Curentul, octombrie 1943 (Anul 16, nr. 5612-5642)
1943-10-01 / nr. 5612
S (8 pagi hi) • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor căzuţi în războiul din Răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anunţurile mortuare ale eroilor, ziarul „Curentul” înţelegând să publice gratuit astfel de texte. • Se numesc următorii membri în Comisia centrală medicală: d. Ilie Stoenescui consilier la Curtea de Apeldin Bucureşti, care va îndeplini şi funcţia de preşedinte al acestei comisii; d. profesor dir. Dumitrescu Mante şi d. dr. Harlambie Teodoreanu, membri titulari, d. dtr. Leonid© Alexiu, membru supleant. a D. inginer agronom consilier Ernest Gayraud, de la inspectoratul general de control, se deleagă, a îndeplini funcţiunea de director tehnic al Fundaţiei Culturale „I. C. Mihail”. „n vederea judecării cererii de revizuire a contractului încheiat de către primăria oraşului Slatina cu firma S. A. Concordia cu sediul în Ploieşti se institue următoarea Comisiune specială arbitrală: d. consilier Ştefan Stănicescu, ca preşedinte titular, având ca supleant pe d. consilier Const. Al. Sion; d. inginer Teodor Alexandru, şeful Secţiei tehnice comunale, ca reprezentant titular al primăriei oraşului Slatina şi d. Nicolae Fota, şef de birou, ca supleanturi, reprezentant al firmei furnizoare. • Următorul personal poliţienesc se transferă,în interesul serviciului, pe data de 1 Octombrie 1943, după cum urmează:1 .Clipa Arcadie, chestor, în post echivalent de subinspector la Inspectoratul regional de poliţie Craiova; Timfpus Liviu, subinspector Craiova, în post echivalent de chestor la cheteupa poliţiei Iaşi; Ciorba Ion, chestor Braşov, in post echivalent de subinspector la inspectoratul regional de poliţie Cernăuţi; Antonescu Traian, subinspector la Ploieşti, în post echivalent de chestor la poliţia Braşov. 1t. In Monitorul Oficial No. 228 din 29 Septembrie 1943 a apărut decizia prin care sunt numiţi: Comisiunile de examinare prevăzute la art. 19 şi 20 din decretullege pentru organizarea şi funcţionarea şcoalelor de Stat şi particulare pentru formarea conducătorilor de automobile, pentru sesiunea Octombrie 1943. • Prin derogare dela dispoziţiunile legii asupra rechiziţiilor, sculele, marinele şi materialele rechiziţionatepa baza dispoziţiunilor de mai sus, se vor plăti le preţul zilei, de către acel care le-a primit. In caz de neînţelegere asupra preţului va fi stabilit de instanţele şi cu procedura prevăzută de art. 48 şi următorii, din legea minelor, făcându-se în toate cazurile aplicaţiunea art. 57 din aceeaşi lege. • Detaşările pentru anul şcolar 1943/944 se vor face înaintea numirilor de titulari, pe baza legii Nr. 609 din 1942, spre a se putea da profesorilor posibilitatea să ajungă pe calea detaşării în localităţile unde au interese. • D. profesor Gh. Vasilescu se deleagă cu gerarea Direcţiei Liceului de băieţi din Călăraşi, în locul d-lui Al. Ionescu. @ Se primeşte demisia d-lui pictor Ştefan Popescu din Comisia permanentă pentru achiziţionări şi comenzi de opere de artă pe seama instituţiilor publice, d-sa motivându-şi cererea de demisie pe motive de sănătate. D. pictor Marius Bunescu, directorul Muzeului „Simu“, se numeşte, pe termen de 5 ani, membru în această comisie, în locul rămas vacant prin primirea demisiei d-lui pictor Ştefan Popescu. D. avocat Ion T. Militari se numeşte membru în Comisiunea interimară a Baroului avocaţilor din judeţul Vâlcea, în locul d-lui Eugen M. Băcescu, demisionat. A D. Alexandrescu George, doctor în drept, se numeşte inspector general la Oficiul Central de Românizare, retribuit cu o diurnă lunară de lei 25.000. A D. Savin Aurel, se numeşte inspector general