Curentul, mai 1942 (Anul 15, nr. 5102-5131)

1942-05-01 / nr. 5102

2­­6 fWNjínlf V myeaymmutm w«w»MPiu».i»uwaMHwr ' ■**• MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR DIRECŢIUNEA CREŞTERII ANIMALELOR PUBLICAŢIE Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin Serviciul Arhitecturii va ţine lie­tat­e publică pentru furnizarea a 500.00 bucăţi cărămizi presate de fabrică ne­cesare construcţiilor de la Herghelia" Ruistu-Brăila. Licitaţia se va ţine in conformitate cu L. C. P. Rog. O. C. L. precum şi L. C. P., modificată prin Decretul Lege Nr. 679/941, publicată in M. Of. Nr. 173 din 24/VII/941. Valoarea furniturii va fi cea rezul­tată din ofertele ce se vor prezenta la licitaţie. Ofertele vor fi închise şi­­sigilate şi se vor prezenta in ziua de 11 Mai 1942 ora 12 dimineaţa in camera Nr. 9 din centrala Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Bucureşti, B-dul Carol Nr. 24. Concurenţii sunt obligaţi să ofere executarea furniturii pro bucată trans­portată loco şantier la ,20 km. depăr­tare de gara Făurei. Pentru participarea la licitaţie, ga­ranţia va fi de 5"/» (cinci la sută) din valoarea ofertei, în numerar sau efecte de Stat sau garantate de Stat la pur­tător şi va fi depusă la Casa de De­puneri, prezentârndu-se recipisa în plic separat, odată cu oferta. Se vor avea în vedere respectarea dispoziţiunilor J. C. M. Nr. 1060 publi­­ată în Monitorul Oficial Nr. 55/938 p­rivitor la admisibilitatea concurenţi­lor, J. C. M. Nr. 350 publicată in Mo­nitorul Oficial Nr. 81/932, privitor la fluctuaţia preţurilor în timpul execu­tării contractului şi art. 236 din Codul Penal şi Legea 106 publicată în Moni­torul Oficial Nr. 32 din 7 Februarie 1942 privitor la preţuri şi durata con­tractului. Cadtul de sarctal, condiţiunile gene­rale pentru întreprinderi de Lucrări Publice, L. C. P„ Rog. O. C. L„ pre­cum şi orice dispoziţiuni scrise ale Ministerului de Finanţe, astăzi în vi­goare, fac parte dn această publica­­ţiune. Furnizarea va începe imediat după semnarea contractului şi se va preda în 5 luni de zile, cu o cantitate minimă lun­ară de 100.000—150.000 bucăţi cără­mizi. Consultarea cadtului de sarcini şi orice alte informaţiuni, se pot lua zil­nic de la Serviciul Arhitecturii din Mi­nisterul Agriculturii şi Domeniilor Bu­cureşti B-dul Carol Nr. 24, camera Nr. 10, între, orele 12-13. Director, Dr. Ion Nicolescu Şef de serviciu, Iacob Bogdan Cronica muzicală ----------------- de ROMULUS DI.AMU —-----“ Stagiunea. In curs a permis iubito­rilor muzicii şi admiratorilor marelui Georgge Enescu o verificare Integralii a însuşirilor sale excepţionale. O sporadă de seri dedicate sonatei, pre­­zintând pe violonist acompaniat de toată amabila societate românească a pianului, a portretizat nu numai prodigioasa bogăţie şi experienţă a unei glorioase cariere, dar şi bumna­­graţie de a lăsa­ fiecărui acompania­tor o emoţionantă amintire, şi deci de a­­s­es ca valoarea artistică a lui George Enescu să fie totdeauna sus­ţinută pe un soclu de inimi, pe o fundaţiune a iubirii. Totul reuşeşte mai bine in asemenea condiţiuni. Ar­tistul a­ adâncit şi mai mult această caracteristică a vieţii sale, prin des­chisa casă, luminată de candele, de lângă Biserica Albă, unde el dărueşte amicilor săi nepreţuite momente de artă. După marele ciclu de sonate, maes­trul George Enescu a executat toate quater-urile de Beethoven. E o în­treprindere dificilă, în