Curentul, iunie 1942 (Anul 15, nr. 5132-5160)
1942-06-01 / nr. 5132
5 CIO pagfyos)' «JUSTIŢIA ARE CUVÂNTUL Arestarea unui funcţionar pentru luare de mită », procuror Ttt. RApeanu , trimis la cabinetul 9 instrucţie cu concluziuni de arestare pe funcţionarul public Gheorghe Cioraci, domiciliat in b-dul Filantropiei 112, învinuit de luare de mMS,. In calitate de funcţionar la CasaAsigurărilor Sociale, fiind detaşat ca agent la încasarea debitelor în ziua de 29 Mai. Gheorghe Nicoriță a fost prins un flagrant delict de către comisarul Ştefan Marin, de la circumscripţia poliţienească Nr. 35, pe cărui încasa 1700 lei de la reclamantul Eduard Ciorban, aismar, pentru ca să-i amâne sau să-i reducă debitul de 10.000 lei pe care acesta îl datora Statului. Furtul dela „Depozitul general de textile" In noaptea die 21-22 Mai, Iacoto Ştefian, domicilaii în calea Călăraşi 21, actualmente dispărut, s’a introdus în depozitul general de textile din str Sf Ion Nou Nr. 11, de unde a furat marfă şi timbre în valoare de 250.000 lei. O parte din marfă a fost depozitată la Verona Damian din str. Labirint 39, aceasta ştiind de provenienţa ei. Furtul fiind descoperit, Jacob Stefan a fost bănuit diin primul moment ca autor. Luându-i-se urme, el n’a putut fi prins, însă majoritate din marfă a fost găsită la tăinuitoarea furtului. S'a dat ordine organelor poliţieneşti, pentru urmărirea şi arestarea hoţului. Tăinuitoarea a fost arestată ori de către cabinetul I. instrucţie. commnic emeuier de catadiare pentru învăţători COMISIA l-a: Şcoala normală de băieţi Bucureşti. Preşedinte: I. Gh. Bratu, inspector general pedagogic. Membri : I. Ionaşcu, şc. norm. b. Buc. Istorie. T. Păunescu-Ulmu, şc. norm. b. Buc. română. P. Grigorcea, şc. norm. b Buc. Geografie. I. estricu, şc. norm. b. şt. naturale. C. Boibănescu, şc. norm. b. Buc. Matematici M. Ghilerdea, şc. norm. b. Buc. Pedagogie. COMISIA II-a. Şcoala normală de fete „Elena Doamna” Bucureşti şi şcoala normală de conducătoare „Pia Brătianu” Buc. Preşedinte : Victoria Georgescu Tistu, insp. grafă pedagogic. Membri : Ed. Monroe, şc. norm. f. Buc. Matematici A. Baiculescu, şc. norm. cond. Buc. română. A. lonescu, şc. norm f. Buc., istorie. O. Săndulescu, şc. norm. f. Buc., geografie. M. Atanasiu, şc. norm. cond., şt. naturale. Dr. Olga Cristian, şc. norm. condigienă si puericultura. COMISIA IlI-a. Şcoala normală de fete Măgurele Ilfov. Preşedintă : Maria Rodos, şc. norm. f. Măgurele. Membri: E. Utrătescu, şc. norm. f. Măg. istorie. C. Niculiţa, şc. norm. f. Măg., istorie. Ana Stanică, şc. norm. f. Măg., geografie. Tiberia Fodor, şi norm. f. Măg., şt. nat. Maria Mehtupciu, şc. norm. f. Măg., matematici. Xenia Nicolau, şc. norm. f. Măg., pedagogie. COMISIA IV-a. Şcoala normală de băieţi Câmpulung-Muscel. Preşedinte : Patrulea Ilie, director şc. norm. b. Câmpulung, pedagogie. Membri : Alexndru Ionel, şc. norm. b. Ciung, 1. română. I. Bâtea, lie. b. Ciung., istorie şi geografie. Al Bera, lie. b. Ciung., şt. naturale. Gh. If. Mitu, şc. norm. b. Ciung., matematici. COMISIA V-a. Şcoala normală de fete din Ploeşti. Preşedinte : Zoe Teoharii insp. generală, pedagogie. Membri: Florica Dascălu, sc. norm. f. Ploieşti, matematici. Ana Cavadia, sc. norm. f. Ploeşti, 1. română. Maria Patriciu, sc. norm. f. Ploeşti, istorie. Maria Negreanu, sc. norm. f. Ploeşti, geografie. Aurelia Vasiliu, 11c. f. Ploeşti, şt. naturale. Blanche Ianculescu, sc. norm. Ploeşti, pedagogie. COMISIA Vl-a. Şcoala normală de băieţi şi fete din Buzău. Preşedinte : D. Teodosiu, inspector general, pedagogie. Membri : Alexandrina Maxim, şc. norm. f. Buzău, geografie. Angela Mihaa, şc. norm. f. Buzău, şt. naturale. Vasile Maciu, şc. norm. b. Buzău, istorie. Emil Palade, sc. norm. b. Buzău, pedagogie. Al. Anghelache, sc. norm. b. Buzău, matematici. Maria Bordea, sc. norm. f. Buzău, 1. română. COMISIA VII. Şcoalele normale de băeieţi şi fete din Craiova. Preşedinte: I. Popescu-Teiuşan sc. norm. b. Craiova, pedagogie. Membri : Die Ioan, şc. norm. b. Craiova, 1. română. C. Costescu, şc. norm. b. Craiova, istorie. Eugen Niculescu, sc. norm. b. Craiova, geografie. Eliza Raicovici, sc. norm. f. Craiova, pedagogie. Leontina