la Oficiul Central de Românizare, retribuit cu o diurnă lunară de 25.000. Se numește d. Traian Rădulescu, controlor la firma „Sospiro“, S. A. de petrol. In Monitorul Oficial Nr. 228 din 29 Septembrie 1943 a apărut decretul lege prin care se aprobă rectificarea vechimei in grad a unor ofițeri activi . Monitorul Oficial nr. 228 din 29 Sept. 943 publică decretul lege pentru atribuirea suprafeţei de 120 ha din terenul expropiat în hotarul municipiului Iaşi, către Institutul de Cercetări Agronomice al României. • înscrierile în şcolile de subingineri din Bucureşti ,Timişoara şi Iaşi se pot face până Vineri 1 Oct. a. c. Concursul d admitere începe în ziua de Sâimbătă 2 Oct. pentru secţia electromecanică. Cursurile încep în ziua de 15 Oct.a. c. • Se aduce la cunoştinţa membrilor corului învăţătorilor din Bucureşti, că repetiţiile corale au început şi se ţin în fiecare Luni şi Joi, orele 18—20 în localul „Asociaţiei generale a învăţătorilor din România”, str. Sf. Apostoli No. 14. A APĂRUT O NOUĂ EDIŢIE din manualul de limba franceză pentru cl. I-a de N. ŞERBAN Cu această ocazie amintim d-lor Profesori şi d-lor Librari că manualele de limba franceză şi italiană ale d-lui .Prof. N. Şerban de orice clasă se găsesc în număr suficient la Librăria REMUS CIOFLEC Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 27 — 31492 — • La şcoala de infirmieri de asistenţă dentară depe lângă Institutul clinico-stomatologie s’a prelungit înscrierile pentru examenul de admitere până la 10 octombrie. Condiţiile de admiteri în şcoală sunt : vârsta între 17 şi 30 ani împliniţi, să aibă la bază cel puţin 4 clase secundare, să fie de naţionalitate română. Cererile pentru înscriere însoţite de actele necesare se înaintează de către direcţiunea şcolii din Şos. Ştefan cel Mare 89, Institutul clinico-stomatologie, spitalul Colentina, Bucureşti. • Înscrierile la şcoala superioară de studii cooperatiste continuă până la data de 15 Octombrie a. c., iar examenul de admitere se va ţine în zilele de 25—31 Octombrie 1943. • Asociaţia Surorilor de caritate de războiu cu sediul în str. Olteni 35, invită toate doamnele diferitelor consilii cu diferite atribuţiuni cum şi pe cele care au activat în actualul războiu prin spitalele de zonă interioară, să se prezinte neapărat în ziua de Vineri 1 Oct. a. c. ora 4 d. m., având a li se face comunicări în legătură cu bunul mers al asociaţiei. • Deschiderea cursurilor la şcoala de ucenici electricieni din str. Oltarului 11 va avea loc Vineri 1 Oct. a. c. ora 17,30. Domnii patroni sunt rugaţi a lua parte. Elevii vor fi prezenţi la ora 17, înscrierile se primesc până la această dată. • La liceul sanitar „Principele Mircea” din Bucureşti, Str. Paleologu 9, mai sunt locuri libere în cl. V-a. Informatiuni la cancelaria şcoalei.- In confomitate cu dispozitiunile art. 72 şi 73 din Legea privitoare la organizarea învăţământului superior, se declară vacante, pentru ocuparea prin concurs, a următoarelor posturi de asistenţi : Un post de asistent pe lângă catedra de proecte de arhitectură generală aplicată, al cărui titular este d. prof. C. Jotzu. Un post de asistent pe lângă catedra de proecte de arhitectură aplicată, al cărui titular este d. prof. N. Nenciulescu. Un post de asistent, pe lângă catedra de proiecte de arhitectură generală aplicată. Un post de asistent pe lângă catedra de technologia materialelor, cu laborator. Cererile de înscriere le concurs, se vor adresa decanatului facultăţii din Bucureşti, în termen de cel mult 20 zile de la data apariţiei prezentei publicaţii, fiind însoţite de acte prevăzute în Codul funcţionarilor publici. • Direcţiunea şcoalei sericicole str. Sf. Ştefan No. 24 fac© cunoscut