care nu au reu­şit decât aceia cari şi-au consacrat viaţa întreagă quartet­ului. Totuş, în atmosfera actuală succesul a fost de­săvârşit; omagiul adus de iubire e clocotitor şi fără rezerve. Această admiraţie cuprindea şi constatarea "Că marele nostru solist, plus trei va­loroşi instrumentişti, fac împreună patru, deci quartetele au fost reu­şite, ceea ce dădea omagiilor un sens nu destul de bine­ gândit. In con­cepţia noastră, Enescu nu se adună şi nu se scade. E artistul care a impus orchestrelor şi dirijorilor din toată lumea, şi care n'a avut nevoie de a se supune vreunei discipline colecti­ve. In ambianţa plurală a unui qua­­tuor, solistul nu e tocmai în rolul său pentru că se cer şeaisprezece coarde omogene, iar vioara sa are numai patru. Celelalte douăsprezece — fie­care bide in felul său — cântă altfel decât Enescu. De aceea, ne-am abţi­nut de a aduce jerba noastră de com­plimente unei întreprinderi care nu putea fi decât ceva ce a fost, dar ceea ce Iubirea şi Admiraţia, ele singure, mi puteau constata că e. Insfftrşit, in faza ultimă a stagiu­nii, maestrul a condus orchestra Fi­larmonică, şi aici, din nou, unanimi­tatea criticei şi a publicului s'a afir­mat. Conducerea muzicală a lui Ge­orge Enescu a restituit orchestrei în­crederea în posibilităţile ei, şi a im­pus unei Inteligente şi selective ad­miraţii pe un artist al cărui geniu nu treime pus în funcţie de fanatismul nimănui. Dirijorul Enescu se aseară în aceeaş întrupare a gloriei sale de violonist. Duminică a fost ultimul dintre ceste extraordinare concerte. Progra­mul cuprindea simfonia în sol-mi­ttor, de Mozart; două nocturne pentru orchestră: Nori şi Serbări, de Claude Debussy; şi repeţirea Simfoniei a treia, în Do-major, de Enescu, aşa cum am auzit-o cu două săptămâni în urmă, cu concursul societăţii co­rale Carmen, de sub conducerea d-lui prof. I. Ciu­rescu­. Desigur, interesul se concentra asupra acestei frumoase pagini vaste de muzică, scrisă de George Enescu in anii 1916—1918. La distanţă de 21 ani după prima au­diţie a simfoniei, compozitorul are satisfacţia să constate că intenţiile sale sunt mai bine înţelese, şi că pu­blicul nostru o consideră dintr’un punct de vedere estestic mai înnoit, departe de interpretarea anecdotică la care mai recurg şi astăzi unii prie­teni ai muzicii! Dealtfel, simplul fapt că publicul a cerut repetarea simfo­niei d­in două duminici consecutive, confirmă cordialele raporturi dintre compozitor şi lumea pentru care a creat această incantaţiune, scăldată de noapte şi de linişte, după o clo­cotitoare şi ameţitoare Icoană a vieţii Interioare. Suntem încă departe de acel compozitor care, închis in her­­mat­imul său personal, abţinându-se de la cea mai mică reminiscenţă, în creaţia sa, avea să ne dea mai târ­ziu un Enescu mult deosebit, şi atâta de convins de idealul romantic de a nu semăna cu nimeni. In această artă ale cărei idealuri au fost definitiv proclamate, împrumutat nu numai că nu e interzis, dar este chiar obligator — vezi Bra­hms — într'un an­um­e, sens. Beethoven a găsit ceea ce-i tre­buia în Mozart, iar Bach în Vivaldi. Există şi concepţii osebite de aceasta şi ne aflăm în faţa unui compozitor care într’adevăr şi-a propus să fie şi să ră­mână singur Simfonia a treia afirmă însă binefăcătoare influenţe de tinereţe, toate asimilate, turnate în forme­ de gândire muzicală, şi de simţire atâta de bine exprimate, în­cât la calitatea