Curentul, iunie 1942 (Anul 15, nr. 5132-5160)

1942-06-01 / nr. 5132

5 CIO pagfyos)' «JUSTIŢIA ARE CUVÂNTUL Arestarea unui funcţionar pentru luare de mită », procuror Ttt. RApeanu­ , tri­mis la cabinetul 9 instrucţie cu con­­cluziuni de arestare pe funcţionarul public Gheorghe Ci­oraci, domiciliat in b-dul Filantropiei 112, învinuit de luare de mMS,. In calitate de funcţionar la Casa­­Asigurărilor Sociale, fiind detaşat ca agent la încasarea debitelor în ziua de 29 Mai. Gheorghe Nicoriță a fost prins un flagrant delict de către co­misarul Ştefan Marin, de la circum­scripţia poliţienească Nr. 35, pe cărui încasa 1700 le­i de la reclamantul Eduard Ciorb­an, aismar, pentru ca să-i amâne sau să-i reducă debitul de 10.000 lei pe care acesta îl dato­ra Statului. Furtul dela „Depozitul general de textile" In noaptea die 21-22 Mai, Iacoto Ştefian, domicilaii în­ calea Călăraşi 21, actualmente dispărut, s’a intro­dus în depozitul general de textile din str­ Sf­ Ion Nou Nr. 11, de unde a furat marfă şi timbre în valoare de 250.000 lei. O parte din marfă a fost depozi­tată la Verona Damian din str. La­birint 39, aceasta ştiind de prove­nienţa­ ei. Furtul fiind descoperit, Jacob Stefan a fost bănuit diin primul mo­ment ca autor. Luându-i-se urme, el n’a putut fi prins, însă majorita­te din marfă a fost găsită la tăinui­­toarea furtului. S'a dat ordine organelor poliţie­neşti, pentru urmărirea şi arestarea hoţului. Tăinuitoarea a fost arestată ori de către cabinetul I. instrucţie. commnic emeuier de catad­iare pentru învăţători COMISIA l-a: Şcoala normală de băieţi Bucureşti. Preşedinte: I. Gh. Bratu, inspector general pedagogic. Membri : I. Ionaşcu, şc. norm. b. Buc. Istorie. T. Păunescu-Ulmu, şc. norm. b. Buc. română. P. Grigorcea, şc. norm. b Buc. Geografie. I. estricu, şc. norm. b. şt. naturale. C. Boibănescu, şc. norm. b. Buc. Matematici M. Ghiler­­dea, şc. norm. b. Buc. Pedagogie. COMISIA II-a. Şcoala normală de fete „Elena Doamna” Bucureşti şi şcoala normală de conducătoare „Pia Brătianu” Buc. Preşedinte : Victo­ria Georgescu Tis­tu, insp. g­rafă pe­dagogic. Membri : Ed. Monroe, şc. norm. f. Buc. Matematici A. Baicules­­cu, şc. norm. cond. Buc. română. A. lonescu, şc. norm f. Buc., istorie. O. Săndulescu, şc. norm. f. Buc., geogra­fie. M. Atanasiu, şc. norm. cond., şt. naturale. Dr. Olga Cristian, şc. norm. cond­igienă si puericultura. COMISIA IlI-a. Şcoala normală de fete Măgurele Ilfov. Preşedintă : Maria Rodos, şc. norm. f. Măgurele. Membri: E. Utrătescu, şc. norm. f. Măg. istorie. C. Niculiţa, şc. norm. f. Măg., istorie. Ana Stanică, şc. norm. f. Măg., geogra­fie. Tiberia Fodor, şi norm. f. Măg., şt. nat. Maria Mehtupciu, şc. norm. f. Măg., matematici. Xenia Nicolau, şc. norm. f. Măg., pedagogie. COMISIA IV-a. Şcoala normală de băieţi Câmpulung-Muscel. Preşedinte : Patrulea Ilie, director şc. norm. b. Câmpulung, pedagogie. Membri : A­­lex­ndru Ionel, şc. norm. b. Ciung, 1. română. I. Bâtea, lie. b. Ciung., istorie şi geografie. Al Bera, lie. b. Ciung., şt. naturale. Gh. If. Mitu, şc. norm. b. Ciung., matematici. COMISIA V-a. Şcoala normală de fete din Ploeşti. Preşedinte : Zoe Teo­­harii insp. generală, pedagogie. Mem­bri: Florica Dascălu, sc. norm. f. Ploieşti, matematici. Ana Cavadia, sc. norm. f. Ploeşti, 1. română. Maria Pa­triciu, sc. norm. f. Ploeşti, istorie. Ma­ria Negreanu, sc. norm. f. Ploeşti, geografie. Aurelia Vasiliu, 11c. f. Ploeşti, şt. naturale. Blanche Iancu­­lescu, sc. norm.­­ Ploeşti, pedagogie. COMISIA Vl-a. Şcoala normală de băieţi şi fete din Buzău. Preşedinte : D. Teodosiu, inspector general, pedagogie. Membri : Alexandrina Maxim, şc. norm. f. Buzău, geografie. Angela Mi­­haa, şc. norm. f. Buzău, şt. naturale. Vasile Maciu, şc. norm. b. Buzău, isto­rie. Emil Palade, sc. norm. b. Buzău, pedagogie. Al. Anghelache, sc. norm. b. Buzău, matematici. Maria Bordea, sc. norm. f. Buzău, 1. română. COMISIA VII. Şcoalele normale de băeieţi şi fete din Craiova. Preşedinte: I. Popescu-Teiuşan sc. norm. b. Craio­va, pedagogie. Membri : Die Ioan, şc. norm. b. Craiova, 1. română. C. Cos­­tescu, şc. norm. b. Craiova, istorie. Eugen Niculescu, sc. norm. b. Craiova, geografie. Eliza Raicovici, sc. norm. f. Craiova, pedagogie. Leontina