celor interesaţi, că se primesc comenzi pentru vopsit, filat (tras gogoşi) şi ţesut stofe şi pânzeturi, cu preţuri mai avantagioase ca în comerţ. HESS FORMAŢIUNI ‘tSFtrSF -SBSHffiT Dir. Sică Alexandrescu CEA MAI MARE BIRUINŢĂ a marelui comic VASILIU BIRLIC în rolul PROFESORULUI TOPAZE comedie în 4 acte de M. Pagnol Regia : Scă Alexandrescu BIRLIC în TOPAZE actul I văzut de NEAGU cu PUIA IONESCU, ANGELA MATEESCU, COXY HOCIUNG, Eugenia Rădulescu, George Voinescu, C. Irod, JULES CAZABAN si ION TALIANU AZI matineu ora 3,30 precis. Seara ora 7,30 precis. CRONICA JUDICIARA Trimis în judecată pen-1 Casierul spitalului Filantru furt şi excrocherie tropia trimis în judecată ! „ . . * nnnfm■ fale în stufp In ultima vreme a apărut pe piaţa Capitalei o serie de indivizi înarmaţi cu carnete şi legitimaţii din partea gazetei „Curierul Comercial” cari pretindeau comercianţilor noui înscrişi să le plătească publicaţiunile apărute în mercurialul Camerei de Comerţ pretinzând că această gazetă ar fi concesionara şi încasatoarea organului oficial. Faptul a provocat un comunicat al Camereide Comerţ prin care se invită toţi acei solicitaţi să plătească publicaţiile în mercurial să denunţe pe încasator şi să-l predea autorităţilor. Un prim rezultat a fost prinderea lui Vasile Ungureanu din str. Vartejanu 10, amic al încasatorului V. Procopiuri de la Curierul Comercial care a furait de la cesta din urmă un chitanţier în alb şi blându-şi falsa calitate de încastator călcat pe comercianţii proaspăt formaţi încasându-le fără nici un drept fiindcă ei au plătit odată acest lucru, publicaţiile din mercurial. Ungureanu a fost trimis în judecată pentru furt şi escrocherie. Şi-a evacuat chiriaşul... Prin rechizitor, au fost trimise în faţa instanţelor speciale pentru judecarea sabotajului economic Reiza-Roig Beramn şi Luiza Berman, domiciliate în Calea Dudeşti Nr. 80, făcându-se vinovate de a fi contravenit dispoziţiunilor prevăzute în art. 41 al legii pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Susnumitele având un apartament închiriat, pentru a-şi sili chiriaşul să se mute, i-au interzis accesul în locuinţă, învitându-l să-şi găsească alt proprietar. Rezultatul însă, nu a fost cel scontat de ele, ambele punându-şi deocamdată candidatura la... lagăr. A vrut să mituiască pe un agent al Cercului de recrutare Iulius Feigenbaum, fost negustor, samsar, şi alte asemenea, cu domiciliul în bd. Elisabeta Nr. 69 nu era in regulă cu situaţia militară şi drept consecinţă a fost reţinut câteva zile pentru cercetări în arestul cercului teritorial Bucureşti, încercând să scape pe căi lăturalnice el a căutat să cumpere pe unul din agenţii cercului oferindu-i 5000 lei drept mită ca să-i dea drumul din închisoare. Feiganbaum a fost trimis în judecată pentru dare de mită. Când trei se ceartă al patrulea e omorît Sătenii Balaban Nicolae şi Gheorghe Balaban din comuna Fierbinţi, Ilfov, fiind posesori ai unor mari cantităţi de grâu, se înţeleseseră ca un consătean să le treiere grâul. Din motive lipsite de importanţă, înţelegerea a fost stricată, aşa încât, cei trei întâlnindu-se la câteva zile, s-au luat la ceartă. Hotărâţi să-şi convingă consăteanul pe orice cale, fraţii Balaban au recurs la argumentul parului, dar în loc să lichideze afacerea cu cel în cauză, au tăbărât cu bătaie pe soacra adversarului, reuşind din câteva lovituri s’o doboare. Deoarece bătrâna a încetat din viaţă in urma loviturilor primite, Nicolae si Gheorghe Balaban au fost trimişi în judecată pentru lovituri cauzatoare de moarte. Dumitru Chirian, fost impiegat la spitalul Filantropia, a fost trimisă în judecată pentru fals şi abuz de încredere, fiindcă având