Curentul, februarie 1943 (Anul 16, nr. 5373-5400)
1943-02-01 / nr. 5373
8 (8 pagini) INFORMATIUNI • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anun-țurile mortuare ale erolor, ziarul "Curentul" înţelegând sa publice gratuit astfel de texte. Cei cari au de publicat aceste anunţuri le vor trimite direct ziarului şi nu prin intermediari. O Persoanele cari dau anunţuri la Mica şi Marea publicitate, sunt rugate a prezenta odată cu anunţul şi Carnetul de identitate. • Se adu«* ]* cumaftznţă o* Luni 1 i ubruari« 1P13 ora 17 ar« loc de&eh..aeraa c-duâui de oolibai-iata organizat (te Institutul da cercetări agronomice pentru ani. Ingineri dela silozuri. D. professor N. Cornăţeanu va vorta despre traducţia cerealei dr in România. Comparate cu celelalte ţâri producătoare de cereale. Cerealele ca articole de export, Conferintate au loc In Amiteativul Institutului, B-dul Mărâşeşti Nr. 61. Pot participa orice persoane pe care te interesează problemele tratate. • Studenţii Facultăţii de Ştiinţe din Burcuieţ. sunt anunţaţi că aprobariau-se de către onor, ministerul culturii naţionale o sesiune de examen in Februarie a. c., înscrierile se vor face intre 1—6 Februare inclusiv, între orele 17—13, de secretariatul facultăţii. Studenţii vor depunete ghişeele fac. forte de înscriere la examene, chitanţele de plata taxei pe anul şcolar in curs, chitanţele de plata taxei de examen şi caietele de cursuri. Datele examenelor se vor anunţa la timp. • Soţ, română de chirurgie ţine şedinţă ştiinţifică Miercuri 3 Februarie a. c., orele 9 seara, în Amfiteatrul Spalului Colţea. Vor face comunicări d-nii: dr. Glorteanu L şi Atenasu X., dr. Tovaru S., dr. Făgărăşanu I. şi Măniescu. Gh. dr. Mihăilescu Gh. şi Agapie şi dr. Andreoiu C. (Abrud-Abbat). D-ntfl. Al. Stephănescu (Hadji- Stephan) va ţine,: Sâmbătă, 20 Februarie, la orele 6 d. e. în sala Academiei Regale de muzică şi artă dramatică, a 3-a conferinţă, însoţită de lecturi şi recitări lirice şi dramatice din Moliere : Avarul; Alfred de Muset, Ioa Nuti de Mai. Cu autorizarea ministerului culturii naţionale şi aprobarea consiliului profesoral s’a aprobat o sesiune de examene, pentru toţi studenţii Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti, în Februare 1943. D-rele şi d-nii studenţi, cari au examene restante se vor înscrie deci în această sesiune, până în ziua de Miercuri 3 Februarie 1943 inclusiv. D-rale şi d-nii studenţi, cari au examene restante se vor înscrie deci în această sesiune, până în ziua de Mercuri 3 Februarie 1943 inclusiv. Se atrage atenţiunea acelor cari au examene din cauza cărora urmează să fie exmatriculaţi sau nu au limita, că au neapărată nevoie de a da aceste examene, pentru a nu suferi, rigorile legii. Pentru promovare nu se admite decât o singură restanţă la anul I şi 3 restanţe la ceilalţi ani. La limbile străine se dă examen în anii II şi IV. • D. doctor Paulien va începe seria conferinţelor asupra istoriei medicinei”. Miercuri 3 Februarie, arde 5 p. m. în Amfiteatrul Universităţii Ateneului Român (Intrarea Strada Franklin) şi le va continua în zilele de Miercuri 10 şi 17 Februarie la aceiaşi oră. • Academia de Agricultură din România ţine şedinţa publică Joi 4 Februarie 1943, ora 18, cu următoarele comunicări: Profesor Emiric Oteteleşeanu — Agricultura şi Meteorologia. Fritz Connert — Problema Intensificării agriculturii româneşti. Şedinţa va avea loc în sala Programă Silvică B-dul Tache Ionescu Nr. 31. • Un regiment anunţă ef. Concertul festiv ce urma să aibă loc în Sala Scala la 20 Februarie, din motive tehnice, a fost suspendat Toate persoanele care au cumpărat bilete pentru acest concert vor restitui biletele cumpărate și vor primi contravaloarea, zilnic, Intre orale 9—13 în Paeagiul Victoria, scara B, et 5, ap. 144 la d. Mihăescu. Persoanei cor cari nu vor restitui biletele până la 20 Februarie, suma respectivă se va depune la C. E. C. — M. A. N. O Se aduce la cunoştinţa elevelor înscrise şi admise la şcoala de infirmiere a Crucii Roşii din Sinaia, că pe ziua de 1 Februarie încep cursurile acestei şcoale când trebue să fie prezente. • Studenţi Universofiţii dia Bcureşti, bursieri în band pe anul şcolar 1942/43, sunt invitaţi să prezinte pe