Curentul, octombrie 1943 (Anul 16, nr. 5612-5642)

1943-10-01 / nr. 5612

S (8 pagi hi) • Rugăm unităţile mi­litare şi familiile ostaşi­lor căzuţi în războiul din Răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anun­ţurile mortuare ale eroi­lor, ziarul „Curentul” în­ţelegând să publice gra­tuit astfel de texte. • Se numesc următorii membri în­ Comisia centrală medicală: d. Ilie­ Stoenescui consilier la Curtea de Apel­­din Bucureşti, care va îndeplini şi funcţia de preşedinte al acestei­­ co­misii; d. profesor dir. Dumitrescu Mante şi d. dr. Harlambie Teodo­­reanu, membri titulari, d. dtr. Leonid© Alexiu, membru supleant. a D.­­ inginer agronom consilier Er­nest Gayraud, de la inspectoratul general d­e control, se deleagă, a îndeplini funcţiunea de director teh­nic al Fundaţiei Culturale „I. C. Mihail”. „­­n vederea judecării cererii de revizuire a contractului încheiat de către primăria oraşului Slatina cu firma S. A. Concordia cu sediul în Ploieşti se in­stitue următoarea Co­­misiune specială arbitrală: d. con­silier Ştefan Stănicescu, ca preşedinte titular, avân­d ca supleant pe d. con­silier Const. Al. Sion; d. inginer Teodor Alexandru, şeful Secţiei teh­nice comunale, ca reprezentant titu­lar al primăriei oraşului Slatina şi d. Nicolae Fota, şef de birou, ca su­pleant­­uri, reprezentant al firmei fur­­nizoare.­­ • Următor­ul personal poliţienesc se transferă­,în interesul serviciului, pe data de 1 Octombrie 1943, după cum urmează:1 .Clipa Arcadie, ches­tor, în post echivalent de subinspec­­tor la Inspectoratul regional de po­liţie Craiova; Timfpus Liviu, subins­pector Craiova, în post echivalent de chestor la cheteupa poliţiei Iaşi; Cior­ba Ion, chestor Braşov­, in post echi­valent de subinspector­­ la inspectora­tul regional de poliţie Cernăuţi; An­­tonescu Traian, subinspector la Ploieşti, în post echivalent de chestor la poliţia Braşov. 1t. In Monitorul Oficial No. 228 din 29 Septembrie 1943 a apărut decizia prin care sunt numiţi: Comisiunile de examinare prevă­zute la art. 19 şi 20 din decretul­­lege pentru organizarea şi funcţio­narea şcoalelor de Stat şi particulare pentru formarea conducătorilor de automobile, pentru sesiunea Octom­brie 1943. • Prin derogare dela dispoziţiunile legii asupra rechiziţiilor, sculele, ma­rinele şi materialele rechiziţionate­­pa baza dispoziţiunilor de mai sus, se vor plăti le preţul zilei, de către acel care le-a primit. In caz de neînţelegere asupra pre­ţului va fi stabilit de instanţele şi cu procedura prevăzută de art. 48 şi ur­mătorii, din legea minelor, făcându-se în toate cazurile aplicaţiunea art. 57 din aceeaşi lege. • Detaşările pentru anul şcolar 1943/944 se vor face înaintea numiri­lor de titulari, pe baza legii Nr. 609 din 1942, spre a se putea da profeso­rilor posibilitatea să ajungă pe calea detaşării în localităţile unde au inte­rese. • D. profesor Gh. Vasilescu se de­leagă cu gerarea Direcţiei Liceului de băieţi din Călăraşi, în locul d-lui Al. Ionescu. @ Se primeşte demisia d-lui pictor Ştefan Popescu din Comisia perma­nentă pentru achiziţionări şi comenzi de opere de artă pe seama instituţii­lor publice, d-sa motivându-şi cere­rea de demisie pe motive de sănătate. D. pictor Marius Bunescu, directorul Muzeului „Simu“, se numeşte, pe ter­men de 5 ani, membru în această co­misie, în locul rămas vacant prin pri­mirea demisiei d-lui pictor Ştefan Popescu.­­ D. avocat Ion T. Militari se nu­meşte membru în Comisiunea interi­mară a Baroului avocaţilor din jude­ţul Vâlcea, în locul d-lui Eugen M. Băcescu, demisionat. A D. Alexandrescu George, doctor în drept, se numeşte inspector gene­ral la Oficiul Central de Românizare, retribuit cu o diurnă lunară de lei 25.000. A D. Savin Aurel, se numeşte ins­pector general la Oficiul Central de Românizare, retribuit cu o diurnă lu­nară de 25.000.­­ Se numește d. Traian Rădulescu, controlor la firma „Sospiro“, S. A. de petrol.