Curentul, octombrie 1942 (Anul 15, nr. 5254-5284)
1942-10-01 / nr. 5254
F 28 pagini ) I Instanţele pentru sancţionarea abaterilor la legea sabotajului au condamnat pe următorii: Menelas Procopiu, import-export, reprezentanţă, str. Nicolae Filipescu 50, o lună lagăr pentru speculă generală. Ion Dincă, fructar, şos. Ştefan cel Mare colţ cu Calea Dorobanţi 2 luni lagăr, idem. Petre Pogonaru, gheţar, str.Moş Ajun 28, o Ivină lagăr fiindcă a vândut cu 80 lei blocul de ghiaţă. D. Rădulescu, zarzavaturi, Hala Obor No. 55, 2 luni lagăr, pentru speculă generală. Alexandru Cristal, coloniale, str. Sirenelor 32, o lună lagăr, idem. Gh. Niculescu, coloniale, str. Ecat. Teodoroiu 29, 2 luni lagăr, idem. Serviciul sanitar al Capitalei a condamnat pe următorii infractori la legile de higienă: Jacques Wassermann, str. Colonel Papazoglu 8. 50.000 lei amendă, pentru practică ilicită a dentisticei. Ilie Papadima, simigiu, sos Ştefan cel Mare 22, 15.000 lei amendă, pentru murdărie generală. Teodor Bistici, restaurant, şos. Ştefan cel Mare No. 159, 10.000 lei amendă, pentru acelaş fapt. Boiangeria „Vica", şos. Vitan 43, 10.000 lei amendă, pentru nehigienă. I. Steinberg, coloniale, Calea Văcăreşti 22, 5.000 lei amendă, fiindcă a vândut mălai stricat. Fabrica de sticlărie „Bucureşti", şos Vergului, aceiaş amendă pentru acelaş fapt. Soc. „Alfa", pălării, str. Doamnei 7, nu are autorizaţie, 5.000 lei amendă. Fabrica de sifoane GH. şi I. Tomeseu, str. Popa Nan 193, 5000 lei amendă fiindcă a pus în consumaţie sifoane murdare. Fraţii Antotti ac fost trimişi în judecată . procuror Stănescu a confirmat procesul verbal prin care fraţii: May şi Iordache Antoniadis, din str. Halelor 24, comercianţi de coloniale engros, au fost trimişi în judecata instantei pentru reprimarea sabotajului vinovați că au comis crima de dosire. Am scris acum câteva zile despre descoperirea făcută de organele politiei comunale care au găsit ascunse în magazii, nedeclarate, 16.200 kgr. măsline şi circa 7500 kgr. piper, cumpărate în anii 1940—Martie 1941 şi ţinute acolo de cei doi saboteuri spre a fi speculate. De la Camera de acuzare Camera de acuzare a trimis în judecata Curţii Criminale pe şoferul N. Iliescu Cojocaru, pentru crima de asasinat cu premeditare, fiindcă în noaptea de 10 Iunie a ucis cu lovituri de lopată pe fosta sa soţie Teodora Vlădescu. Arestaţi pentru furt D. colonel adjutant Scheletti plecând la moşie şi-a lăsat casa sa din str. Caragea Vodă 12 cu toate obiectele de valoare în seama feciorului său de casă Emerik Mikie. Acesta cu ajutorul amicului său Mircea Gasner au furat argintăria, bijuteriile, covoarele şi absolut toate lucrurile de preţ şi le-a vândut cu ajutorul soţiei sale Ecaterina şi a prietenului său Iancu Dumitru, tăinuitorilor: Maria Fruth din şos. Basarab 52, Aurel Constan, comerciant din b-dul Basarab 82, Anica Dumitrache, Ioana Ivan şi Ion Niculescu, din şos. Ştefan cel Mare 9 şi Ion Mironescu din str. Clăbucet 30. Toţi au fost puşi sub inculpare pentru furt calificat şi tăinuire de către d. procuror C. Gatoschi şi trimişi la cabinetul de instrucţie, cu concluzii formale de arestare. CRONICA JUDICIARA OSÂNDIȚI PENTRU SABOTAJ AMENDAȚI DE SERVICIUL SANITAR Examenul de admitere de la Facultatea de Medicină din Bucureşti Decanatul facultăţii de medicină din Bucureşti aduce la cunoştinţa candidaţilor înscrişi pentru examenul de admitere următoarele dispoziţiuni: 1. înscrierile se închid, în mod irevocabil, astăzi 30 Septembrie 1942, ora 7 seara. 2. Listele celor admişi la înscriere precum şi ordinea în care candidaţii vor lua loc în sălile de examen se afişează la Secretariatul Facultăţii Vineri 2 Octombrie c., ora 14. Orice fel de contestaţie cu privire la întocmirea listelor se adresează Secretariatului în după amiaza acestei zile. 3. Examenul va fi numai în scris şi are loc pe data de Sâmbătă 3 Octombrie c., ora 8 dim., în localul facultăţii din b-dul Ardealului nr. 8. 