Mihalca, sc. norm. f. Craiova, matematici. Ana Fart­enie, şc. norm. f. Craiova, şt. na­turale. COMISIA VIII Şcoala normală de fete din Piteşti. Preşedintă : Sevasta Stavrache, şc. norm. f. Piteşti, şt. na­turale. Membri : Elena Ionescu, ş.c. norm. f. Piteşti, 1. română. Elena Tur­­cin, şc. norm. f. Piteşti, istorie. C. Pro­­vian, şc. norm. f. Piteşti, geografie. N. Vermeşanu, sc. norm. f. Piteşti, mate­matici. M. Dudanov, sc. norm. I. Pi­teşti, pedagogie. COMISIA IX. Şcoala normală de băieţi Tg. Jiu. Preşedinte : C. Dănău­, inspector general pedagogie. Membri : T Ciocănescu, sc. norm b. Tg. Jiu. geografie. Petre Panaitiu, sc. norm. b. Tg. Jiu 1. română I Manolescu, sc. norm. b. Tg. Jiu istorie. St. Petrescu, sc. norm. b Tg. Jiu, şt. naturale. E. Crăciunescu, sc. norm. b. Tg. Jiu, ma­tematici. COMISIA X-a. Şcoala normală de băieţi din Arad. Preşedinte : Caius Lepa, director şc. norm. b. Arad, geo­grafie. Membri : Damaschin Ioanovici, şc. norm. b. Arad, 1. română. C. Rud­­neanu, şc. norm b. Arad, şt. naturale. Carol Weszmiek, şc. norm. b. Arad. matematici. Gh. Atanasiu, şc. norm. b. Arad. pedagogie. COMISIA XI. Şcoalele normale de băieţi din Timişoara şi din Caranse­beş şi şcoala normală de feti din Lu­goj. Preşedinte: T. Vojdea, inspector general pedagogie. Membri: Ştefan Pe­­t­rescu, şc. norm. b. Timişoara, 1. rom. D. Săvoiu­, şc. norm. b. Caransebeş, is­torie. Gh. Buzulică, şc. norm. b. Ti­mişoara, geografie Al. Buţiu, şcoala norm. b. Caransebeş şi. naturale. Ele­na Bindea, şc. norm fete. Lugoj, ma­tematici. Jeana Piţu, şc. norm. f. Lu­goj, pedagogie. COMISIA XII. Şcoala normală de con­ducătoare din Beiuş Preşedinte: Gh. Bota, fost insp. general, pedagogie. Membri: Traian Mager, şc. norm. b. Arad. 1. română. Victoria Dobrea, lie. fete Arad, istorie. Maria Maghetiu, lie. f Arad, geografie. Adela Negrescu lie. fete Timişoara, şt., naturale. Maria Gri­­gorescu, şc norm. Beiuş, pedagogie. Dr. Ana Frimu-Cosma, şc. norm. b. igienă şi puericultura. COMISIA XIII. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Blaj- Preşedinte: P. Megieşanu, şc. norm. b. Blaj, pedago­gie. Membri: Dionisie Popa Mărgineni, şc. norm. b. Blaj, 1. română. Mihali Sempromiu, şc. norm. b. Blaj, istorie. Isadia Cristian, şc. norm. b. Blaj, şt. anturale. Aurel Rusu, sc. norm. b. Blaj, matematici. Virginia Puia, şc. norm. f. Blaj, pedagogie. Otilia Gael, şc. norm. fete Blaj, geografie. COMISIA XIV. Şcoala normală de băieţi din Deva. Preşedinte: Petre A­­polzan, insp. g-ral, pedagogie. Mem­bri: Ion Bucur, sc. norm. b. Deva, 1. română. Gheorghe Ghinea, sc. norm. b. Deva, istorie. I. Constantinescu, şc. norm. b. Deva, geografie. V. Solomon, şc. norm. b. Deva, şt. naturale. Ion Mărgineanu, lic. b. Deva, matematici. I. Stoica, şc. norm. b. Deva, pedago­gie.COMISIA XV. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Sibiu. Preşedinte: I. Sandu, şc. norm. b. Sibiu, istorie. Membri : Dr. Lucian Bologa, şc. norm. b. Sibiu, pedagogie. Aurel Nanu, şc. norm. fete Sibiu, matern. Carina Lun­­gociu ,şc. norm. f. Sibiu, 1. rom. Ma­ria Pleşiu, şc. norm. f. Sibiu, şt. na­turale. COMISIA XVI-a. Şcoala normală de băieţi din Iaşi- Preşedinte: D. Coţo­­ranu, şc. norm. b. Iaşi, pedagogie. Membrii: I. Stoian, şc. norm. b. Iaşi,­­ română. V. Popescu, şc. norm. b. Iaşi, istorie. A. Mesrobeanu, şc. norm. b. Iaşi, geografie. Const. Oiescu, sc. norm. b. Iaşi, şt. naturale. M. Gârniţeanu, şc. norm. b. Iaşi, matematici. COMISIA XVII-a. Şcoalele normale de fete şi conducătoare din Iaşi. Pre­şedintă: Lucia Costin, inspectoare ge­nerală, pedagogie. Membri: Speranţa Pascu, sc. norm, fete Iaşi, 1. română. Mat Tudoran, şc. norm. cond. Iaşi, geografie. Nina Grijbovschi, şc. norm. 1 Iaşi, st. naturale. Val. Ungureanu, şc. norm, fete Iaşi, matematica. Hareta Jerghiuţă, şc. norm. conf. Iaşi, istorie. Dr. Zamfira Căruntu, şc. norm. cond. Iaşi, igienă şi puericultură. COMISIA XVIII-a. Şcoalele normale de băieţi şi fete din P. Neamţ Pre­şedinte: C. Comicescu, inspector ge­neral, pedagogie. Membri: Popescu, şc. norm. b. I. română I. Luniceanu, sc. norm. b. P. Neamţ, istorie. Gr. Capşa, sc. norm. b. P. Neamţ matematici. Lucia Stratilescu, sc norm. f. P. Neamţ, şt. naturale. Cleopatra Dobre, sc. norm. fete P. Neamţ, geografie. Virgil Dobrescu, sc. norm. b. P. Neamţ, pedagogie. COMISIA XIX. Şcoalele normale de băieţi şi fete din Bacău. Preşedinte : N. Creţu, fost inspector general, pe­dagogie. Membri: A. Olinic, sc. norm. b. Bacău. 