Curentul, iunie 1943 (Anul 16, nr. 5491-5519)
1943-06-01 / nr. 5491
f 28 paginas Cel de al dolea match disputat in cadrul programului triplat depe Sirena Giuleşti a fost furnizat de întâlnirea dintre Venus şi F. C. Ploeşti. Spectatorii cu nervii săriincinaţi de la primul match au satisfacţia de a artista la o partidă... ceva mai desfăşurată deci mai atractivă, partidă care cel puţin în prima parte a lăsat impresia unui joc de mare factură. Venus decis să obţină o victorie, lucru de care nu s’a putut bucura, intră pe teren cu ferma convingere că adversarii săi sunt mai slabi decât cei de Dumineca trecută pe care i-au învins la patru puncte diferenţă. Faptul acesta, poate i-a determinat şi să slăbească alura, care dacă ar fi continuat să fie acelaşi posibil ei nu ar fi împărţit punctele cu „republicanii". Căci numai aceasta ar fi explicaţia că după ce au condus eu două puncte diferenţă să termine apoi la egalitate, proepten, nefiind mai buni către sfârşit decât la început. Totuşi după felul cum a decurs focul Venus ar fi putut câştiga partida, cu toată opoziţia arbitrului care a decis ca Venus să joace mai bine de douăzeci de minute în zece oameni, arbitrul escluzănd de pe teren pe Ene care comisese un mic act de recalgitranţă, fapt peste care s’ar fi putut trece cu vederea. In obţinerea victoriei ,,negrii" au mai fost pe lângă toate celelalte inconvenimte, urmăriţi de puţin ghinion care dacă n’arfi existat desigur că victoria n’ar fi ezitat să sosească. Filmul jocului S’ar fi crezut din primul moment că venusiştii sunt favorizaţi de noroc, ei fiind acei ce câştigă In alegerea terenului. Acesta a fost însă înşelător şi după ce partida începe lucrurile iau o mare întorsătură, faipt care însă nu-i demoralizează pe „negrid’ ba mai imat decât atât silindu-i să joace mai bine. Venus deschide scorul I« minutul 7 Aştiţeanu încurcat de un atac venusist este silit să trimeată mingia înapoi la Iordăchescu. se ezită să iasă din poartă, Hamis venind din urmă speculează această situaţie şi fiind mai rapid decât Iordăchescu îi ia mingia din mâini acestuia şi o trimete uşor in plasă 1—0 pentru Venus. Jocul continuă o aprigă dispută în câmp cu shooturi fără însemnătate la poartă, înfrr’un cuvânt cu faze difuze. „Negrii” măresc scorul In m nutui 32 Floeşteanu după ce driblează doi adversari trimete mingia pe sus la Herescu şi acesta singur în faţa porţii o reia cu capul. Ghinionul face ca mingia să nu Intre direct şi să se lovească mai Întâi în bară şi numai după ce revine în teren să fie introdusă tot de Herescu în poartă ,de astă dată cu pictorul. 2-0 pentru Venus. In minutul 35 ratează un nou punct deoarece primând mingia de la Beffa este fluerat de arbitru deoarece singur în faţa porţii se găsea în poziţie de offside. In minutul 42 un schimb de mingii între Andrei Rădulescu şi Herescu îl pune pe cel de şi donea în poziţie de shoot care însă nuu-şi atinge ţinta trecând puţin lateral de bană. Repriza primă ia sfârşit în aplauzele mulţimii care aplaudă îndelung echipa negrilor. Repriza doua In minutul 12 Hamis este lovit de unul din fundaşii ploeşteni. Arbitrul acordă dealtfel normali, lovitură de pedeapsă, de 11 metri. Dovitiana este executată de Beffa care însă trage în braţele lui Iordăchescu, Venus ratând pentru a doua oară un punct sigur. In mkmvfcul 13 Mialiţa reuşeşte, după un demaraj pe aripă, au shoptest puternici fără ca David să poată opune vreo rezistenţă şi astfel ploeştemii reduc hendo-papuci. 