orchestraţiei, la filo­nul pur al inspiraţiei, se adaugă şi impresia că simfonia va rezista tim­purilor tocmai prin structura ei per­sonală. Compusă numai din trei părţi (moderato, vivace, lento), desemnul metodic răzimându-se mai mult pe instrumentele de coarde (de mare e­­fect), proectează pe un chaotic peisaj de brume şi de flăcări, umbra de in­­crurtaţiuni a somnului şi a visului. Intervenţiile corului, în partea a treia, sunt discrete, tratate ca nişte intervenţii instrumentale: bunul gust al compozitorului le-a voit neversifi­­cate, ca nişte simple melodii celeste vocalice, învăluite, intr'o boare de lună. Succesul public al acestei exe­cuţii valorează cât cea mai preten­ţioasă sentinţă critică. Despre simfonia în sol­ minor, de Mozart, am scris altădată. Ceea ce a­­du­cea programul de aut, mai puţin obicinuit, erau cele două piese mici, de Debussy, pline de coloare, de miş­care şi de originalitate, in care ele­mentul de seducţiune, rafinamentul construcţiei armonice, spontaneitatea şi artificiazitatea fuzionate, pelichro­­mia a ceea ce nu poate fi confundată, constitue la acel­aş timp cauza rezer­velor sufleteşti cu care îl contemplăm totdeauna, pe acest mare Francez care sacrifică materia, pentru a rea­liza forma, şi a cărui personalitate colosală a descurajat atâtea tentati­ve de a concretiza infinitul, după el. Intr'adevăr, şi în cele două bucăţi executate sub conducerea savantă şi delicată a lui George Enescu, (care e format la această şcoală franceză), se poate urmări profunzimea anali­tică, toaleta moleculară a acestei mu­zici care nu e nici categorie feminină, nici caracterizat-masculină, ci e par­fumată şi sterilă ca o poezie de Bau­delaire, sau de Rimbaud, o muzică de filtre şi de pomezi, traversată de somptuos,se viziuni, inocente la chiar păcatul lor neisprăvit. Atomismul acesta liric culminează intr'o aurărie de sunete polifonice care întâlneşte scandarea nereperatir a visului, şi prin asta un ideal de sterilitate se face adorat. Dacă d. George Enescu a ştiut mai bine ca oricine să traducă inefabilul acestor pagini, dându-le forţa lor descriptivă, şi frumuseţea lor liberă care consistă doar din lumină, este pentru că Enescu e stăpân de toate secretele evoluţiei muzicii franceze, de­ la cofetăria muzicală a lui Masse­net, până la simbolismul lui d’Indy. Ceea ce nu a împiedecat ca „Norii" să întreacă mult la expresiv­­ate „Ser­bările“, al căror polen sclipitor pre­tinde instrumente de o rară perfec­ţiune, deci de un sunet somptuos şi pur. Totuş, splendoarea lor vagă, in­distincta lor frumuseţe, ceroarea lor curgătoare ca o lumină, de asfinţit, constitue meritul major al interpre­tării imprimată de Enescu. Distilarea aceea de impresii personale, cu reso­­nanța lor spirituală, şi cu toată infe­­cunda lor strălucire, a fost admira­bil exprimată. In sala Dalles, d. Sandu Albu a re­venit cu un nou program: nu e un elogiu minor. Acest nedreptăţit vio­lonist are bunul-gust să se prezinte totdeauna publicului cu piese care se aud pentru prima oară, şi pentru al căror studiu el jertfeşte chiar şan­sele succesului său personal. Este e­­vident că succesele cele mai sigure revin lucrurilor reauzite. Sunt cele mai puţine in programul său. Un concert de Haydn, la Do-major, un coral, de Slanitz şi o mică piesă de Schubert, Ernst Erlkönig, urmate de Sonata, Primăverii, de Beethoven (fa­­major), cântate cu o superioară tech­­nică, in­trecând