Casieria Rectoratului pentru a încasa bursa pe linia Ianuariei. In ordinea următoare: Marţi, 2 Februarie, p. IteaUMsito» ! Farmacie şi Drept; Miercut* 3 Februarie a Facultate* Ştiinţe şi Medicină. Joi, 4 Februarie a Facultatea Litere şi Veterinară. De vânzare un grup electrogen patern funcţionare* ca aburi de 10 atmosfere, compus din o maşină cu aburi orizontală monocilindrică, fabricat „Sächsische Maschinenfabrick zu Hartmann" pentru puterea efectivă şi durabilă de 50 H. P., în perfectă stare de funcţionare. Un dinamo de curent continuu pentru 110 volţi şi 364 Amp. fabricat „Siemens Schuckert”, cu 750 rotaţiuni pe minut inclusiv regulator de câmp, întregul grup în stare de funcţionare perfectă. Se poate face şi probă. A se adresa str. Apele Minerale 75, Bucureşti. — 378 — • D. dr. Ion C. Ivănescu, medic primar T.B.C. prin concurs, definitiv în Asigurările sociale, a fost transferat de la Dispensarul T.B.C. Nr. II, ca medic diriginte al Dispensarului T. B. C. Nr. IV, Bl MM pentru locuință și birouri, sau depozite de materiale: cherestea, sticlărie, etc., Clădire mare parter st etal, cu teren 2.000 m. p. camere spaţioase, calorifer, garaje. Cartier central, cu mijloace lesnicioase de comunicaţie. Doritorii se vor adresa de „DELIA” Bucureşti, str. Şelari 20, telefon 3.49.05 între antele 4-6 d. a. — 380 — 9 Direcţiunea liceului „Spirru Horst” din Bucureşti, face cunoscut elevilor particulari că examenele încep Luni, 1 Februarie orele 3 p. m. Examenele de diferenţă la germană-italiană se ţin în aceiaşi zi la orele 10 din vneaţa. • Colegiul arhitecţilor români ţine adunare generală extraordinară în continuare Luni 1 Februarie a. c., ora 4 p. m. Se va discuta chestiunea concursurilor publice, planurile Palatului Invalizilor şi diferite probleme profesionale. Adunarea se va ţine cu orice numir de membri. !•' I« fiaMfte de atrwoter general al „Soc. franco-Români de material de drum de fier“ din Brăila, lac rStmat vacant prin decenii inffineruhii Nicu Teodorescu, a fost numit de inginer Mihail Rădulescu, actualul subdiractor general al acestei societăţi. KorH director general arte toure«* at FolitechnieU din Torino, a activat timp de 18 ani în societatea « cărei conducere a luat-o, ocupând pe rănit funcţii de inginer,şef, subdirector şi director al şantierelor de la Brăila şi apoi aceia de subdirector general in Centrala Bucureşti, fiind cel mai apropiat colaborator al defunctului inginer Nicu Teodorescu. Dr. C. IORDANESCU şi-a reluat consultaţiile dete 13—17 la str. Olari 38, tel. 2.50.61 — 389 — • Miniatorul Culturii Naţionale şi al Cultelor atrage atenţia candidaţilor la practica pedagogică, pe anul curent, că pentru obţinerea certificatului seminarului pedagogic, ministerul nu e: te nici un angajament in ceea ce priveşte examenul de capacitate pentru limba engleză, Întrucât nu există astfel de catedră In învăţământul teoretic secundar. ANUNŢ IMOBIL MARE. SOLID circa 900 m. p. subsol, parter, două etaje, cu parc Înconjurător de cea. 15.000 m. p., poziţie superbă, mijloace de comunicaţie la îndemână, liber, de închiriat pentru spital, sanatoriu, ori instituţiuni mari, eventual vânzare. Oferte serioase in scris adresată „DELLIA", Bucureşti, str. Şelari Nr. 20. — 379 — • Canaluril de conducere AG.I.R Invită pe d-nii ingineri a lua parte la adunarea generală a asociaţiei care va avea loc Duminică 31 Ianuarie, ora 10 a. m., cu orice număr de membri prezenţi. • Candidaţii (tele) la examenele de capacitate pentru franceză, exclusiv, vor trece Duminica 31 Ianuarie a. c., ora 11 precis, pala „Asociaţia generală a profesorilor secundari” (str. Gutenberg), pentru informaţii. • Facultatea de drept din Bucuraşi aduce re cunoştinţa studenţilor că inserterile la examenele de licenţă şi doctorat pentru sesiunea extraordinară din Februarie, îţicep Lumi şi durează până la 6 Februarie a. c. • Se aduce la cunoştinţa celor care au subscris laîmprumutul Reîntregirii" tranşa Il-a Aprilie-August 1942, prin Ghişeul Percepţiei IV-a fiscală din calea Moşilor Nr. 167, să se prezinte de urgenţă personal sau prin procurator spre a-şi ridica titlurile, contrariu se vor consemna la Depuneri. • In legătură cu o Informaţie apărută în ziare, ministerul