2—1 pentru Venus. După şapte minute Ene esteserios de teren din cauza unui aşa zis aat de recalcitrantă. Faptul acesta determină chiar egailarea. In minutul 36 Orza dă pe lângă mingie, aceasta ducându-se la Bădin care deschizând pe Herold, dă ocazia acestuia ,iar ducă egalarea. Matchul se sfârşeşte tot într’o notă de dominare venusistă însă fără roade. S’au remarcat dela Venus, Hamis, Herescu şi în oarecare măsură Vasilescu. Dela FLoeşti au plăcut: Bădin, Hero 14 şi Maliţa. A arbitrat destul de slab• Ionescu Ţopo. Echipele: VENUS: David, Ionescu, One, Vasilescu, Popescu, Beffa, Ene, Ploeşteaici, A. Rădulescu, Hamis, Herescu. F. C. PLOEŞTI: Iordăchescu, Neagu, Dunarsanu, Olisnica, Mincea, Aştileanu, Bădin, Lupaş, Herold, Cocis, Malia. După ce a condus cu 2-0. (IF. C. Ploeşti 2-2 (21 Sporm Menesc a învins pe F. C. Rapid cu a-Ol-oi mbiţţVL ■A jj V1, 9 Oi •, -O fej hUe. O’ ;• fi- £ Matchul vedetă al triplajului de eri a fost furnizat de ciocnirea dintre Sportul Studenţesc şi F. C. Rapid. După o luptă extrem de dis- Cutată şi spectaculoasă, Sportul Studenţesc a reuşit o meritată victorie asupra feroviarilor. A marcat: Constamtinescu-Grecu nr. 43, şi nr. 87. ECHIPELE Rapid şi Sportul Studenţesc au utilizat în material de eri următoarele formaţi: SP. STUDENŢESC: Stănescu, Teodorescu, Nicu Virgil, Văduvescu, Drăgan, Antonescu, Pricopie, Titi Dumitrescu, Constantinescu- Grecu, Rădulescu, Dumitrescu II. RAPID: Sadowsky, Ghiuritan, Moldoveanu, Costea, Răşinaru, Wetzer III, Bogdan, Ritter, Radu Florian, Ganilovici, Tănăsescu. A condus bine d. Ionescu Tope. Teren bun — Giuleşti Spectatori: 10.000. Timp frumos. Raport de corner 1 996 pentru Sportul Studenţesc. FILMUL MATCHULUI Primele iniţiative ale jocului sunt departe ferovirilor, care atacă cu toată vehemenţa poarta adversarilor. In acest moent aveaiu impresia că Sportul Studenţesc va pierde uşor un mateh care nu se anunţa încă disputat. Apărarea studenţilor intervine cu succes în unele mcente care produc emoţii tuturor suporterilor universitari. Atacul feroviar insistă cu îndujire până ln nr. 10, când Sportul Studenţesc are o frumoasă acţiune creiată de aripa dreaptă a studenţilor. Constantinescu liber reia puternic în braţele lui Sadowsky. Din acest moment atacurile studenţeşti se înteţesc şi apărarea adversă are foarte mult de lucru. Superioritatea universitară se manifestă puternică in careul advers, silind quintetul defensiv feroviar să facă eforturi destul de multe şi costisitoare. Rapidul îşi revine şi reia conducerea ostilităţilor, dominând cu autoritate până nu n. 23. RAPIDUL RATEAZA UN PENALTY La acţiunea rapidistă Teodorescu atinge balonul cu mâna In careul de 36 m. Arbitrul acordă cuvenita lovitură de pedeapsă dela NI m Bate Gavrilovici puternic dar pe lângă bară, ratând astfel penalty-ul şi probabil victoria. ’ Sportul Studenţesc porneşte o nouă ofensivă care durează 20 de minute bine înţeles cu mici intermitenţe. Toate acţiunile studenţeşti, deşi bine închegate sunt regulat spulberate de decisa apărare feroviară. SPORTUL—RAPID 1—0 Rapidul pare că va deschide scorul în n. 40. Radu Florian scapă şi dela 8 m, trage fulgerător în colţul drept al porţii. Stănescu printr’un reflex formidabil salvează o situaţie dificilă. Balonul plecat de la poarta studenţilor ajunge pe aripa dreaptă. Procopie centrează frumos şi pe sus la Dumitrescu II care „printre” dă lui Constantinescu-Grecu. Acesta din urmă reia fulgerător dela 9 m. şi deschide scorul. Sportul Studenţesc—Rapid 1—0. Repriza s-a sfârşit cu acest rezultat pentru studenţi. AL DOILEA MI-TEMPS La reluare Rapidul este pur şi simplu depăşit de elanul şi vigoarea cu care joacă Studenţii. Apărarea feroviară nu poate concretizat nici o fază în goal aşa că, Sportul are acum orice iniţiativă atât în jocul de câmp cât şi în cel de goal. Dominarea universitară ajunge oarecum culmea în m. 66 şi 68 când Constantinescu-Grecu ratează pueril două ocazii mari. Probabil studenţii s’au epuizat şi încetinează alura dând posibilitate adversarului să domine până în m. 76, în care timp, ???????se referă în mod absolut. SPORTUL CASTIGA VICTORIA Perioada de dominare a Rapidului determină şi Sportul porneşte de data aceasta la... un nou atac care durează până în 1. 