cu mut căldura şi Interioritatea ce trebuesc investite in aceste bucăţi, au smuls aprobări en­tuziaste. Am o mare stimă pentru d. Sandu Albu, şi am scris şi altădată cât de mult Îmi place sunetul viorii sale, absolut cea mai bună vioară din câte am auzit la România. Dar cu degajarea aceasta, cu accentul pus pe technica virtuozităţii fără suflet, fără sensibilitate, mi mi pot împăca, şi nici nu voiu obosi de a i-o spune, fiindcă e păcat de atâta euperios­ă energie dirijată doar de Iresponsabile aplauze. Fîesele de Firetti, de Falco­­nî şî de Wîidigeroff­­iu erau la ta­­nul ţintea primei părţi a pregra,mutai. Singură bucata „Menastreis“ de Cr. Debussy a readus recitalul la nivelul lui iniţial. O sală de amici şi de pue­rili lori ai progreselor ce se fac con­tinuu, a răsplătit meritele acestui ar­tist în luptă cu propriul său înger. Recitalul pianistei croate Melitta Lovkovici, din sala Dalles, a reunit o lume oficială care a dat serii un ca­racter propagandistic. Merita tatra­­devăr artista, această cordială primită pentru atâtea calităţi vădite In exe­cutarea programului ca şi pentru ma­gistrala interpretare a sonatei în sî­­rpinor, de Liszt. Cele două sonate de Ccarlatti, lipsit® de h­umorul lor, al reginelor păstorite, dar împodobite de prestigiile unei tehnici pianistice rare, trebuesc socotite ca având un­­ destin comun cu cele două „interme­zzi“, de Brahma, dintre care primul — cântat dur și sonor — e un „Schla­­fiîcd“ un cântec plin de pianissimo, diminutando şi ritardanda, de la înce­put până la sfârşit. Mult mai desă­vârşite au fost desigur interpretările date de d-n­ Melitta Lorkovici ace­lor fragmente de Krnc, şi dansului croat, de Papandopulo. Prin splen­doarea lor pur exterioară au putut valora încă odată Variaţiunile de Brahms, pe o temă de Paganini, şi pagina spaniolă a lui De Falia. De asemenea a fost frumos cântat dan­sul românesc de Sahin Drăgoiu. D-ra Lark­muci are un stil masculin, la pian, de o mare energie, de o su­perbă rotunjime de simet care, în bucăţile de pură virtuozitate, e ete un cel Mai efect. O technică stilizată, dusă foarte departe, trece înaintea tuturor celorlalte calități ale pianis­tei * Carsntus nwm XV, No. 9102, Vineri I HM 1849 V „CURENTUL“ ECONOMIC Inspecţia d-lui director general al C.A.M.-ului, la lisâmât­ţările de tatun Pentru comtrolul pe teren al lucră- măsuri imediate pentru normele rilor de însămânţa­re a tutunului, di­rectorul generali al C. A. M-ului cu ajutoarele sale şi toate organele de control, fac deja începerea campa­niei de însămânţări, întinse inspec­­ţiuni în regiunile de culturi, luând­ desfăşurare­a acestei operaţiuni. Cu această ocazie se dau directive pentru aplicarea decretului lege re­feritor la obligativitatea culturii tu­tunului. 29 Aprilie 1942 Burna este calmă, lipcită de tren­­zacţiuni importante. Cursurile osci­lează In jurul cotaţiunilor din ajun, cu mici şi neînsemnate variaţiuni Târgul de efecte este animat. Cursurile se menţin Ia nivelul pre­ţurilor Inregistarate In şedinţa prece­dentă. Oficial am cotat: ACŢIUNI B-ca Naţională 8775. B-ca Românească 748. Creditul Minier 1190, 85, 90. I. R. D. P. 380, 70, 80. Mica 1120, 15. Letca 1225, 35. Reşiţa 770, 75, 80. Telefoane 1600, 10. RENTE împroprietărire 1922 60, 59*/«, */». înzestrare mari 1934 81'/», •/*. înzestrare mici 1934 711/*. Consolidata 3*/. 1935 42*/«, 5/8, */«. Urb. Buc. 5V» noul 63 1/8, */«. Urb. Buc. 5*/. vechi 40, 40 3/8, V«. Unificată 4V«*/. 