­­ In Monitorul Oficial Nr. 228 din 29 Septembrie 1943 a apărut decretul lege prin care se aprobă rectificarea vechimei in grad a unor ofițeri ac­tivi . Monitorul Oficial nr. 228 din 29 Sept. 943 publică decretul lege pentru atribuirea suprafeţei­ de 120 ha din terenul expropiat în hotarul munici­piului Iaşi, către Institutul de Cerce­­tări Agronomice al României. • înscrierile în şcolile de subingi­­neri din Bucureşti ,Timişoara şi Iaşi se pot face până Vineri 1 Oct. a. c. Concursul d admitere începe în ziua de Sâimbătă 2 Oct. pentru secţia electromecanică. Cursurile încep în ziua de 15 Oct.­­a. c. • Se aduce la cunoştinţa membri­lor corului învăţătorilor din Bucu­reşti, că repetiţiile corale au început şi se ţin în fiecare Luni şi Joi, orele 18—20 în localul „Asociaţiei generale a învăţătorilor din România”, str. Sf. Apostoli No. 14. A APĂRUT O NOUĂ EDIŢIE din manualul de limba franceză pentru cl. I-a de N. ŞERB­AN Cu această ocazie amintim d-lor Pro­fesori şi d-lor Librari că manualele de limba franceză şi italiană ale d-lui .Prof. N. Şerban de orice clasă se gă­sesc în număr suficient la Librăria REMUS CIOFLEC Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 27 — 31492 — • La şcoala de infirmieri de asis­tenţă dentară depe lângă Institutul clinico-stomatologie s’a prelungit în­scrierile pentr­u examenul de admitere până la 10 octombrie. Condiţiile de ad­miteri în şcoală sunt : vârsta între 17 şi 30 ani împliniţi, să aibă la bază cel puţin 4 clase secundare, să fie de na­ţionalitate română. Cererile pentru înscriere însoţite de actele necesare se înaintează de către direcţiunea şcolii din Şos. Ştefan cel Mare 89, Institutul clinico-stomatologie, spitalul Colentina, Bucureşti. • Înscrierile la şcoala superioară de studii cooperatiste continuă până la data­ de 15 Octombrie a. c., iar examenul de admitere se va ţine în zilele de 25—31 Octombrie 1943. • Asociaţia Surorilor de caritate de războiu cu sediul în str. Olteni 35, in­vită toate doamnele diferitelor consilii cu diferite atribuţiuni cum şi pe cele care au activat în actualul războiu prin spitalele de zonă interioară, să se pre­zinte neapărat în ziua de Vineri 1 Oct. a. c. ora 4 d. m., având a li se face co­municări în legătură cu bunul mers al asociaţiei. • Deschiderea cursurilor la şcoala de ucenici electricieni din str. Oltaru­­l­ui 11 va avea loc Vineri 1 Oct. a. c. ora 17,30. Domnii patroni sunt rugaţi a lua parte. Elevii vor fi prezenţi la ora 17, înscrierile se primesc până la acea­stă dată. • La liceul sanitar „Principele Mir­­cea” din Bucureşti, Str. Paleologu 9, mai sunt locuri libere în cl. V-a. Informatiuni la cancelaria şcoalei.­­- In confomitate cu dispozitiunile art. 72 şi 73 din Legea privitoare la or­ganizarea învăţământului superior, se declară vacante, pentru ocuparea prin concurs, a următoarelor posturi de a­­sistenţi : Un post de asistent pe lângă catedra de proecte de arhitectură generală a­­plicată, al cărui titular este d. prof. C. Jotzu. Un post de asistent pe lângă catedra de proecte de arhitectură aplicată, al cărui titular este d. prof. N. Nenciu­­lescu. Un post de asistent, pe lângă catedra de proiecte de arhitectură generală aplicată. Un post de asistent pe lângă catedra de technologia materialelor, cu labora­tor. Cererile de înscriere le concurs, se vor adresa decanatului facultăţii din Bucureşti, în termen de cel mult 20 zile de la data apariţiei prezentei publi­caţii, fiind însoţite de acte prevăzute în Codul funcţionarilor publici. • Direcţiunea şcoalei sericicole str. Sf. Ştefan No. 24 fac© cunoscut celor interesaţi, că se primesc comenzi pentru vopsit, filat (tras gogoşi) şi ţesut stofe şi pânzeturi, cu preţuri mai avantagioase ca în comerţ. HESS FORMAŢIUNI ‘tSFtrSF -SBSHffiT Dir. Sică Alexandrescu CEA MAI MARE BIRUINŢĂ a marelui comic VASILIU BIRLIC în rolul PROFESORULUI TOPAZE comedie în 4 acte de M. Pagnol Regia : S­că Alexandrescu BIRLIC în TOPAZE actul I văzut de NEAGU cu PUIA IONESCU, ANGELA MATEESCU, COXY HOCIUNG, Eugenia Rădulescu, George Voi­­nescu, C. Irod, JULES CAZA­­BAN si ION TALIANU AZI matineu ora 3,30 precis. Seara ora 7,30 precis. CRONICA JUDICIARA Trimis în judecată pen-1 Casierul spitalului Filan­­tru furt şi excroch­erie tropia trimis în judecată ! „ . . * nnnfm■ fale în stufp In ultima vreme a apărut pe piaţa Capitalei o serie d­e indivizi înarmaţi cu carnete şi legitimaţii din partea gazetei „Curierul Comercial” cari pre­tindeau comercianţilor