calitatea de casier al spitalului el şi-a însuşit mai multe zeci de mii de lei, plăsmuind chitanţele la cotor fi trecând drept scutiţi de plată o serie de bolnavi. Negustori speculanţi condamnaţi Secţia I a tribunalului Ilfov ca instanţă de sabotaj a condamnat la câte trei luni internare în lagăr pe Mihail Cristea şi Ion Armenescu, domiciliaţi în str. Ing. Tei nr. 3 bis, şi pe Garabet Amparţun, din str. Smârtian 37, toţi vinovaţi de speculă. Primul vânzător la magazinul Predoleanu a vândut celui de a-l doilea cantitatea de 100 kgr. zahăr fără bonuri de cartelă şi cu preţ de speculă, pe care aceasta a plasat-o cu câştigul respectiv, lui Amparţun, prinşi fiind liricafenearia Nicolaide din calea Moşilor. „Urmaşii“ in înţelesul Decretului lege 2650/40 Judecând recent recursul făcut de Ministerul Public contra unei decizii administrative, înalta Curte de Casaţie a stabilit conţinutul noţiunei de „urmaş“ arătând — în acest fel — modul în care urmează a fi interpretat art. 5 din Decretul lege 2650/40. Speţa era următoarea : B. A. făcând acţiune provocatorie la Curtea Administrativă din Galaţi, acţiunea fusese respinsă instanţa socotind că deşi era urmaş al unui evreu încetăţenit prin lege individuală, întrucât urmaşul direct al încetăţenitului şi tatăl lui B. A. nepreparându-se de această calitate, B. A. nu putea s’o revendice. Se motiva decizia prin aceia că ,,legiuitorul a înţeles prin „urmaş“ persoana care în mod nemijlocit descinde biologiceşte dintr’un evreu încadrat in art. 5 al. D. L. 2650/40, susţinându-se că din moment ce între autor şi urmaş a intervenit una sau mai multe generaţii, el trebue să dovedească fie că ascendenţii săi au murit, sau că au fost vrednici de darul naţionalităţii române". împotriva deciziei Curţii Administrative Galaţi R. A. făcuse apel la Curtea Superioară Administrativă, care i-a admis acţiunea, socotind că face parte din evreii din categoria 11-a. In urma recursului făcut de Ministerul public împotriva deciziei C. S. A., înalta Curte de Casaţie judecând recursul a găsit că expresiunea „urmaşi" are o semnificaţie pe planul vertical al descendenţei înţelegând prin aceasta coborâtori direcţi. „Legiuitorul din 1940 dacă ar fi voit să limiteze beneficiul categoriei II numai la copii, — urmaşi de gradul I — excluzând, pe ceilalţi (nepoţi strănepoţi) ar fi precizat aceasta şi nu s'ar fi folosit de termenul generic urmaş. Faţă de textul clar al legii, care vorbeşte de „urmaşii" celor morţi în războaiele României, sau de cei care se încadrează în celelalte cazuri ale art. 5 din D. L. 2655/40, nu se poate pe cale de interpretare a se condiţiona conţinutul acestei noţiuni de situaţiunea descendenţilor intermediari." Pentru acest considerent motivul recursului Ministerului Public fiind nefondat înalta Curte l-a respins, ca atare. • pentru fals in acte Părerile unui spectator „A venit toamna...“ de ELIZA MÂRZESCU „Frumoasă, bogată, aşa cum am a aşteptat-o... Purtând încă pe umerii ei vânjoşi razele unui soare de primăvară, şi, în ochi, zâmbetele aurite ale unei veri ce-a rămas veşnic tânără. A venit toamna. Şi, cu ea, s-au reîmprospătat în minţile şovăelnice, speranţele că iarna opacă va înlătura, de prin oraşe şi sate, nemiloasele incursiuni aeriene vrăjmaşe. Vor veni în curând nouri groşi, de plumb, şi vor acoperi cerul de astăzi, de-un albastru nepătat. Şi aceşti nouri groşi se vor coborî jos, jos de tot... Atât de jos, încât vor ascunde cătune, palate şi bordeie. Sub această mantie uriaşe, oamenii vor trăi liniştiţi, cu picioarele î n noroiu şi cu frunţile scăldate de vise mari. Vise de pace şi linişte... Vise de voie bună şi înţelegere. Niciodată nu li se va pare traiul mai uşor, mai