4. La examen candidaţii vor aduce cu ei numai toc şi cerneală, precum şi recipisa de plata taxelor, care le vor servi drept legitimaţie. Nu este permisă intrarea în sălile de examen cu cărţi, caete, notiţe, etc.... Tot materialul de care este nevoie pentru probele scrise se dă de către facultate şi se va găsi în ziua examenului închis în plicuri speciale ( prevăzute cu fotografie ,) pe locul anume marcat şi pe care fiecare candidat este obligat să-l ocupe, aşa după cum se va găsi trecut pe listele de la punctul 2 de mai sus. 5. La examenul medical, necesar pentru întocmirea fişei sanitare, vor fi supuşi numai candidaţii care vor reuşi la examenul de admitere. Data acestei probe se va anunţa odată cu rezultatele. Spre deosebire de celelalte facultăţi, examenul se va face de către facultatea de medicină şi nu de asistenţa universitară. -----oxoxoxoxexoxoxoxo---- Pentru proprietarii de imofeile-blok Direcţiunea generală P. T. T. roagă pe d-nii proprietari de imobile block să instaleze la partere cutii de scrisori mari, cu compartimente rezervate pentru fiecare locatar, în care factorii poştali să depună corespondenţele respective. Astăzi, factorii poştali sunt obligaţi să stie scările la toate etajele şiapartamentele, ceea ce provoacă mari întârzieri în distribuirea corespondenţei poştale. Instalarea acestor cutii constitue o mare înlesnire, atât pentru locatarii imobilelor, cari îşi pot ridica singuri scrisorile din cutiile ce le sunt rezervate, cât şi pentru administraţia P. T. T., care în împrejurările actuale are un număr de factori poștali cu mult mai redus. Pentru posesorii de câini Portul medalionului de identitate este obligatoriu Primăria Municipiului Bucureşti pune in vedere tuturor posesorilor de câini, că sunt obligaţi a-i declara şi înscrie anual, a plăti taxeie de câine şi a-i purta cu marca de control (medalionul de identitate) solid ataşat la sgardă. Nouile mărci de control sunt de formă triunghiulară şi se ridică de la percepţia comunală odată cu plata taxei pentru câine. Acei cari şi-au plătit taxa şi nu şi-au ridicat şi mărcile de control (medalioanele de identitate) sunt invitaţi a o face, iar cei ce vor fi dovediţi că nu au făcut încă declaraţia, nu au plătit taxa anuală şi ţin câinii fără marcă, vor avea de suferit, pe lângă sancţiunea plăţii împătritului taxei, şi amenda de lei 5.000. Se atrage atenţiunea în mod cu totul deosebit că plata taxei şi portul obligatoriu al medalionului de identitate, nu dau dreptul proprietarilor de câini de a-i lăsa liberi pe străzi, cunoscând că pe tot timpul cât Capitala este declarată contaminată de turbare, circulaţia câinilor, esteadmisă numai dacă câinii sunt prevăzuţi cu botniţă şi ţinuţi în lesă. ——OXOXOXOX ® xoXOXOXO— Valoarea căştilor ce ar urma să se impute vinovaţilor Valoarea căştilor de metal ce ar urma să se impute vinovaţilor este: Pentru o cască model francez, lei 3.000. Pentru o cască model olandez-trupă, lei 4.800. Pentru o cască model olandez-ofiţerească, lei 6.000. Prețurile fixate pentru căşti prin decizia ministerială Nr. 541 din 1941 sunt și rămân abrogate. airenha y ZVMC XV, No. 5254, Jon 1 Octombrie 1942 TRAIDSCA REGELE LA ODESA Când am trecut Nistrul întâia oarâ dela Soroca la Ţichinâuca, am fost cuprins de-o indorare ce n'o pot hotărnici In slove. Păşeam In satul unde 20 de ani mi-am înrădăcinat privirea şl curiozitatea, din cerdacul casei împrejmuită de livezi şl podgorii, de unde urmâriam cum se macină viaţa în aşezarea stăpânită de anticreşti. Intram în satul unde Duca Vodă îşi avea palatul de reşedinţă domnească pe când era şi Hatman al Ucrainei, călcam în ţinutul lui Danilu Apostol, viteazul moldovan care sta la dreapta Ţarului la masă şi-a războinicului Potcoavă, fratele lul Ion Voda-Cumplitul. Şi m'am cutremurat de emoţie când am văzut înălţat drapelul românesc la primăria din vatra satului. Mărturisesc însă că 'n viaţa mea n'am fost mal înduioşat, mal înlâcrâmat, ca'n după amiaza când. In măreaţa clădire a Operei din Odessa, corul şi orchestra au Intonat Trăiască Regele. Trăiască Regele la Odessa? In oraşul bijuterie de pe ţărmul îndepărtat al Mării Negre? Eram In localul Operei, ascultam corul pronunţând perfect româneşte, vedeam sala 'ntreagâ In picioare şi nu-mi venea sâ cred când Imnul care s'a urzit în inimâ cu copilăria. Eram mal neîncrezător ca Toma. Şi-am fost^fupâ cum dovedesc cu amintirile cari încerc sâ desdepân. Şi latâ-i. Din primele zile după refugiu eram într’o stare sufletească de nu-mi găseam alinare. In prima noapte a blestemului eram la Chişinău. Vestea nu ştiu cum de nu