noui înscrişi să le plătească publicaţiunile apărute în mercurialul Camerei de Comerţ pre­tinzând că această gazetă ar fi con­cesionara şi încasatoarea organului o­­ficial. Faptul a provocat un comunicat al Camerei­­de Comerţ prin care se in­vită toţi acei solicitaţi să plătească publicaţiile în mercurial să denunţe pe încasator şi să-l predea autorită­ţilor. Un prim rezultat a fost prinderea lui Vasile Ungureanu din str. Varte­­janu 10, amic al încasatorului V. Pro­­copiuri de la Curierul Comercial care a f­urait de la cesta din urmă un chi­tanţier în alb şi blându-şi falsa cali­tate de încastator călca­t pe comercian­ţii proaspăt formaţi încasându-le fără nici un drept fiindcă ei au plătit oda­tă acest lucru, publicaţiile din mercu­rial. Ungurean­u a fost trimis în judecată pentru furt şi escrocherie. Şi-a evacuat chiriaşul... Prin rechizitor, au fost trimise în faţa instanţelor speciale pentru jude­carea sabotajului economic Reiza-Roig­ Beramn şi Luiza Berman, domiciliate în Calea Dudeşti Nr. 80, făcându-se vinovate de a fi contravenit dispozi­­ţiunilor prevăzute în art. 41 al legii pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Susnumitele având un apartament închiriat, pentru a-şi sili chiriaşul să se mute, i-au interzis accesul în lo­cuinţă, învitându-l să-şi găsească alt proprietar. Rezultatul însă, nu a fost cel scontat de ele, ambele punându-şi deocamdată candidatura la... lagăr. A vrut să mituiască pe un agent al Cercului de­ recrutare Iulius Feigenbaum, fost negustor, samsar, şi alte asemenea, cu domi­ciliul în bd. Elisabeta Nr. 69 nu era in regulă cu situaţia militară şi drept consecinţă a fost reţinut câteva zile pentru cercetări în arestul cercului teritorial Bucureşti, încercând să scape pe căi lătural­nice el a căutat să cumpere pe unul din agenţii cercului oferindu-i 5000 lei drept mită ca să-i dea drumul din închisoare. Feiganbaum a fost trimis în jude­cată pentru dare de mită. Când trei se ceartă al patrulea e omorît Sătenii Balaban Nicolae şi Gheor­­ghe Balaban din comuna Fierbinţi, Ilfov, fiind posesori ai unor mari cantităţi de grâu, se înţeleseseră ca un consătean să le treiere grâul. Din motive lipsite de importanţă, înţelegerea a fost stricată, aşa încât, cei trei întâlnindu-se la câteva zile, s-au luat la ceartă. Hotărâţi să-şi con­vingă consăteanul pe orice cale, fra­ţii Balaban au recurs la argumentul parului, dar în loc să lichideze afa­cerea cu cel în cauză, au tăbărât cu bătaie pe soacra adversarului, reuşind din câteva lovituri s’o doboare. Deoarece bătrâna a încetat din viaţă in urma loviturilor primite, Ni­colae si Gheorghe Balaban au fost trimişi în judecată pentru lovituri cauzatoare de moarte. Dumitru­ Chirian, fost impiegat la spitalul Filantropia, a fost trimis­ă în judecată pentru fals şi abuz de în­credere, fiindcă având calitatea de ca­sier al spitalului el şi-a însuşit mai multe zeci de mii de lei, plăsmuind chitanţele la cotor fi trecând drept scutiţi de plată o serie de bolnavi. Negustori speculanţi condamnaţi Secţia I a tribunalului Ilfov ca in­stanţă de sabotaj a condamnat la câte trei luni internare în lagăr pe Mihail Cristea şi Ion Armenescu, domiciliaţi în str. Ing. Tei nr. 3 bis, şi pe Ga­­rabet Amparţun, din str. Smârtian 37, toţi vinovaţi de speculă. Primul vânzător la magazinul Pre­­doleanu a vândut celui de a-l doilea cantitatea de 100 kgr. zahăr fără bo­nuri de cartelă şi cu preţ de speculă, pe care aceasta a plasat-o cu câştigul respectiv, lui Amparţun, prinşi fiind liricaf­enearia Nicolai­de din calea Mo­şilor. „Urmaşii“ in înţelesul Decretului lege 2650/40 Judecând recent recursul făcut de Ministerul Public contra unei decizii administrative, înalta Curte de Casa­ţie a stabilit conţinutul noţiunei de „urmaş“ arătând — în acest fel — modul în care urmează a fi interpre­tat art. 5 din Decretul lege 2650/40. Speţa era următoarea : B. A. făcând acţiune provocator­ie la Curtea Admi­nistrativă din Galaţi, acţiunea fusese respinsă instanţa socotind că deşi era urmaş al unui evreu încetăţenit prin lege individuală, întrucât urmaşul di­rect al încetăţenitului şi tatăl lui B. A. nepreparându-se de această cali­tate, B. A. nu putea