58«/* 5/8, */*. Oblig. Jud. 5*/. 73. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI Seri*. Urb. vechi 40—40V« Scria Urb. Buc noul 83'/*—63'/s Scris. Urb. Buc. IOV* 62'/­—63*/« Oblig. Com. Buc. 45—45'/­­ Scris. Com. Buc. 10 V» 54—54'/« acri». Func. Rur. 10V» 70—70'/» Scria Urb. Iași 5 V« 21—21*/« Scris. Urb. Iași 10 Vi 38'/«—39 Rurale preschimbate 80—86'/* Scris. Rur. nepresch. 83—33'/« Bonuri Casa Rurală stamp. 52—511/« Județene 5V» Bonuri de impozite Casa Rurală S. U. B. 2080—2100 Reşiţa 770—780 Nitrogen opt 850—580 Creditul Industrial 980—990 Soc. Naţ. de Gaz Metan 1600—1625 Locuințe Eftine 485—490 Clădirea Românească 1040—1050 Credit Intr. Electrica 340-350 S. A de la Colentina 460-470 Titan, Nadrag, Calan 1840—1860 Vttrometan 690—700 Marile Hoteluri 340—850 Govora Călimăneşti 180—160 Carpatina 1700—1725 Cartea Românească opt 920—930 Creditul Carbonifer 890—900 Nltramonia 2050—2075 ——xoxoxoxo • xoxo*e*e——* Aproape 70 la sută trn fabricile de za­hăr ucrainene funcţionează din nou Ucraina a­­o«* cea mai însemnată furnizoare de zahăr a Uniunii »avia­tice. Mai mult de 60 la sută din pro­ducţia totală de sfeclă de zahăr a fost prelucrată înainte de roshma­­n a­­ceastă regiune. In anul trecut când bolşevicii au fost obligaţi să evacueze Ucraina, ei au încercat prin toate mij­loacele să avarieze sau să distrugă fa­bricile de zahăr. Administraţia civilă germană I­.ifi a renovat in cea mai mare parte a­­ceste fabrici, punându-le din nou in stare de funcţiune, astfel că aproape 70 la sută din fabricile distruse vor putea relua lucrul odată cu noua re­coltă de sfeclă de zahăr. (RDV). RENTE Rente Exproprierii Renta Perpetuă Renta Consolidării SVi Renta înzestrării mari. Renta înzestrării mici Renta Refacerii 5 Vii Renta Impr. Unirii 8V» Renta Impr. Naţional Renta 4'/» C. A M. Renta Unificată 4*/» Renta Unificată 4*/,Vi Renta Reangajaţi 1933 Renta Stabilizare Desvoltare Cons. Londra acord Renta Renta Renta Renta acord. Berlin 4 Vi Paris 4 Vi Renta acord. Paris 5 6/d Renta acord. Berlin 4 V? Vi ASIGURĂRI Dacia România Steaua României Asig. Franco-Români Agricola Fonc. Generala Naţionala Asigurarea Românească Vatra Dornei BĂNCI Banca Naţională B-ca Românească ex. exp. B-ca Românească pui Banca Urbană Banca Vultur Banca Ilfov Banca Albina Sibiu Banca Comercială Română Banca Agricolă Banca de Scont Banca Comerţului Craiova Banca de Credit Român B-ca Comerc. Ital. şi Rom. SOCIETĂŢI Astra Română Creditul Minier Steaua Română Petrolul Românesc Petrolul Românesc pui Concordia Petrol Block I. R. D. P. Prahova Petrol Govora Telefoane Redeventa Mica Mica optate Aur Letea fetea pui Letea S. R D. 73*/«—73*/s 50— 50*/« 52—52'/» W/i—591/» 55—55'/» 42*/«—43 82*/t TIV*—71*/« ai—51*/1 51— 51'/» 51—51*/t 45—45'/»' 83'/«—53'/» 57*/«—58 62V»—628/« 50'/4—51 50V*—51 42'/s—43V« 180—185 610—615 610—620 4)10—420 7900—800 500—510 589— 590 430—440 1825—1850 340—350 520—530 510—520 8900—8950 740—750 720—730 380—370 590— 600 670-680 440-450 380—390 110-115 390—400 280—290 390 -400 350—360 2300—2320 1230—1240 1150—1160 840—850 840—850 1190—1200 370—380 350—360 410 -4?i 380—390 1600—1610 360—370 1900—1920 1140—1150 230—240 1220—1230 1180—1190 1240—1250 4280—4275 Cursori de De la Ministeru! Agricultorii tractorişti pe lângă Prima serie a cursurilor practice de tractorişti a început pe lângă 35 Camere agricole. Aceste cursuri