m'a Inebunit. Am plecat la Iaşi nădăjduind a doua zi sâ fug la Soroca. Dar a doua zi nu s'a mai putut. Veneau bejenarii, trişti, amărâţi, Împovăraţi, cu lacrimi In priviri şi-amărăciune In obraji. Am plâns cu el şi-am uflat. Şi zile după zile am plâns după Basaraba frumoasă, după moldovenii mei iubiţi, după Soroca mea dragă. Nu mă gândeam la căsuţa amintirilor mele, la tot ce sărăcia mea agonisise In ani şi ani. Creştea in mine insă durerea după pământul pentru care s’au jertiit strămoşii ca sâ ni-1 lase românesc. Eram sigur ca ne vom reîntoarce acasâ, ştiam şi presimţeam câ*n curând Basarabia va reîntregi Moldova celui care plângea la Furia In mormânt. Dar numai atât. Intr'o zi eram la ziarul „Curentul" In cabinetul directorului. Ca de obiceiu, amărât şi 'ndureratul Pamfil Şeicaru, viforos, m'apucâ de mâini şi grăind vorbele, descifrează viitorul. — Ce est aşa de trist, Iov? Şi după ce nizeşte diferite consideraţiuni, Îmi mărturiseşte, hotărât: — Ascultă, dragă Iov, Iţi dau garanţie In scris câ 'ntr'un an jumătate vom face bai In Crimeea, Ia Livadla... înţelege ce-ţi spun eu? La Livadla... M'am uitat la el cu compătimire. Im! ziceam: Ori vrea sâ mă Îmbărbăteze, ori divaghează. Și, când s'a 'mplinit sorocul, am fost la Livadla] Ascultând acum Trăiască Regele la Odessa, mi-am amintit şi m'am Întrebat. Ce putere de viziune a avut Pamfil Şelcaru când afirma acestea? Ce prevederi îl Îndreptăţeau sâ creadă astfel? Ce Înţelegere a lucrurilor, ce socoteli mintale II determinau pe acest neîntrecut condeer sâ spună cu hotărâre ceeace mi-a spus? II demasc acum după ce-am lăcrămat la Odessa unde nici n’am visat c'am s’ajung. D. Iov Şedinţa Academiei Române Şedinţa de la 25 Septembrie 1942 se deschide sub preşedinţia d-lui Prof. I. Simionescu. Ia parte pentru întâia oară P. S. S. Episcopul Clujului Nicolae Colan, ca membru activ ales în sesiunea trecută. Cu o vie şi explicabilă emoţiime dar şi cu neţărmurită bucurie d. preşedinte salută în mijlocul colegilor săi. P. S. S. Episcopul Colan mulţumeşte din toată inima pentru primirea caldă ce i s’a făcut, făgăduind că va contribui la întărirea prestigiului Academiei Române, la progresul ei cultural şi la răspândirea culturii naţionale. In şedinţă intimă d. secretar general Alex. Lapedatu a prezentat următoarele publicaţiuni: 1. G. Ionescu-Siseşti: „îndrumări Agricole" (Buc. 1941); G. Ionescu-Siseşti: „Viaţa şi Opera Iui Ionescu dela Brad. (Buc. 1942); 5 G. Ionescu-Siseşti: „Institutul de Cercetări Agronomice al României în anul 1941“ (Buc. 1942); 2. Iorgu Iordan: „Nicolae Drăganu 1884—1939“ (Buc. 1942); Iorgu Iordan: „Note de Lexicologie Română“ (Iaşi 1942); Iorgu Iordan: „Note de Lexicologie Roumaine“ (Buc. 1941); Diaconul Dr. Gh. I. Moisescu: „Catolicismul în Moldova până la sfârşitul veacului XIV“ (Buc. 1942); Victor Bratulescu: „Frescele din biserica lui Neagoe de la Argeş“ (Buc. 1942). D. Dim. Pompeiu a prezentat cursurile de Astronomie şi de Analiză matematică ale defunctului profesor Gheorghe Bratu, predate la Universitatea din Cluj. D. General Radu Rosetti a prezentat donaţia locotenentului german Borchers a lucrărilor sale Die Weisse Kordillere şi Berge und Coletscher im Pamir şi atrage atenţia asupra primelor volume apărute din Enciclopedia Croatica. D. Silviu Dragomir a atras atenţia asupra studiului d-lui Kurt Horedt „Zur siebenbürgischen Burgenforschung“ extras din Südost Forstungen. D. I. Simionescu a adus în dar din partea d-lui N. Ionniţiu ediţia primă a scrierii lui N. Bălcescu „Puterea armată ariă militară de la întemeierea Principatului Valahiei pană acum“ (Iaşi 1884). Opera Română din Cluj-Timişoara la Odessa TIMIŞOARA, 30. — Zilele acestea la direcţia Operei Române din Cluj-Timişoara a sosit o adresă ministerială prin care se face cunoscut acestei instituţii că in cel mai scurt interval posibil, va trebui să întreprindă un turneu la Odesa. In cadrul acestui turneu, membrii operei noastre vor cânta „Năpasta" de Sabin Drăgoiu şi în care rolul principal, Ion Nebunul, va fi interpretat de cunoscutul bas C. Uzeicu care după cum se ştie, a reuşit să realizeze din acest rol o adevărată creaţie. Turneul Operei din Cluj-Timişoara la Odesa nu se va putea produce in nici un caz până la 10 Octombrie a acestui an, deoarece