Mihalca, sc. norm. f. Craiova, matematici. Ana Fartenie, şc. norm. f. Craiova, şt. naturale. COMISIA VIII Şcoala normală de fete din Piteşti. Preşedintă : Sevasta Stavrache, şc. norm. f. Piteşti, şt. naturale. Membri : Elena Ionescu, ş.c. norm. f. Piteşti, 1. română. Elena Turcin, şc. norm. f. Piteşti, istorie. C. Provian, şc. norm. f. Piteşti, geografie. N. Vermeşanu, sc. norm. f. Piteşti, matematici. M. Dudanov, sc. norm. I. Piteşti, pedagogie. COMISIA IX. Şcoala normală de băieţi Tg. Jiu. Preşedinte : C. Dănău, inspector general pedagogie. Membri : T Ciocănescu, sc. norm b. Tg. Jiu. geografie. Petre Panaitiu, sc. norm. b. Tg. Jiu 1. română I Manolescu, sc. norm. b. Tg. Jiu istorie. St. Petrescu, sc. norm. b Tg. Jiu, şt. naturale. E. Crăciunescu, sc. norm. b. Tg. Jiu, matematici. COMISIA X-a. Şcoala normală de băieţi din Arad. Preşedinte : Caius Lepa, director şc. norm. b. Arad, geografie. Membri : Damaschin Ioanovici, şc. norm. b. Arad, 1. română. C. Rudneanu, şc. norm b. Arad, şt. naturale. Carol Weszmiek, şc. norm. b. Arad. matematici. Gh. Atanasiu, şc. norm. b. Arad. pedagogie. COMISIA XI. Şcoalele normale de băieţi din Timişoara şi din Caransebeş şi şcoala normală de feti din Lugoj. Preşedinte: T. Vojdea, inspector general pedagogie. Membri: Ştefan Petrescu, şc. norm. b. Timişoara, 1. rom. D. Săvoiu, şc. norm. b. Caransebeş, istorie. Gh. Buzulică, şc. norm. b. Timişoara, geografie Al. Buţiu, şcoala norm. b. Caransebeş şi. naturale. Elena Bindea, şc. norm fete. Lugoj, matematici. Jeana Piţu, şc. norm. f. Lugoj, pedagogie. COMISIA XII. Şcoala normală de conducătoare din Beiuş Preşedinte: Gh. Bota, fost insp. general, pedagogie. Membri: Traian Mager, şc. norm. b. Arad. 1. română. Victoria Dobrea, lie. fete Arad, istorie. Maria Maghetiu, lie. f Arad, geografie. Adela Negrescu lie. fete Timişoara, şt., naturale. Maria Grigorescu, şc norm. Beiuş, pedagogie. Dr. Ana Frimu-Cosma, şc. norm. b. igienă şi puericultura. COMISIA XIII. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Blaj- Preşedinte: P. Megieşanu, şc. norm. b. Blaj, pedagogie. Membri: Dionisie Popa Mărgineni, şc. norm. b. Blaj, 1. română. Mihali Sempromiu, şc. norm. b. Blaj, istorie. Isadia Cristian, şc. norm. b. Blaj, şt. anturale. Aurel Rusu, sc. norm. b. Blaj, matematici. Virginia Puia, şc. norm. f. Blaj, pedagogie. Otilia Gael, şc. norm. fete Blaj, geografie. COMISIA XIV. Şcoala normală de băieţi din Deva. Preşedinte: Petre Apolzan, insp. g-ral, pedagogie. Membri: Ion Bucur, sc. norm. b. Deva, 1. română. Gheorghe Ghinea, sc. norm. b. Deva, istorie. I. Constantinescu, şc. norm. b. Deva, geografie. V. Solomon, şc. norm. b. Deva, şt. naturale. Ion Mărgineanu, lic. b. Deva, matematici. I. Stoica, şc. norm. b. Deva, pedagogie.COMISIA XV. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Sibiu. Preşedinte: I. Sandu, şc. norm. b. Sibiu, istorie. Membri : Dr. Lucian Bologa, şc. norm. b. Sibiu, pedagogie. Aurel Nanu, şc. norm. fete Sibiu, matern. Carina Lungociu ,şc. norm. f. Sibiu, 1. rom. Maria Pleşiu, şc. norm. f. Sibiu, şt. naturale. COMISIA XVI-a. Şcoala normală de băieţi din Iaşi- Preşedinte: D. Coţoranu, şc. norm. b. Iaşi, pedagogie. Membrii: I. Stoian, şc. norm. b. Iaşi, română. V. Popescu, şc. norm. b. Iaşi, istorie. A. Mesrobeanu, şc. norm. b. Iaşi, geografie. Const. Oiescu, sc. norm. b. Iaşi, şt. naturale. M. Gârniţeanu, şc. norm. b. Iaşi, matematici. COMISIA XVII-a. Şcoalele normale de fete şi conducătoare din Iaşi. Preşedintă: Lucia Costin, inspectoare generală, pedagogie. Membri: Speranţa Pascu, sc. norm, fete Iaşi, 1. română. Mat Tudoran, şc. norm. cond. Iaşi, geografie. Nina Grijbovschi, şc. norm. 1 Iaşi, st. naturale. Val. Ungureanu, şc. norm, fete Iaşi, matematica. Hareta Jerghiuţă, şc. norm. conf. Iaşi, istorie. Dr. Zamfira Căruntu, şc. norm. cond. Iaşi, igienă şi puericultură. COMISIA XVIII-a. Şcoalele normale de băieţi şi fete din P. Neamţ Preşedinte: C. Comicescu, inspector general, pedagogie. Membri: Popescu, şc. norm. b. I. română I. Luniceanu, sc. norm. b. P. Neamţ, istorie. Gr. Capşa, sc. norm. b. P. Neamţ matematici. Lucia Stratilescu, sc norm. f. P. Neamţ, şt. naturale. Cleopatra Dobre, sc. norm. fete P. Neamţ, geografie. Virgil Dobrescu, sc. norm. b. P. Neamţ, pedagogie. COMISIA XIX. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Bacău. Preşedinte : N. Creţu, fost inspector general, pedagogie. Membri: A. Olinic, sc. norm. b. Bacău. 1. română. Gr. Ungureanu, şc. norm. b. Bacău, şt. naturale. Iulia Nemeşiu, sc. norm. f. Bacău. Istorie. Zoe Juncu, şc. norm. fete Bacău, geografie. Maria Tamberu, sc. norm. f. Bacău, matematici. COMISIA XX Şcoala normală de băieţi din Galaţi. Preşedinte: P. Todicescu, insp. g-ral, pedag. Membri: G. Bujoreanu, sc. norm. b. Galaţi 1. rom. D Stăhiescu, lic. b. Galaţi istorie. M. Gheorghiu, sc. norm. b. Galaţi geografie. Gh. Olaru, şc. norm. b. Galaţi, st. naturale. C. Popovici, sc. norm. b. Galaţi matematici. COMISIA XXI-a. Şcoala normală de fete din Brăila. Preşedintă: Ecaterina Duţulescu, insp. pedag. Membri : Maria Negrea, şc. norm. f. Brăila ist. Maria Vic ot.lie. f. Brăila si naturale. Afrodita Hainăroşie, şc. norm. f. Brăila geografie Maria D-t.rescu, şc. norm. f. Brăila 1. rom. Victoria Tăraş, şc. norm. f. Brăila matematici. COMISIA XXII. Şcoalele normale de băieţi şi fete Cernăuţi. Preşedinte: N. C. Enescu, insp. gen. pedag. Membrii: Ipolit Tarnavschi şc. norm. b. Cernăuţi , rom. Alois Grigorovici şc. norm. b. Cernăuţi istorie. Aurel Pop. sc. norm. b. Cernăuţi matematici. Lucia Vasiliu, şc. norm. f. Cernăuţi geografie. Victoria Popovici. şc. norm. f. Cernăuţi st. naturale. COMISIA XXIII. Şcoala normală de băieţi din Şendriceni. Preşedinte: C. N. Iancu, sc. norm. b. Sendriceni 1. rom. Membrii: Laur Gârbu, sc. norm. b. Sendriceni istorie. V. Ţigănescu, sc. norm. b. Sendriceni geogragie. N. Ştefan, 11c. b. Dorohoi st. nat P. Diaconu, lie. b. Cernăuţi matern. I. Galiţa, sc. norm. b. Sendriceni pedagogie. COMISIA XXIV. Şcoala normală de băieţi şi fete şi şcoala normală de conducătoare din Chişinău. Preşedinte : C. Cumpătă, insp. g-ral, pedag. Membrii: N. Ursulescu, şc. norm. b. Chişinău 1. rom. S. Patraş, şc. norm. b. Chişinău şi nat. A. Cucculescu, şc. norm. f. Chişinău geografie. Elisabeta Isanos, şc norm. I. Chişinău, igienă şi puericultura. S. Dăscălescu, seminarul teologic Chişinău, istorie. V. Vasilescu, şc. norm. cond. Chişinău, matern. COMISIA XXV. Şcoala normală de băieţi din Bârlad. Preşedinte: C. Asiminei, insp. g-ral, pedag. Membrii: V. Apostoleanu, sc. norm. b. Bârlad, geografie. Gh. Tomescu, sc. norm. b. Bârlad, 1. rom. C. Preda, sc. norm. b. Bârlad, ist. M. Gaiu, sc. norm. b. Bârlad, matern. Lelia Prodan, lie. com. b. Bârlad. si naturale. ABECEDAR LATIN Vaara shocsomatâ a Cuvintelor şi moartea lor Piardarile de cuvinte din limba unui popor pot da uneori indicaţiuni preţioase cu privire la istoria lui. Să examinăm, de pildă, terminologia noastră relativă la peşti şi la pescuit. Afară de termenul generic peşte — şi derivatele lui : pescar, pescos, a pescuit absolut niciunul din cuvintele CU care se denumeau diferitele specii de peşti la Romani, nu s'a păstrat în limba română. Nu vorbim de numiri ca porcuşor, fusar, albişoară, echiană, etc., care sunt derivate târzii şi sinonime cu alte numiri de origine străină. Faptul acesta, de a cărui importanţă, cred, nu se va îndoi nimeni, n'a fost totuşi relevat de istoricii noştri. Şi cu toate acestea, Romanii, atât cei înstăriţi, cât şi săracii, se hrăneau cu peşte şi ştiau, desigur, să distrngă o specie de alta. Pliniu (Natur, hist. IX, 16) pomeneşte de 74 de feluri de peşti, afară de crustacee, al căror număr se ridica la 30, după cunoştinţa lui. .Ce e dreptul, nu toate numirile înşirate de Pliniu erau cunoscute de popor, dar o bună parte s'a păstrat la mai toate popoarele romanice din Occident. Ceva mai mult. Nicio unealtă de pescuit nu poartă un nume de origine latină Se poate conchide oare de aci că Romanii din Peninsula balcanică n'au pescuit niciodată? Nu, de sigur. Stabilindu-se însă în locuri muntoase, departe de mare, departe de Dunăre (al cărui nume Danubius sau liter l-au uitat cu timpul), departe de gurile sau de cursul unui râu mai mare, ocupându-se aproape numai cu creşterea oilor, ceea ce-i silea de multe ori să se mute din loc în loc spre a căuta păşuni mai îmbelşugate, au neglijat