77 când acelaş Constantinescu-Grecu Înscrie al doilea goal stabilind scorul final al partidei. Matchul ia sfârşit cu 2-0 pentru Sportul Studenţesc. S’au remarcat de la Sp. Studenţesc Grecu, Văduvescu, Drăgan, Teodorescu şi Antonescu. De la Rapid au plăcut : Răşinaru, Moldoveanu şi Wetzer IIL Rezultatele galei de box de la Marconi Eri dimineaţă a avut loc în grădina Marconi din calea Griviţei o reuniune Mixtă de box. Dat fiindcă programul nu cuprindea nume sonore, reuniunea de eri n’a cunoscut succesul dorit. Apoi nici desfăşurarea matchurilor n’a prilejuit un punct atracţios, din cauză că se întâlneau adversari de valori dezechilibrate şi rezultatele erau bine înţeles bănuite. Făcem aceste remarcări, care desigur că ar fi fost inutile, dacă spuneam de la început că reuniunea de eri de la Marconi a fost organizată de „maestru” (rugăm cititorii să citească cu m. Mare) Gh. Preda. Deci alte comentarii ar fi de prisos. Rezultatele matchurilor amatoare Voinea Mihai (Tir) termină la egalitate cu Gh. Cojocaru (A. C. T.), după o luptă dusă până 1® capăt cu toată înverşunarea. Maxim Constantin (A. C. T.) mai rezistent, reuşeşte după 3 reprize a trei minute o frumoasă victorie asupra lui Gh. Dudău (Tir). Gh. Lungu (Tir) deşi are un avantaj la început, ca apoi să cedeze, surprinzător, la puncte în faţa lui I. Săngeorzan (J. C.). In ultimul match amator Petre Lupu (Tir) depăşeşte pe N. Mateescu (A. C. T.) cucerind aşadar victoria la puncte. Vasile Roşea câştigă prin k. o. I Primul match profesionist al reuniunii a fost furnizat de Vasile Roşea şi Vasile Stoian. Cernăuţeanul Roşea prezentându-se într’o formă impecabilă, a reuşit să depăşească pe pseudo-boxeurul Vasile Stoian care n’a putut rezista nici patru reprize. Din primul rând Vasile Roşea trece la o puternică ofensivă reuşind să-şi îngenunche adversarul numai după câteva lovituri. Stoian este salvat de gong. Rondul al doilea are aceiaşi fizionomie, numai că acum Stoian este numărat până la opt în a treia repriză Roşea este într’o continuă şi puternică ofensivă, iar Stoian se plimbă inconştient prin corzile ringului. Repriza se termină cu mare şi net avantaj pentru Roşea. In a patra Roşea îşi ridiculizează adversarul, Fiul a fost inwins de Niculae Stanţate . Ultimul match a fost susţinut de Petre Fiat şi Nicolae Stamate. Lupta este începută furtunoasă de la început. Iniţiativa tuturor acţiunilor este de partea lui Fiat, care reuşeşte să conducă ostilităţile până în repriza a cincia cu mici intermitenţe. După consumarea celor 5 ronduri aveam impresia că Fiat va cuceri o victorie Înainte de limită. Totuşi insuficienţa fizică îl trădează, făcându-l pe rezistare să piardă lamentabil în faţa unui adversar care nu era de loc decis să câştige. Ultimul efort pe care îl face Fiat, în repriza a opta nu-i aduce rezultatul dorit şi se lasă mai departe dominat de Stamate. Toate loviturile lui Stamate îşi găsesc, în chip uluitor ţinta şi Fiat sângerează îngrozitor pierzând aşadar un match. Partida ia sfârşit după 10 reprize disputate vehement. A condus bine Zamfir Popazu, K. O. In faţa unei asistenţe extrem de numeroase s’a disputat ori marea probă a Derbyuilui. Clasica alergare a revenit unui outsider, Burgund, învingătorul nu conta printre favoriţi. Lispită de incidente, cursa a fost condusă în tempo moderat, alura iuţindu-se abia în ocol. După primele care capotează lamentabil. Stoian este sute de metri din linia dreaptă, B_urnumărat până la... 10 şi Vasiuile Roşca " ‘ ~ ~‘x * câştigă prin k. o. gund era stăpân pe situaţie, trecând cu oarecare uşurinţă pe Şerbănică, Gheorghiţă ş, Cetina, in luptă pentru plase. Favoritul Glorios a terminat al cincelea. A învins calul cel mai bine pregătit. A doua alergare principală a zilei, premiul de boi, mult mai spectaculoasă şi mai animată, a fost câştigată la marea luptă de Orateur asupra lui Rival şi Ceahlău. Ultimul ar fi rămas victorios dacă nu se grăbea să atace prea din vreme. Periş a sosit al patrulea, scos din cursă de o plecare nefericită. Jocul austriac a cunoscut un deosebit succes, ridicându-se de la 100.000 lei la suma de lei 2.237.044. Cu excepţia lui Burgund, ceilalţi învingători ca Orateur, Covrig, Olive, Bisag, Leanca şi Cordon Rouge au căzut din lotul caiilor tuiptaţi şi n’au fost o piedică,în calea austriacului. Numărul câştigătorilor este foarte redus în raport cu noianul buletinelor înregistrate. Cheia jocului a format eventul Burgund-Orateur. Iată rezultatul tehnic: PR. BOER BIBI : Covrig (Cucu), Floreta, Floricel. 