pentru ziua de 8 Octombrie d .O. Uzeicu este invitat special la Opera Română din Bucureşti, unde are de susţinut tot rolul lui Ion Nebunul din Năpasta de I. L. Caragiale. ARTISTICE-CULTURALE Juriul Salonului oficial de toamnă Juriul Salonului Oficial de Toamnă 1942, se alcătueşte din d-nii pictori: Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu, Marius Bunesc, Adam Bălţatu şi Dumitru Ghiaţă, ca membri; subdirector Ion Paşa, ca secretar. Se deleagă ca vicepreşedinte al acestui Salon Oficial de membru I. Al. Steriadi. Bursa de sculptură ,D. Paciurea" Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor aduce la cunoştinţa generală instituirea concursului pentru acordarea Bursei de sculptură „D. Paciurea" pe intervalul Noembrie 1942—Noembrie 1944. Concursul va începe în ziua de Luni 26 Octombrie a. c. Au dreptul să candideze la acest concurs absolvenţii români cu distincţie ai Secţiei de sculptură de la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, sau de la alte şcoli similare, cari nu au împlinit încă vârsta de 36 ani. Pe lângă lucrările prezentate, candidaţii vor fi supuşi şi la un examen practic, constând în următoarele probe : . „Nud“ după model, înălţimea 90 centimetri, executat în 5 (cinci) zile, între orele 9—13 şi 15—17. 2. „Compoziţie“ după subiectul dat de Comisie, înălţimea 40 centimetri, executată a 6-a zi a concursului, de la orele 9 până la orele 13. Artiştii concurenţi îşi vor depune petiţiile de înscriere la concurs, până în ziua de 21 octombrie a. c. inclusiv, la direcţia artelor din ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor (Str. General Berthelot No. 28 Bucureşti) împreună cu actele de naştere, cetăţenie, botez şi studii, arătându-şi totodată adresa exactă, spre a li se putea face în termen comunicările cuvenite. Se institue următoarea comisie în vederea acordării bursei de sculptură „D. Paciurea“, pe intervalul 1 Noembrie 1942—1 Noembrie 1944 . Președinte, d. sculptor Ion Jalea, directorul artelor. Membru reprezentant al Academiei de Arte Frumoase din București, d. profesor sculptor Cornel Medrea. Membru numit de minister, d. sculptor Mihai Onofrei. Secretar, d. Ion Pasa, subdirector al artelor. 35.000 vizitatori expoziţia de radio şi televiziune din Bucureşti (ESS). — Duminică 27 Septembrie intersanta expoziţie de radio şi televiziune din Sala Dalles şi-a închis porţile. Ultimele două zile au înregistrat cifre record. Expoziţia, care a durat de la 17 la 27 Septembrie, a fost vizitată de 35.000 persoane, ceea ce dovedeşte marele interes pe care l-a arătat populaţia Capitalei pentru radiofonie şi televiziune. Scopul expoziţiei, acela de a populariza şi mai mult aceşti doi importanţi factori de cultură, a fost pe deplin atins. Citiţi RAPID CAaviatiL Păstorul creştin ortodox mensualul condus de zece ani de păr. Dem. I. Iliescu Palanca, prezintă în No. 18, apărut recent, un articol al Arhiereului Scriban întitulat „Creşterea tineretului“, o problemă atât de dezbătută azi. In aceiaşi pagină găsim un alt judicios articol al directorului revistei „Pe margine de veac“, în care se arată spiritul creştin în lumea de mâine. „Strigătul lui Iov“ In editura „Popasuri Duhovniceşti“ de la Sibiu a apărut volumul de poeme „Strigătul lui Iov“ al colaboratorului nostru Constantin Goran. O antologie a liricei italiene Editura Bompiani anunţă o antologie a liricei italiene, care va apărea în seria „Pantheon“. Antologia va cuprinde bucăţile de seamă începând de la Francisc din Assisi şi va merge până la Giacomo Leopardi. Ediţia aceasta, va fi îngrijită de academicianul Massino Bontempelli. „Satul“ A apărut No. 142 din revista de cultură pentru popor „Satul“ pe Septembrie. Ca întodeauna „Satul” publică articole din toate ramurile de activitate ale săteanului. Redacţia şi administraţia : Bucureşti, Calea Floreasca Nr. 13, __ I Cor se \a acorda bursele pentru studenţii medicinişti Facultatea de medicină aduce la cunoştinţa d-lor şi d-şoaicelor studente că cererile pentru burse se adresează Decanatului şi se depun la Secretariatul Facultăţii până la 30 Octombrie 1942. Cererile trebuesc însoţite de certificatul de stare materială a părinţilor sau studentului şi de o declaraţie personală, dată pe proprie răspundere, că petiţionarul nu