culturii naţionale şi al cultelor precizează că nu s’a aprobat acum nici o transferare în învăţământ. Cele trei profesoare despre care s’a vorbit în ziare, se aflau în proces cu ministerul şi obţinând câştig de cauză — li s’a recunoscut situația de transferare în 1940. lorti filetarea comisiunilor ce urmează a judeca apelurile făcute de evreii respinşi de comisiunile de revizuire Pentru completarea comsiunilor ce urmează a judeca apelurile făcute de evreii respinşi de comisiunile de revizuire, care urmau să fie scutiţi de munca oblgatorie, au fost desemnaţi următorii dni magistraţi : COMISIUNEA DE APEL BUCUREŞTI Comisiunea I : Preşedinte Florin Foişoreanu, preşedinte Curtea de Apel Bucureşti, Secretar Iile Dragomire.ro, magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisiunea H : Preşedinte Constantin N. Duma, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti Secretar: Florin Târăbuţă, procuror la tribunalul Ilfov, Comisiunea III : Preşedinta Vivisile Longhin, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. , Secretar : Aurel Ispir, procuror la tribunalul Ilfov, Comisiunea IV : Preşedinta Emil Vântu, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar: Mihail Borok, judecător de instrucţie la tribunalul Ilfov. Comisiunea V : Preşedinte Constantin Sinevici, preşedinte delegat la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Ioan Filip, procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea VI: Preşedinta loan Gheorghiade, preşedinta la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Nicolae Beldie, judecăttor la tribunalul Ilfov. Comisiunea VII : Preşedinta loan D. Stănculescu, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Petre Atanasiu, procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea VIII: Preşedinta Scarlat Nichifor, preşedinte delegat la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar: Marus Diesen procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea IX : Preşedinte Mihail Papadopol, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar Dumitru Volvoreanu, procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea X : Preşedinta Gheorghe Păduraru, procuror general la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Ioan Pora, procuror la tribunalul Ilfov. COMISIUNEA DE APEL IAŞI Comisiunea I : Preşedinte loan N. Pogonat, preşedinte la Curtea de Apel Iaşi. Secretar : Nicolae N. Bossie, judecător de instrucţie la tribunalul Iaşi. Comisiunea II : Preşedinte Petre Gherghel, preşedinte la Curtea de Apel Iaşi. Secretar : Mircea, judecător la tribunalul Iaşi. COMISIUNEA DE APEL GALAŢI Comisiunea: Preşedinta Alexandru Zamfirescu, procuror general la Curtea de apel Galaţi. Secretar : Alexandra Spătare, judecător la tribunalul Covurlui. COMISIUNEA DE APEL CONSTANŢA Comisiunea : Preşedinte Demostene Rădulescu, preşedinte la Curtea de apel Constanţa. Secretar : Laurlan Bornescu, judecător la tribunalul Constanţa. COMISIUNEA DE APEL CRAIOVA Comisiunea : Preşedinta Dimitrie Ralcea, preşedinte la Curtea de apel Craiova. Secretar : Constantin Averescu, Judecător la tribunalul Dolj. COMISIUNEA DE APEL TIMIŞOARA Comisiunea : Preşedinte Nicolae Nico Iescu, preşedinte la Curtea de apel Timişoara. Secretar : Ioan Bănuţ, judecător la tribunalul Timiş-Torontal. COMISIUNEA DE APEL ARAD Comisiunea : Preşedinte Albert Dumitrescu, preşedinte la Curtea de apel Arad. Secretar : Ioan Jancă, judecător la tribunalul Arad. COMISIUNEA DE APEL BRAŞOV Comisiunea : Preşedinte Oliviu Cornea, preşedinte la Curtea de apel Braşov. Secretar : Nicolae Tughin, procuror la tribunalul Braşov. COMISIUNEA DE APEL SIBIU Comisiunea : Preşedinte Mihail Antonescu, procuror general la Curtea de apel Sibiu. Secretar: Mihail Vaida, judecător la tribunalul Sibiu. — oxoxoxox 0 xoxoxoxe—— ULTIMELE 4 SPECTACOLE Teatrul MARIA FILOTTI (Sărindar) SECRETARA TATII AZI DUMINICA MATINEU ora 4 — SEARA LA 8:45 cu aceeaşi formidabilă distribuţie ^_ Miercuri 5 Februarie Premiera celebrei comedii PUSLARfl AU A Trei acte de Guglielmo Giannini smt MARIA FILOtri, V. MAXIMILIAN, Irerdănescu-Bruno, Opila Marian, Al. Grugaru, Floricn Sterescu, Ion Gheorghiu, Titu Vedea, V. Bulandra, Virginia Stoicescu Cartea