Curentul, iunie 1943 (Anul 16, nr. 5491-5519)

1943-06-01 / nr. 5491

f 2­­8 paginas Cel de al dolea match disputat in cadrul programului triplat depe Si­rena Giuleşti a fost furnizat de în­tâlnirea dintre Venus şi F. C. Ploeşti. Spectatorii cu nervii­ săriincinaţi de la primul match au satisfacţia de a ar­tista la o partidă... ceva mai desfă­şurată deci mai atractivă, partidă care cel puţin în prima parte a lă­sat impresia unui joc de mare fac­tură. Venus decis să obţină o victorie, lucru de care nu s’a putut bucura, intră pe teren cu ferma convingere că adversarii săi sunt mai slabi decât cei de Dumineca trecută pe care i-au învins la patru puncte diferenţă. Faptul acesta, poate i-­a determi­nat şi să slăbească alura, care dacă ar fi continuat să fie acelaşi posibil ei nu ar fi împărţit punctele cu „re­publicanii". Căci numai aceasta ar fi explica­ţia că după ce au condus eu două puncte diferenţă să termine apoi la egalitate, proepten, ne­fiind mai buni către sfârşit decât la început. Totuşi după fel­ul cum a decurs focul Venus ar fi putut câştiga par­tida, cu toată opoziţia arbitrului care a decis ca Venus să joace mai bine de douăzeci de minute în zece oa­meni, arbitrul escluzănd de pe teren pe Ene care comisese un mic act de recalgitranţă, fa­pt peste care s’ar fi putut trece cu­ vederea. In obţinerea victoriei ,,negrii" au mai fost pe lângă toate celelalte in­­convenimte, urmăriţi de puţin ghi­nion ca­re dacă n’ar­­fi existat desigur că victoria n’ar fi ezitat să sosească. Filmul jocului S’ar fi crezu­t din primul moment că venusiştii sunt favorizaţi de no­roc, ei fiind acei ce câştigă In ale­gerea terenului. Aces­ta a fost însă înşelător şi­ după ce partida începe lucrurile iau o mare întorsătură, faipt care însă nu-i demoralizează pe „ne­­grid’ ba mai imat decât atât silin­­du-i să joace mai bine. Venus deschide scorul­ ­I« minutul 7 Aştiţeanu încurcat de un atac venusist este silit să tri­­meată mingia înapoi la Iordăchescu. se ezită să iasă din poartă, Hamis venind din urmă speculează această situaţie şi fiind mai rapid decât Iordăchescu îi ia mingia din mâini acestuia şi o trimete uşor in plasă 1—0 pentru Venus. Jocul continu­ă o aprigă dispută în câmp cu shooturi fără însemnătate la poartă, înfrr’un cuvânt cu faze difu­ze. „Negrii” măresc scorul In m nutui 32 Floeşteanu după ce driblează doi adversari trimete min­gia pe sus la Herescu şi acesta sin­gur în faţa porţii o reia cu capul. Ghinionul face ca mingia să nu Intre direct şi să se lovească mai În­tâi în bară şi numai după ce revine în teren să fie introdusă tot de He­­rescu în poartă ,de astă dată cu pi­ctorul. 2-0 pentru Venus. In minutul 35 ratează un nou punct deoarece primând mingia de la Beffa este fluerat de arbitru deoarece sin­­gur în faţa porţii se găsea în poziţie de offside. In minutul 42 un schimb de mingii între Andrei Rădu­lescu şi Herescu îl pun­e pe cel de şi don­ea în poziţie de shoot care însă nuu-şi atinge ţinta trecând puţin lateral de bană. Repriza primă ia sfârşit în aplau­zele mulţimii care aplaudă îndelung echipa negrilor. Repriza doua In minutul 12 Hamis este lovit de unul din fundaşii ploeşteni. Arbitrul acordă dealtfel normali, lovitură de pedeapsă, de 11 metri. Dovitiana este executată de Beffa care însă trage în braţele lui Iordăchescu, Venus ra­tând pentru a doua oară un punct sigur. In mkm­vfcul 13 Mialiţa reuşeşte, după un demaraj pe aripă, au shop­test puternici fără ca David să poată opune vreo rezistenţă şi astfel plo­­eştemii reduc hendo-papuci. 