s’o revendice. Se motiva decizia prin aceia că ,,le­giuitorul a înţeles prin „urmaş“ per­soana care în mod nemijlocit descinde biologiceşte dintr’un evreu încadrat in art. 5 al. D. L. 2650/40, su­sţinân­­du-se că din moment ce între autor şi urmaş a intervenit una sau mai multe generaţii, el trebue să dove­dească fie că ascendenţii săi au murit, sau că au fost vrednici de darul na­ţionalităţii române". împotriva deciziei Curţii Admini­strative Galaţi R. A. făcuse apel la Curtea Superioară Administrativă, care i-a admis acţiunea, socotind că face parte din evreii din categoria 11-a. In urma recursului făcut de Mini­sterul public împotriva deciziei C. S. A., înalta Curte de Casaţie judecând recursul a găsit că expresiunea „ur­maşi" are o semnificaţie pe planul vertical al descendenţei înţelegând prin aceasta coborâtori direcţi. „Le­giuitorul din 1940 dacă ar fi voit să limiteze beneficiul categoriei II nu­mai la copii, — urmaşi de gradul I — excluzând, pe ceilalţi (nepoţi străne­poţi) ar fi precizat aceasta şi nu s'ar fi folosit de termenul generic urmaş. Faţă de textul clar al legii, care vorbeşte de „urmaşii" celor morţi în războaiele României, sau de cei care se încadrează în celelalte cazuri ale art. 5 din D. L. 2655/40, nu se poate pe cale de interpretare a se condi­ţiona conţinutul acestei noţiuni de si­­tuaţiunea descendenţilor interme­diari." Pentru acest considerent motivul recursului Ministerului Public fiind nefondat înalta Curte l-a respins, ca atare. • pentru fals in acte Părerile unui spectator „A venit toamna...“ de ELIZA MÂRZESCU „Frumoasă, bogată, aşa cum am a aşteptat-o... Purtând încă pe umerii ei vânjoşi razele unui soare de primă­vară, şi, în ochi, zâmbetele aurite ale unei veri ce-a rămas veşnic tânără. A venit toamna. Şi, cu ea, s-au reîm­prospătat în minţile şovăelnice, spe­ranţele că iarna opacă va înlătura, de prin oraşe şi sate, nemiloasele in­cursiuni aeriene vrăjmaşe. Vor veni în curând nouri groşi, de plumb, şi vor acoperi cerul de astăzi, de-un al­bastru nepătat. Şi aceşti nouri groşi se vor coborî jos, jos de tot... Atât de jos, încât vor ascunde cătune, palate şi bordeie. Sub această mantie uria­şe, oamenii vor trăi liniştiţi, cu picioa­­rele î n noroiu şi cu frunţile scăldate de vise mari. Vise de pace şi linişte... Vise de voie bună şi înţelegere. Ni­ciodată nu li se va pare traiul mai uşor, mai lesne de îndurat, ca atunci când vor cădea, cu găleata, ploile repezi şi reci. Ploile ce vor scălda, aco­lo, departe, trupurile soldaţilor până la brâu, îl vor ţintui în tranşee lipicioase, deasupra cărora va sufla viscolul îngheţat, venit din nord. Iar muritorii de la oraş, Băltăreţi şi mulţu­miţi, vor înota prin bălţi, cu galoşii lor vechi, tociţi de ani, sau cu ghete­le lor sintetice, de cari se îndepărtea­­ză, parcă, şi mâlurile vâscoase de la gurile de canal. Gândurile şi speram­ţele acestea egoiste sunt fireşti. Când omul are siguranţa că nimic nu-i a­­meninţă, şi grijile, şi nevoile i se par mai trandafirii, mai uşor de îndurat. Şi eu mă bucur că e toamnă şi că vine iarna. Dar nu numai fiindcă perdeaua nourilor, a ceţei dese, a ploilor sau a fulgilor compacţi îmi va fi scut natu­ral deasupra capului. Mă bucur ca un artist, — aşa prost din fire, cum sunt, — căci îmi place toamna la noi în ţară nespus de mult, şi-mi este dragă iarna. Toamna îmi desfată o­­chiul cu coloritul ei schimbător, cu a­­ceste primeniri bogate de decor, pe cari nici un regisor nu le porunceşte, şi a căror prefacere, totuşi, este per­fectă, îmi plac pădurile când se în­roşesc, frunzele palide ce se zgribu­lesc, din ce în ce mai mult, apoi cad, ca mistuite de propria lor nemernicie, îmi place hora lor funerară în jurul unor crăci uscate, în jurul copacilor uzi şi ţanţoşi, în jurul unei mături ri­sipite pe care, în zadar, măturătorul caută să o lege cu un fir de paiu îmi este drag zumzetul lor de insecte rătăcite Intr'o lume stranie, foşnetul fără melopee, a cărui ritm primitiv trezeşte în noi instinctele fireşti de conservare. Ascult, câte­ odată, cum cad picătu­rile pe ploaie pe frunzele moarte din­­tr'o grădină publică, şi simt cum tre­sar în mine ancestralele virtuţi ale o­­mului din