zilei OCHII STRIGOIULUI roman de CEZAR PETRESCU Ieplică romanului ÎNTUNECARE CUGTETAREA - GEORGESCU DELAFRAS Cronica Şahului Astăzi Duminică 31 Ianuarie a. c., la orele 14,30 precis, la Liceul Cantemir, va începe Campionatul de şah şcolar pe echipe. Concursul va fi condus de d. insp. prof. Arginteanu din Ministerul Educaţiei Naţionale. Tot astăzi Duminică 81 Ianuarie a. c., la orele 9 a. m. în sala de lectură a Ministerului de Finanţe din Calea Victoriei — clădirea veche—, va avea loc un concurs de şah fulger. S’a proectat organizarea Campionatului de şah al Capitalei Intercercuri care în trecut s’a bucurat de un frumos succes şi mai ales a prilejuit afirmarea multor talente şahiste. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestui campionat, d. insp. special dr. Jean Th. Nicolau din Ministerul de Finanţe, a binevoit a pune la dispoziţie spaţioasele săli ale Cercului de şah Minist. de Finanţe. Pentru orice informaţiuni, Cercurile de şah se fa0?Vesa Federației Rorrâne , de şah, Căsnița ifoftală Nr. 300. Curentul XVI, No. 5378, Com T FeBroarie TV* Cronica dramatică Teatrul Savoy (Compania Cărăbuş): „Avand, Tănase!" revistă in 2 acte (56 tablouri), de d-niî V. Vasilache și Șt. Cristodulo Văzând ce « pofti domnul O. Itrsetian dacă s’a înghesuit pe tramvai (eu- ‘ pletul „Călătorul cu tramvaiul“), am preferat să-l prindem pe „S“ cu o oră mai devreme şi de aceea vom invita pe cititori să se ducă să-şi puletigă singuri impresiile despre al doilea act al revistei „Avanti, Tănase!“ Cât despre primul, dacă a’mi fi * Mya Apostolescu şi un Tănase, dacă n’ar fi d. Trestianu şi ceilalţi eroi ai „Cărăbuşului“, cari au câştigat atâtea bătălii fără muniţii, nu ştim ce ar rămâne din el... afară de mirosul greu al unei seri, petrecută într’o atmosferă împroşcată cu mult prea multe spirite ordinare. Din platitudinea te trivialitatea textului, se desprinde pentru d-na Mya Apostolescu un pupSet bunicel („o femee căutată“), pe care-1 spune după o scenetă mai puţin reuşită („Bravo, Didiuri“). In amândouă, marele talent al vedetei electrizează sala. D-na Apostolescu are darul acelui joc total, despre care un om de teatru spunea că nu aparţine decât acelora „născuţi să se transfigureze pe scenă". Astfel, d-sa risipeşte cele mai mari mijloace, pentru cauza mici, pe cari aproape le ofensează prin superioritate. La jocul d-tale participă sufletul, care mişcă ochii şi trupul vilreg, lăsându-ţi impresia unei flăcări care consumă textul, dar care se retrage în culise tot nestinsă. Domnul C. Tănase e aşa cum II ştim, stăpân oricând pe sală, chiar dacă nu e totdeauna stăpân şi pe cuplet. In apariţiile sale de om bătut de soartă, d. G. Trastianu are atâta haz personal şi joacă cu o simplicitate in care pune atâta intuiţie artistică. Încât e sincer păcat să le cheltuiască pe un cuplet care după ce te dispune câteva clipe, apoi începe să „fîsiie“ din toate iicheeturile tramvaiului despre care e vorba în el. Și, odată cu vatmanul, începe apoi să „fîsiie“, toată lumea din acest tramvai, fără ca nasul nevinovatului din Onor. Direcţia Generală a teatrelor, care a avut textul la cenzură, să fi simţit a ce miroase exact acest concurs de „fîşîeli“ publice. Alte aspecte ordinare dec revistă sunt simţite — din păcate tot cu mare efect la public — de actorul răsfăţat el „Cărăbuşuui“, care e d. Dan Dumitrescu. Şi bine Înţeles, peste toate astea răsare câte o frază patriotică fără ca nimeni să se arat jignit de bălegarul din care o smulg aplauzele unui public care îşi merită spectacolul, fiindcă e complectamente lipsit de orice putere de discernământ. Un moment agreabil te actului I, * scena „La Gapşa“, întred. Titi Botez evocă frumos clipe din trecut. D-na Zizi Şerban, „îndrăcită" ca totdeauna, se bucură de aceeaşi primire caldă a publicului, iar d. Ion Antonescu reapare în tipul cetăţeanului cu mustăţi lipite, în care a mai avut atâtea succese. Cântecul d-nei Liana Mihăilescu e răsplătit cu aprecieri unanime, d-na Jeana Costa are vădite însușiri de teatru cari nu-i sunt bine folosite în revistă, d-rele Coca Wiulescu şi Stela Şuba lasă impresii bune, iar d-na Annie Pater e o parteneră valoroasă a d-lui N. Novak, talentat dansator comic. Baletele