2—1 pentru Venus. După şapte minute Ene este­­serios de­ t­eren din cauza unui aşa zis a­at de recalcitrantă. Faptul acesta deter­­mină chiar egailarea. In minutul 36 Orza dă pe lângă mingie, aceasta du­­cându-se la Bădin care deschizând pe Herold, dă ocazia acestuia ,i­ar ducă egalarea. Matchul se sfârşeşte tot într’o notă de dominare venusistă însă fără roade. S’au remarcat dela Venus, Hamis, Herescu şi în oarecare măsură Vas­­­ilescu. Dela FLoeşti au plăcut: Bădin, Hero 14 şi Maliţa. A arbitrat destul de sla­b­­• Ionescu Ţopo. Echipele: VENUS: David, Ionescu, One, Va­­silescu, Popescu, Beffa, Ene, Ploeştea­­ici, A. Rădulescu, Hamis, Herescu. F. C. PLOEŞTI: Iordăchescu, Neagu, Dunarsanu, Olisnica, Mincea, Aşti­­leanu, Bădin, Lup­aş, Herold, Cocis, Mali­­a. După ce a condus cu 2-0. (IF. C. Ploeşti 2-2 (21 Sporm Menesc a învins pe F. C. Rapid cu a-O­­l-oi mbiţţVL ■A jj V1, 9 Oi •, -O fej hUe. O’ ;• fi- £ Matchul vedetă al triplajului de eri a fost furnizat de ciocnirea dintre Sportul Studenţesc şi F. C. Rapid. După o luptă extrem de dis- Cutată şi spectaculoasă, Sportul Studenţesc a reuşit o meritată vic­torie asupra feroviarilor. A marcat: Constamtinescu-Grecu nr. 43, şi nr. 87. ECHIPELE Rapid şi Sportul Studenţesc au utilizat î­n material de eri urmă­toarele formaţi: SP. STUDENŢESC: Stănescu, Teodorescu, Nicu Virgil, Văduves­­cu, Drăgan, An­tonescu, Pricopie, Titi Dumitrescu, Constantinescu- Grecu, Rădulescu, Dumitrescu II. RAPID: Sadowsky, Ghiuritan, Moldoveanu, Costea, Răşinaru, Wetzer III, Bogdan, Ritter, Radu Florian, Ganilovici, Tănăsescu. A condus bine d. Ionescu Tope. Teren bun — Giuleşti Spectatori: 10.000. Timp frumos. Raport de corner 1 996 pentru Sportul Studenţesc. FILMUL MATCHULUI Primele iniţiative ale jocului sunt departe ferovirilor, care atacă cu toată vehemenţa poarta adversarilor. I­n­ a­cest moent aveaiu impresia că Sportul Studenţesc va pierde uşor un mate­h care nu se anunţa încă dis­putat. Apărarea studenţilor intervine cu succes în unele mcente care produc emoţii tuturor suporterilor universi­tari. Atacul feroviar insistă cu îndujire până ln nr. 10, când Sportul Stu­denţesc are o frumoasă acţiune creiată de aripa dreaptă a studenţilor. Cons­­tantinescu liber reia puternic în bra­ţele lui Sadowsky. Din acest moment atacurile stu­denţeşti se înteţesc şi apărarea adver­să are foarte mult de lucru. Superio­ritatea universitară se manifestă pu­ternică in careul advers, silind quin­­tetul defensiv feroviar să facă eforturi destul de multe şi costisitoare. Rapidul îşi revine şi reia conduce­rea ostilităţilor, dominând cu autori­tate până nu n. 23. RAPIDUL RATEAZA UN PENALTY La acţiunea rapidistă Teodorescu atinge balonul cu mâna In careul de 36 m. Arbitrul acordă cuvenita lovi­tură de pedeapsă dela NI m Bate Gavrilovici puternic dar pe lângă bară, ratând astfel penalty-ul şi probabil victoria. ’ Sportul Studenţesc porneşte o nouă ofensivă care durează 20 de minute bine înţeles cu mici intermitenţe. Toate acţiunile studenţeşti, deşi bine închegate sunt regulat spulbe­rate de decisa apărare feroviară. SPORTUL—RAPID 1—0 Rapidul pare că va deschide sco­rul în n. 40. Radu Florian scapă şi dela 8 m, trage fulgerător în colţul drept al porţii. Stănescu printr’un reflex formida­bil salvează o situaţie dificilă. Ba­lonul plecat de la poarta studenţilor ajunge pe aripa dreaptă. Procopie centrează frumos şi pe sus la Dumi­trescu II care „printre” dă lui Con­­stantinescu-Grecu. Acesta din urmă reia fulgerător dela 9 m. şi deschide scorul. Sportul Studenţesc—Rapid 1—0. Repriza s-a sfârşit cu acest rezultat pentru studenţi. AL DOILEA MI-TEMPS La reluare Rapidul este pur şi sim­plu depăşit de elanul şi vigoarea cu care joacă Studenţii. Apărarea fero­viară nu poate concretizat nici o fază în goal aşa că, Sportul are acum ori­ce iniţiativă atât în jocul de câmp cât şi în cel de goal. Dominarea universitară ajunge oarecum culmea în m. 66 şi 68 când Constantinescu-Grecu ratează pueril două ocazii mari. Probabil studenţii s’au epuizat şi încetinează alura dând posibilitate adversarului să do­mine până în m. 76, în care timp, ???????se referă în mod absolut. SPORTUL CASTIGA VICTORIA Perioada de dominare a Rapidului determină şi Sportul porneşte de data aceasta la... un nou atac care du­rează până în 1. 