are nici un fel de salariu, ajutor sau altă bursă, în bani sau natură. Certificatele de situaţie materială depuse la începutul acestui an şcolar, conform instrucţiunilor date anterior, servesc şi pentru bursă, încât studentul nu mai este obligat a prezenta un altul nou, ci numai de a face menţiune de existenţa lui, în cererea de bursă. Bursele fiind anuale, se atrage atenţiunea că şi vechii bursieri sunt ţinuţi să petiţioneze din nou. Aceştia vor arăta în cererea lor şi ce anume bursă au avut pe anul trecut şcolar. Felul bursei în bani sau în cămin şi cantină se vor specifica de asemenea în cerere. Nu se acordă bursă, studenţilor cu situaţie materială bună, restanţierilor sau promovaţi cu examene restante, externilor şi internilor, studenţilor de la anul III înainte care, conform dispoziţiunilor date la timp, sunt obligaţi să se prezinte la concursul de externate- acesta fiind în aşa fel organizat încât să fie şi de un real ajutor studenţilor săraci şi meritoşi. ------OXOXfcsOXOxoxoxoxo----Catedre vacante în învăţământul superior Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor a publicat vacante următoarele catedre şi conferinţe la politehnicele din ţară, în vederea ocupării prin concurs, în conformitate cu dispoziţiunile art. 65 din legea pentru organizarea învăţământului superior. POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI La facultatea de construcţii: conferinţa de fotogrametrie. La facultatea de agronomie: conferinţa de pescuit şi piscicultură. La facultatea de arhitectură: catedra de artă decorativă cu proecte. POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Catedra de fizică. POLITEHNICA DIN CERNĂUŢI La facultatea de electromecanică : catedra de termotehnică. La facultaea dechimie industrială: catedra de electrometalurgie şi conferinţa de industria alimentară. La facultatea de construcţii: conferinţa de topografie, geodezie şi cadastru. La catedrele şi conferinţele comune: catedra de algebra superioară şi geometrie analitică şi conferinţa de chimie generală pentru construcţii şi electromecanică. Finlanda, ţară de răspântie între Orient şi Occident" D. Consilier Dr. Ragnar Numelin, directorul presei din ministerul afacerilor streine al Finlandei, va ţine, în ziua de 2 octombrie la orele 17, in sala Dalles, o conferinţă in limba franceză despre: „Finlanda ţară de răspântie intre orient si occident”. Intrarea liberă. La lumina rampei „Don Carlos“ astăseară la Teatrul Naţional In regia d-lui Ion Şahighian ce reprezintă astăseară la Teatrul Naţional „DON CARLOS“ cu d-nii N. Bălţăţeanu, Al. Critico, A. Pop-Marţian N. Dimitriu, M. Gingulescu, I. Anastasia, I. Radu, N .Pereanu, P. Pătraşcu şi d-nele Marietta Anca, Aglae Enescu, Kitty Gheorghiu, Didi Teodorescu, Valeria Panait. Spectacolul începe la ora 8,30 absolut precis. Ciclul „Caragiale“ la Teatrul Naţional In culisele Teatrului Naţional se pregăteşte un ciclu ,,CARAGIALE“ care va fi reprezentat până la Crăciun. Au început repetiţiile cu piesa „NAPASTA“ în direcţia de scenă a d-lui Ionel Iliescu, interpretată de d-na Eliza Petrăchescu şi d-nii George Calboreanu, C. Neacşu şi I. Radul. „Sgătia“ la teatrul „Muncă şi Lumină“ Azi, Miercuri 30 Septembrie, ora 20,30 are loc ultimul spectacol al comediei „SGATIA“ de Ionescu-Morel. Mâine, Joi 1 Octombrie la ora 20,30 are loc premiera comediei „EU $ TU“ de Paola Ricorra, în versiunea românească a d-lui Petre Asan. Direcţia de scenă : VICTOR ION POPA. „O crimă celebră“ astăseară la Studio Prelucrarea d-luil Tudor Muşatescu „O CRIMA CELEBRA“ se reprezintă astăseară la Studio cu d-nele Lily Popovici, Nora Peyov, Madeleine Andronescu, Victoria Corciov, Tilda Radovcli, Tantzi Soviani, Eugenia Popovici, Getta Chembach și d-nii Nicu Dimitriu,, Emil Botta, FI. Scărlătescu, M. E. Balaban, Dobre Ene, N. Motoc, în regia d-lui Ion Sahighian. Emisiuni radiofonice CONCERTUL ORCHESTREI RADIO Joi 1 Octombrie, orele 21 orchestra Radio sub conducerea d-lui Const. Bog va da la microfonul nostru un concert simfonic. Se va executa „Preludii Simfonice“ de Liszt şi „Simfonia în re“ de Cesar Franck. In partea a doua a concertului sub bagheta d-lui Ion Hartulary Bardée se va executa un program de muzică românească cu concursul vocal al d-nei Ady Vintilă. MĂRTURII