însă, lasă de dorit. „Fete" urâte şi disgraţioase, com par că, la fiecare pas, se zăpăcesc pe scenă. Mircea Ştefănescu Sărbătorirea lui Ion Sârbul / Duminică 31 Ianuarie ora 1ei dimineaţa a. c., în Sala Teatrului „COMEDIA" un grup de artişti pictori şi scriitori a hotărît să sărbătorească 30 de ani de activitate teatrală a d-lui Ion Sârbul, societar al Teatrului Naţional şi profesor al Conservatorului Regal din Bucureşti. D. Ionel Teodoreanu va vorbi cu acest prilej despre opera Iui I. Caragiale şi despre interpretul său Ion Sârbu în cadrul reprezentărei operei „NAPASTA“. In micul local « Căminului Artei (Galeriile Cretzulescu) In sfârşit, « expoziţie mare. O expoziţie car» »*« poveste« a câtorva ani din viaţa unui tânăr, talentat şi curajos artist. In fiecare din pânzele mult«, un fragment din viaţa frământată a începuturilor mari. In fiecare interpretare, o mică etapă a drumului realizărilor, trecută. O îndoială ca o umbră mică, o reuşită a unei rânduiri de valori fie în construcţie, fie în colorit, o obsesie uşor înlăturată, reflexul cald al unei explozii de bucurie sau nouraşul unei melancolii. Serii Într8fd de tablouri marcând o gradată adâncire În armonizările de tonuri, sunt mărturia grijei lui de a-şi potoli viziunea, de a zăgăzui ordonând-o, invazia copleşitoare a culorilor, grija de a nu-şi lăsa sufletul copleşit de această invazie pe care ooilul iscoditor al adevăratului artist o provoacă intotdeauna. Dacă în această seria, culorii« se îngrămădesc în game bogate în intensităţi şi In valori intermediare, ritmate totuşi variat şi armonic, vina este a climatului italian. (Dim. Berea şi-a petrecut mai tot timpul studiilor sale post-academice in Italia). Un artist mai puţin rafinat, mai aproape de pământ, ar fi cedat impresiei, exuberanţelor de culoare proprii ambientului şi ar fi căzut în cursa realizărilor facila, ieftine. Dim. Berea, tot neputându-se feri de obsesia culorilor le filtrează şi când nu poate învinge total obsesia, le culege într’o pastă curată, transparent, temperându-le intensitatea, evitând contrastele violente, stilizează. Peisajele au fiecare atmosfera diverselor oraşe italiene a căror vrajă artistul o simste profund şi o redă cu infinitele ei nuanţe. O frăgezime, tinereţă şi măsură la opera acesta de prim contact cu marea artă, nitiv pe artist, ci demonstrează marile-i calităţi, bogatel e-i resurse, setea lui de cunoaştere. Dim. Berea nu a avut niciodată o bursă, pelerinajul lui in ţările de înaltă cultură artistică a fost un act de viraj , l-a făcut cu mijloace proprii şi reduse ; doar entuziasmul, munca şi perseverenţa l-au susţinut în momentele in cari mijloacele lipseau cu totul. Această expoziţie e rezultatul unor eforturi de care sunt capabili numai marii înamoraţi ai artei. In portret, dovedeşte preocupări serioase şi grija de a se reînoi, Dim. Berea şi-a deschis calea către marile realizări şi promisiunile făcute cu opt ani în urmă la prima lui expoziţie de la Fundaţia Dalles, împlinite azi, ne face să credem că promisiunile noui pe care ni le face azi, se vor realiza cu aceeaşi promptitudine în viitor şi-l vor plasa pe plan internaţional Remarcăm tabloul No. 1 (Tihnifi Vaticanul) de o admirabilă construcţie arhitecturală, No. 29 (Portretul Măriei Desjardins, extrem de interesant, No. 44 (Villa Medici) No. 10 (Siena) de o rari prospeţime, No 2 (Notre Dame) cu atmosfera cenușie a Parisului fără soare, No. 73 (Copii in soare) cu un colorit luminos si vioi si No. 89, 90 94 foarte simplificate ca expresie si cu multă sobrietate in colorit, care se pot considera punct de plecare pe un drum nou. Dim. Berea nu s’a dat inapoi la nici un sacrificiu pentru are o prezentare occidentală a jicnstri expoziţii. M. Paciurea Cronica plastică Căminul Artei: Expoziţia Dimitrie Berea Această expoziţie nu consacră defl- DIM. CEREA Tatăl şi fiul La zl „Oglinda actualităţii“ eternă studenţie, o Instrucţiune hntaiectualâ pare an ** teman* deeM odată cu viaţa, dar am sä vă 109 Să n* luaţi lucrările I* seri*«, fl sä nu vă apucaţi de beaba asia jBaze e cea med Ingrată dshe toate, cu alte vorbe, să nu Intraţi niciodată tn Presă. Aceasta dlavetaosca meserie este un artizanat care se învaţă In attest, adică