77 când acelaş Con­stantinescu-Grecu Înscrie al doilea goal stabilind scorul final al partidei. Matchul ia sfârşit cu 2-0 pentru Sportul Studenţesc. S’au remarcat de la Sp. Studenţesc Grecu, Văduvescu, Drăgan, Teodores­cu şi Antonescu. De la Rapid au plă­cut : Răşinaru, Moldoveanu şi Wet­zer IIL Rezultatele galei de box de la Marconi Eri dimineaţă a avut loc în grădina Marconi din calea Griviţei o reuniune Mixtă de box. Dat fiindcă programul nu­ cuprin­dea nume sonore, reuniunea de eri n’a cunoscut succesul dorit. Apoi nici desfăşurarea matchurilor n’a prilejuit un punct atracţios, din cauză că se întâlneau adversari de valori deze­chilibrate şi rezultatele erau bine în­ţeles bănuite. Făcem aceste remar­­cări, care de­sigur că ar fi fost inu­tile, dacă spuneam de la început că reuniunea de eri de la Marconi a fost organizată de „maestru” (rugăm citi­torii să citească cu m. Mare) Gh. Preda. Deci alte comentarii ar fi de prisos. Rezultatele matchurilor amatoare Voinea Mihai (Tir) termină la e­­galitate cu Gh. Cojocaru (A. C. T.), după o luptă dusă până 1® capăt cu toată înverşunarea. Maxim Constantin (A. C. T.) mai rezistent, reuşeşte după 3 reprize a trei minute o frumoasă victorie a­­supra lui Gh. Dudău (Tir). Gh. Lungu (Tir) deşi are un a­­vantaj la început, ca apoi să ce­deze, surprinzător, la puncte în faţa lui I. Săngeorzan (J. C.). In ultimul match amator Petre Lupu (Tir) depăşeşte pe N. Mate­­escu (A. C. T.) cucerind aşa­dar victoria la puncte. Vasile Roşea câştigă prin k. o. I Primul match profesionist al reu­niunii a fost furnizat de Vasile Roşea şi Vasile Stoian. Cernăuţeanul Roşea prezentându-se într’o formă­­ impe­cabilă, a reuşit să depăşească pe pseu­­do-boxeurul Vasile Stoian care n’a putut rezista nici patru reprize. Din primul rând Vasile Roşea trece la o puternică ofensivă reuşind să-şi înge­­nunche adversarul numai după câteva lovituri. Stoian este salvat de gong. Rondul al doilea are aceiaşi fizio­nomie, numai că acum Stoian este numărat până la opt în a treia repriză Roşea este într’o continuă şi puternică ofensivă, iar Stoian se plimbă inconştient prin cor­­zile ringului. Repriza se termină cu mare şi net avantaj pentru Roşea. In a patra Roşea îşi ridiculizează adversarul, Fiul a fost i­nwins de Niculae Stanţate . Ultimul match a fost susţinut de Petre Fiat şi Nicolae Stamate. Lupta este începută furtunoasă de la început. Iniţiativa tuturor acţiunilor este de partea lui Fiat, care reuşeşte să con­ducă ostilităţile până în repriza a cincia cu mici intermitenţe. După consumarea celor 5 ronduri aveam impresia că Fiat va cuceri o victorie Înainte de limită. Totuşi insuficienţa fizică îl trădează, făcându-l pe re­­zistare să piardă lamentabil în faţa unui adversar care nu era de loc de­cis să câştige. Ultimul efort pe care îl face Fiat, în repriza a opta nu-i aduce rezultatul dorit şi se lasă mai departe dominat de Stamate. Toate loviturile lui Stamate îşi gă­sesc, în chip uluitor ţinta şi Fiat sân­gerează îngrozitor pierzând aşadar un match. Partida ia sfârşit după 10 re­prize disputate vehement. A condus bine Zamfir Popazu, K. O. In faţa unei asistenţe extrem de nu­meroase s’a disputat ori marea probă a Derbyuilui. Clasica alergare a revenit unui outsider, Burgund, învingătorul nu conta printre favoriţi. Lispită de incidente, cursa a fost condusă în tempo moderat, alura iu­­ţindu-se abia în­­ ocol. După primele care capotează lamentabil. Stoian este sute de metri din linia dreaptă, B_ur­­numărat până la... 10 şi Vasiuile Roşca " ‘ ~ ~‘x * câştigă prin k. o. gund era stăpân pe situaţie, trecând cu oarecare uşurinţă pe Şerbănică, Gheorghiţă ş,­ Cetina, in luptă pentru plase. Favoritul Glorios a terminat al cincelea. A învins calul cel mai bine pregătit. A doua alergare principală a zilei, premiul de boi, mult mai­ spectaculoasă şi mai­ animată, a fost câştigată la ma­rea luptă de Orateur asupra lui Rival şi Ceahlău. Ultimul ar fi rămas victorios dacă nu se grăbea să atace­ prea din vreme. Periş a sosit al patrulea, scos din cursă de o plecare nefericită. Jocul austriac a cunoscut un deosebit succes, ridicându-se de la 100.000 lei la suma de lei 2.237.044. Cu excepţia lui Burgund, ceilalţi în­vingători ca Orateur, Covrig, Olive, Bi­­sag, Leanca şi Cordon Rouge au căzut din lotul caiilor tuiptaţi şi n’au fost o piedică,în calea austriacului. Numărul câştigătorilor este foarte re­dus în raport cu noianul buletinelor în­registrate. Cheia jocului a format eventul Bur­­gund-Orateur. Iată rezultatul tehnic: PR. BOER BIBI : Covrig (Cucu), Flo­reta, Floricel. 