimul timp s’au făcut amenajări deosebite, astfel că bojdeuca poate fi vizitată de oricine. it ."kmm ION CREANGĂ CALENDAR Sâmbătă 30 Noembrie ORT.: Sf. Ap. Andrei cel dintâi chemat (sec. I). CAT.: Sf. Ap. Andrei (André). PROT.: Andrei (Andreas). EBR.: 29 Marchesvan 5701. MAH. : 29 Seval 1359. Răs. soarelui 7,33. Ap. soarelu 16,36. Expoziţia Kimon Loghi Pictorul Kimon Loghi deschide la Ateneul Român o expoziţie cu ultimele sale lucrări. Vernisajul va avea loc Duminică 1 Dec., ora 11-13. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunei Decembrie. De la Societatea „Tinerimea artistică” Expoziţia anuală a soc. „Tinerimea artistică“ va avea loc de la 8 Februarie până la 5 Martie 1941 in sălile Fundaţiei „Dalles“. Membrii societăţii sunt rugaţi să se pregătească din vreme. LA LUMINA RAMPEI Mâine seară la Studio, premiera: „GINERELE D-LUI PREFECT“ Mâine Duminică 1 Decembrie ort., Studio-ul Teatrului Naţional va avea loc premiera comediei de mare amuzament, „GINERELE d-lui PREFECT“, în localizarea şi sub direcţia de scenă a maestrului Paul Gusty, care îşi reia astfel activitatea artistică, întreruptă o bună bucată de vreme. Rolurile principale sunt susţinute de actori dintre cei mai încercaţi în frunte cu d-nii: Gr. Mărculescu, A. Pop-Marţian, Niky Atanasiu, C. Rădulescu, N. Cristescu, Al. Stoianovici şi d-nele Nelly Dordea, Nora Peyov, Victoria Mierlescu, Cella Dima, Speranţa Voinescu, etc. Vor urma : „DOI TINERI DIN VERONA“ de Shakespeare si „STAPANUL CASEI“ de Carlo Goldoni. * In ziua de 6 Decembrie crt.,Sf. RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI si RADIO PE UNDA SCURTA 7.45. Radio-jurnal. EMISIUNEA ÎNCHINATA JERTFEI CĂPITANULUI PENTRU ÎNVIERE 8.00: Rugăciunea , Cu noi este Dumnezeu”; „Jertfa Căpitanului pentru înviere”; Muzică religioasă; „începutul acţiunii Căpitanului”. 9.00: Transmisia Serviciului funebru de la biserica Sf. Iua Gorgani. 10.00: Pornirea cortegiului funebru. Nicolae se va reprezenta în premieră piesa „ISABELLA, REGINA SPANIEI“, de H. Ortner. Vor urma: „NUNTA LUI FIGARO“ de Beaumarchais, „IPHIGENIA“ de Mircea Eliade şi „COMEDIA FANTASMELOR" de Dan Botta. TURNEUL OFICIAL AL TEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI Teatrul Naţional din Bucureşti, pleacă în turneu oficial, mâine Duminică 1 Decembrie crt., cu marele său succes, „FEMEIA CEZARULUI“, de d. Ion Luca, lucrare onorată cu premiul pentru dramă de 100.000 lei. Cu această ocazie publicul spectator din provincie va putea şi el admira un ansamblu şi o montare care fac cinste primei noastre scene. (Reportaj şi muzică religioasă). 14.30: Transmisia Ceremoniei Reînhumării osemintelor Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor la Casa Verde. Cântecul legionarilor căzuţi. 19.45: Serviciul de ştiri germane 20.00: Radio-jurnal (II). 20.30: Vasile Iasinschi, ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, . 22.00: Radio-jurnal (III); Reportaj , 22.50: Jurnal pentru străinătate in limbile: germană, italiană, francezi şi engleză. „ZIMBRII DE ARGINT“ este titlul unui roman original ce va apare peste câteva zile şi care va produce o adevărată revoluţie în literatura senzaţională. Situaţiile uluitoare evocate în paginile sale, egalează un neprevăzut cele mai bune lucrări de acest gen ale literaturii mondiale. Este o poveste fascinantă in care IMPOSIBILUL devine POSIBIL şi INEXPLICABILUL, apare şi se conturează treptat sub cea mai clară lumină. )„ZIMBRII DE ARGINT“ oferă o problemă uimitoare pentru orice detectiv amator, pasionându-l de la prima până la ultima pagină. Setea de mister a celui mai pretenţios cititor este complect satisfăcută, iar logica impecabilă a intrigei, aduce cu sine cea mai neaşteptată dintre soluţii. Cu acest număr excepţional. Colecţia de 15 lei, trecând peste orice sacrificii, rupe cu tradiţia, dând cititorilor săi un subiect cu totul nou şi foarte atrăgător. Cereţi de aceea pretutindeni. „ZIMBRII DE ARGINT" ^fiU^tamufeuJ^nDW Sâmbătă 30 Noembrie *940