4 cai — Cota 10: 18—10—10. La Hipism Burgund învingător la Derby PR. BISCUIT: Olive (Papad.), Prin cesse d’Orange, Charmat. 8 cai — Cota 10: 15—13—31—28. PR. POLONIUM:Bisag (Huțuleag), Păndică, Satrap. 8 cai — Cota 10: 21—13—12. DERBY ROMAN: Burgund (Ilinca), Şerbănică, Gheorghiță. 10 cai — Cota 10: 221—25—14-----28. PR. DE MAI: Orateur (Papad.). Rival, Ceahlău. 8 cai — Cota 10: 51—20—15—26. PR. BTIBUREL: Leanca (Vişan), Garofița, Pelin de Mai. 8 cai — Cota 10: 35—14—35—20. PR. POLONOIUM: Săraru (Papad ), Logofăt, Harap. 7 cai — Cota 10: 27—15—27. PR. DE JOINVILLE: Cordon Rouge (Gill), Arnut, Ștefăniță. 4 cai — Cota 10 -------OXOXOXOX • xoxoxoxo------ curentul X ANUL XVI, No. 5491, Mărfi I Iunie 1946 *fc ffCurentul** Sportiv Carmen şi Juventus au terminat la egalitate 3-3 (î-1) Matchul de deschidere al programului triplat ce s’a disputat ori pe stadionul Giuleşti a fost angajat Inti« Carmen şi Juventtu». După o luptă aprig disputată, partida dintre cei doi bucureşteni s’a soldat cu un draw 3—3, după ce lapauză, Carmenul conducea cu 2—1 In orice caz o victorie a Carmenului era rezultatul just. ECHIPELIT cu care au evoluat pe teres cd doi protagoniști au avut următoarele alcătuiri : CARMEN: Niculae, Panai, Novac, Stolovan, Torjoc, Comanu, Montan, Marian, Bonațiu, Posmer, Stolan. JUVENTUS: Budan, Barbulescu, Ardeieanu, Berbeaci, Flamaropol, Gorgorin, Fatu, Iordache, Stolan, Andrei, Nadiu. JOCUL Jocul a fost condus de d. Jessy Muscan, care a exalat Punctele au fost marcate de Bonatin (2) și Monrae pentru Carmen. Pentru Juventus au înscris: Stoian, Iordache şi Andrei. Partida dintre Carmen şi Juventus a plăcut deoarece a fost disputată până la ultimul efort. . Cu toate cǎ Juventus a prezentat o echipă lipsită de serviciile lui Negrescu, Dragan şi Cornea a reuşit totuşi sä dea o replică serioasă finul adversar decis sa câştige cum era el Carmenul. .... Apărarea roş-albaştrilor, deşi cuprindeacâteva elemente, care nu corespundeau necesităţilor cerute de un joc defensiv, a ştiut în toate momentele grele sa lămurească situaţia. Godurile primite de Budán, au fost rezultatul numai unor faze cu caracter stupid. Asemenea caracteristică au avut şi acţiunile Juventiste, care s'aru soldat cu gonduri. Revenind la comportarea in arenă a echipelor trebue sa afirmam că formaţia Carmenului, a avut o desăvârşită coeziune Intre compartimente. Meritul cel mare al drawului reuşit de Carmen revine absolut liniei de mijlocaşi, care a funcţionat Ireproşabil depăşind cu mult aşteptările. Păcat că Înaintarea a combinat mult şi a tras pufin la poartă, tocmai In ziua când avea In faţă an adversar cu o apărare cam nesigură. Ineficacitatea atacului alb-galben a păgubit pe Carmen de un punct, care In momentul de fatä II era atât de util încât ar fi putut sä evite retrogradarea. Pe de altă parte Juventusul ca echipa dacă a reuşit sä scoată un draw numai datorită acţiunilor individualiste. Dacă apărarea adversă nu are păşit cu străşnicie această Individualizată roş-albastră, desigur că rezultatul putea sa fie favorabil Juventusului Coeziunea dintre compartimentele roş-albastre, nu a fost realizată nicius moment fapt ce a dus de multe ori la o dominare adversă. După matchul de erl şi rezultatul respectiv credem că cei mai mulţumiţi sunt roş-albaştrii. In schimb Carmenul are tot dreptul sa fie oarecum mâhnit deoarece putea termina victorios. S'au remarcat: Torjoc, Panait, Novac, Marian şi Sldovan. Dela Juventus au plăcut Budan, Dogorin, Stoian şi Andrei. Craiova mai „tare" a învins C. F. R. (T.Severin) cu 2-0 (0-0) CRAIOVA, 