într'atât această activitate. Încât au uitat, cu timpul, toată terminologia privitoare la peşti şi pescuit. Abia mai târziu, când viaţa Românului a devenit cu totul sedentară, a făcut din nou cunoştinţă cu termenii care se aplicau la diferitele specii de peşti sau la diversele unelte întrebuinţate la pescuit, dar aceşti termeni nu mai erau de origine latină ci mai toţi de obârşie slavă, căci Slavi erau aceia pe cari i-a cunoscut în părţile de Isues. Un fapt analog a fost constatat de filologul-etnograf Schrader cu privire la popoarele indo-europene, la care numirile relative la peşti şi pescuit n'au o origine comună. A dedus de aci că : „Indo-europenii, fiind pe vremea unităţii culturale între Europeni şi Arieni mai ales un popor de păstori, nu cunoşteau pescuitul şi nu se hrăneau cu peşte". Ce învăţătură putem trage din această constatare a pierderii întregului patrimoniu de cuvinte latine privitoare la peşti şi pescuit? Credem că suntem îndreptăţiţi să stabilim următorul principiu Câr d în sfera de activitate a unu popor se constată dispariţia din graiu, nu a unuia sau a câtorva termeni din limba primitivă, strămoşească ci aproape a tuturor termenilor referitoare la noţiunile cuprinse în această sferă, nu ne e permis să afirmăm că simpla întâmplare sau unele împrejurări de ordin secundar au contribuit la înlocuirea cuvintelor străvechi cu termeni împrumutaţi din limbile altor popoare. Ni se impune să formulăm ipoteza că toată această activitte trebue să fi fost, în mare parte, părăsită la un moment dat, sau încetul cu încetul, şi numai după tăcere de vreme îndelungată, prin schimbarea felului de viaţă anterior, se va fi revenit la îndeletnicirea sau industria uitată. Şi atunci, toată terminologia privitoare la această îndeletnicire, Care apărea de aastă dată ca o noţiune nouă pentru dânsul, a fost adoptată de el în întregime de 13 alte neamuri, în acelaşi timp cu nafiur,fie ce ea reprezenta. 3. E un adevăr recunoscut de mult de sociologi şi de etnografi că orice civilizaţie presUpune o stare anterioară incultă prin care a trecut, pe rând, omenirea întreagă. Vom cita un singur exemplu caracteristic, schiţând locuinţa coloniştilor, aşa cum trebue să fi ajuns, după trecere de câtăva vreme, în mijlocul populaţiunii autohtone. Casa (lat, casa „cocioabă") lor era tot ce se poate închipui mai primitiv. Era durată (lat. dotata) din scânduri (lat. scandulae), cu pereţi (lat. parietes) de lemn (lat. lignum), în care se intra (lat. intrare) pe o uşă în două canaturi (cum dovedeşte forma de plur. lat. vulg. ustia, In loc de sing, clasic ostium), alcătuită mai adesea din împletituri de nuiele (lat. novellae). Avea o deschizătură pentru luminat interiorul, fereastra lat. fenestra), şi un tavan numit culme (lat. culmen). Astfel, în Lex Alamanitica (96), vorbindu-se de naşterea copilului, citim : „ut possit aperire oculos et videre culmen domus et quatuor parietes" (== Ca să poată deschide ochii şi să vază culmea casei şi cei patru pereţi). Acoperişul, numit coperemânt (lat. ccoperimentum), era format din căpriori (lat capreoli), peste cari se punea stuf (lat. vulg styphus). In casă era un cuptor (lat cocterium), iar fumul (lat. fumus) se împrăştia în casă sau ieşia pe unde-l mâna voia Domnului, aşa că funinginea (lat. ftiliginem) se depunea adesea în straturi groase pe pereţi. Drept mobile nu aveau decât scaune (lat. scamna) joase şi, rareori, câte o masă (lat. mensa). lată la ce confort —mai bine zis la ce lipsă de confort — ajunsese colonistul roman silit de împrejurări să trăiască în mijlocul locuitorilor de baştină din răsăritul imperiului, şi al căror fel de viaţă a fost nevoit să adopte A pierdut, încetul cu încetul, din amintirea şi din graiul lui, construcţia caselor din Italia şi terminologia privitoare la ele, a pierdut cuvinte ca murus „zid", calcem „var", tectum „acoperiş (mai adesea de ţiglă)" şi o mulţime de alţi termeni care s'au conservat însă în limbile romanice din apus, unde tradiţia construcţiei caselor s'a păstrat şi unde confortul a mers progresând Asupra acestei chestiuni vom reveni însă cu altă ocazie când vom încerca să reconstituim viaţa populaţiunii române în decursul