4 cai — Cota 10: 18—10—10. La Hipism Burgund învingător la Derby PR. BISCUIT: Olive (Papad.), Prin­­ cesse d’Orange, Charmat. 8 cai — Cota 10: 15—13—31—28. PR. POLONIUM:­­Bisag (Huțuleag), Păndică, Satrap. 8 cai — Cota 10: 21—13—12. DERBY ROMAN: Burgund (Ilinca), Şerbănică, Gheorghiță. 10 cai — Cota 10: 221—25—14-----28. PR. DE MAI: Orateur (Papad.). Rival, Ceahlău. 8 cai — Cota 10: 51—20—15—26. PR. BTIBUREL: Leanca (Vişan), Garo­­fița, Pelin de Mai. 8 cai — Cota 10: 35—14—35—20. PR. POLONOIUM: Săraru (Papad ), Logofăt, Harap. 7 cai — Cota 10: 27—15—27. PR. DE JOINVILLE: Cordon Rouge (Gill), Arnut, Ștefăniță. 4 cai — Cota 10 -------OXOXOXOX • xoxoxoxo------­ curentu­l X ANUL XVI, No. 5491, Mărfi I Iunie 1946 *fc­ ffC­urentul** Sportiv Carmen şi Juventus au terminat la egalitate 3-3 (î-1) Matchul de deschidere al progra­mului triplat ce s’a disputat ori pe stadionul Giuleşti a fost angajat In­ti« Carmen şi Juventtu». După o luptă aprig disputată, par­tida dintre cei doi bucureşteni s’a soldat cu un draw 3—3, după ce la­­pauză, Ca­rmenul conducea cu 2—1 In orice caz o victorie a Carmenului era rezultatul just. ECHIPELIT cu care au evoluat pe teres cd doi protagoniști au avut următoarele al­cătuiri : CARMEN: Niculae, Panai, Novac, Stolovan, Torjoc, Comanu, Montan, Marian, Bon­a­țiu, Posmer, Stolan. JUVENTUS: Budan, Barbulescu, Ardeieanu, Berbeaci, Flamaropol, Gorgorin, Fatu, Iordache, Stolan, An­drei, Nadiu. JOCUL Jocul a fost condus de d. Jessy Muscan, care a exalat Punctele au fost marcate de Bo­na­tin (2) și Monrae pentru Carmen. Pentru Juventus au înscris: Stoian, Iordache şi Andrei.­­ Partida dintre Carmen şi Juventus a plăcut deoarece a fost disputată până la ultimul efort. . Cu toate cǎ Juventus a prezentat o echipă lipsită de serviciile lui Ne­­grescu, Dragan şi Cornea a reuşit totuşi sä dea o replică serioasă fi­nul adversar decis sa câştige cum era e­l Carmenul. .... Apărarea roş-albaştrilor, deşi cu­prindea­­câteva elemente, care nu co­respundeau necesităţilor cerute de un joc defensiv, a ştiut în toate momen­tele grele sa lămurească situaţia. God­urile primite de Budán, au fost rezultatul numai unor faze cu carac­ter stupid. Asemenea caracteristică au avut şi acţiunile Juventiste, care s'aru sol­dat cu gonduri. Revenind la comportarea in arenă a echipelor trebue sa afirmam că formaţia Carmenului, a avut o desă­vârşită coeziune Intre compartimen­te. Meritul cel mare al draw­ului reu­şit de Carmen revine absolut liniei de mijlocaşi, care a funcţionat Ire­proşabil depăşind cu mult aşteptările. Păcat că Înaintarea a combinat mult şi a tras pufin la poartă, tocmai In ziua când avea In faţă an adversar cu o apărare cam nesigură. Inefica­citatea atacului alb-galben a păgu­bit pe Carmen de un punct, care In momentul de fatä II era atât de util încât ar fi putut sä evite retrogra­darea. Pe de altă parte Juventus­ul ca e­­chipa dacă a reuşit sä scoată un draw numai datorită acţiunilor indi­vidualiste. Dacă apărarea adversă nu ar­e păşit cu străşnicie această Individualizată roş-albastră, desigur că rezultatul putea sa fie favorabil Juventu­sului Coeziunea dintre compartimentele roş-albastre, nu a fost realizată nici­us moment fapt ce a dus de multe ori la o dominare adversă. După matchul de erl şi rezultatul respectiv credem că cei mai mulţu­miţi sunt roş-albaştrii. In schimb Carmenul are tot dreptul sa fie oare­cum mâhnit deoarece putea termina victorios. S'au remarcat: Torjoc, Panait, No­vac, Marian şi Sldovan. Dela Juven­­tus au plăcut­­ Budan, Do­gorin, Stoian şi Andrei. Craiova mai „tare" a învins C. F. R. (T.