30 (Telefoni). — In localitate s’a desfășurat matchul de campionat între F. C. Craiova și c. f. T. Severin. După un match dur, disputat într’o manieră sud-amerieană, au învins gazdele cu scorul de 2—0 (0—0). Amlbele puncte au fost marcate de Covaci. A condus părtinitor de Fiarau. FORMAŢIILE CRAIOVA: Popescu, Albu, Felecan I, Nistor, Man, Negulescu, Covaci, Ifmnăreanu, Thierjung, Henegar, Bătrân. C. F. R.: Pavlovici, Luca, Felecan III, Mureşan, Pârjol, Marcu, Beke, Cornea, Mitan, Ludwig, Reiter. Asupra acestui match „dinamic” vom mai reveni. Noul campion european la categoria grea STOCHOLM, 30 (Radoi). — Ast&si s’a disputat pe stadionul Radunda de aci mult aşteptatul match internaţional de box profesionist la categoria grea, pentru titlul european, rămas vacant prin retragerea de pe ringurile internationale ale fostului campion continental, Haz Semeling. Cei doi protagonişti au fost: Oile Tandberg (campion suedez al categoriei, greutatea 92 kilograme) şi Karel Sys (campion belgian al aceleaşi categorii, greutatea 86 kilograme). Lupta desfăşurată la 15 reprize a fost condusă de arbitrul italian Vini Piero din Angelo. Au asistat peste 20.000 spectatori, care au aplaudat fazele frumoase ale matchului precum şi ţinuta cu total sportivă a celor doi protagonişti. După o luptă animată, plină de faze papitante (unii In unanimitate declară învingător la punete pe Oile Tandberg, care câştigă astfel campionatul categoriei grea europeană, fiind astfel demn urmaş al lui Max Semeling. Arbitrajul italianului a fost foarte bun şi foarte sever. Finala „Cupei Italiei" ROMA 30. (Radar).Î În finala „Cupei Italiei“ de foot-ball, F. C. Torino învins echipa F. C. Venezia cu 4:0 (1:0). Matchul a avut loc la Milano. Drojdie din zahăr de fag (RDV). Progresele in domeniul chimiei au atins în zilele noastre culmi nebănuite, înlesnind procurarea diferitelor alimente Astfel un metru cub de leşie de fag conţine aproximativ 40 kg. zahăr. Insă acest zahăr obşnuit din beţia de fag nu a fost întrebuinţat până in prezent datorită dificultăţilor prezentate de compoziţia sa chimică După multe încercări ştiinţifice făcute de o fabrică din Waldhof, aceasta a reuşit printr’o metodă nouă de a exploata aceste mari cantităţi de zahăr scoase din leşia de fag, prin fabricarea de drojdie, un factor atât de important in industria alimentară. CARNETUL ZILEI Mugurul revista liceului „Mitwoi Viteazul”, a Intrat, de curând, In al XIV-lea oni de apariţie. In ultimul număr al revistei remarcăm poemul „Nocturnă" semnat de Iulian Tăcu, din care transcriem ultimul catren : „Răcoarea tăinuită a pădurii Deşteaptă ’n sufletu-mi înfiorare, îmi simt iubirea cum răspunde uri 1 Şi 'n cuget cum îmi fluturi e lmustrare. „Simposyon** se numeşte revista estre va apărea In curând condusă de d-nul Constantin Micu «1 N. Găgescu. Revista va apărea lunar. Cele mai proaspete volume literare care vor Îmbogăţi In curând vitrinele librăriilor sunt : „Fiicele doctorului March” (Little Women) de Louisa M. Alcott in traducerea d-nei Aurora Trofim, — şi masivul „Tom Jonas" de Henry Fielding, tălmăcit de d. Al. Iacobescu. Ambele au ieşit zilele acestea din tipograffia entitului Naţional a-Mecu. Alături de „Căruţe In noapte” a lul From Dauli, „Rob Roy” a lui Walter Scott, ele constitue ultimele transplantări de literatură străină. * Tot la „Meeu" s'a tipărit „Fata doctorului Ambrozie“ de Di metru Iordan», carte ce va fi parcă In curând la dispoziţia cititorilor. Vineri 4 Iunie, premieră la Teatrul Naţional „Nevestele vesele din Windsor" una din capodoperele lui Shakespeare, si joacă in premieră la Teatrul Naţional, Vineri 4 iunie. „Taina nunţii" la Studio Subtila piesă a lui Bourdet, „Taine nunţii” se reprezintă astă seară la Studio cu d-ra Eliza Petrăchescu şi d-nul A. Critic», N. Motoc în primele roluri. Ciaviaturii Audiţia de sfârşit de an a cursului de piano a d-nei Cici Mantia A şaptea audiţie de sfârşit de an a cursului de piano al