cavernă. Am­onia apei şi a naturii în prefacere mă împinge, din nou, către instinctele mele iniţiale şi întorcându-mă acasă după aceste plimbări solitare, îmi este foame mai puţin rafinat ca în celelalte dăţi, mă simt mai puternic fără să ştiu dece, mai bun fără a pricepe din ce tristeţe s'a născut această bunătate, mai în­ţelegător, fără a admite că din sim­plicitatea naturii ce adoarme s'a ivit această înţelepciune... îmi plac, la munte, şuvoaiele de apă ce-şi împie­tresc mersul, puhoaiele ce se prefac în stânci de ghiaţă. îmi place cum urlă codrul a pustiu, cum se grăbesc oamenii conştienţi Înspre bârlogurile lor calde, cum vin băbuţele întârziate cu povara lor de vreascuri în spinare. îmi place să-mi închipuiesc toate mizeriile autentice pitite din pricina frigului, rumegân­­du-şi amărăciunea, pufăindu-şi ama­rul, revărsându-l ca pe-un fum de ţi­gară... Şi iarăşi mă gândesc la seme­nii mei, cei de la mare, de la munte, de prin sate, cătune şi oraşe. Mă bucur de bucuria lor instinctivă, de trăinicia speranţelor lor, pe cari le împărtăşesc. Fraternitatea aceasta u­­riaşe, sub scutul nourilor, ne leagă pe unii de alţii, astfel precum leagă fri­ca oamenii laşi între ei. Dar noi nu suntem fricoşi, nici laşi. Natura milos­tivă a fost întotdeauna o garanţie na­turală pentru ţara noastră. Ne-a hră­nit ,ne-a îmbrăcat. Ne-a apărat. Cu drepturile noastre umane şi cu puţină, — foarte puţină, — poezie, am învins întotdeauna toate greutăţile. je „Fiind un popor mărginaş, ne-a fost­­dat să avem întotdeauna greutăţi de învins, duşmani de răpus, instincte de conservat şi tradiţiuni de respectat. Am fost întotdeauna vrednici de ur­maşii noştri, după cum am fost vrednici şi de strămoşi. Dar cât de mare a fost contribuţia naturii atotpu­ternice pentru menţinerea acestei vrednicii. Ţară frumoasă, boga­tă. Ce are de toate cu prisosinţă. Şi perol, şi aur. Şi grâu, şi porumb. Şi vite frumoase, şi păsări selecţionate. Avem cămările pline, şi, ori­cât s'ar plânge gospodinele noastre de lipsuri şi scumpete, eu nu prea le cred, căci am fost şi eu la Obor, şi am văzut movilele de fructe, zarzavaturile de tot soiul, ouă... Când îmi alunecă gândurile înspre celelalte ţări unde mari şi mici, bogaţi şi săraci, nu au ce mânca, unde frământările pe­ ce ameţesc închipuirile oamenilor flă­­mânzi, binecuvântez dărnicia nat­rii care a vrut ca Româna să de ţara cea mai bogată din Europa, şi, deci, şi cea mai invidiată... „A venit toamna, şi’n aşteptarea marilor pregătiri militare de ran­ă mă mulţumesc, ca un mic mur,tor de rând, să mai gust farmecul greu al a­­cestui anotimp. îmi plac străzile înso­rite pe cari mai păşesc, agale femei cu rochii înflorate, pieţele unde * găn­­cile cu coşuri încărcate îşi vând mar­fa lor îmbibată de miresme- Păduri­cea dela şosea în care mai cântă,­­ din când în când, o privighetoare ne­ştiutoare . Iar când zorile ha­spa­­rente se ridică, mi se întâmplă şi mie, adeseori, să aud că niMe­­n nr lor cum sosesc in barieră.tm'iă ’ ' a nas al cailor mărunţi... îmi p­are formna nespus de mult, şi-mi este dragă na..." Cfrrenti ANUL­ XVI, Nr. 5612, Vineri 1 Octombrie 1948 ARTISTICE-CULTURALE Premiul de virtute al Academiei Române Academia Română va acorda în anul viitor 1944 Premiul de virtute Mavro­­geni în Bucureşti, înfiinţat de defunc­tul Alexandru Spiridon Mavrogeni, din Atena, în memoria fostului Domn al Ţării Româneşti Nicolae Vodă Mavro­­gheni. Valoarea premiului este de 100.000 lei şi va fi acordat unei persoane sau unei familii onorabile, sărace, care îşi câştigă existenţa prin muncă încordată şi s-a distins prin fapte de devotament, de abnegaţie şi de jertfă fie către a­­proapele sau (rudă sau nu), fie către societate. Această persoană sau această familie trebue să locuiască în Bucureşti, sau în comunele suburbane ale Capitalei. Cererile de înscriere la concurs se primesc la Cancelaria Academiei (Bu­cureşti, calea Victoriei, 125) până la 31 Ianuarie 1944. De la Academia Română Academia Română va ţine şedinţă pu­blică Vineri 1 Octombrie a. c., la ora 15.30. D. C. Budeanu membru corespondent, va face o comunicare intitulată Pro­­blema electrificării în România. Concert In cadrul ciclului de concerte