vor ţine 75 zile şi se fac pe teren, concomitent cu desfăşurarea muncilor agricole. Taxarea redusă a produselor petrolifere Ca urmare a intervenţiei minis­terului de Agricultură, ministerul de finanţe a simplificat formele pentru obţinerea autorizaţiilor de cumpărare cu taxe reduse a produ­selor petrolifere pentru maşinile agricole. In consecinţă administraţiile fi-­­nanciare vor elibera autorizaţiile în baza certificatelor date de per­cepţii, fără ca aceste certificate să Utlizarea mijloacelor de muncă mecanică Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor a întocmit din timp o sta­tistică a mijloacelor de muncă me­canică raportate la proprietăţile respective, stabilind astfel numă­rul de zile în care aceste maşini rămân disponibile. Operaţia aceasta înlesneşte apli­carea legii de mobilizare agricolă, care prevede întrebuinţarea aces­tor maşini şi acolo unde lipsesc mijloacele de muncă, mai fi fost supuse rului fiscal. vizei control o- Repunerea un stare de funcţionare a sărăriilor de la Tuzla (Basarabia) Pentru a satisface cererile de sare de mare necesară pescăriilor, fabri­celor de conserve de peşte, băilor medicale etc., C. A. M-ul a repus în funcţiune sărăriile Tuzla din Basa­rabia, care au fost distruse de bol­şevici. Sarea de mare se poate procura de preț tarifar iar lămuriri se pot cere prin Serviciul Vânzărilor C. A. M., Calea Victoriei No. 152. —OXOXOXOX • oxoxoxox---— PIAŢA leiifAilIJIi Şl­­ ALIMENTELOR IA GAlATI GALAŢI, 29. —Piaţa neschimbată. In docuri au sosit 19 vagoane cu oleaginoase şi leguminoase. La Bursă cotează: mazăre victoria 420.000 magazie Galaţi (creşte 10.000 la vagon); mazăre furajeră 285.000 magazie; mazăre verde 400.000 ma­gazie. Prin Bursă nu s’au încheiat tran­­sacţii. In obor au intrat 11 care şi s'a vândut: ovăz 8,50 ; porumb 9,45 ; blujani 18,50; parâng 4*80—6,50; vin alb 60; vin roşu 43—64; rachiu ţă­rănesc 207—247. In halele pescăriilor Statului au sos­t astăzi 6000 kgr. peşte proaspăt din regiunea Tulcea și s’a vândut: scrumbii de Dunăre 57; ciortan 55; ciortan mare 90; somn 60. La BISN­a BRAILA, 29. — Plata calmă. In obor au intrat 84 oare și s’a vândut: orz 8,55—9,27 ; porumb 9 ; mazăre victoria 30—34 ; fasole 18— 20 ; mei 26 ; dughie 24—27. La biroul de vânzare au sosit ea­­tăzi 1200 kgr. peşte, preţurile sunt neschimbate». -----oxoxoxox © oxoxoxox-—» Noul preţ al formu­larelor C. F. R. Direcţiunea comercială C. T. R. face cunoscut că preţul de vânzare al formularelor cărţilor de identitate şi abonamente de toate categoriile a fost unificat şi fixat astfel: 80 lei formula­ruil de cl. I-a , 40 lei formularul de clasa II-a şi 20 lei formularul de clasa vi-a. Cornelul silei Joi 80 Movilie 4912 RADIO ROMANIA 1675 m. 160 Khz. 150 Kw. RADIO­ BUCUREŞTI 864,5 m. 823 Khz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.55—8.00, ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal; Concert de muzică variată (disc.); în­chiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDĂ SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale In limbile rusă şi ucrainiană. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.30: Deschiderea emisiunii. Quartetul de mandoline „Serenada", voce: G. Sabcăzu­an. Victoria-mare de Vasile Dragomirescu; Tango de Pri­măvară de Vasin (voce); Frumoasă castiliană, serenadă spaniolă de Mac­­ciochi; O sole mio-canţonetă napolita­nă de De Curtis (voce); Mauritana­­tango de Ștefănescu, aranjat de Dra­gomirescu; O, Mari de Eduardo din Capua (voce); Trandafirii de Mai, pol­ca de Sartori. 