lesne de îndurat, ca atunci când vor cădea, cu găleata, ploile repezi şi reci. Ploile ce vor scălda, acolo, departe, trupurile soldaţilor până la brâu, îl vor ţintui în tranşee lipicioase, deasupra cărora va sufla viscolul îngheţat, venit din nord. Iar muritorii de la oraş, Băltăreţi şi mulţumiţi, vor înota prin bălţi, cu galoşii lor vechi, tociţi de ani, sau cu ghetele lor sintetice, de cari se îndepărtează, parcă, şi mâlurile vâscoase de la gurile de canal. Gândurile şi speramţele acestea egoiste sunt fireşti. Când omul are siguranţa că nimic nu-i ameninţă, şi grijile, şi nevoile i se par mai trandafirii, mai uşor de îndurat. Şi eu mă bucur că e toamnă şi că vine iarna. Dar nu numai fiindcă perdeaua nourilor, a ceţei dese, a ploilor sau a fulgilor compacţi îmi va fi scut natural deasupra capului. Mă bucur ca un artist, — aşa prost din fire, cum sunt, — căci îmi place toamna la noi în ţară nespus de mult, şi-mi este dragă iarna. Toamna îmi desfată ochiul cu coloritul ei schimbător, cu aceste primeniri bogate de decor, pe cari nici un regisor nu le porunceşte, şi a căror prefacere, totuşi, este perfectă, îmi plac pădurile când se înroşesc, frunzele palide ce se zgribulesc, din ce în ce mai mult, apoi cad, ca mistuite de propria lor nemernicie, îmi place hora lor funerară în jurul unor crăci uscate, în jurul copacilor uzi şi ţanţoşi, în jurul unei mături risipite pe care, în zadar, măturătorul caută să o lege cu un fir de paiu îmi este drag zumzetul lor de insecte rătăcite Intr'o lume stranie, foşnetul fără melopee, a cărui ritm primitiv trezeşte în noi instinctele fireşti de conservare. Ascult, câte odată, cum cad picăturile pe ploaie pe frunzele moarte dintr'o grădină publică, şi simt cum tresar în mine ancestralele virtuţi ale omului din cavernă. Amonia apei şi a naturii în prefacere mă împinge, din nou, către instinctele mele iniţiale şi întorcându-mă acasă după aceste plimbări solitare, îmi este foame mai puţin rafinat ca în celelalte dăţi, mă simt mai puternic fără să ştiu dece, mai bun fără a pricepe din ce tristeţe s'a născut această bunătate, mai înţelegător, fără a admite că din simplicitatea naturii ce adoarme s'a ivit această înţelepciune... îmi plac, la munte, şuvoaiele de apă ce-şi împietresc mersul, puhoaiele ce se prefac în stânci de ghiaţă. îmi place cum urlă codrul a pustiu, cum se grăbesc oamenii conştienţi Înspre bârlogurile lor calde, cum vin băbuţele întârziate cu povara lor de vreascuri în spinare. îmi place să-mi închipuiesc toate mizeriile autentice pitite din pricina frigului, rumegându-şi amărăciunea, pufăindu-şi amarul, revărsându-l ca pe-un fum de ţigară... Şi iarăşi mă gândesc la semenii mei, cei de la mare, de la munte, de prin sate, cătune şi oraşe. Mă bucur de bucuria lor instinctivă, de trăinicia speranţelor lor, pe cari le împărtăşesc. Fraternitatea aceasta uriaşe, sub scutul nourilor, ne leagă pe unii de alţii, astfel precum leagă frica oamenii laşi între ei. Dar noi nu suntem fricoşi, nici laşi. Natura milostivă a fost întotdeauna o garanţie naturală pentru ţara noastră. Ne-a hrănit ,ne-a îmbrăcat. Ne-a apărat. Cu drepturile noastre umane şi cu puţină, — foarte puţină, — poezie, am învins întotdeauna toate greutăţile. je „Fiind un popor mărginaş, ne-a fostdat să avem întotdeauna greutăţi de învins, duşmani de răpus, instincte de conservat şi tradiţiuni de respectat. Am fost întotdeauna vrednici de urmaşii noştri, după cum am fost vrednici şi de strămoşi. Dar cât de mare a fost contribuţia naturii atotputernice pentru menţinerea acestei vrednicii. Ţară frumoasă, bogată. Ce are de toate cu prisosinţă. Şi perol, şi aur. Şi grâu, şi porumb. Şi vite frumoase, şi