primelor veacuri după colonizare. EMPIRICUS Curentul ANUL XV, No. 5132, Luni I Iunie 1942 Dana... tmn recital de dana e on lucru real, kr Bucureşti. Textele muzicale casa «d aecondeae mişcările corpului omenesc, cu accentele *. Intervalele Iul, lipsesc aproape cu desăvârşire din producţia spiritului naţional. Iatâ un domeniu In care suntem şl vom 11 tributari străinătăţii, şi asta nu are Imn râu Iremediabil, dacă nu ar Întreţine Implicit Ignoranţa In mobile a unui public binevoitor căruia nu-i lipseşte puterea de a Înţelege arta, nici mijloacele de a o susţine. Duminica trecută, pe scena cea mai improprie din câte Improprii există in Capitală, D-ra Iris Barbuta a oierit un recital de ballet, intr'o tristă lipsă de decor plastic, — un solo de dans, vecin cu balletul-berle, bogat In paşii „de viziune". In alb şi In colorat. In nud şi In văluri. Erau de admirat unele mici comentarii coregrafice (unii pun In acest cuvănt și un „o" eulonic) asupra unor pagini de Grieg, Debussy, Ravel, Cassella, Couperin, Bach, Brahms, Schumann şi Dumitrescu. Nici splendorile naive ale basmelor cunoscute de toată lumea, nici scenariile de ballet, in stil, şi cu variaţii, ci numai resursele unui talent remarcabil puse la examen. Pasul francez, cel Italian şi cel rus, cu caracterele tot diferite, incrucişeau balierul de relief dramatic, cu acela de basso-relief ornamental. Un lirism al dansului, mai mult decât ceva din essenţa lui tragică şi mytniologică. De prisos să spun că acolo unde Încep vălurile, Începe şl oarecare truca], artă In care a strălucit Love Fuller, şi a pierit pe bună dreptate. Insă au fost şl câteva momente mal Înnalte, şl pentru acelea d-ra Iris Barbara merită mal mult decât un omagiu sincer. Dansatoarea e delicată şl uşoară, gesturile li sunt deslegate, libere, dar urmele dresajului savant şl tenace se cunosc. Uneori a apărut simplă şl fermecătoare ca o vignetă, cum bunăoară In dansul unul ursar ţigan, din Bucovina, dansând Intr'un tempo presto, şl fiind mal bine chiar decât in multele bucăţi de allegro. Dar nici un pas de adagio, nici unul de timpuri lente, niciunul din „linia romantică" a dansului. Prin asta, lacunele programului au vădit şi oarecare inegalitate. Echilibrată şi graţioasă, dansatoarea a oferit interpretări personale, şi totul era frumos, dar nu era totdeauna ballet, fiindcă nu era iluzie, și nu era decât o patetică sinceritate proclamată In forme premeditate, terrestre, uneori de o plasticitate ascunsă In văluri Inutile, multe și colorate, detalii de recuzită care lunecau visul. Melancolia ireală a scenei nu servea pe artistă. De aceea, cred că Iris Barbara este infmuit superioară dansatoarei de Duminică, şi lucrul s'ar vădi pe o altă scenă mai proprie, întrio sală melt puţin trivializată de sgomotul tramvayelor, în faţa unui public care s'ar pregăti mai mult pentru emoţia estetică, barem printr'o ţinută mai supraveghiată. Fiindcă dansul este un fenomen social. Anticul poet latin, care a scris faimosul elogiu al lui Neron, pe numele său Marcus Aenneus Lucanus, scrie despre dans aceste anticipative rânduri pline de sens: „Dansatorul trebue să exceleze in ritm şi in muzică, pentru a defini volumul şi timpul mişcărilor sale ; In geometrie, pentru a-şi desemna paşii ; in filosofie şi retorică, pentru a reprezenta moravurile şi a suscita pasiunile; in pictură şi în sculptură, pentru a-şi compune grupurile şi pozele; cât despre istorie şi mythologie, el trebue să cunoască la perfecţie toate evenimentele începând dela chaos, şi dela creaţia lumii, până in zilele noastre". Un spectacol de dans al d-rei Iris Barbara, şi ale cărui condiţiuni de artă ar fi mai atent supraveghiate, ar da cu totul altceva, fiindcă această artistă are o bună şcoală şi un simţ artistic absolut de primul ordin. Nu ştiu dacă a cetit pe Lucanus!.. Romulus Diana Lazl şedinţa asociaţiei scriitorilor militari români Prezidează d. general G. Dabija. D. An. Tomiţa Răzaşul dezvoltă comunicarea referitoare la Eroismul ţăranului român dealungul veacurilor arătând că întregul nostru destin etnic şi istoric a fost creiat şi menţinut de ostaşul nostru ţăran. Istoria noastră naţională este creată de eroismul ostaşului