d-nei Cici Mantia a înregistrat un frumos succes. D-ra Pupi Buzicanu, d. Gheorghiţă Constantineseu şi d-ra Irinel Frim, tineri meritoşi, au cântat cu deplină stăpânire bucăţi de P. Horr, B. Wolff, Bach, Clemenţi, Heemdel şi Mozart. D-nii Dinu Georgescu şi Dinu Ciocan au desvăluit calităţi de technică şi muzicalitate, primul într’un allegro de Bach, o romanţă de Hlinten, un dans stirian de Bürgmuller şi de Bach, Wiener sonatine de Mozart, sonata ap. 36 de Clemenţi şi o romanţă de Beethoven. D-ra Alina Penaitescu a executat bine Preludiul Nr. 2 de Bach, o baladă de Burgmüler şi memierul Invol major de Mozart, iar d-ra Nina Anca a prezentat frumos Preludiul nr. 10 de Bach, Dans sur l’aire de Parlow şi sonatina ap. 65 de Kuhlau. D-ra Ancuţa Constantinescu a pus căldură in „Für Elise” de Beethoven. A mai cântat un preludiu de Bach, studiul nr. 6 de Heller şi Vivace de Hayden. D-ra Rodica Frim, merită cuvinte de elogiu pentru Preludiul nr. 7 de Bach, un studiu de Heller şi sonia ap. 36 de Clemenţi. D. Alexandru Duţu este un tânăr dotat. A plăcut mult felul cum a interpretat sonata ap. 49 de Beethoven, Preludiul nr. 8 de Bach şi menuetul de Mozart. D-ra Sanda Romniceanu a drapua de bogate resurse in fantezia vi re de Mozart si Invention a deux voix de Bach. D. Constantin Daniilescu este un temperament viguros, după cum o dovedește felul cum a executat Poloneza nr. 3 de Chopin. Suita franceză nr. 8 de Bach trebue deasemeni relevată. D-ra Geta Alexiu a pus in valoare o iscusită interpretare în Preludiul și Fuga de Bach, iar sonata în fa diez maior de Beethoven a executat-o în curat stil beethovenian. Tânărul Dorin Tuche a redat in chip elogios suita franceză Nr. 2 de Bach şi valsul ap. 69 de Chopin. Felul cum a cântat sonata patetică, de Beethoven, ce care d-sa a încheiat audiţa, dovedeşte din calităţi rare. „Maria Stuart" la Teatrul Naţional cu d-nele Marioara Zimniceanu, Aura Buzescu, Ana Luca şi d-nii A. Pop Marţian, N. Dimitriu, Toma Dimitriu, H. Polizu, etc. se joacă astă seară la Teatrul Naţional Maria Stuart“. Conferinţe In ridul celor 4 conferinţe organizate sub auspiciile Asociaţiei Româno-Germane şi oile ministerului de Lucrări Publice şi Comunicaţii, — cu ocaziunea expoziţiei Româno-Germane de şosele şi căi navigabile,—vor mai avea loc, în sala Soc. Politechnice, din calea Victoriei No. 118, et. I, următoarele conferinţe : Vineri 4 Iunie 1943, la orele 18, conferinţa d-lui ing. ddpl. Erwin Falkner von Sonnenburg Generaldirector der Deutsch -rumänische Baurust ernehmung (Derubau) cu titlul : „Der Neuzeitliche Strassenbau in Deutschland" şi Marţi 8 Iunie 1943, la orele 18, conferinţă d-lui ing. insp. general I. Mihalache, directorul general al drumurilor, cu titlul: „Drumurile din România, şi necesitatea îmbunătăţirei şi dezvoltării reţelei lor“. Domnii membri pot veni cu invitaţii. Unde vrei în orice loc Strigi mereu că n'ai noroc Până mâine poți să strigi Nu-țî iei lozul nu câștigi. LA ZI In satul cu pălării Nevăzut, nebânuit, blândul isus işi urcă, in atâţia copaci, calvarul spre cer, împlinind un soroc sau miruind o Întâmplare, uneori ni-L revelă barda rudarului Cioplitorul de cruci e, in felul lui, un filosof, care se gândeşte la moarte cu seninătate. La moarte ori mai bine zis la morţi. Căci fiecare viu poartă In el moartea spre maturitate, ca pe o roadă proprie. Cioplitorul e un Mosol prevăzător şi generos, care gândeşte şi pentru cel ce nu se gândesc şi are totdeauna gata încheiate, pripite, zugrăvite, câteva căruţe de crud in rezervă, cu sfinţii lor zalogi din aureole şi odăjdii vii, umanizaţi până la martiriu, de o artă cu Unii crude. Feţele lor cucernice, prelungi şi supte, bărbile lor câlţoase, nedoracite, privirile lor îndepărtate, exprimă o infinită suferinţâ. Tot aşteptând, cu Paştile, echinoxul unui răgaz, de câte ori, mă mai abate drumul prin satul natal, ţin cu tot dinadinsul sa dau târcol prin cimitir, — acest sat in sat,nebănuit mal mare