ALE TRECUTULUI IN FOLKLOR se intitulează conferinţa pe care o va ţine Joi 1 Octombrie orele 20.40 d. Ovidiu Papadima la Universitatea Radio. CAVALERIA RUSTICANA LA RADIO Vineri 2 Octombrie, orele 21 amatorii de muzică italiană vor putea asculta la posturile de radio „Cavaleria Rusticană“ de Mascagni executată de ansamblul operei Scala dirijat de Loreno Molajoli. ANTON PANN FABULIST Despre un aspect mai puţin cunoscut al autorului „Povestea vorbei“ va vorbi la Universitatea Radio Vineri 2 Octombrie orele 20.40 d. N. Mihăescu, tratând despre fabulistul care a fost Anton Pann. MĂRTURII ALE TRECUTULUI D. Barbu Teodorescu va evoca Sâmbătă 3 Octombrie, orele 20.40 în cadrul Universităţii Radio mărturii din trecutul istoriei noastre. I. L. CARAGIALE CAZUL RUBENS (ESS). — Multă vreme a dăinuit o adevărată concurenţă între oraşele Siegen, Koeln şi Anvers fiecare susţinând că este locul de naştere al marelui pictor Peter Paul Rubens. După cercetări îndelungi decedatul conservator al Muzeului din Siegen, dr. Kruse, a stabilit că Rubens s’a născut în acel oraş. Studiul in privinţa vieţii celebrului pictor trebue însă făcut mai cu seamă la Anvers. La Siegen se vor aduna lucrările pictorului şi fotografii de pe cele care nu pot fi strânse în muzeul oraşului. Noul director al muzeului va edita o revistă „Rubens". Se proectează deasemenea cercetarea arhivelor din Haga și alte orașe importante pentru istoriografia artistică în privința lui Rubens. Pietrificarea artificială a fundamentului de construcţie Cedarea terenului a periclitat deseori multe clădiri istorice. Din această cauză s’a folosit întotdeauna întărirea terenului prin piloni, lucru care se aplică şi astăzi. Dar afară de aceasta s’a mai descoperit de curând posibilitatea pietrificării terenului de construcţie prin produse chimice. Această intervenţie se datorează germanului dr. Josten. O soluţie salină este injectată în teren cu ajutorul unor ţevi de oţel, situate din loc în loc. O pompă introduce cu presiune lichidul care pătrunde astfel în pietriş, în nisip sau în piatra calcaroasă. Cu ajutorul acestei metode se poate pietrifica un teren până la o adâncime de 30 metri, făcându-se o mare economie de cheltueli la fundamente. Invenţia poate fi folosită şi la pietrificarea malurilor apelor. Metoda d-rului Josten a fost preluată de mai multe țari având peste tot un minunat succes. ___________ Spovedania Pestericinul prietenului meu Andrei Fulga cântau cu uruit sinistru, bulgării, simfonia deșertăciunii. Un domn grav a supărat ţărâna cu o cuvântare, zadarnic. Ţărâna a tăcut în marea tăcere a umbrei. Andrei Fulga — tăcut totdeauna, ciudat, murise de oftică. Pleca in fiecare clipă departe — spre marea depărtare albă unde alunecă toate. Ultima dată când Vam văzut un spita- lul alb — plin de lumină — ne-a șoptit cu glasul stins : — Am un caet pentru tine, să-l deschizi după moartea mea. După plecarea mea. Răsfoesc caetul și citesc la întâmplare. „Ce bine este să fii singur, să lupţi, să suferi, să ascunzi rănile şi singur să împlânţi steagul biruinţii peste cetăţile idealurilor. Odată tu pribegia mea, intr’un oraş mare, n’am mâncat o săptămână. Stomacul era ca plumbul, vederea mi se împăienjenise, pluteam ca un vis. Tâmplele îmi ardeau. Eram între viaţă şi moarte dar eram mare. A şaptea zi am găsit o pâine albă ca lumina. Pâine şi apă. Am mâncat împărăteşte. Mai departe, în legătură cu moartea. — „Eu nu cred în biruinţa morţii. Nu mi-i frică de moarte. Eu cred în înviere. Din haosul lutului unde dorm armatele de adormiţi, unde sclavii surâd lângă regi, vor eşi afară, odată, toţi la glasul trâmbiţilor finale. Singurătatea mă robeşte. De multe ori rătăcesc pe străzi ore întregi, fără să rostesc un cuvânt, fericit ca un copil. Să fii singur, să înfrunţi primejdiile , cu gândul la Dumnezeu iată marea fericire. Ascult sgomotele şi sbărnăielile de sub soare pe cari le înghite noaptea. Peste coroane de aur văd rugină iar sub braţele tiranilor văd scheletul. Odată am vrut să-mi leg viaţa cu un chip adorat. Locuia într’un oraş provincial. Ii scriam în fiecare săptămână. Ani de zile. A doua oară când a venit să-mi pună marea întrebare să mă hotărăsc, am bâlbâit câteva cuvinte şi am refuzat orice făgăduinţă. Era alta aproape. Departe