ţăran. Pământul şi ţăranul au fost stâlpii supravieţuirii noastre în aceste locuri. Preţuim în cartea destinului nostru istoric şi militar atâta cât preţueşte elementul nostru etnic: ţăranul. D. comandor Andrei Popovici desvoltă comunicarea d-sale despre: Aviaţia element de educaţie, arătând că ştiinţa şi misticismul, entuziasmul şi altruismul, sunt elementele care au creiat arma şi progresul aeronautic. Viitorul aviaţiei sălăşlueşte în religia socială şi apărarea naţională, încheie aducând omagii lui Mircea Zorileanu care a înălţat prestigiul aviaţiei româneşti. D. It. inv. V. Costesciu citeşte din opera sa inedită două norme patriotice. D. lt. colonel 1. Vitm vorbeşte despre valoarea factorul economic in viaţa continentelor, raselor şi apărarea naţională, arătând că ţările totalitare fiind mai temeinic pregătite pentru războiu decât ţările democratice, vor învinge, încheind că epocile de înflorire economică au corespuns cu progresul militar. D. ing. N. Saegiu propune ca noţiunea de forţă să fie înlocuită cu aceea de energie. D. prof. dr. I. Jianu anunţă că la spitalul Colentina se va desfăşura solemnitatea sărbătoririi marilor înaintaşi ai ştiinţei, Duminică 31 Mai curent, ora 10 dim., invitând membrii asociaţiei să ia parte. D. general G. Dabija anunţă pentru Duminică 31 Mai, ora 11, parastasul eroului membru al asociaţiei lt. Em.Voinescu (Vornicul Bolduri, biserica Mavrogheni. D. colonel V. Nădejde desvoltă comunicarea sa asupra educaţiei tineretului român. Educaţia trebue să nască din însuşirile poporului român şi ea trebue să fie pusă la temelia destinului ţării şi apărării naţionale. D. colonel M. Herescu propune ca şcoalele militare să urmeze aceiaşi treaptă de organizare ca învăţământul general al statului. D. colonel V. Chiru desvoltă mai multe probleme în legătură cu mersul cultural şi administrativ al asociaţiei. Presa în Japonia In presa japoneză apare continuu cuvântul „Domei“. Este cea mai mare agenţie de informaţii din Japonia: „Domei Tsushin Sha". In Septembrie 1936 toate agenţiile de presă japoneze existente au fost unite in agenţia de mai sus. Peste 3000 de funcţionari lucrează astăzi la „Domei“. Numai în Japonia există 40—50 birouri, şi sute de corespondenţi lucrează în străinătate. Cele mai multe ziare japoneze sunt aproape necunoscute in Europa. „Nishi-Nishi“ înseamnă de pildă „De la zi la zi“; Asahi Shimbun“ Înseamnă „Ziar de dimineaţă“; „Kokuniiin-Shimbun" înseamnă „Ziar popular“ şi „Yomiuri- Shimbun" înseamnă „Ziar pentru citit şi vânzare". In Japonia apar zilnic 111,4 de ziare. Cel mai vechi ziar japonez, „Asahi-Shimbun“, a fost fondat acum 62 ani. „Asahi-Shimbun“ se mândreşte de a fi singurul ziar din lume care dispune de o „redacție sburătoare", avioane speciale, care circulă intre Tokio și teatrele de războiu. C&aviation F. A. Catal. Un caricaturist de mare talent, care a trăit multă vreme în intimitatea poetului Paul Verlaine, fixându-i chipul cu trăsăturile lui cele mai caracteristice și mai expresive, era totodată un ironist temut, căci mănuia cu multă dibăcie arma calamburului. D. Ernest Reynaud, in interesantul său volum „En Mélée Symboliste“, p. 101, ne relatează un reuşit calambur, de dublă explozie, dintre cele cu care bombarda zilnic pe Maurice Barrés, Jean Moréas şi chiar pe Verlaine. Făcând o răutăcioasă aluzie la relaţiile lui Paul Verlaine cu imberbul Rimbaud şi la pasiunea lui pentru băuturile alcoolice, F. A. Cazals i-a spus intr’o zi că „sa Juliette était un rhum et eau“. Julieta lui Verlaine fusese întriadevăr, intr’o vreme, un ...Romeo şi avea să rămână, până la moarte, un „rhum et leu“.