păsări selecţionate. Avem cămările pline, şi, oricât s'ar plânge gospodinele noastre de lipsuri şi scumpete, eu nu prea le cred, căci am fost şi eu la Obor, şi am văzut movilele de fructe, zarzavaturile de tot soiul, ouă... Când îmi alunecă gândurile înspre celelalte ţări unde mari şi mici, bogaţi şi săraci, nu au ce mânca, unde frământările pe ce ameţesc închipuirile oamenilor flămânzi, binecuvântez dărnicia natrii care a vrut ca Româna să de ţara cea mai bogată din Europa, şi, deci, şi cea mai invidiată... „A venit toamna, şi’n aşteptarea marilor pregătiri militare de rană mă mulţumesc, ca un mic mur,tor de rând, să mai gust farmecul greu al acestui anotimp. îmi plac străzile însorite pe cari mai păşesc, agale femei cu rochii înflorate, pieţele unde * găncile cu coşuri încărcate îşi vând marfa lor îmbibată de miresme- Păduricea dela şosea în care mai cântă, din când în când, o privighetoare neştiutoare . Iar când zorile hasparente se ridică, mi se întâmplă şi mie, adeseori, să aud că niMen nr lor cum sosesc in barieră.tm'iă ’ ' a nas al cailor mărunţi... îmi pare formna nespus de mult, şi-mi este dragă na..." Cfrrenti ANUL XVI, Nr. 5612, Vineri 1 Octombrie 1948 ARTISTICE-CULTURALE Premiul de virtute al Academiei Române Academia Română va acorda în anul viitor 1944 Premiul de virtute Mavrogeni în Bucureşti, înfiinţat de defunctul Alexandru Spiridon Mavrogeni, din Atena, în memoria fostului Domn al Ţării Româneşti Nicolae Vodă Mavrogheni. Valoarea premiului este de 100.000 lei şi va fi acordat unei persoane sau unei familii onorabile, sărace, care îşi câştigă existenţa prin muncă încordată şi s-a distins prin fapte de devotament, de abnegaţie şi de jertfă fie către aproapele sau (rudă sau nu), fie către societate. Această persoană sau această familie trebue să locuiască în Bucureşti, sau în comunele suburbane ale Capitalei. Cererile de înscriere la concurs se primesc la Cancelaria Academiei (Bucureşti, calea Victoriei, 125) până la 31 Ianuarie 1944. De la Academia Română Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 1 Octombrie a. c., la ora 15.30. D. C. Budeanu membru corespondent, va face o comunicare intitulată Problema electrificării în România. Concert In cadrul ciclului de concerte organizate de Asociaţia creştină a tinerilor, în sala Ateneului Român. Duminică 10 Octombrie, orele 8 seara, are loc al doilea concert al orchestrei de cameră ACT dirijat de maestrul Artur Grenz din Berlin. D. Miron Șoarec va cânta la pian concurentul în sol major de Mozart. „Viforul" cu distribuţia schimbată la Teatrul Naţional Astă seară se reprezintă la Teatrul Naţional „Viforul“, avânddistribuţia schimbată. Rolul Doamnei Tana va fi interpretat de d-ra Emilia Cozachievici. Oana va fi jucată de d-na Nelly Dordea, iar Ene Dobre va interpreta peHatmanul Arbore. In matineu se joacă „Tudor Vladimirescu", cu d-na Tanţi Economu şi d-nii A. Pop Marţian, Toma Dimitriu, I. Ulmeni, N. Săvulascu, G. Baldovin, Dem. Dragoman, S. Gabor, S. Heiban, C. Economu, N. Făgădaru, Al. Clonaru, D. Ene, I. Horaţiu, etc. * Astă seară la Studio „Strigoii" cu aceiaşi distribuţie, având in frunte pe d-na Marioera Voiculescu. In matineu se reprezintă „O crimă celebră“. D. Ion Marin Sadoveanu va vorbi la Teatrul Naţional Duminică ora 11 a. m. despre „Revizorul“ şi Gogol în cadrul înainte de premieră. * Pictarea bisericii Sfânta Precista din Piatra- Neamţ , prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale şi al artelor, a aprobat încheerile Comisiei speciale pentru pictura bisericească, în ce priveşte rezultatul concursului public instituit pentru pictarea bisericei „Sfânta Precista“ din Piatra Neamţ.» Probele definitive de