1. română. Gr. Ungureanu, şc. norm. b. Bacău, şt. naturale. Iulia Nemeşiu, sc. norm. f. Bacău. Istorie. Zoe Juncu, şc. norm. fete Bacău, geo­grafie. Maria Tamb­eru, sc. norm. f. Bacău, matematici. COMISIA XX Şcoala normală de băieţi din Galaţi. Preşedinte: P. Todi­­cescu, insp. g-ral, pedag. Membri: G. Bujoreanu, sc. norm. b. Galaţi 1. rom. D Stăhiescu, lic. b. Galaţi istorie. M. Gheorghiu, sc. norm. b. Galaţi geogra­fie. Gh. Olaru, şc. norm. b. Galaţi, st. naturale. C. Popovici, sc. norm. b. Ga­laţi matematici. COMISIA XXI-a. Şcoala normală de fete din Brăila. Preşedintă: Ecaterina Duţulescu, insp. pedag. Membri : Ma­ria Negrea, şc. norm. f. Brăila ist. Ma­ria Vic­ ot.­lie. f. Brăila si naturale. Afrodita Hainăroşie, şc. norm. f. Brăi­la geografie Maria D-t.rescu, şc. norm. f. Brăila 1. rom. Victoria Tăraş, şc. norm. f. Brăila matematici. COMISIA XXII. Şcoalele normale de băieţi şi fete Cernăuţi. Preşedinte: N. C. Enescu, insp. gen. pedag. Membrii: Ipolit Tarnavschi şc. norm. b. Cernăuţi , rom. Alois Grigorovici şc. norm. b. Cernăuţi istorie. Aurel Pop. sc. norm. b. Cernăuţi matematici. Lucia Vasiliu, şc. norm. f. Cernăuţi geografie. Victo­ria Popovi­ci. şc. norm. f. Cernăuţi st. naturale. COMISIA XXIII. Şcoala normală de băieţi din Şendriceni. Preşedinte: C. N. Iancu, sc. norm. b. Sendriceni 1. rom. Membrii: Laur Gârbu, sc. norm. b. Sendriceni istorie. V. Ţigănescu, sc. norm. b. Sendriceni geogragie. N. Şte­fan, 11c. b. Dorohoi st. nat P. Diaconu, lie. b. Cernăuţi matern. I. Galiţa, sc. norm. b. Sendriceni pedagogie. COMISIA XXIV. Şcoala normală de băieţi şi fete şi şcoala normală de con­ducătoare din Chişinău. Preşedinte : C. Cumpătă, insp. g-ral, pedag. Membrii: N. Ursulescu, şc. norm. b. Chişinău 1. rom. S. Patraş, şc. norm. b. Chişinău şi nat. A. Cucculescu, şc. norm. f. Chişinău geografie. Elisabeta Isanos, şc norm. I. Chişinău, igienă şi pueri­cultura. S. Dăscălescu, seminarul teo­logic Chişinău, istorie. V. Vasilescu, şc. norm. cond. Chişinău, matern. COMISIA XXV. Şcoala normală de băieţi din Bârlad. Preşedinte: C. Asi­­minei, insp. g-ral, pedag. Membrii: V. Apostoleanu, sc. norm. b. Bârlad, geo­grafie. Gh. Tomescu, sc. norm. b. Bâr­lad, 1. rom. C. Preda, sc. norm. b. Bâr­lad, ist. M. Gaiu, sc. norm. b. Bârlad, matern. Lelia Prodan, lie. com. b. Bâr­lad. si naturale. ABECEDAR LATIN Vaara shocsomatâ a Cuvintelor şi moartea lor Piardarile de cuvinte din limba unui popor pot da uneori indica­­ţiuni preţioase cu privire la istoria lui. Să examinăm, de pildă, termino­logia noastră relativă la peşti şi la pescuit. Afară de termenul generic peşte — şi derivatele lui : pescar, pescos, a pescui­t absolut niciunul din cu­vintele CU care se denumeau diferi­tele specii de peşti la Romani, nu s'a păstrat în limba română. Nu vorbim de numiri ca porcuşor, fus­ar, albi­­şoară, echiană, etc., care sunt deri­vate târzii şi sinonime cu alte nu­miri de origine străină. Faptul acesta, de a cărui impor­tanţă, cred, nu se va îndoi nimeni, n'a fost totuşi relevat de istoricii noştri. Şi cu toate acestea, Romanii, atât cei înstăriţi, cât şi săracii, se hrăneau cu peşte şi ştiau, de­sigur, să distrngă o specie de alta. Pliniu (Natur, hist. IX, 16) pomeneşte de 74 de feluri de peşti, afară de crusta­cee, al căror număr se ridica la 30, după cunoştinţa lui. .Ce e dreptul, nu toate numirile înşirate de Pliniu erau cunoscute de popor, dar o bună parte s'a păstrat la mai toate popoarele romanice din Occident. Ceva mai mult. Nicio unealtă de pescuit nu poartă un nume de ori­gine latină Se poate conchide oare de aci că Romanii din Peninsula bal­canică n'au pescuit niciodată? Nu, de sigur. Stabilindu-se însă în locuri muntoase, departe de mare, departe de Dunăre (al cărui nume Danubius sau liter l-au uitat cu timpul), de­parte de gurile sau de cursul unui râu mai mare, ocupându-se aproape numai cu creşterea oilor, ceea ce-i silea de multe ori să se mute din loc în loc spre a căuta păşuni mai îmbelşugate, au neglijat într'atât a­ceastă