In redacţia generală. Cel cu greutăţi intelectuale mai puţine, se Întâmplă să ajungă departe, şi pentru el s'a Inventat proverbul că Presa duce oriunde, cu condiţia să iaşi din ea. Dimpotrivă, cel cari Înţeleg misiunea Precet, şi cari Îşi propun reforme mari, osteneli pentru un ideal seeded te poUtto, cei cari vin instruiţi cât zece profesori universitari, cunosc amărăciunile toate. Ingratitudinea cea mai Inestetică, şi dibpaz bucuroşi că barem moartea i-a servit la Arap. Dar exemplul lor nu folosefta aim Anul Marea si mica puşlama a familiei, după ce a Încercat câteva antipatice profesiuni prozaic», nett- Iragiază tot In Presă. Asta se ţin* mint» şl •» orală cu degetul, pentrucă Presa trebue pregătită. In eternitate pentru cariera de ţap ispăşitor, şl trebue să aibă petele necesare, plus un aloc. Totuş, — totuş, Presa este altceva. Citeam deunăzi cartea publicată de confratele nostru d. I. Vion, atât de sugestiv tatulat şi „Oglinda Actualităţii". Simplă nevoia de a o fi publicat demonstrează o frumoasă concepţie despre ziaristică. In demnbtiv, fiecare ridică sau coboară profesiunea sa până la sine. Nu există meserii, există numai calităţi de oameni Confratele nostru studenţeşte te *1 In Presă de peste două decenii, învaţă *1, mai învaţă şi pe alţii. într*o redacţie, cine nu se instrueşte, se curăţă. Viaţa in secolul nostru e vertiginoasă. Ştiinţa e mai revoluţionară decât oamenii. Dacă nu bagi de seamă, şi nu ieşii la curent cu tot ce se remaniază necontenit, tot ce ai învăţat acum douăzeci de civil, In Chimie, în Drept, In Inginerie, doi bani nu mai valorează. Fruntariile dansează mai iute decât balerinele. Formele de Stat se schimbă, şi odată cu ele, se schimbă personalul lor, se schimbă oameni cari ilustrează secolul nostru şi Istoria. Necontenit apar nume nou. Ce ştim noi despre ele? Cum, şi pe ce cale, au ajuns ele sa însemneze ceva? Cartea d-lui I. Vion răspunde la o sumă de astfel de întrebări. E un vade-mecum al cetitorului de gazete, un repertoriu de nume şi de noţiuni care fixează Judecata politică şi o leagă de originile unui fenomen, sau ale unui om. Trebue să Încercăm a fi mai siguri de ceea ce se Întâmplă Tn secolul nostru, decât de ceea ce a fost In trecut. Reuşim pcrre a fl mal siguri? Cred că da. Alături de noi, deavalma en vftel* şi en mntţlmfl* cuvântătoare, dar nediferentiate, cresc semi-zeil Istoriei, oamenii excepţionali. Nu-1 ▼om găsi în niciun dicţionar, dar „Oglinda Actualităţii" ni-l prezintă. In ordine alfabetică, şi am impresia că aceste nume sunt ca piesele unei uriaşe partide de şch. Deocamdată, numai atât, dar ediţiile viitoare ale acestor cărţi o vor Ingroşa, II vor da volum, şi va fi cartea confratelui I. Vron un fel de oracol necesar Intelectualului grăbit, pentru că nici o clipă să nu-l treacă, fără să-l fi învățat ceva, Romulus Dianu Expoziţii „D-na Elena Anton anunţă vernisajul expoziţiei tale de pictură Joi 4 Februarie in sala DALLES". Muzica de cameră In cadrul manifestăriior artistice şi culturale organizate de Sectoratul Academiei Germane din Bucureşti, în ziua de 6 Februarie pe orele 18 va avea loc in sala Dalles un concert de muzică de camară. Domnii, H&ne Hegért, Bmst Spoiler, Willis Fischer Otto Mesnowski, Alois Wellhard, şi Kurt Steins vor exercita un program compus din Quintetul pentru oboi, Quartettul Nr. 17 în Sol Major şi Quintetul pentru Klarinet de Amadeus Mozart. Conferinţe în ziua de Miercuri, 3 Februarie a. c., orele 18 (6 p. xn.), d. profesor E. Otetelişanu, va ţine în ciclul întitulat „România” referatul său „Crima României”, în amfiteatrul laboratorului de mecanică al Universităţii (b-dul Academiei Nr. 7, intrarea A, etajul I). File rupte din trecut Răsboîul pentru limba românescă P» arena svrtauhti remăn»»» te cdtve «srătr*« ft • itavonlrmelor, timp la detchit o luptă aprigi pentru purificarea limbii românifjii. S’au alcătuit mai multe tabere ţi din aceete tabere nu ştiu care vor «şi Invinţi txin învingători. Un asemenea răzbel pentru purificarea limbii romăneşti s'a mai purtat şi in alte timpuri, laui de pildă, ceva mai departe de zilele noastre, mitropolitul Vtenkimie Costache, al Moldovei, s’a ridicat ca un cărturar de mare valoare contra utremnismelor