„ „Limba Dacilor“ este titlul unei broşuri pe care a dat-o de curând la iveală d. Cesar Pruteanu, în colecţia de propagandă a Institutului de cercetări şi cultură daciana din Bucureşti . Autorul cuprinde intr’o privire de ansamblu discuţile iscate de articolele publicate da curând în „Curentul“ de d. dr. N. Lupu în jurul originei limba noastre, combate, intr’un stil plin de sfătoasă ironie, părerile adverse, aduce unele dovezi şi argumente noui, care nu vor scăpa, de bună seamă, susţinătorilor acestei îndrăzneţe ipoteze şi închee reproducând următoarele înălţătoare cuvinte ale lui N. Lupu: „Din cauza teoriei latinistice, întreaga noastră istorie e falsificată. Ea începe cu înfrângerea noastră, cu sfârşitul nostru ca Stat, când ea ar trebui să înceapă cu istoria Daciei şi a regilor ei... Hatarit lucru. Concepţiei sterpe de până acum, din punct de vedere al adevărului ştiinţific, umilitoare din punct de vedere al demnităţii naţionale, ingrată faţă de numeroşii şi anticii noştri străbuni pe cari i-am renegat şi i-am şters din pomelnicul naţiei, să-i punem capăt. „Lăsaţi ghemul încâlcit la o parte, nu-i daţi de capăt, îndreptaţi nouile generaţii către noua concepţie, fecundă, înălţătoare şi producătoare de alte rezultate, de alte suflete". „Horum-Hortm“ este titlul volumului de poezii pe care ni-l trimite un elev de la liceul industrial din Craiova, d. F. Matei. In tânăra liră a d-lui F. Matei vibrează puternic două coarde, prin care se revarsă în cântec simţămintele patriotice ale autorului şi simţămintele dragostei, mai mult provocat decât înmugurit. La vârsta aceasta, e prematur să formulăm o judecată asupra originalităţii, reminiscenţele din lecturi cântărind prea greu în cumpănă. Căutând să-şi croiască o potecă proprie, d. F. Matei mai umblă încă pe drumuri bătătorite de paşi glorioşi. Când se va cerne mai bine ceea ce este al său de ceea ce este al altora (ca tipare, ca imagini, ca teme predilecte), talentul, dacă îl are, se va afirma repede, căci d. F. Matei mănuește versul cu multă dibăcie. Cartea de fată ii va servi, in cazul acesta, ca o bună ucenicie. Acordarea premiilor Academiei Române Academia Română, întrunită la sesiune generală anuală, va ţine şedinţă publică Marţi, 2 iunie curent, la ora 15.30. Şedinţa este consacrată proclamării premiilor acordate de Academie în acest an. Se vor ceti rapoartele asupra lucrărilor premiate. Ateneele populare cari ţin şezători Duminecă 51 Mai 1942 Ateneul Popular „Foişor", Str. Foişor Nr. 113, orele 16. Ateneul Popular al Şcoalei Primare de fete Nr. 42, Str. Pândele Roşea Nr. 2, orele 17. Ateneul Popular al Ziarului „România Viitoare" (şezătoare pentru răniţi la spitalul 350 Z. I.) Str. Lahovari Nr. 5, orele 17. Ateneul Popular al „Salonului Literar Român“, Splaiul Independenței Nr. 46 (Casa Femeii), orele 10. Ateneul Popular „Spătarul Milescu", Sos. Guirgiului Nr. 3, (sala cinematografului Mexic), orele 11,30. Ateneul Popular al „Salonului Literar Român“, Str. Pitar Moș (Institutul de fete Sf. Maria), orele 17. Ateneul Popular Teiul Doamnei, Str. Maica Domnului, orele 16. CARTI SI REVISTE GERMANE LIBRĂRIA GERMANA STRADA ACADEMIEI 2 (IN CURTE) Tel. 3.72.09 CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS a lansat, in ediţie definitivă, opera capitală a lui CEZAR PETRESCU ÎNTUNECARE Cartea pătimirii noastre. Măiestrita cristalizare a gândirii celor ce au sângerat pentru mai binele acestui colţ de pământ, „întunecare” este cel mai bun roman românesc. 419 DE LA SALONUL OFICIAL De cernerea premiilor naţionale pentru proza literară şi pictură Sâmbătă, 30 Mai 1942 s’au întrunit consecutiv la ministerul culturii naţionale comisiile speciale pentru acordarea premiilor naţionale al prozei literare româneşti şi al picturii româneşti. La comisia premiului naţional pentru proza literară au luat parte domnii: profesor Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale ca preşedinte; prof. Ştefan Ciobanu, preşedintele secţiei literare a Academiei române; profesor L M. Marinescu, decanul Facultăţii de litere din Iaşi; profesor D. D. Roşca, decanul Facultăţii de Litere din Cluj-Sibiu; profesor Basil Munteanu, reprezentantul domnului decan al Facultăţii de litere din Bucureşti; profesor N. I. Herescu, preşedintele Societăţii scriitorilor români; reprezentanţii laureaţilor premiilor naţionale, scriitorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi I. A. Basarabescu ; directorul artelor, Ion Jalea ; secretarul comisiei, subdirector Ion Paşa. Etapă o discuţie asupra operelor tuturor prozatorilor celor mai proeminenţi, a fost declarat ca laureat al premiului naţional pentru proză literară părintele Gala Galaction. La comisia pentru premiul naţional al picturii, au luat parte domni şi ministrul culturii