scriam idealului meu. închipuirea ieșea o pânză diafană. Aproape îmi turbura singurătatea. A plecat plângând pentru totdeauna. Pe ultima filă a caetului lui Andrei Fulga era un cuvânt cu slove mari: „Dumnezeu". In noaptea când răsfoiam caetul cu spovedanii, sufletul lui plutea aproape cu florile şi cu frunzele legănând deasupra tuturor steagul unei vieţi ciudate. Miercuri 30 Sept. 1942 ORT. Sf. mucenic Grigore Ep. Cat. Sf. leronim. Protest. leronim. TEATRE I NAȚIONAL : Don Carlos. STUDIO : O crimă celebră. MUNICIPAL: D’ale Carnavalului. COMOEDIA: Stăpânul sunt eu. ALHAMBRA: Clopoțelul de alarmă. SĂRINDAR: Secretara tatii. SAVOY : Relache. TEATRUL NOSTRU: Bărbatul. MUNCA ŞI LUMINA: Sgotia. CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Marco Visconti" cu Carlo Ninchi şi Mariella Lotti. Jurnal nou. CAPITOL: „Abandonata" cu Corinno Luchaire. Georges Rigaud. Jurnal nou. SCALA: „Se aprind făcliile" şi jurnal. TRIANON: „Legea Haremului" cu Adenis Duranti, Carlo Candiani. Jurnal nou. REGAL: Regele Circului şi jurnal. PARADIS : închis pentru reparaţie. VICTORIA: Luiza şi Jurnal. SELECT: „Povestea unei vieţi" (Anelie). Jurnal nou. FEMINA: Coroana de Fier şi ultimul jurnal. BD. PALAS: Beatrice Cenci şi Jurnal. A.R.P.A. : Submarinul V. B. 1 şi jurnal No. 32. ELISF.E : închis pentru renovare. CORSO : Stan şi Bran, eroi fără voe, şi jurnal Nr. 32. BIZANTIN: Fantome, jurnal, complectare şi revistă. OMNIA : Vulpea din Glenarvon, jurnal BIZANTIN : Tigrul din Esclnapur, jurnal şi revistă. NISSA : Piraţii din Malaezia, jurnal şi revistă. FRANKLIN: Povestiri vieneze şi jurnal. Cartiere AIDA: Intr’un cămin de domnişoare, Jurnal şi revistă. ALCAZAR: Femeia, eterna poveste, jurnal şi revistă. AMERICAN : Nick Carter Detectiv, jurnal şi revistă. BARCELONA: Fiu lui Frankenstein şi jurnal de război No. 26 ONC. şi UFA. şi trupa de reviste. CARMEN : Stukas şi jurnal. CARMEN SYLVA : Suflete sbuciumate jurnal şi revistă. COTROCENI : Moştenitorii veseli şi jurnal. CRÂNGAŞI : Laila şi jurnal. DACIA : Cavalerul Mascat şi jurnal. DIANA: Misteriosul domn Victor, jurnal şi revistă. DICHIU : Dichiu, jurnal şi revistă. EDISON : Hoţii de briliante, jurnal şi revistă. ELDORADO: Iţi aminteşti? şi jurnal de războiu. FLORIDA : Ghinion In noaptea nunţii şi jurnal GLORIA : Aşa se cuceresc bărbaţii şi ILEANA : Logodnicii şi jurnal Nr. Sf. IZBANDA : Karelina si jurnal Nr. 82. LIA : Am furat un milion şi jurnal Nr. SI. MARIA : Tovarăşi la drum, jurnal Nr. 33 şi revistă cu Titi Mihăilescu. MARCONI : Primii fiori, jurnal Nr. 33 şi revistă. MEXIC: Laila, jurnal şi revistă. MIORIŢA : Amanta secretă şi jurnal. MILANO : Fata fără nume, jurnal şi revistă. MODEL: Dragoste la zero grade, războiul ruso-finlandez, jurnal şi revistă. NERO : Eşti un înger şi jurnal. ODEON : Nostalgie şi jurnal Nr. 31. PACNE : Nunta cu bucluc, jurnal şi revistă. PARIS : Totul se întâmplă noaptea, jurnal şi revistă. REX : Fiica Corsarului verde şi jurnal. SPLENDID: Contra 100, jurnal şi revistă. TOMIS : Oameni şi fiare şi jurnal. TRIUMF : Tigrul din Esclnapur, Jurnal şi revistă. UNIC : Burma în flăcări şi jurnal. UNIREA : Sub mii de primejdii şi jurnal. — şi revistă,. Const. Goran ! SPECTACOLELE CAPITALEI i A fost descoperită cea mai mare peşteră din Europa Uner-petator de peşteri german din Salzburg a descoperit în munţii Tennen din Germania un nou sistem de peşteri din care au putut fi exploataţi până acum 600 de metri de ganguri şi cavităţi. S-a constatat astfel prezenţa unui gheţar subteran cu o suprafaţă de aproximativ 1000 mp., precum şi diferite forme de ghiaţă. Stalcatite şi stalagmite numeroase, întovărăşite de cristali de calciu împodobesc măreţul piesagiu. Continuându-se ceretările s’a ajuns la o altă peşteră, care a întrecut aşteptările celor ce o vizitau. O cavitate enormă pe care însuşi cele mai puternice reflectoare nu au putut-o lumina s-a înfăţişat privirilor înmărmurite de atâta măreţie naturală. De la această peşteră porneşte un gang înalt de 60 m. şi lung de 500 de metri, care datorită dimensiunilor sale a fost numit „Gangul Titanilor“. Cercetările pentru cunoaşterea restului acesei peşteri enorme sunt în curs, deoarece ea se ramifică încă departe în interiorul masivului. Astfel s-a ajuns în zilele noastre la descocerirea celei mai mari peşteri din Europa şi deşi cele cunoscute până acum, sunt de o mare importanţă, exploatările viitoare vor mai rezerva probabil încă multe suprize. (RDV). , 4 S Miercuri 30 Septembrie 1942 RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 6.55—8.00 : Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI $1 POSTUL PE UNDA SCURTA 12.10: Emisiune specială în limba rusă. 12.25: Poşta militară radio. 