13.00: Orchestra Grifi Ionescu Găină. 13.40: Prezentarea filmului european. 13.50: Știrile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (disc.): Tango de Codevilla: Fox de Ketscher. 14.30: ORA RĂNIŢILOR — Orches­tra simfonică de jazz a Soc. Române de Editură, dir. de Anatol Albin — refrenele vocale: Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu şi duo Liana Petrica Cons­tanta Micu. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.30: Emisiune in limbile rusă si ucrainiană. 17.50: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA @1 RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. • ORA FEMEII —• D-ra Constanta Informaţii. 18.20: Duete vocale: Dra Nella Di­­mitriu şi A. Savagian. Duet din „Re­gina primăverii“, de Gluck; duet din „Cosi fan tutte“, de Mozart; duet din „Regele Ysului"­ de Lalo; duet din „Hănsel şi Gretl“ de Humperdinsk. 18.50: D­reie Nadia Chebap-pian şi Mariana Iarosevici-violoncel: Cassado: Lamento Boabdil (violoncel); Chopin: Nocturna (pian); Fauré: Cântec de lea­găn (violoncel şi pian); De Falia: a) Asturiana (violoncel şi pian); b) Salut maur (violoncel şi pian). RADIO ROMANIA 19.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Corul P. T. T., condus de Gh Nicuiescu; Oaspeţii primăverii, de Gh. Nicuiescu; Vino noapte, de Sticher; Cântec de leagăn, de I Brătianu; Lea­­gănă-te frunzuliţă, de Brediceanu (so­lo­; tenor: N. Vintilescu); Răsunet din Crişana de Vidu (solo sopran: Eugenia Constantinescu); Ce vii bade târzior, de Bena; Hai Ileană, de Muzicescu; Am un leu şi vreau să-i beau de G. Niculescu; Imnul muncii RADIO ROMANIA fii RADM BUCURESTI 19.50: Jurnal în limba turcă. 20.00: Radio-Jurnal. 20.10: Concert de masă (atec­ţi 20.40: UNIVERSITATEA RADIO ) Ciclul: „Secolul de aur al Spaniei1* Al. Popescu-Telega: Arta şi literatura 21.00: Concert simfonic al Orches trei Radio, dir. de Ionel Perieş. 22.00: Radio-Jurnal. Sport 22.20: Continuarea concertului Staate­gie al Orchestrei Radio, dir. de Danul Perlea, Sibelius: Simfonia IV-a. RADIO ROMANIA, RADIO BUCIU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 28.00: Muzică variată uT— 24.00: închiderea emisiunii. Ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti în turneu prin Germania După cum anunţă ziarele germane, ansamblul Teatrului Naţional din Bu­cureşti va întreprinde la începutul lu­­nei iunie un lung turneu în Germania. In cadrul acestui turneu vor fi ju­cate „Hamlet“, „Faust“ şi o dramă românească. Dat fiind că acest turneu este primul pe care-l întreprinde un ansamblu ro­mânesc în Germania, vizita primei scene româneşti este aşteptată cu un viu interes de toate cercurile artistice din Reich. (RDV). Concertul de astăseara Unul dintre cei mai buni violo­nişti români, din generaţia tânără d. GEORGE MANOLIU, va da astă seară, însoţit de d-ra NELLA DU­MITIUU, de la Opera Română, un concert la sala Dalire, (ora 9 seara] Programul cuprinde: sonata în I, major, de Cesar Franck; Rayons d soleil, de Htte; două piese de Fauré două piese de Pugnani; trei liedur de Brahms; Fontaine d’Arethuse, d Szymanowski, Rondo capricios®, de Saint-Saens şi trei lieduri de Rickan Strauss. Delicata alegere a bucăţilor pro­gramului, ca şi calitatea celor de artişti înfăţişează concertul de astă seară printre manifestările de elifi