­Seve­rin) cu 2-0 (0-0) CRAIOVA, 30 (Telefoni). — In lo­calitate s’a desfășurat matchul de campionat între F. C. Craiova și c. f.­­ T. Severin. După un match dur, disputat într’o manieră sud-amerieană, au învins gazdele cu scorul de 2—0 (0—0). Amlbele puncte au fost marcate de Covaci. A condus părtinitor de Fiarau. FORMAŢIILE CRAIOVA: Popescu, Albu, Fele­­can I, Nistor, Man, Negulescu, Co­vaci, Ifmnăreanu, Thierjung, Hene­­gar, Bătrân. C. F. R.: Pavlovici, Luca, Felecan III, Mureşan, Pârjol, Marcu, Beke, Cornea, Mitan, Ludwig, Reiter. Asupra acestui match „dinamic” vom mai reveni. Noul campion european la categoria grea STOCHOLM, 30 (Radoi). — Ast&si s’a disputat pe stadionul Radunda de aci mult aşteptatul match internaţional de box profesionist la categoria grea, pen­tru titlul european, rămas vacant prin retragerea de pe ringurile internatio­nale ale fostului campion continental, Haz Semeling. Cei doi protagonişti au fost: Oile Tandberg (campion suedez al catego­riei, greutatea 92 kilograme) şi Karel Sys (campion belgian al aceleaşi cate­gorii, greutatea 86 kilograme). Lupta desfăşurată la 15 reprize a fost condusă de arbitrul italian Vini Piero din Angelo. Au asistat peste 20.000 spec­tatori, care au aplaudat fazele frumoase ale matchului precum şi ţinuta cu to­tal sportivă a celor doi protagonişti. După o luptă animată, plină de faze pap­it­an­te (unii In unanimitate declară învingător la punete pe Oile Tandberg, care câştigă astfel campionatul catego­riei grea europeană, fiind astfel demn urmaş al lui Max Semeling. Arbitrajul italianului a fost foarte bun şi foarte sever. Finala „Cupei Italiei" ROMA 30. (Radar).Î În finala „Cu­pei Italiei“ de foot-ball, F. C. Torino învins echipa F. C. Venezia cu 4:0 (1:0). Matchul a avut loc la Milano. Drojdie din zahăr de fag (RDV).­­ Progresele in domeniul chi­miei au atins în zilele noastre culmi ne­­bănuite, înlesnind procurarea diferite­lor alimente Astfel un metru cub de leşie de fag conţine aproximativ 40 kg. zahăr. Insă acest zahăr obşnuit din be­­ţia de fag nu a fost întrebuinţat până in prezent datorită dificultăţilor pre­­zentate­ de compoziţia sa chimică După multe­ încercări ştiinţifice făcute de o fabrică din Waldhof, aceasta a reuşit printr’o metodă nouă de a exploata a­­ceste mari cantităţi de zahăr scoase din leşia de fag, prin fabricarea de drojdie, un factor atât de important in industria alimentară. CARNETUL­ ZILEI Mugurul revista liceului „Mitwoi Viteazul”, a Intrat, de curând, In al XIV-lea oni de apariţie. In ultimul număr al revistei remarcăm poemul „Nocturnă" semnat de Iulian Tăcu, din care transcriem ultimul catren : „Răcoarea tăinuită a pădurii Deşteaptă ’n sufletu-mi înfiorare, îmi simt iubirea cum răspunde uri 1 Şi 'n cuget cum îmi fluturi e lmustrare. „Simposyon** se numeşte revista estre va apărea In curând condusă de d-nul Constantin Micu «1 N. Găgescu. Revista va apărea lunar. Cele mai proaspete volume literare care vor Îmbogăţi In curând vitrinele librăriilor sunt : „Fii­cele doctorului March” (Little Women) de Louisa M. Alcott in traducerea d-nei Aurora Trofim, — şi masivul „Tom Jonas" de Henry Fielding, tălmăcit de d. Al. Iacobescu. Ambele au ieşit zilele acestea din tipograffia entitului Naţio­nal a-M­ecu. Alături de „Căruţe In noapte” a lul From Dauli, „Rob Roy” a lui Walter Scott, ele constitue ulti­mele transplantări de literatură străină. * Tot la „Meeu" s'a tipărit „Fata doc­torului Ambrozie“ de D­i metru Iordan», carte ce va fi parcă In curând la dis­poziţia cititorilor. Vineri 4 Iunie, premieră la Teatrul Naţional „Nevestele vesele din Windsor" una din capo­d­operele lui Shakespeare, si joacă in premieră la Teatrul Naţional, Vineri 4 iunie. „Taina nunţii" la Studio Subtila piesă a lui Bourdet, „Taine nunţii” se reprezintă astă seară la Stu­dio cu d-ra Eliza Petrăchescu şi d-nul A. Critic», N. Motoc în primele roluri. Ciaviaturii Audiţia de sfârşit de an a cursului de piano a d-nei Cici Mantia A şaptea audiţie de sfârşit de an