cerând înlocuirea lor cu cuvinte româneşti, uitate şi părăsite de cărturarii laici şi chiar de persoane bisericeşti. Marele ierarh al Mzericii moldovene pe lângă faptul că dorea punerea in circulaţie a cuvintelor româneşti, uitate şi părăsite, mai stabili şi un alt principiu: termenii străini cari nu găseau corespondentul in limba româna să fie înlocuiţi cu cuvintele greceşti pentru moţiuni că acestea au fost întrebuinţate adesea chiar in limba latină. Lupta dusă de marele ierarh pentru purificarea limbei româneşti se desfăşura tocmai in momentul când se încerca scoaterea limbei româneşti chiar şi din şcoală. Din lucrările şi traducerile sale se vede clar lupta dusă contra slavonismelor. Acolo găsim cuvinte slavone îndreptate cu cele româneşti, de pildă, susţinea să se zică aşa: binecuvântare un loc de blagoslovenie, ortodox in loc de pravoslavnic, popor în loc de norod, înmormântare în loc de pogribanie, etc. Aşa de pornit era contra cuvintelor mulţi şi mai ales preoţii nu le «te înţelegeau, nncăt el însuşi scrie destul »« aspru cuvintele ce urmează în Precuvântarea sa la Istoria Sacră a Vechiului Testament, spunând: „Dacă nu se va pune sleuilă intrebuinţărei cuvintelor streine neromâne, precum sânt cele strbeşti sau slavoneşti, ungureşti, turceşti şi altele asemine, şi dacă în locul acestora nu se vor lua înapoi cuvintele cele adevărate româneşti părăsite şi uitate, cum se păstrează, parte prin cârtiţe şi documentele vechi, parte in pura poporului şi dacă nu vom întrebuinţa pe acestea în locul celor străine, precum au făcut toate naţiile ce au voit a se cultivi, apoi se va împresura oralul naţional din an în an până ce va rosi cu totul şi prin aceasta va peri naţia românească, precum au pierit toate naţiile ce şi-au părăsit limba lor. Drept aceea tuturor cari se împotrivesc cuvintelor adevărate româneşti, ce acum au început învăţaţii naţiei a le întrebuinţa, ştiut să fie că se fac duşmanii naţiilor româneşti". Aşa scria şi vorbia prelatul naţionalist. Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. Tot timpul el s’a luptat pentru înmulţirea cărţilor şi a ştiinţelor în limba patriei, pentru a avea un cler învăţat şi încuviinţat şi un popor luminat, pentru viitorul naţiei române. Cuvintele reproduse aci, din precuvântarea mitropolitului Veniamin Costache, cred că vor fi ca o icoană la lupta dusă pentru limba românească Gh. Bucium IARNA lamă. Fulgii zăpezii sboară in necuprinsul negru ca fluturii verii in amurgul plin de parfum. Vântul, după o odihnă pe aripile splendorii, începe să-şi regăsească puterile voinice de altădată. Pe cer pluteşte viforul alb din poveste şi îmbracă in veşmântul de visuri, fratele peisagii. Pe furiş, ca «perlatele clipite de stele, apare o rază furată de nori din soare care toarce acum in frig aurul nou pentru zilele ce vin după somn. Norii se joacă cu raza plăpândă, ii ascund privirea în braţele sure, o aruncă departe ca pe-o minge, răresc sclipirea tristei orfane şi fug ca nebunii spre calea uitată din visuri. Şi când totul se îmbracă în doliu, când totul e numai durere, raza apare din colţuri şi începe iarăşi jocul cu norii iar fulgii cad ca lumina ce-şi strecoară fiorul puterii, dar sunt slabi, sunt pruncii sglabii ai iernii şi dispar înghiţiţi de negrul avid, fără urme. Coloritul pierde o clipă, o tmpuri clipă frumoasă, şi scufundă in sine nădejdea că mâine va naşte zile senine. Apar stepele lungi ca durerea, fără umbre şi raze de soare. Sclipirea din albele drumuri răpeşte zilei, ca fulgerul, dorinţa de-a merge înainte. Vântul bate din aripi ca păsările de pradă şi aruncă fulgii prinşi de ramurile pădurii. Peste tot tăcere, Plânge gândul pribeag, rătăcind în deşertul stăpânit de furtuni. Aud cum răsbate un glas îndepărtat, risipind argintul de triluri, prin urletul sălbatic de vănt. E clopotul vieţii şi basmul albelor fantome, prigonit de termina bucuriei. El e singurul sol aşteptat cu evlavia in deşertul pierdut ba zări. Străbate ca o vedenie scumpă calea uitată şi lasă in urmă tăcerea mai tristă ca stelele stinse. E mort şi clopotul vieţii, pierit in freamătul soartei, fi-a ascuns după crucile înălţate, trilul plângător ca şoapta iubirii, toamna. E iarnă- Ziua toarce