ale stagiunii. Teatru poritru tineret Seminarul experimental de ani dramatică de pe lângă şcoala nor­mală de băieţi şi şcoala normală o fete „Elena Doamna“ din Bucuraşi începe Duminică 3 Mai 1942, ore 10.30 dimineaţa, un ciclu de teatr pentru copii şi tineret. Se va prezenta „Pupăza din teiu (Copilăria lui Ion Creangă), comedi cu cântece în 4 acte de d. Ion Da­mian. 1 La zi MO B U Im Viaţa Individului şi a naţiunii. In căutarea formulei­­te aş exam definitivă, şuiere dela an la om, adânci preia cari. Telul petrece cu o repeziciune uluitoare. Încât intre em­ şi axi, nu se poate găsi simio ase­mănare. In acest val-vârtej de evenimente rămâne pe poziţie numai omul. El este insă o permanenţă numai din punct de vedere fizic. în­colo, sufletul şi concepţia lui se modulează după fiecare împrejurare. De aceea­­ se par de multe ori ca nefireşti întâmplările la cari a parti­cipat ca factor determinant. Şi pentru că trecutul să nu fie dat uitării cu atâta uşurinţă spsin­­du-se astfel prezentul şi de preţioase piese de documentare, scriitorii şi-au luat misiunea plină de răspundere, de a fixa cu toată obe­ctivi­­tatea, in tipare potrivite, viaţa socială şi naţională a unei epoci Este ceea ce a dorit şi isbutit deplin d. Dem. Theodorescu lu ROBUL, un roman de o necontestată valoare literară, un roman de o reală şi chiar brutală zugrăvire a unei decedate societăţi româneşti, pe timpul căreia oameni ca Obogea ajungeau de mai multe ori miniştri, iar fiinţe ca Nicolin, din lumina şi sufletul cărora îşi trăgeau sucul monştrii po­litici, sfârşeau in ghiarele mizeriei şi ale bolilor neiertfioare. Deoparte, stăpânit, Îndrăzneţi şi superficiali, lacomi şi venali, egoişti şi dispre­ţuitori, — şi totuşi mari capacităţi, bogaţi, binevoitori cu cei mici, fiindcă purtau in frunte firma politică a unui partid. De altă parte, robii, timizi şi supuşi, capabili şi harnici, modeşti şi buni,­­ şi totuşi, simpli titraţi, săraci şi slabi, pentru că viaţa l-a lipsit de resortul parveniri. Ei vor , până la moarte, simpl tributari, chiar dacă vor râvni la titluri înalte, la glorie şi la femei inimoase. Oricare din năzuinţele lor vor sluji la Împlinirea năzuinţelor unor stăpâni. Nicolin a scris articole de ziar, dar mare ziarist a ajuns Obogea; Nicolin a lâurit o piesă de teatru, dar autorul ei a trecut Mischianu; Nicolin a iubit-o pe soţia lui Obogea, dar aceasta şi-a găsit fericirea în braţele lui Mischianu. Şi totuşi, între dispreţ şi mizerie, între chinuire şi boală, robul a strălucit până în pragul morţei, ca un diamant aruncat în noroi. D. Dem. Theodorescu a dăruit literaturii o carte de care avea nevoie. La rându-i „Robul" desvălue veninoşilor autori de romane, şi matei mase a cititorlor, din ce în ce mai pretenţioasă, un pătrunzător spirit de observaţie, un plastician desăvârşit şi cu osebire un stilist de înaltă d­ară, calităţi cari au dăltuit in piatra nemuritoare a scrisului, oamenii, obiceiurile, bucuriile şi mizeriile unor vremuri, nu prea Înde­părtate de prezent, însă sortite a reînvia numai în lectura cârile Întocmai ca şl In cazul Iul Balzac, Întocmai ca şi In operele ho Balzac. Dîn toate aceste constatări, se desprinde o constatare şi mul­te punâtoare i­d. Dem. Theodorescu este o prezenţă definitivă In literatura noastră Totuşi nu-l putem scuti de imputarea de a fi intrat în rândul scriitorilor consacraţi cu o Întârziere atât de mare. Aurel Polcovioi

Next