a cursului de piano al d-nei Cici Mantia a înregistrat un frumos succes. D-ra Pupi Buzicanu, d. Gheorghiţă Constantin­eseu şi d-ra Irinel Frim­, ti­neri meri­toşi, au cântat cu deplină stă­pânire bucăţi de P. Horr, B. Wolff, Bach, Clemenţi, Heemdel şi Mozart. D-nii Dinu Georgescu şi Dinu Ciocan au desvăluit calităţi de technică şi mu­zicalitate, primul într’un allegro de Bach, o romanţă de Hlinten, un dans stirian de Bürgmuller şi de Bach, Wie­ner sonatine de Mozart, sonata ap. 36 de Clemenţi şi o romanţă de Beethoven. D-ra Alina Penaitescu a executat bine Preludiul Nr. 2 de Bach, o baladă de Burgmüler şi memierul In­vol major de Mozart, iar d-ra Nina Anca a pre­zentat frumos Preludiul nr. 10 de Bach, Dans sur l’aire de Parlow şi so­natina ap. 65 de Kuhlau. D-ra Ancuţa Constantinescu a pus căldură in „Für Elise” de Beethoven. A mai cântat un preludiu de Bach, stu­diul nr. 6 de Heller şi Vivace de Hay­den. D-ra Rodica Frim, merită cuvinte de elogiu pentru Preludiul nr. 7 de Bach, un studiu de Heller şi sonia ap. 36 de Clemenţi. D. Alexandru Duţu este un tânăr do­tat. A plăcut mult felul cum a inter­pretat sonata ap. 49 de Beethoven, Pre­ludiul nr. 8 de Bach şi menuetul de Mozart. D-ra Sanda Romniceanu a drapua de bogate resurse in fantezia vi re de Mo­zart si Invention a deux voix de Bach. D. Constantin Daniilescu este un tem­perament viguros, după cum o dove­dește felul cum a executat Poloneza nr. 3 de Chopin. Suita franceză nr. 8 de Bach trebue deasemeni relevată. D-ra Geta Alexiu a pus in valoare o iscusită interpretare în Preludiul și Fuga de Bach, iar sonata în fa diez ma­ior de Beethoven a executat-o în curat stil beethovenian. Tânărul Dorin Tuche­ a redat in chip elogios suita franceză Nr. 2 de Bach şi valsul ap. 69 de Chopin. Felul cum a cântat sonata patetică, de Beethoven, c­e care d-sa a încheiat au­di­ţa, dovedeşte din calităţi rare. „Maria Stuart" la Teatrul Naţional cu d-nele Mario­ara Zimniceanu, Aura Buzescu, Ana Luca şi d-nii A. Pop Mar­ţian, N. Dimitriu, Toma Dimitriu, H. Polizu, etc. se joacă astă seară la Tea­trul Naţional Maria Stuart“. Conferinţe In ridul celor 4 conferinţe organi­­­zate sub auspiciile Asociaţiei Româno-Germane şi oile ministerului de Lucrări Publice şi Comunicaţii, — cu ocaziu­­nea expoziţiei Româno-Germane de şosele şi căi navigabile,—vor mai avea loc, în sala Soc. Politechnice, din calea Victoriei No. 118, et. I, următoarele conferinţe : Vineri 4 Iunie 1943, la orele 18, con­ferinţa d-lui ing. ddpl. Erwin Falkner von Sonnenburg Generaldirector der D­eu­ts­ch -rum­änisch­e Baurust er­n­ehm­u­n­g (Derubau) cu titlul : „Der Neuzeitliche Strassenbau in Deutschland" şi Marţi 8 Iunie 1943, la orele 18, conferinţă d-lui ing. insp. general I. Mihalache, direc­torul general al drumurilor, cu titlul: „Drumurile din România, şi necesitatea îmbunătăţirei şi dezvoltării r­eţelei­ lor“. Domnii membri pot veni cu invi­taţii. Unde vrei în orice loc Strigi mereu că n'ai noroc Până mâine poți să strigi Nu-țî iei lozul nu câștigi. LA ZI In satul cu pălării N­evăzut, nebânuit, blândul isus işi urcă, in atâţia copaci, calvarul spre cer, împlinind un soroc sau miruind o Întâmplare, uneori ni-L revelă barda rudarului Cioplitorul de cruci e, in felul lui, un filosof, care se gândeşte la moarte cu seninătate. La moarte ori mai bine zis la morţi. Căci fiecare viu poartă In el moartea spre ma­turitate, ca pe o roadă proprie. Cioplitorul e un Mosol prevăzător şi ge­neros, care gândeşte şi pentru cel ce nu se gândesc şi are totdeauna gata încheiate, pripite, zugrăvite, câteva căruţe de crud in rezervă, cu sfinţii lor zalogi d­in aureole şi odăjdii vii, umanizaţi până la mar­tiriu, de o artă cu Unii crude. Feţele lor cucernice, prelungi şi supte, bărbile lor câlţoase, nedoracite, privirile lor îndepărtate, exprimă o infinită suferinţâ.