frescă, executate direct pe pereţii bisericei „Sfânta Precista“ din Piatra Neamţ au fost examinate la faţa locului de către d-nii : prof. universitar I. D. Ştefănescu; preot Constantin Vitescu, referent al mitropoliei Moldovei , pictorii Marius Bunescu şi Gheorghe Popescu şi director Ion Paşa, din ministerul culturii naţionale, direcţia artelor. Comisia specială întemeiată pe criterii artistice şi tehnice, e calificat întâia frescă semnată cu motto „Mucinecul Teofilact“, opera pictorilor Eugen şi Eremia Profeta şi Dumitru Irimescu. Potrivit aprobării d-lui ministru Petrovici, aceşti trei artişti vor executa decorul pictural al bisericei. Teatrul „Muncă şi Lumină Azi, Joi 30 Septembrie, la ora 19, se reprezintă în reluare marele succes „MĂICUŢĂ“ cu d-na Maria Mohor — care deţine rolul titular — în reprezentaţie. Sâmbătă 2 Octombrie, la ora 3 după masă, premiera piesei ..Prinţ sau„ croitor“ pentru copii şi tineret în direcţia de scenă a d-lui Marin Iorda. Record de sbor al unei prepeliţe Intr’o periferie a oraşului Olmuetz s’a găsit zilele acestea o prepeliţă complect epuizată. Ea purta la picior un inel din inscripţiile căruia reieşia că sburase din Bologna peste munţii Alpi în Moravia. Această performanţă este unică, căci prepeliţele nu prea se bucură de renumele de bune sburătoare. Foarte de folos şcolarilor: „Cum sâ pronunţăm franţuzeşte“ Se găseşte la toate librăriile principale şi la editura ziarului „Curentul“ « 40 lei »*♦4 ♦♦«♦♦♦♦♦♦**♦*♦♦» ' de IOACHIM BOTE2 I AU APARIJT: MANUALELE DE LIMBA ROMANA cls. I—IV si MANUALUL DE DREPT clasa III pentru cursul de ucenici şi ucenice datorite □•lor Const. Stelian, inspector şcolar, Al. Samoilă, prof. şi dr. Val. Brediceanu doctor în şt. econ. şi financiare in Editura REMUS CIOFLEC Manuale de consultare se trimit la cerere. — 31493 -41 La zi Un conac de oase in liniştea dimineţii de toamnă, seninul fără fund se boltea deasupra cimitirului ca o candelă albastră în care s'aprindeau zorile. La ceasul acesta de utrenie, am pornit cu Niculae groparul la ţarcul de tema câinesc unde nu prea adânc, numai la câteva opinteli de cazma, intr‘o lădiţa cât un sicriaş de copil, odihnesc oasele celei care m'a înfăşat şi mi-a cântat cântece de leagăn. Trebuiau să fie mutate de acolo. Omul şi-a lepădat haina în buruenile jilave încă de răcoarea nopţii, şi apăsând cu piciorul desculţ pe muchia de sus a cazmalei, a 'nceput a scormoni pământul. N‘a trecut mult, şi dedesubt a răsunat ceva a gol, aşa cum ai ciocăni in puterea nopţii la uşa unei cripte; de subt ţărâna umedă, s'a ivit o scânduricâ; groparul a sâcâit-o de câteva ori cu cazmaua, şi o crăpătură mică, cât să strecori prin ea un deget, s'a tăcut in capacul lădiţei. Putrezise... „Larsâ-le, lasâ-le... Nu le mai scormonit... Trage la loc pământul!.." zisei eu întristat groparului. Dar el, nepăsător, vâri mâna in crăpătură, trase o singură dată, şi smulse un petec de scândură numai zdrenţe. Jos pe fundul lădiţei, nu mai era decât o gramăjioară de putregaiu pământiu din care nimic, nimic nu se mai desluşia... Nici mânile trudite ce cu drag m'au legănat, nici ochii care atâtea lacrămi au vărsat în lumea asta plină de necazuri, nici gura ce numai rareori, in clipe de uitare, cânta aşa de trist: „In grădina vieţii mele a nuorit o floare..." In ce te-ai prefăcut, ulei într'un sfert de veac, sărmană, chinuită mamă!.