naţionale, ca preşedinte ; pictorii I. Al. Steriadi, Ştefan Popescu şi Marius Bunescu, laureaţi ai premiilor naţionale pentru pictură; sculptorii Cornel Medre® şi Ion Jalea, director al artelor; criticii de artă profesor Gh. Oprescu şi Adrian Maniu, inspector general al artelor; secretarul comisiei, Ion Paşa, subdirector al artelor După discuţiuni asupra operei pictorilor noştri celor mai cunoscuţi, d. Eustaţiu Stoenescu, a fost declarat laureat al premiului naţional pentru pictură. Prin ultima modificare a legii premiilor naţionale, datorită domnului ministru al culturei naţionale, suma reprezentând valoarea înaltelor distincţiuni culturale şi artistice a premiilor naţionale a fost ridicată la 300.000 (trei sute mii) lei fiecare. A APARUT Reprimarea sabotajului şi a SPECULEI ILICITE Legile şi Deriziunile Ministerului Coordonării şi Statului Major Economie şi ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, până la 15 Martie 1942, culese de AURA SACHELARIE (Avocat).4. Se găseşte la toate librăriile-Editura SOCEC StCo. S. A. II. ptstcipumul de Ramiff Duminică 3 Mai 1942 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 7.30 : Poşta militară Radio. 8.00 : Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de fanfară. închiderea emisiunii. 9.00 : Ora religioasă. Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriarhie. 11.00 : Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dir. de George Georgescu. 1. Prezentarea concertului de Em. Ciomac. II. Transmisie de la Ateneul Român : Brahms : Simfonia în do minor. In pauză (12,00—12,15) . Radio jurnal. Richard Wagner : Tristan şi Isolda : Preludiu şi moartea Isoldei ; Idila lui Siegfried; Uvertura la „Maeştrii cântăreţi“. 13.00 : Muzică variată uşoară (disc.). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : Ora răniţilor—transmisie de la Aro-Palace din Braşov — Orchestra Sibiceanu. 15.30: Ora satului. 18.30 ; închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii. Teatru : „Toanta lui Pandele“, comedie radiofonică de d-na Adriana Kiseleff. RADIO ROMANIA 19.15 : Poşta militară radio. RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Valush (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 19,50 : Jurnal în limba turcă 20.00 : Radio jurnal. 20,10 : Concert de masă (discuri). 20,45 : Cronica războiului de Romulus Seişanu. 21.00 : „Nunta Janettei", operă întreua act de Masse. Distribuţia : Janetta : Lisette Dima , Jean Aurel Romeanu Conducerea muziaclă Th. Rogalski, 22:00 : Radio jurnal ; Sport. 22:20 : D-ra Idole Dimitriu-Bârlad (voce) : Brogi : Cântec de leagăn ; Skeletti : Mică roză ; Tirindelli : Strana ; Tocchi : Cântec popular Venetian ; Cimara : Dormi ; Nadir : Baladă medievală 22:35 : Muzică variată ușoară (disc.). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00 : Muzică de dans transmisă de la Barul Colorado — orchestra Dinu Şerbănescu, 24 00 : închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE POSTUL PE UNDE SCURTE (Program tip pentru toată săptămâna) 21.40 : Jurnal in limba italiană Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană. Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană. Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. RADIO MOLDOVA (230,9 m.) 9.30 : Transmisiunea serviciului religios de la Sf Mitropolie 11.30 : Cronica vieţii religioase 13.00 : Deschiderea emisiunii învăţătura zilei Muzică variatăromânească (discuri) 13.30 : Concert de uverturi (discuri) 14.00 : Radio jurnal (II) 14.20 : Potpuriu din operete (discuri). • 14.40 : Sfaturi medicale pentru muncitori 14.50 : Jocuri şi Cântece din Transnistria (discuri) 15.00 : închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii Marşuri româneşti (discuri). 18.05 : Jurnal în limba rusă 19.00 : Taraful ţărănesc Constantin Chitu . Muzică populară. 19.15 • Cronica faptelor săptămânii, de Gh . Ciocan 19.30 • Continuarea programului tarafului țărănesc Const. Chiţu. 19.45 ■ Concert variat pentru masă idiscurii 20.30 idio jurnal (III). 20.4° oră de muzică închinată profesor Inrico Mezzetti. 21.40 Muzică din operete (discuri) 22.00 Radio jurnal (IV). 22.20 Cântă Maria Tănase (discuri). 82 anin-nhiderea e misunii