­­ Tot aşteptând, cu Paştile, echinoxul unui răgaz, de câte ori, mă mai abate drumul prin satul natal, ţin cu tot dinadinsul sa dau târcol prin cimitir, — acest sat in sat,nebănuit mal mare decât cel care îl cuprinde şi­­ furnizează, un sat cu margini largi In trecut şi viitor. Îmi plac perspectivele Satului cu Pălării, cum e numit, în glumă. De altfel, nu mă simt, aci, printre streini. Am neamuri printre atâţi necunoscuţi şi necunoscuţi printre neamuri. Cândva, când va veni ceasul sä mă adun de pe drumurile pe care m'am împrăştiat (căci, e adevărat: „Par­tit c'est mourix un peu"...) mi-ar plăcea sä mä statornicesc printre el, sâ-mi crească pe piept cum le cres­c lor, violetele şi merişorul şi din când în când. Ia zile mari, sâ mi se roage la creştet­lacăra sfioasă a unei lumânări. Dar Îmi fac Iluzii, căci văd că şl aşa stau neamurile destul de Îngrămădite şi loc nu mai e In veşnicie decât peste drum, intr'o grădină afecată de curând cimitiruluL M'au impresionat adânc, aliniate ostăşeşte in acest adaos, cenotafele flăcăilor căzuţi pe front. Gândul morţii, in cimitirul plin de soare până la saturaţie, in ziua învierii, iţi revarsă în suflet pace şi seninătate. La ea acasă, moartea nu-ţi poate inspira decât gânduri senine, întins pe iarbă, cu ochii pierduţi intr'o cădere iar­­tund in al­bastra prăpastie a cerului, răsturnată peste tine— Să-ţi laşi gândul sa plutească printre lucruri şi nume, fulg In voia unei adieri, fără efortul unui predicat. Alături, in iarbă ,o carte pe care o frunzăreşte vântul, grăbit, fără s'o citească, lectura find treabă de zăbavă. Asemeni tă­cerii unul prieten simpla ei prezenţă îţi ajunge. Când te oboseşte ce­rul, Işi reculegi privirile In carte. Citeşti : Chaque fleur est une âm e ă la nature écloee... Dar privirile îţi fug prin lamba, in care mişună o lume întreagă de gângănii. Nu e. Natura, Cartea prin excelenţă? Un lanţ de furnici prin flanc formează o procesiune, Iar fiecare furnică răsleaţâ nu e nu­mai o aldină care s’a desprins dintr'un cuvânt şi umblă razna peste rânduri, căutând un înţeles ascuns sau pierdut, ci poate că este ea Însăşi un tâlc cu mult mai mare. A privi astfel lucrurile şi a vedea, prin ele, mai departe : lată o mi­nunată terapeutică spirituală. Te lecueşte o atare vizită pentru o bună parte a anului de tot ce porţi ca deşertăciuni In pornirile tale negu­roase. Culoarea de predilecţie a timpului pare să He cenuşiul. Crucile noul, cu pălăria straşniel dreaptă, Îmbracă In răstimp de câţiva ani acelaşi togă de ceauş». Apoi increme­nesc toate Intr'o necrintire fără vârstă, ca şi cei ce odihnesc dedesupt In Satul cu Pălării, Timpul nu mai Intră nici ei decât ca musafir, cu Ierburile, cu gângâniile și cu vizitatori întâmplători. " Aurel Tita Teatrul „Muncă şi Lumină" Azi, Luni 31 Mai, la ora 19, se re­prezintă „Măicuţa“ de Luis Fernandez de Sevilla şi Cepulveda Rafael, cu Ma­ria Mohor, în direcţia de scenă a d-lui Victor Ion Popa. CUGETAREA — GEORGESCU DELAFRAS a lansat cartea pentru copii C U O R E de Edmondo de Amicis Una dintre cele mai frum­oase opere din lite­ratura universală — 477 — 1 A ­y- CALENDAR Luni 31 Mai 1943 ORT.: Sf. Mucenic EremU. CAT.: Sf. Patronii». PROT.: Petronila TEATRE I OPERA: „Boema”. NAȚIONAL: .Maria Stuart“. STUDIO: „Taina nunţii”. MUNICIPAL: „Să ne căsătorim”. T. MIC: „Ansa Christie”. T. NOSTRU: „Dincolo de Zare”. SĂRINDAR: „Fiorii Primăverii". ALHAMBRA: „Gioconda Palace”. MUNCA ŞI LUMINA: „Măicuţa“. CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Caprieti” cu Danielle Darleux. FANTASIO: „Prima femeie care trece”. CAPITOL : „Boccaccio” şi jurnal nou. TRIANON : „Mirajul Cireului". jurnal nou. * SCALA • „Miliardarul Cântăreţ” şi jur­nal de războiu. REGAL : „Nota zero la purtare”. Jur­nal de război Nr. 65. SELECT: „Oraşul de aur” cu Kristina Söderbaum. FEMINA : „Trixa”. BULEVARD PALAS: „Bal la Castel” şi ultimul jurnal. A. R. P. A.: „O fată intr’un port” cu Amedeo Nazzari ELYSÉE: „Macarte”. Compania de re­viste si Jurnal. VICTORIA: „Femeia îndărătnică” *1 jurnal. BIZANTIN: „Cei doi tiftri”. Jurnal şi Revistă. FRANKLIN: ..Ultimul spectacol” şi jur­nal. CORSO: „Habanera”. Jurnal U. F. A.