activitate. Încât au uitat, cu timpul, toată terminologia privitoa­re la peşti şi pescuit. Abia mai târ­ziu, când viaţa Românului a devenit cu totul sedentară, a făcut din nou cunoştinţă cu termenii care se apli­cau la diferitele specii de peşti sau la diversele unelte întrebuinţate la pescuit, dar aceşti termeni nu mai erau de origine latină ci mai toţi de obârşie slavă, căci Slavi erau aceia pe cari i-a cunoscut în părţile de Is­ues. Un fapt analog a fost constatat de filologul-etnograf Schrader cu privi­re la popoarele indo-europene,­­ la care numirile relative la peşti­­ şi pescuit n'au o origine comună. A dedus de aci că : „Indo-europenii, fiind pe vremea unităţii culturale în­­tre Europeni şi Arieni mai ales un­ popor de păstori, nu cunoşteau pes­­cuitul şi nu se hrăneau cu peşte". Ce învăţătură putem trage din a­­ceastă constatare a pierderii între­gului patrimoniu de cuvinte latine privitoare la peşti şi pescuit? Cre­dem că suntem îndreptăţiţi să sta­bilim următorul principiu Câr­ d în sfera de activitate a unu­­ popor se constată dispariţia din graiu, nu a unuia sau a câtorva ter­meni din limba primitivă, strămoşeas­că ci aproape a tuturor termenilor referitoare la noţiunile cuprinse în această sferă, nu ne e permis să a­­firmăm că simpla întâmplare sau u­­nele împrejurări de ordin secundar au contribuit la înlocuirea cuvintelor străvechi cu termeni împrumutaţi din limbile altor popoare. Ni se impu­ne să formulăm ipoteza că toată a­­ceastă activitte trebue să fi fost, în mare parte, părăsită la un moment dat, sau încetul cu încetul, şi numai după tăcere de vreme îndelungată, prin schimbarea felului de viaţă an­terior, se va fi revenit la îndeletni­cirea sau industria uitată. Şi atunci, toată terminologia privitoare la a­­ceastă îndeletnicire, Care apărea de aastă dată ca o noţiune nouă pentru dân­sul, a fost adoptată de el în în­tregime de 13 alte­ neamuri, în ace­laşi timp cu nafiur,fie ce ea repre­zenta. 3. E un adevăr recunoscut de mult de sociologi şi de etnografi că ori­ce civilizaţie presUpune o stare an­terioară incultă prin care a trecut, pe rând, omenirea întreagă. Vom cita un singur exemplu carac­teristic, schiţând locuinţa colonişti­lor, aşa cum trebue să fi ajuns, după trecere de câtăva vreme, în mijlocul populaţiunii autohtone. Casa (lat, casa „cocioabă") lor era tot ce se poate închipui mai pri­mitiv. Era durată (lat. dotata) din scânduri (lat. scandulae), cu pereţi (lat. parietes) de lemn (lat. lignum), în care se intra (lat. intrare) pe o uşă în două canaturi (cum dovedeşte forma de plur. lat. vulg. ustia, In loc de sing, clasic ostium), alcătuită mai adesea din împletituri de nuiele (lat. novellae). Avea o deschizătură pentru luminat interiorul, fereastra lat. fenestra), şi un tavan numit culme (lat. culmen). Astfel, în Lex Alamanitica (96), vorbindu-se de naşterea copilului, citim : „ut possit aperire oculos et videre culmen domus et quatuor parietes" (== Ca să poată deschide ochii şi să vază culmea casei şi cei patru pereţi). Acoperişul, numit coperemânt (lat. ccoperimentum), era format din că­priori (lat capreoli), peste cari se punea stuf (lat. vulg styphus). In casă era un cuptor (lat cocterium), iar fumul (lat. fumus) se împrăştia în casă sau ieşia pe unde-l mâna voia Domnului, aşa că funinginea (lat. ftiliginem) se depunea adesea în straturi groase pe pereţi. Drept mobile nu aveau decât scaune (lat. scamna) joase şi, rareori, câte o masă (lat. mensa). lată la ce confort —mai bine zis la ce lipsă de con­fort — ajunsese colonistul roman silit de împrejurări să trăiască în mijlocul locuitorilor de baştină din răsăritul imperiului, şi al căror fel de viaţă a fost nevoit să adopte A pierdut, încetul cu încetul, din a­mintirea şi din graiul lui, construcţia caselor din Italia şi terminologia pri­vitoare la ele, a pierdut cuvinte ca murus „zid", calcem „var", tectum „acoperiş (mai adesea de ţiglă)" şi o mulţime de alţi termeni care s'au conservat însă în limbile romanice din apus, unde tradiţia construcţiei caselor s'a păstrat şi unde confor­tul a mers progresând Asupra aces­tei chestiuni vom reveni însă cu altă ocazie când vom încerca să recon­stituim viaţa populaţiunii române în decursul primelor veacuri după