orga­nizate de Asociaţia creştină a tinerilor, în sala Ateneului Român. Duminică 10 Octombrie, orele 8 seara, are loc al doilea concert al orchestrei de cameră ACT dirijat de maestrul Artur Grenz din Berlin. D. Miron Șoarec va cânta la pian concurentul în sol major de Mozart. „Viforul" cu distribuţia schimbată la Teatrul Naţional Astă seară se reprezintă la Teatrul Naţional „Viforul“, având­­distribuţia schimbată. Rolul Doamnei Tana va fi in­terpretat de d-ra Emilia Cozachievici. Oana va fi jucată de d-na Nelly Dor­­dea, iar Ene Dobre va interpreta pe­­Hatmanul Arbore. In matineu se joacă „Tudor Vladimi­­rescu", cu d-na Tanţi Economu şi d-nii A. Pop Marţian, Toma Dimitriu, I. Ul­­meni, N. Săvulascu, G. Baldovin, Dem. Dragoman, S. Gabor, S. Heiban, C. E­­conomu, N. Făgădaru, Al. Clonaru, D. Ene, I. Horaţiu, etc. * Astă seară la Studio „Strigoii" cu aceiaşi distribuţie, având in frunte pe d-na Marioera Voiculescu. In matineu se reprezintă „O crimă celebră“. D. Ion Marin Sadoveanu va vorbi la Teatrul Naţional Duminică ora 11 a. m. despre „Revizorul“ şi Gogol în cadrul înainte de premieră. * Pictarea bisericii Sfânta Precista din Piatra- Neamţ­ ­, prof. Ion Petrovici, ministrul cul­turii naţionale şi al artelor, a aprobat încheerile Comisiei speciale pentru pic­tura bisericească, în ce priveşte rezul­tatul concursului public instituit pentru pictarea bisericei „Sfânta Precista“ din Piatra Neamţ.­­» Probele definitive de frescă, execu­tate direct pe pereţii bisericei „Sfânta Precista“ din Piatra Neamţ au fost e­­xaminate la faţa locului de către d-nii : prof. universitar I. D. Ştefănescu; preot Constantin Vitescu, referent al mitro­poliei Moldovei , pictorii Marius Bunes­cu şi Gheorghe Popescu şi director Ion Paşa, din ministerul culturii naţionale, direcţia artelor. Comisia specială înte­meiată pe criterii artistice şi tehnice, e calificat întâia frescă semnată cu motto „Mucinecul Teofilact“, opera pictorilor Eugen şi Eremia Profeta şi Dumitru Irimescu. Potrivit aprobării d-lui mi­nistru Petrovici, aceşti trei artişti vor executa decorul pictural al bisericei. Teatrul „Muncă şi Lumină Azi, Joi 30 Septembrie, la ora 19, se reprezintă în reluare marele succes „MĂICUŢĂ“ cu d-na Maria Mohor — care deţine rolul titular — în repre­zentaţie. Sâmbătă 2 Octombrie, la ora 3 după masă, premiera piesei ..Prinţ sau­„ croi­tor­­“ pentru copii şi tineret în direc­ţia de scenă a d-lui Marin Iorda. Record de sbor al unei prepeliţe Intr’o periferie a oraşului Olmuetz s’a găsit zilele acestea o prepeliţă complect epuizată. Ea purta la picior un inel din inscripţiile căruia reieşia că sburase din Bologna peste munţii Alpi în Moravia. Această performanţă este unică, căci prepeliţele nu prea se bucură de renu­­mele de bune sburătoare. Foarte de folos şcolarilor: „Cum sâ pronunţăm franţuzeşte“ Se găseşte la toate librăriile principale şi la editura ziarului „Curentul“ « 40 lei »*♦4 ♦♦«♦♦♦♦♦♦**♦*♦♦» ' de IOACHIM BOTE2 I A­U APARIJT: MANUALELE DE LIMBA ROMANA cls. I—IV si MANUALUL DE DREPT clasa III pentru cursul de ucenici şi ucenice datorite □•lor Const. Stelian, inspector şcolar, Al. Samoilă, prof. şi dr. Val. Brediceanu doctor în şt. econ. şi financiare in Editura REMUS CIOFLEC Manuale de consultare se trimit la cerere. — 31493 -41 La zi Un conac d­e oase in liniştea dimineţii de toamnă, seninul fără fund se boltea dea­supra cimitirului ca o candelă albastră în care s'aprindeau zorile. La ceasul acesta de utrenie, am pornit cu Niculae groparul la ţarcul de tema câinesc unde nu prea adânc, numai la câteva opinteli de cazma, intr‘o lădiţa cât un sicriaş de copil, odihnesc oasele celei care m'a în­făşat şi mi-a cântat cântece de leagăn. Trebuiau să fie mutate de acolo. Omul şi-a lepădat haina în buruenile jilave încă de răcoarea nopţii, şi apăsând cu piciorul desculţ pe muchia de sus a cazmalei, a 'nceput a scormoni pământul. N‘a trecut mult, şi dedesubt a răsunat ceva a gol, aşa cum ai ciocăni in puterea nopţii la uşa unei cripte; de subt ţărâna umedă, s'a ivit o scânduricâ; groparul a sâcâit-o de câteva ori cu cazmaua, şi o crăpătură mică, cât să strecori prin ea un deget, s'a tăcut in capacul