— O. N. C. No. 65. OMNIA: „Neguţătorul de sclave”. Jur­nal şi Compania de reviste. NISSA: „Pilotul Ghinionist”. Jurnal şi trupa de reviste. Cartiere AIDA: „Legea Haremului”. Compania de reviste şi Jurnal de răsboi. ALCAZAR:­­Copil şi Părinţi”. Jurnal O. N. C. No. 63 şi Compania Teatrală Licurici. AMERICAN: -Documentul Z 3“, jurnal 64 şi trupă de revistă. BARCELONA: -Atac la Baku“, jurnal 58 O. N. C. U. F. A. şi trupă de artişti. BUCUREŞTI NOUI: „Dragoste de Ţi­gan“ jurnal şi artişti. CRANGAŞI: „G. P. U”, şi Jurnal O. N C. — U. F. A. CLASIC: „Intriva câm­m­ de domni­şoare şi jurnal. CARMEN: „G. F. U.“ Jurnal 88. COTROCENI: „Motanul Încălţat”. Jur­­nal de război O. N. C. — U. F .. No. 65. CARMEN SYLVA:­­Ouau Făcere iar". Jurnal şi trupă de revistă. DIANA: „7 ani de noroc”. Jurnal şi re­­vistă". DACIA: „Călăul din Veneţia". Jurnal de Război No. 6 4. DICHIU: „Iubirea cea Mare“. Jurnal şi trupă de revistă. FLORIDA: „Regele Circului” şi Jurnal. GLORIA: „Manevrele Dragostei” şi Jur­nal. ELDORADO: „Piratul Negru”. Jurnal şi revistă. ILEANA: „Teroarea în Umbră”. Jur­­nal de Război 64. IZBANDA: „Unde Cerul şi Marea se întâlnesc” şi Jurnal No. 65. LIA: „Verdictul” şi Jurnal No. 85. MIORIŢA: „Regele Spadei” şi Jurnal. MARNA: „Fanfula da Lodi” şi trupă de revistă. MODEL: „Documentul Z. Jurnal O. N. C. -- U. F. A. şi revistă. MILANO: „Seducătorul” şi jurnal de Război. ODEON: ,X«SatSOvid 4« -el———“ . Jurnal 65. PACHE: „Abandonata”. Compania de revistă şi Jurnal 65. PARIS: „Tragica Răsbunare”. Jurnal şi Revistă. REX: „Fra Diavolo”. Jurnal de Răz­boi. TRIUMF: „Decădere” şi Jurnal. ROMA: „Extravagantul Castelan”. Jur­nal de Război No. 65. TOMIS: „Santinela de Bronz”. Jurnal. UNIREA: „Infamie". Jurnal şi revistă. VENUS: „Cavaleria Rusticană”. Jurnal de Război No. 60 şi Trupă de revistă. VERGU: „Lumină în întuneric”. Jurnal de război No. 64 şi Trupă de revistă. VOLGA: „Cine e mai fericit ca mine”. Jurnal No. 64. . Luni Si Mai 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55­8.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă, închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45: Deschiderea emisiunii . Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio Jurnal. 14.15: PUBLICITATE. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. Orch Vasile Julea. 15.30- Duet din „Andrea Chelner”. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. 18.40: D-na Ştefania Stavri-Albei-voce. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orch Soc. de Editură; voce Caudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00: Cronica vieţii studenţeşti. 18.15: Maria Fotino. 18.40: D-na Ştefania Stacr­-Albei-voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15: Concert de promenadă (discuri). 19.40: PUBLICITATE. 19.45: Radio jurnal (informativ şi cul­tural). 20.00 : D-na Margareta Vasilescu-De­jana-voce. 20.30: Muzică variată (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ci­clul . Proecte de lucrări hidraulice pen­tru ridicarea Moldovei". Prof. ing. An­­dreescu-Cale. 21.00: Concert de muzică romantică (discuri). 22.00: Radio jurnal. Sport. 22.20: D-na Cella Delavrancea-pian. 23.00: Muzică variată (discuri). 23.30: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280,9 şi unda scurtă de 48,5 m. 13.00: Deschiderea emisiunii. învăţă­tura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30: Radio jurnal (I). 13.35: Muzică vocală (discuri). 14.00: Orchestra de salon Barbu Mi­­ronescu. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Jocuri şi cântece din Basarabia( discuri). 19.00: Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaei: Mişcarea semănătoristă în Bucovina. 19.15: D. Const. Herceag-clarinet. 19.30: Muzică uşoară germană (disc.). 20.00: CONFERINŢA: d. consilier Ion Preda. Un popor bolnav: Ruşii (III). 20.15: Muzică de cameră. 20.40: Fantezii muzicale (discuri). 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: SEARA DE OPERA. 22.00: Muzică de jazz (discuri). 22.30: închiderea emisiunii.

Next