în braţele nopţii, amintirea verii bogate. Din fulgii reci apar primele flori albe, întinse pe covorul fermecat şi ţesut de mâinile calde ale soarelui blând. Dar vântul răcneşte ca fiara flămândă, şi-mi scutură gândul ce revine tăcut şi umil din farmecul clipei străine. Melodia cântată de lumă în nopţi străbătute de razele rămase in braţele voluptăţii, revine din cripta verii şi-mi duce pe altele umbrite, gândul nostalgic, spre pace. Urlă, urlă vântul sălbatic şi-mi smulge ca pe frunze amintirile verii, renăscute în zborul lunatic al fulgilor zglobii. E iarnă. Totul e alb, flămând şi înfrumuseţat ca basmul senin peste urmele nesctise din minte. Cerul prăvăleşte ultima podoabă: albastrul iubit- El scufundă şi stelele şi luna, luând le goană ziua din zări posomorite şi aprinde noaptea sub norii de plumb. E iarnă. Se schimbă înfăţişarea. Pământul înverşunat in alb pare cerul zilei zâmbitor ca sfântul, iar cerul îndoliat fără urma tainei, e pământul toamnei răscolit de ploi şi prigonit de vânturi. Ana Corenina Duminică Si ianuarie 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30 ; POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.53 ; ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii . Radio-jurnal. RADIO ROMANIA Concert de dimineaţă, executat le Fanfara Diviziei de Mare Constanţa, condus de cpt. Grăjdeanu. RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. Muzică variată (discuri). 8.50 . ORA COPIILOR. Prezentare literară-muzicală de d. George Comărescu. Se vor citi versuri din El. Farago, Otilia Cazimir, Gr. Alexandrescu şi Em. Gârleanu. Poşta copiilor de d-na Titela col. Hagué (Tanti Radio). 9.30: ORA RELIGIOASA : Transmisiunea slujbei religioase de la Sfânta Patriarhie. 11.15: Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonia, dirij. de Ionel Perlea, solist : Gerhard Taschner, vioară. 13.15: Ora oficială: Ratio-jurnal (Informativ, agricol şi cultural). 13.25: Muzică variată (discuri). 13.40 : SERVICIUL DE PUBLICITATE. 13.50: Ştirii serviciului german. 14.00: Ora oficială ; Radio-jurnal. 14.15 : SERVICIUL DE PUBLICITATE. 14.30: ORA RĂNIŢILOR : Orchestra V. Predescu-voce: Claudiu Moldovanu. 15.30: ORA SATULUI : Alex. Lascarov Moldovanu ! De vorbă cu sătenii : Muzică românească (discuri) : Valeriu Măgureanu : Gazeta sătenilor. 16.30: ORA MUNCA SI LUMINA. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii : „Petreceri cu Nicolae Filimon", prezentare muzicală de Horia Furtună, voce: D. Stancu şi orchestra V. Predescu. 18.15: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (discuri). 19.30: Gică Petrescu-voce, a comp. le pian de Eugen Teger. 20.00: Ora oficială ; Radio-jurnal etaformativ şi cultural). 20.15 : SERVICIUL DE PUBLICITATE. 20.20: Muzică varietă (discuri). 20.45 : Cronica războiului de Romului Seișanu. 21.00: Concertul Orchestrei Radio, dir. de Ion Hartulary-Darclée. 22.00 : Ora oficială ; Radio-jurnel ; Sport. 22.20 : SERVICIUL DE PUBLICITATE. 22.25: Muzică din filme (discuri). 23:00: Muzică variată uşoară (discuri). 24:00: închiderea emisiunii. ŞiHoraţiu” la Teatrul Naţional In matineul de astăzi se reprezintă „Horaţiu" în distribuţia actorilor consacraţi şi anume : D-nele Agepeina Macra, Sorana Ţopa, Lilli Popovici şi d-ru H . A. Pop Marţian, I. Critico, N. Brancomir, O Brădescu, I. Radu, C. Neacşu. Director de scenă V. Bumbeşti- Asociaţia Creştină a Tinerilor ATENEUL ROMAN Vineri 5 Februarie orele 8.30 seara Al doilea concert dat de Orchestra de Cameră A. C. T. Sub conducerea d-lui TRAIAN MIHAILESCU Program : Purecii, Trei piese pentru orchestra de coarde, Drăgoi, Divertisment rustic, Dvorak, Două dansuri, Elgar, Serenada și Mozart, Simfonia No. 40. Sol major Biletele la Magazinul de Muzică Gheorghe Panduru Str. Câmpineanu, 4. Telefon : 3.05.19 . 376 - Opera Română Astăzi Duminică 31 Ianuarie în matineu Opera Română reprezintă D-NA BUTTERFLY cu Alexandra Elafterescu, Nella Dimitriu, V. Ticulescu și d-nii M. Știrbey, A. Romeanu, C. Niculescu, E. Fanea, C. Teodorianu, L. Simionescu. Dirijează d. Egizio Massini. Seara la ora 8 precis se va reprezenta MARTHA cu d-nele Emilia Guţianu, Nella Dimitriu şi d-nii G. Niculescu- Basu, Tomel Spătaru, G. Oprişan, Mircea Buciu.