lădiţei. Putrezise... „Larsâ-le, lasâ-le... Nu le mai scormonit... Trage la loc pământul!.." zisei eu întristat groparului. Dar el, nepăsător, vâri mâna in crăpătură, trase o singură dată, şi smulse un petec de scândură numai zdrenţe. Jos pe fundul lădiţei, nu mai era decât o gramăjioară de putregaiu pământiu din care nimic, nimic nu se mai desluşia... Nici mânile trudite ce cu drag m'au legănat, nici ochii care atâtea lacrămi au vărsat în lumea asta plină de necazuri, nici gura ce numai rareori, in clipe de uitare, cânta aşa de trist: „In grădina vieţii mele a nu­orit o floare..." In ce te-ai prefăcut, ulei într'un sfert de veac, sărmană, chinuită mam­ă!.« Groparul aduse un vas de lut, un conac cu margine crestată, aşeză in el grămăjoara de ţărână, şi pornirăm către celălalt loc de îngro­păciune unde se Înalţă troiţa de amintire a lui Ghiţă care şi el putre­zeşte acum departe, dincolo de plaurii Nistrului... Omul puse conacul jos şi incepu a face o gropiţă mică, cât să aşezi acolo o păpuşă. Când fu gata, nu se îndură să răstoarne ţărâna din conac chiar pe pământul gol, ci aşternu pe fundul gropiţei o bucată de hârtie ruptă dintr’un sac de ciment, şi zise arătând cu coada cazmalei spre seninul rece al dimi­neţii de toamnă : „Acolo s’adună toată duhurile la un loc. Aicea, pul­bere şi praf!" Eu mai privii odată aşternutul de hârtie, şi cu nmar mă gândii că atât i s’a mai cuvenit aceleia care întinzând ghergheful la umbra sal­câmilor bătrâni, lucra cearşafuri şi feţe de pernă cu broderii încrustate cum sunt florile de crin, de romaniţă, de soc mirositor... Par zice la cariea sfântă despre sorocul morţii Ecleziastul: „Şi va înflori migdalul, şi se va îngrăşa lăcusta, şi se va risipi chiparosul, că va merge omul la casa veacului său, şi vor Înconjura pe uliţă cel ce plâng". Sărmană, chinuită mamă, nu ce te-ai prefăcut !... Joachim Botez SPECTACOLELE ZILEI Joi 30 Septembrie 1943 ORT. : Sf. Mart. Grigore. CAT. : Sf. Ieronim. PROT. : Ieronîm. TEATRE I NAŢIONAL: mat. „Tudor Vladimi­­mirescu” ; seara : „Viforul“. STUDIO : mat. : „O crimă celebră“ ; seara : „Strigoii“. SĂRINDAR: mat. şi seara : T. NOSTRU : mat. şi seara : de sub ulmi“. ALHAMBRA : mat. şi seara nea dragostei”. SAVOY: „Relache“. T. GIOCONDA : mat. şi seara conda iubeşte. COMEDIA : mat. şi seara : „Topaze“. INTIM: „Relache". T. MIC: „Vâna de Aur". MUNCA ŞI LUMINA: „Institutorii". CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Cătuşe roşii" cu Maria Cebo­­tari şi Gh. Timică SCALA: „Dragoste de cavalerist" cu Conquita Montenegro şi jurnal. TRIANON : „Iţi încredinţez nevasta" cu Heinz Rühmann. CAPITOL (Grădină şi sală): „Poveste de dragoste“ cu Assia Noris şi jurnal, nou. FANTASIO: „Arlette“ cu Danielle Dorieux. SELECT: Astăseară nimic nou cu Ali­­da Valii şi jurnal. REGAL: „Macarie la Tribunal" şi jurnal. FEMINA : „Abuz de Încredere” cu Da­nielle Darieux. A­R­PA: „Hanul groazei” şi jurnal VICTORIA : „Dragostea învinge Moar­tea" şi jurnal. ELISEE: „Caravana Sclavilor" şi tru­pa de reviste Gri-gry cu Th­e Vox. BULEVARD PALAS : „Inimă veşnic tânără“ şi jurnal. CORSO: „Odinioară" şi jurnal. NISSA: „Extravagantul Castelan", jur­­nal şi revistă. UMNIA: „In vâltoarea destinului", jur­nal şi revistă Cartiere AIDA: „Gorgona" Jurnal şi revistă. ALCAZAR: „Odinioară“, jurnal şi re­vistă. AMERICAN: „Prima femeie care tre­ce“, jurnal ,şi revistă. BARCELONA : „Trădătorii de pe Nil", jurnal şi revistă. BUCUREŞTII-NOUI : „Un vis vieper­ jurnal şi revistă. CARMEN: „Ospăţul nebunilor", jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA: „Macario Viconte" jurnal şi revistă. COTROCENI: „Macarie cowboy" şi jurnal. CRÂNGAŞI: „Romanul unui tânăr să­rac“ şi jurnal. CLASIC: „Contract cu diavolul". DACIA: „Domnişoara Bonaparte" şi jurnal. DIANA: „Nunta spânzuratului", jurnal şi revistă. DICHIU : „Ştrengăriţele", jurnal şi teatrul de artă din Bucureşti. ELDORADO: „Femeia îndărătnică**­ jurnal şi revistă. FLORIDA: „Hamlet şi Ophelia“, revi­stă şi jurnal GLORIA: „Aventuriera", jurnal şi re­vistă. IZBANDA: „Macaria şi banda veselă“ jurnal. ILEANA: „O noapte furtunoasă" şi jurnal. LIA: „Vivere" şi jurnal 82. MARNA : ,Gorgona", jurnal O. N. C comp. de reviste Titi Mihăilescu MARCONI: „Copii şi părinţi", jurnal şi revistă. MILANO: „Umbra cea mare", jurnal şi revistă. MIORIŢA: „Oraşul de aur“ şi jurnal. MODEL: „Misteriosul Domn Patrick“, jurnal şi revistă". NERO: „Federa­­ţi jurnal. NONI : „Legea Haremului” şi jurnal 78 ODEON : „Oraşul de Aur" şi jurnal 81 PACHF.: „Sânge vienez", jurnal şi re. PARIS : „Mirajul Circului“, jurnal şi revistă. PICOLINO . ..Macario Cowboy” Juma şi revista „Gândăcel” REX: „Odinioară" şi jurnal 80 ROMA: „Dreptul la viaţă” jurnal # revistă. SPLENDID: „Gorgona", jurnal şi re­vistă. TOMIS: „Gorgona“ şi Jur»al. TRIUMF: „Moştenitorii năzdrăvani" , jurnal. UNIC: „Singurătate", Jurnal 81. UNIREA: „Ispitele tinereţii”, jurnal , revistă. VENUS: „Asediul cetăţii Odessa“ jur­nal şi revistă. VERGU: „Intoarce-te iubirea mea” jurnal şi revistă. VOLGA: „Oameni de varieteu" şi Jur­nal. VOLGA-BUZEŞTI: „Macarie Viconte”, jurnal şi revistă. „Băiatul“, „Patima „Pensiu-Gio- Cereţi astăzi la toate debitele şi la toate chioşcurile de ziare . CURENTUL FAMILIEI Mare magazin ilustrat cu următorul cuprins­­ Carlton de Cezar Petrescu In hruba meşterului Corjan de Ion Vinea Evocări Amintiri şi potriviri Spectacole bucu­reştene Sala de aşteptare O scriitoare modernă Românii din America Războiu’n reportaj Circulaţia văzută de Karnabatt de Victor. Ion Popa de Toma Vlădescu de Ovidiu Constantinescu de Eliza Mârzescu de E. Roşca-Mălin de Gh. Comanu de Aurel Dragoş : Pagini şi rubrici închinate humorului, modei, femeii şi cuplu­­lui, teatrului şi cinematografului, romaimlui poliţist mnegrila»- «*,»­­tractive, sporturilor, filateliei, şahului, etc., etc. UN MARE CONCURS AL MUNCII Amănunte în cuprinsul revistei CURENTUL FAMILIEI apare Vineri ffâjpiogwjiui/drjta&â? Joi 30 Septembrie 49*31 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00: ORA DIMINEŢII; Deschi­derea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.45: Deschiderea emis. Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural) 13.00: Ora Oficiului Educaţiei Tine­retului şcolar secundar. 13.40: Prezentarea filmului european. 13.50: Ştirile serv. german. 14.00: Radio jurnal 14.15: Publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra fraţii Stănescu. voce: Liana Mihăilescu 15.30: Muzică variată (disc.). RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40:­­POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emis. specială în limba rusă RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orchestra Costică Tandin-voce. Maria Lătăreţu. 17.00: Ionel Constantinescu-acordeon 18.00: EVOCĂRI. 18.15: Muzică variată (disc.). RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de cameră (discuri). 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 22.00: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghica-voce : Mihail Ştirbey. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Prof . Petrovici ministrul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor 21 00 : Concertul simfonic al Orches­trei Radio, dirijat de Alfred Alessan­­drescu : Gluck: Uceit­ura le Orfeu“ ; Schubert : Simfonia No 5 in si bemol ; Florent Schmitt . Tragedia Salomeei — poem coreografic 22.00 ; Radio Jurnal : Sport 22.15 : PUBLICITATE 22.20 : Bucureştii pe vreme­a lui Cuza Vodă, prezentare muzicală de H­o­rr­­tună; voce : Bier,a Soare Mircea Na­mens şi orchestra Ionel Cristea. 23.05 : Muzică variată uşoara idiocuri). 23.20 : închiderea emis­iuti’i RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280.5 m şi unda scurtă die 48,5 m. 12.00 : Deschiderea emisiunii — Invăţătura zilei Ora Muncă şi Lumină 12.45 Muzică de dans variată (disc.) 13 30 . Radio jurnal (I) 13.45: Concert pentru masă (disc ) 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. 19 00 : Deschiderea emisiunii Conferinţă : D­­r. veterinar Ed. Burri: Transmisiunea tuberculoze: reia animale la om. 19.15 : Serenada în sol major de Mo­zart (discuri) 19.30 : Duete m­in 20.00: Conferinţă: milar . Literatura 20.15 : Orchestra opere (discuri) D Eusebiu Ca­­întru copii Barbu Mironescu. D-fia Maria Alexandrescu-voce 2015 : Cântăreţi de muzică uşoară spaniolă (discuri) 21.45 : Muzică variată (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii

Next