12.25 : Deschiderea emisiunii. Ora ostaşului. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : Ora răniţilor . Orchestra de salon. dir. de Gh. Şerbănescu. 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 18.10: Emisiune specială în limba rusă. 18.20 : Poşta militară Radio. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.00 : Deschiderea emisiunii. Ora tineretului. 19.15 : Constanta Chirculescu : voce. 19.302: Ora femeii: Gabriela Barca. 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Știrile serviciului german. 20.00 : Radio jurnal 20.10 : Muzică variată (discuri). 20.20 : Jurnal In limba turcă. 20.35 : Muzică variată (discuri). 20.40 : Universitatea Radio : Prof. I. Simionescu : Omul și cerul. 21.00 : Ora Germaniei. 21.45 : Quartetul de tromboni al Fanfarei Comandamentul german din Bucureşti, compus din d-nii : Jager Schulz, Lorenz şi Koehn. 22.00 : Radio jurnal ; Sport. 22.20 : Romanţele noastre, prezentare muzicală de Horia Furtună. 23.00 : Muzică variată uşoară (discuri) 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA (280,9 m.) 13.00 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Jocuri şi cântece româneşti (discuri). 13.30 : Radio Jurnal (I). 13.45 : Instrumente diferite (discuri). 14.05 : Muzică uşoară (discuri). 15.00 : închiderea emisiunii de prânz. 18 30 : Deschiderea emisiunii. Muzică de cameră (discuri). 19.00 : Moldova pitorească . Prof. I. Ofliţui : Ţinutul Bălţi. 19 15 : Lieduri (discuri). 19.45 : Muzică travaiană (discuri). 20.00 : Conferinţă : D colonel Zamfirescu: Cum se pot creia prin muncă noui terenuri de cultură 20 15 : Canzonete (discuri). 20.30 : Concerto grosso pentru jazz şi orchestră de Kuennecke (orch. filarm din Berlin, dirijată de autor, _____ 21.00 : Radio jurnal (II). 21.15 : Seară de teatru : „Bucuria Casei" comedie în 3 acte de Anicet Bourgeois. Distribuţia : Cecilia , d-ra Ana Bălănescu ; Henrietta : d-na Elena Foca ; d-na de Barmont : d-na Gina Sandry ; George de Sully : d. Const. Moruzon ; Hector de Rosnel : d. Ștefan Dăncinescu ; Oscar de Boilieu : d. Ion Lascar; Andrei : d. Mihail Grosaru ; Petre : d. Alfons Radvanschi ; Crainicul : d. Nicolae Botez. 23.30 : închiderea emisiunii. De la gruparea plastică femenină Gruparea plastică Femenină, ce se află în al 5-lea an de existenţă, a izbutit să-şi creieze un nume prin munca prestată în slujba Artei, expoziţiile sale anuale de la „Dalles“ şi „Ateneul Român" afirmând o tradiţie care-i face cinste. La 1 Octombrie va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură de la Dalles, în care expun : Ecat. Cristescu-Delighioz, Maria Chelsoi Cristea, Elena Deşliu, Georgeta Vintilescu, Aurica Aricescu-Vasiliu, Nelly Vasiliu (pictură) şi Maria Grigorescu-Vasilovici (sculptură).1 . Laminarea aluminiului în apă de mare De multă vreme s’au întreprins cercetări pentru a se putea stabili felul în care reacţinează aliajele de alminiu in apa de mare. Mulţumită străduinţelor inginerului german H. Vosskühler astăzi se cunosc aceste reacţii, al căror rezultat a fost publicat în volumul al 23-lea al revistei periodice „Aluminium“. Fie că este vorba de încercări naturale făcute în timpul fluxului şi refluxului sau de experienţele de laborator cu apă de mare artificială ori soluţii analoage, rezultatele sunt aceleaşi. In toate cazurili gradul de corosivitate s’a putut constata prin micşorarea tăriei și elasticităţii unei masse de aliagiu de aluminiu de 1 mm. grosime. In cercurile competente această nouă descoperire este privită cu viu interes. (RDV). Cel mai mic electromotor din lume Mecanicul Josef Peroutka din Pilsen a fabricat în timpul său liber cel mai mic electromotor din lume care nu are nici măcar mărimea unui timbru poştal. El este pus în mişcare cu ajutorul unei baterii de buzunar şi atinge o viteză de 260 de învârtituri pe secundă. .