co­lonizare. EMPIRICUS Curentul ANUL XV, No. 5132, Luni I Iunie 1942 D­a­n­a... tmn recital de dana e on lucru real, kr Bucureşti. Textele muzicale casa «d aecondeae mişcările corpului omenesc, cu accentele *. Interva­lele Iul, lipsesc aproape cu desăvârşire din producţia spiritului naţional. Iatâ un domeniu In care suntem şl vom 11 tributari străinătăţii, şi asta nu ar­e Imn râu Iremediabil, dacă nu ar Întreţine Implicit Ignoranţa In mob­ile a unui public binevoitor căruia nu-i lipseşte puterea de a Înţe­lege arta, nici mijloacele de a o susţine. Duminica trecută, pe scena cea mai improprie din câte Improprii există in Capitală, D-ra Iris Barbuta a oierit un recital de ballet, intr'o tristă lipsă de decor plastic, — un solo de dans, vecin cu balletul-b­erle, bogat In paşii „de viziune". In alb şi In colorat. In nud şi In văluri. Erau de admirat unele mici comentarii coregrafice (unii pun In acest cuvănt și un „o" eulonic­­) asupra unor pagini de Grieg, Debussy, Ravel, Cas­­sella, Couperin, Bach, Brahms, Schumann şi Dumitrescu. Nici splendorile naive ale basmelor cunoscute de toată lumea, nici scenariile de ballet, in stil, şi cu variaţii, ci numai resursele unui talent remarcabil puse la examen. Pasul francez, cel Italian şi cel rus, cu caracterele tot diferite, incrucişeau balierul de relief dramatic, cu acela de basso-relief orna­mental. Un lirism al dansului, mai mult decât ceva din essenţa lui tra­gică şi mytniologică. De prisos să spun că acolo unde Încep vălurile, Începe şl oare­care truca], artă In care a strălucit Love Fuller, şi a pierit pe bună dreptate. Insă au fost şl câteva momente mal Înnalte, şl pentru acelea d-ra Iris Barbara merită mal mult decât un omagiu sincer. Dansatoarea e delicată şl uşoară, gesturile li sunt deslegate, libere, dar urmele dre­sajului savant şl tenace se cunosc. Uneori a apărut simplă şl ferme­cătoare ca o vignetă, cum bunăoară In dansul unul ursar ţigan, din Bucovina, dansând Intr'un tempo presto, şl fiind mal bine chiar decât in multele bucăţi de allegro. Dar nici un pas de adagio, nici unul de timpuri lente, niciunul din „linia romantică" a dansului. Prin asta, la­cunele programului au vădit şi oarecare inegalitate. Echilibrată şi gra­ţioasă, dansatoarea a oferit interpretări personale, şi totul era frumos, dar nu era totdeauna ballet, fiindcă nu era iluzie, și nu era decât o patetică sinceritate proclamată In forme premeditate, terrestre, uneori de o plasticitate ascunsă In văluri Inutile, multe și colorate, detalii de recuzită care lunecau visul. Melancolia ireală a scenei nu servea pe artistă. De aceea, cred că Iris Barbara este infmuit superioară dansatoarei de Duminică, şi lucrul s'ar vădi pe o altă scenă mai proprie, întrio sală melt puţin trivializată de sgomotul tramvayelor, în faţa unui public care s'ar pregăti mai mult pentru emoţia estetică, barem printr'o ţinută mai supraveghiată. Fiindcă dansul este un fenomen social. Anticul poet latin, care a scris faimosul elogiu al lui Neron, pe numele său Marcus Aenneus Lucanus, scrie despre dans aceste anti­cipative rânduri pline de sens: „Dansatorul trebue să exceleze in ritm şi in muzică, pentru a defini volumul şi timpul mişcărilor sale ; In geo­metrie, pentru a-şi desemna paşii ; in filosofie şi retorică, pentru a re­prezenta moravurile şi a suscita pasiunile; in pictură şi în sculp­tură, pentru a-şi compune grupurile şi pozele; cât despre istorie şi mythologie, el trebue să cunoască la perfecţie toate evenimentele înce­pând dela chaos, şi dela creaţia lumii, până in zilele noastre". Un spectacol de dans al d-rei Iris Barbara, şi ale cărui condi­­ţiuni de artă ar fi mai atent supraveghiate, ar da cu totul altceva, fiindcă această artistă are o bună şcoală şi un simţ artistic absolut de primul ordin. Nu ştiu dacă a cetit pe Lucanus!.. Romulus Diana La­zl şedi­nţa a­sociaţiei scriitorilor militari români Prezidează d. general G. Da­bija. D. An. Tomiţa Răzaşul dezvoltă comunicarea referitoare la Erois­mul ţăranului român dealungul veacurilor arătând că întregul nos­tru destin etnic şi istoric a fost creiat şi menţinut de ostaşul nostru ţăran. Istoria noastră naţională este creată de eroismul ostaşului ţăran. Pământul şi ţăranul au fost stâlpii