decât cel care îl cuprinde şi furnizează, un sat cu margini largi In trecut şi viitor. Îmi plac perspectivele Satului cu Pălării, cum e numit, în glumă. De altfel, nu mă simt, aci, printre streini. Am neamuri printre atâţi necunoscuţi şi necunoscuţi printre neamuri. Cândva, când va veni ceasul sä mă adun de pe drumurile pe care m'am împrăştiat (căci, e adevărat: „Partit c'est mourix un peu"...) mi-ar plăcea sä mä statornicesc printre el, sâ-mi crească pe piept cum le cresc lor, violetele şi merişorul şi din când în când. Ia zile mari, sâ mi se roage la creştetlacăra sfioasă a unei lumânări. Dar Îmi fac Iluzii, căci văd că şl aşa stau neamurile destul de Îngrămădite şi loc nu mai e In veşnicie decât peste drum, intr'o grădină afecată de curând cimitiruluL M'au impresionat adânc, aliniate ostăşeşte in acest adaos, cenotafele flăcăilor căzuţi pe front. Gândul morţii, in cimitirul plin de soare până la saturaţie, in ziua învierii, iţi revarsă în suflet pace şi seninătate. La ea acasă, moartea nu-ţi poate inspira decât gânduri senine, întins pe iarbă, cu ochii pierduţi intr'o cădere iartund in albastra prăpastie a cerului, răsturnată peste tine— Să-ţi laşi gândul sa plutească printre lucruri şi nume, fulg In voia unei adieri, fără efortul unui predicat. Alături, in iarbă ,o carte pe care o frunzăreşte vântul, grăbit, fără s'o citească, lectura find treabă de zăbavă. Asemeni tăcerii unul prieten simpla ei prezenţă îţi ajunge. Când te oboseşte cerul, Işi reculegi privirile In carte. Citeşti : Chaque fleur est une âm e ă la nature écloee... Dar privirile îţi fug prin lamba, in care mişună o lume întreagă de gângănii. Nu e. Natura, Cartea prin excelenţă? Un lanţ de furnici prin flanc formează o procesiune, Iar fiecare furnică răsleaţâ nu e numai o aldină care s’a desprins dintr'un cuvânt şi umblă razna peste rânduri, căutând un înţeles ascuns sau pierdut, ci poate că este ea Însăşi un tâlc cu mult mai mare. A privi astfel lucrurile şi a vedea, prin ele, mai departe : lată o minunată terapeutică spirituală. Te lecueşte o atare vizită pentru o bună parte a anului de tot ce porţi ca deşertăciuni In pornirile tale neguroase. Culoarea de predilecţie a timpului pare să He cenuşiul. Crucile noul, cu pălăria straşniel dreaptă, Îmbracă In răstimp de câţiva ani acelaşi togă de ceauş». Apoi incremenesc toate Intr'o necrintire fără vârstă, ca şi cei ce odihnesc dedesupt In Satul cu Pălării, Timpul nu mai Intră nici ei decât ca musafir, cu Ierburile, cu gângâniile și cu vizitatori întâmplători. " Aurel Tita Teatrul „Muncă şi Lumină" Azi, Luni 31 Mai, la ora 19, se reprezintă „Măicuţa“ de Luis Fernandez de Sevilla şi Cepulveda Rafael, cu Maria Mohor, în direcţia de scenă a d-lui Victor Ion Popa. CUGETAREA — GEORGESCU DELAFRAS a lansat cartea pentru copii C U O R E de Edmondo de Amicis Una dintre cele mai frumoase opere din literatura universală — 477 — 1 A y- CALENDAR Luni 31 Mai 1943 ORT.: Sf. Mucenic EremU. CAT.: Sf. Patronii». PROT.: Petronila TEATRE I OPERA: „Boema”. NAȚIONAL: .Maria Stuart“. STUDIO: „Taina nunţii”. MUNICIPAL: „Să ne căsătorim”. T. MIC: „Ansa Christie”. T. NOSTRU: „Dincolo de Zare”. SĂRINDAR: „Fiorii Primăverii". ALHAMBRA: „Gioconda Palace”. MUNCA ŞI LUMINA: „Măicuţa“. CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Caprieti” cu Danielle Darleux. FANTASIO: „Prima femeie care trece”. CAPITOL : „Boccaccio” şi jurnal nou. TRIANON : „Mirajul Cireului". jurnal nou. * SCALA • „Miliardarul Cântăreţ” şi jurnal de războiu. REGAL : „Nota zero la purtare”. Jurnal de război Nr. 65. SELECT: „Oraşul de aur” cu Kristina Söderbaum. FEMINA : „Trixa”. BULEVARD PALAS: „Bal la Castel” şi ultimul jurnal. A. R. P. A.: „O fată intr’un port” cu Amedeo Nazzari ELYSÉE: „Macarte”. Compania de reviste si Jurnal. VICTORIA: „Femeia îndărătnică” *1 jurnal. BIZANTIN: „Cei doi tiftri”. Jurnal şi Revistă. FRANKLIN: ..Ultimul spectacol” şi jurnal. CORSO: „Habanera”. Jurnal U. F. A.