supravieţuirii noastre în aceste lo­curi. Preţuim în cartea destinului nostru istoric şi militar atâta cât preţueşte elementul nostru etnic: ţăranul. D. comandor Andrei Popovici desvoltă comunicarea d-sale des­pre: Aviaţia element de educaţie, arătând că ştiinţa şi misticismul, entuziasmul şi altruismul, sunt ele­mentele care au creiat arma şi pro­gresul aeronautic. Viitorul aviaţiei sălăşlueşte în religia socială şi a­­părarea naţională, încheie aducând omagii lui Mircea Zorileanu care a înălţat prestigiul aviaţiei româ­neşti. D. It. inv. V. Costesciu citeşte din opera sa inedită două norme pa­triotice. D. lt. colonel 1. Vitm vorbeşte despre valoarea factorul economic in viaţa continentelor, raselor şi a­­părarea naţională, arătând că ţările totalitare fiind mai temeinic pregă­tite pentru războiu decât ţările de­mocratice, vor învinge, încheind c­ă epocile de înflorire economică au corespuns cu progresul militar. D. ing. N. Saegiu propune ca no­ţiunea de forţă să fie înlocuită cu aceea de energie. D. prof. dr. I. Jianu anunţă că la spitalul Colentina se va desfăşura solemnitatea sărbătoririi marilor înaintaşi ai ştiinţei, Duminică 31 Mai curent, ora 10 dim., invitând membrii asociaţiei să ia parte. D. general G. Dabija anunţă pen­tru Duminică 31 Mai, ora 11, pa­rastasul eroului membru al asocia­ţiei lt. Em.Voinescu (Vornicul Bol­duri, biserica Mavrogheni. D. colonel V. Nădejde desvoltă comunicarea sa asupra educaţiei tineretului român. Educaţia trebue să nască din însuşirile poporului român şi ea trebue să fie pusă la temelia destinului ţării şi apărării naţionale. D. colonel M. Her­escu propune ca şcoalele militare să urmeze a­­ceiaşi treaptă de organizare ca în­văţământul general al statului. D. colonel V. Chiru desvoltă mai multe probleme în legătură cu mersul cultural şi administrativ al asociaţiei. Presa în Japonia In presa japoneză apare continuu cu­vântul „Domei“. Este cea mai mare a­­genţie de informaţii din Japonia: „Do­m­ei Tsushin Sha". In Septembrie 1936 toate agenţiile de presă japoneze exis­tente au fost unite in agenţia de mai sus. Peste 3000 de funcţionari lucrează astăzi la „Domei“. Numai în Japonia există 40—50 birouri, şi sute de cores­pondenţi lucrează în străinătate. Cele mai multe ziare japoneze sunt aproape necunoscute in Europa. „Nishi-Nishi“ înseamnă de pildă „De la zi la zi“; Asahi Shimbun“ Înseamnă „Ziar de dimineaţă“; „Kokuniiin-Shimbun" în­seamnă „Ziar popular“ şi „Yomiuri- Shimbun" înseamnă „Ziar pentru citit şi vânzare". In Japonia apar zilnic 111,4 de ziare. Cel mai vechi ziar ja­ponez, „Asahi-Shimbun“, a fost fon­dat acum 62 ani. „Asahi-Shimbun“ se mândreşte de a fi singurul ziar din lu­me care dispune de o „redacție sbu­­rătoare", avioane speciale, care circulă intre Tokio și teatrele de războiu. C&aviation F. A. Catal. Un caricaturist de mare talent, care a trăit multă vreme în intimitatea poe­tului Paul Verlaine, fixându-i chipul cu trăsăturile lui cele mai caracteris­tice și mai expresive, era totodată un ironist temut, căci mănuia cu multă dibăcie arma calamburului. D. Ernest Reynaud, in interesantul său volum „En Mélée Symboliste“, p. 101, ne re­latează un reuşit calambur, de dublă explozie, dintre cele cu care bombarda zilnic pe Maurice Barrés, Jean Moréas şi chiar pe Verlaine. Făcând o răută­cioasă aluzie la relaţiile lui Paul Ver­laine cu imberbul Rimbaud şi la pasiu­nea lui pentru băuturile alcooli­ce, F. A. Cazals i-a spus intr’o zi că „sa Juliette était un rhum et eau“. Julieta lui Ver­laine fusese întriadevăr, intr’o vreme, un ...Romeo şi avea să rămână, până la moarte, un „rhum et leu“.„ „Limba Dacilor“ este titlul unei broşuri pe care a dat-o de curând la iveală d. Cesar Pruteanu, în colecţia de propagandă a Institutului de cercetări şi cultură dac­iana din Bu­cureşti . Autorul cuprinde intr’o privire de ansamblu discuţile iscate de articolele publicate da curând în „Curentul“ de d. dr. N. Lupu în jurul originei limba noastre, combate, intr’un stil plin de sfătoasă ironie, părerile adverse, a­­duce unele dovezi şi argumente­­ noui, care nu vor scăpa, de bună seamă, sus­ţinătorilor acestei îndrăzneţe ipoteze şi închee reproducând următoarele înăl­ţătoare cuvinte ale lui N. Lupu: „Din cauza teoriei latinistice, întreaga noas­tră istorie e falsificată. Ea începe cu înfrângerea noastră, cu sfârşitul nostru ca Stat, când ea ar trebui să înceapă cu istoria Daciei şi a regilor ei... Ha­tarit lucru. Concepţiei sterpe de până acum, din punct de vedere al adevă­rului ştiinţific, umilitoare din punct de vedere al demnităţii naţionale, ingrată faţă de numeroşii şi anticii noştri stră­buni pe cari i-am renegat şi i-am şters d­in pomelnicul naţiei, să-i punem capăt. „Lăsaţi ghemul încâlcit la o parte, nu-i daţi de capăt, îndreptaţi nouile generaţii către noua concepţie, fecundă, înălţătoare şi producătoare de alte re­zultate, de alte suflete". „H­orum-H­ortm­“ este titlul volumului de poezii pe care ni-l trimite un elev de la liceul indus­trial din Craiova, d. F. Matei. In tânăra liră a d-lui F. Matei vi­brează puternic două coarde, prin care se revarsă în cântec simţămintele pa­triotice ale autorului şi simţămintele dragostei, mai mult provocat decât în­mugurit. La vârsta aceasta, e prematur să formulăm o judecată asupra ori­ginalităţii, reminiscenţele din lecturi cântărind prea greu în cumpănă. Cău­tând să-şi croiască o potecă proprie, d. F. Matei mai umblă încă pe dru­muri bătătorite de paşi glorioşi. Când se va cerne mai bine ceea ce este al său de ceea ce este al altora (ca tipare, ca imagini, ca teme predilecte), talen­tul, dacă îl are, se va afirma repede, căci d. F. Matei mănuește versul cu multă dibăcie. Cartea de fată ii va servi, in cazul acesta, ca o bună uce­nicie. Acordarea premiilor Academiei Române Academia Română, întrunită la se­­siune generală anuală, va ţine şedinţă publică Marţi, 2 iunie curent, la ora 15.30. Şedinţa este consacrată proclamării premiilor acordate de Academie în acest an. Se vor ceti rapoartele asupra lucră­rilor premiate. Ateneele populare cari ţin şezători Dumi­necă 51 Mai 1942 Ateneul Popular „Foişor", Str. Foi­şor Nr. 113, orele 16. Ateneul Popular al Şcoalei Primare de fete Nr. 42, Str. Pândele Roşea Nr. 2, orele 17. Ateneul Popular al Ziarului „Româ­nia Viitoare" (şezătoare pentru­ ră­niţi la spitalul 350 Z. I.) Str. Lahovari Nr. 5, orele 17. Ateneul Popular al „Salonului Lite­rar Român“, Splaiul Independenței Nr. 46 (Casa Femeii), orele 10. Ateneul Popular „Spătarul Milescu", Sos. Guirgiului Nr. 3, (sala cinemato­grafului Mexic), orele 11,30. Ateneul Popular a­l „Salonului Lite­rar Român“, Str. Pitar Moș (Institutul de fete Sf. Maria), orele 17. Ateneul Popular Teiul Doamnei, Str. Maica Domnului, orele 16. CARTI SI REVISTE GERMANE LIBRĂRIA GERMANA STRADA ACADEMIEI 2 (IN CURTE) Tel. 3.72.09 CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS a lansat, in ediţie definitivă, opera capitală a lui CEZAR PETRESCU ÎNTUNECARE Cartea pătimirii noastre. Măiestrita cristalizare a gândirii celor ce au sângerat pentru­ mai binele acestui colţ de pământ, „întunecare” este cel mai bun roman românesc. 419 DE LA SALONUL OFICIAL De cernerea premiilor naţiona­le pentru proza literară şi pictură Sâmbătă, 30 Mai 1942 s’au întrunit consecutiv la ministerul culturii na­ţionale comisiile speciale pentru a­­cordarea premiilor naţionale al pro­zei literare româneşti şi al picturii româneşti. La comisia premiului naţional pen­­tru proza literară au luat parte dom­nii: profesor Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale ca preşedinte; prof. Ştefan Ciobanu, preşedintele secţiei literare a Academiei române; profe­sor L M. Marinescu, decanul Facul­tăţii de litere din Iaşi; profesor D. D. Roşca, decanul Facultăţii de Litere din Cluj-Sibiu; profesor Basil Mun­­teanu, reprezentantul domnului decan al Facultăţii de litere din Bucureşti; profesor N. I. Herescu, preşedintele Societăţii scriitorilor români; repre­zentanţii laureaţilor premiilor na­ţionale, scriitorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi I. A. Basarabescu ; directorul artelor, Ion Jalea ; secreta­rul comisiei, subdirector Ion Paşa. Etapă o discuţie asupra operelor tu­turor prozatorilor celor mai proe­minenţi, a fost declarat ca laureat al premiului naţional pentru proză lite­rară părintele Gala Galaction. La comisia pentru premiul naţio­nal al picturii, au luat parte domni şi ministrul culturii naţionale, ca pre­şedinte ; pictorii