— O. N. C. No. 65. OMNIA: „Neguţătorul de sclave”. Jurnal şi Compania de reviste. NISSA: „Pilotul Ghinionist”. Jurnal şi trupa de reviste. Cartiere AIDA: „Legea Haremului”. Compania de reviste şi Jurnal de răsboi. ALCAZAR:Copil şi Părinţi”. Jurnal O. N. C. No. 63 şi Compania Teatrală Licurici. AMERICAN: -Documentul Z 3“, jurnal 64 şi trupă de revistă. BARCELONA: -Atac la Baku“, jurnal 58 O. N. C. U. F. A. şi trupă de artişti. BUCUREŞTI NOUI: „Dragoste de Ţigan“ jurnal şi artişti. CRANGAŞI: „G. P. U”, şi Jurnal O. N C. — U. F. A. CLASIC: „Intriva câmm de domnişoare şi jurnal. CARMEN: „G. F. U.“ Jurnal 88. COTROCENI: „Motanul Încălţat”. Jurnal de război O. N. C. — U. F .. No. 65. CARMEN SYLVA:Ouau Făcere iar". Jurnal şi trupă de revistă. DIANA: „7 ani de noroc”. Jurnal şi revistă". DACIA: „Călăul din Veneţia". Jurnal de Război No. 6 4. DICHIU: „Iubirea cea Mare“. Jurnal şi trupă de revistă. FLORIDA: „Regele Circului” şi Jurnal. GLORIA: „Manevrele Dragostei” şi Jurnal. ELDORADO: „Piratul Negru”. Jurnal şi revistă. ILEANA: „Teroarea în Umbră”. Jurnal de Război 64. IZBANDA: „Unde Cerul şi Marea se întâlnesc” şi Jurnal No. 65. LIA: „Verdictul” şi Jurnal No. 85. MIORIŢA: „Regele Spadei” şi Jurnal. MARNA: „Fanfula da Lodi” şi trupă de revistă. MODEL: „Documentul Z. Jurnal O. N. C. -- U. F. A. şi revistă. MILANO: „Seducătorul” şi jurnal de Război. ODEON: ,X«SatSOvid 4« -el———“ . Jurnal 65. PACHE: „Abandonata”. Compania de revistă şi Jurnal 65. PARIS: „Tragica Răsbunare”. Jurnal şi Revistă. REX: „Fra Diavolo”. Jurnal de Război. TRIUMF: „Decădere” şi Jurnal. ROMA: „Extravagantul Castelan”. Jurnal de Război No. 65. TOMIS: „Santinela de Bronz”. Jurnal. UNIREA: „Infamie". Jurnal şi revistă. VENUS: „Cavaleria Rusticană”. Jurnal de Război No. 60 şi Trupă de revistă. VERGU: „Lumină în întuneric”. Jurnal de război No. 64 şi Trupă de revistă. VOLGA: „Cine e mai fericit ca mine”. Jurnal No. 64. . Luni Si Mai 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.558.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă, închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45: Deschiderea emisiunii . Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio Jurnal. 14.15: PUBLICITATE. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. Orch Vasile Julea. 15.30- Duet din „Andrea Chelner”. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. 18.40: D-na Ştefania Stavri-Albei-voce. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orch Soc. de Editură; voce Caudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00: Cronica vieţii studenţeşti. 18.15: Maria Fotino. 18.40: D-na Ştefania Stacr-Albei-voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15: Concert de promenadă (discuri). 19.40: PUBLICITATE. 19.45: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : D-na Margareta Vasilescu-Dejana-voce. 20.30: Muzică variată (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ciclul . Proecte de lucrări hidraulice pentru ridicarea Moldovei". Prof. ing. Andreescu-Cale. 21.00: Concert de muzică romantică (discuri). 22.00: Radio jurnal. Sport. 22.20: D-na Cella Delavrancea-pian. 23.00: Muzică variată (discuri). 23.30: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280,9 şi unda scurtă de 48,5 m. 13.00: Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30: Radio jurnal (I). 13.35: Muzică vocală (discuri). 14.00: Orchestra de salon Barbu Mironescu. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Jocuri şi cântece din Basarabia( discuri). 19.00: Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaei: Mişcarea semănătoristă în Bucovina. 19.15: D. Const. Herceag-clarinet. 19.30: Muzică uşoară germană (disc.). 20.00: CONFERINŢA: d. consilier Ion Preda. Un popor bolnav: Ruşii (III). 20.15: Muzică de cameră. 20.40: Fantezii muzicale (discuri). 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: SEARA DE OPERA. 22.00: Muzică de jazz (discuri). 22.30: închiderea emisiunii.