I. Al. Steriadi, Şte­fan Popescu şi Marius Bunescu, lau­reaţi ai premiilor naţionale pentru pictură; sculptorii Cornel Medre® şi Ion Jalea, director al artelor; criticii de artă profesor Gh. Oprescu şi A­­drian Maniu, inspector general al ar­telor; secretarul comisiei, Ion Paşa, subdirector al artelor După discuţiuni asupra operei pic­torilor noştri celor mai cunoscuţi, d. Eu­sta­ţiu Stoenescu, a fost declarat laureat al premiului naţional pentru pictură. Prin ultima modificare a legii pre­miilor naţionale, datorită domnului ministru al culturei naţionale, suma reprezentând valoarea înaltelor dis­­tincţiuni culturale şi artistice a pre­miilor naţionale a fost ridicată la­ 300.000 (trei sute mii) lei fiecare. A APARUT Reprimarea sabotajului şi a SPECULEI ILICITE Legile şi Deriziunile Ministerului Coordonării şi Statului Major Economie şi ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, până la 15 Martie 1942, culese de AURA SACHELARIE (Avocat).4. Se găseşte la toate librăriile-Ed­itura SOC­EC StCo. S. A. II. pts­tcipumul de Ramiff Duminică 3­­ Mai 1942 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 7.30 : Poşta militară Radio. 8.00 : Ora dimineţii. Deschiderea emi­siunii. Radio jurnal. Concert de fan­fară. închiderea emisiunii. 9.00 : Ora religioasă. Transmisia ser­viciului religios de la Sf. Patriarhie. 11.00 : Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dir. de George Georgescu. 1. Prezentarea concertului de Em. Ciomac. II. Transmisie de la Ateneul Român : Brahms : Simfonia în do minor. In pauză (12,00—12,15) . Radio jurnal. Richard Wagner : Tristan şi Isolda : Preludiu şi moartea Isoldei ; Idila lui Siegfried; Uvertura la „Maeştrii cân­tăreţi“. 13.00 : Muzică variată uşoară (disc.). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : Ora răniţilor—transmisie de la Aro-Palace din Braşov — Orchestra Sibiceanu. 15.30: Ora satului. 18.30 ; închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii. Teatru : „Toanta lui Pandele“, come­die radiofonică de d-na Adriana Kise­­leff. RADIO ROMANIA 19.15 : Poşta militară radio. RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Valush­ (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 19,50 : Jurnal în limba turcă 20.00 : Radio jurnal. 20,10 : Concert de masă (discuri). 20,45 : Cronica războiului de Romulus Seişanu. 21.00 : „Nunta Janettei", operă întreua act de Masse. Distribuţia : Janetta : Lisette Dima , Jean Aurel Romeanu Conducerea mu­­ziaclă Th. Roga­lski, 22:00 : Radio jurnal ; Sport. 22:20 : D-ra Idole Dimit­riu-Bârlad (voce) : Brogi : Cântec de leagăn ; Ske­­letti : Mică roză ; Tirindelli : Strana ; Tocchi : Cântec popular Venetian ; Ci­­mara : Dormi ; Nadir : Baladă medie­vală 22:35 : Muzică variată ușoară (disc.). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00 : Muzică de dans transmisă de la Barul Colorado — orchestra Dinu Şer­­bănescu, 24 00 : închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE POSTUL PE UNDE SCURTE (Program tip pentru toată săptămâna) 21.40 : Jurnal in limba italiană Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană. Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană. Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză 22.50—23.00 : Emisiune în limba en­gleză. RADIO MOLDOVA (230,9 m.) 9.30 : Transmisiunea serviciului reli­gios de la Sf Mitropolie 11.30 : Cronica vieţii religioase 13.00 : Deschiderea emisiunii învă­ţătura zilei Muzică variată­­românească (discuri) 13.30 : Concert de uverturi (discuri) 14.00 : Radio jurnal (II) 14.20 : Potpuriu din operete (discuri). • 14.40 : Sfaturi medicale pentru mun­citori 14.50 : Jocuri şi Cântece din Trans­­nistria (discuri) 15.00 : închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii Marşuri româneşti (discuri). 18.05 : Jurnal în limba rusă 19.00 : Taraful ţărănesc Constantin Chitu . Muzică populară. 19.15 • Cronica faptelor săptămânii, de Gh . Ciocan 19.30 • Continuarea programului tara­fului țărănesc Const. Chiţu. 19.45 ■ Concert variat pentru masă idiscurii 20.30 idio jurnal (III). 20.4° oră de muzică închinată pro­fesor Inrico Mezzetti. 21.40 Muzică din operete (discuri) 22.00 Radio jurnal (IV). 22.20­­ Cântă Maria Tănase (discuri). 82 an­i­n-n­hiderea e misunii

Next