« Groparul aduse un vas de lut, un conac cu margine crestată, aşeză in el grămăjoara de ţărână, şi pornirăm către celălalt loc de îngropăciune unde se Înalţă troiţa de amintire a lui Ghiţă care şi el putrezeşte acum departe, dincolo de plaurii Nistrului... Omul puse conacul jos şi incepu a face o gropiţă mică, cât să aşezi acolo o păpuşă. Când fu gata, nu se îndură să răstoarne ţărâna din conac chiar pe pământul gol, ci aşternu pe fundul gropiţei o bucată de hârtie ruptă dintr’un sac de ciment, şi zise arătând cu coada cazmalei spre seninul rece al dimineţii de toamnă : „Acolo s’adună toată duhurile la un loc. Aicea, pulbere şi praf!" Eu mai privii odată aşternutul de hârtie, şi cu nmar mă gândii că atât i s’a mai cuvenit aceleia care întinzând ghergheful la umbra salcâmilor bătrâni, lucra cearşafuri şi feţe de pernă cu broderii încrustate cum sunt florile de crin, de romaniţă, de soc mirositor... Par zice la cariea sfântă despre sorocul morţii Ecleziastul: „Şi va înflori migdalul, şi se va îngrăşa lăcusta, şi se va risipi chiparosul, că va merge omul la casa veacului său, şi vor Înconjura pe uliţă cel ce plâng". Sărmană, chinuită mamă, nu ce te-ai prefăcut !... Joachim Botez SPECTACOLELE ZILEI Joi 30 Septembrie 1943 ORT. : Sf. Mart. Grigore. CAT. : Sf. Ieronim. PROT. : Ieronîm. TEATRE I NAŢIONAL: mat. „Tudor Vladimimirescu” ; seara : „Viforul“. STUDIO : mat. : „O crimă celebră“ ; seara : „Strigoii“. SĂRINDAR: mat. şi seara : T. NOSTRU : mat. şi seara : de sub ulmi“. ALHAMBRA : mat. şi seara nea dragostei”. SAVOY: „Relache“. T. GIOCONDA : mat. şi seara conda iubeşte. COMEDIA : mat. şi seara : „Topaze“. INTIM: „Relache". T. MIC: „Vâna de Aur". MUNCA ŞI LUMINA: „Institutorii". CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Cătuşe roşii" cu Maria Cebotari şi Gh. Timică SCALA: „Dragoste de cavalerist" cu Conquita Montenegro şi jurnal. TRIANON : „Iţi încredinţez nevasta" cu Heinz Rühmann. CAPITOL (Grădină şi sală): „Poveste de dragoste“ cu Assia Noris şi jurnal, nou. FANTASIO: „Arlette“ cu Danielle Dorieux. SELECT: Astăseară nimic nou cu Alida Valii şi jurnal. REGAL: „Macarie la Tribunal" şi jurnal. FEMINA : „Abuz de Încredere” cu Danielle Darieux. ARPA: „Hanul groazei” şi jurnal VICTORIA : „Dragostea învinge Moartea" şi jurnal. ELISEE: „Caravana Sclavilor" şi trupa de reviste Gri-gry cu The Vox. BULEVARD PALAS : „Inimă veşnic tânără“ şi jurnal. CORSO: „Odinioară" şi jurnal. NISSA: „Extravagantul Castelan", jurnal şi revistă. UMNIA: „In vâltoarea destinului", jurnal şi revistă Cartiere AIDA: „Gorgona" Jurnal şi revistă. ALCAZAR: „Odinioară“, jurnal şi revistă. AMERICAN: „Prima femeie care trece“, jurnal ,şi revistă. BARCELONA : „Trădătorii de pe Nil", jurnal şi revistă. BUCUREŞTII-NOUI : „Un vis vieper jurnal şi revistă. CARMEN: „Ospăţul nebunilor", jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA: „Macario Viconte" jurnal şi revistă. COTROCENI: „Macarie cowboy" şi jurnal. CRÂNGAŞI: „Romanul unui tânăr sărac“ şi jurnal. CLASIC: „Contract cu diavolul". DACIA: „Domnişoara Bonaparte" şi jurnal. DIANA: „Nunta spânzuratului", jurnal şi revistă. DICHIU : „Ştrengăriţele", jurnal şi teatrul de artă din Bucureşti. ELDORADO: „Femeia îndărătnică** jurnal şi revistă. FLORIDA: „Hamlet şi Ophelia“, revistă şi jurnal GLORIA: „Aventuriera", jurnal şi revistă. IZBANDA: „Macaria şi banda veselă“ jurnal. ILEANA: „O noapte furtunoasă" şi jurnal. LIA: „Vivere" şi jurnal 82. MARNA : ,Gorgona", jurnal O. N. C comp. de reviste Titi Mihăilescu MARCONI: „Copii şi părinţi", jurnal şi revistă. MILANO: „Umbra cea mare", jurnal şi revistă. MIORIŢA: „Oraşul de aur“ şi jurnal. MODEL: „Misteriosul Domn Patrick“, jurnal şi revistă". NERO: „Federaţi jurnal. NONI : „Legea Haremului” şi jurnal 78 ODEON : „Oraşul de Aur" şi jurnal 81 PACHF.: „Sânge vienez", jurnal şi re. PARIS : „Mirajul Circului“, jurnal şi revistă. PICOLINO . ..Macario Cowboy” Juma şi revista „Gândăcel” REX: „Odinioară" şi jurnal 80 ROMA: „Dreptul la viaţă” jurnal # revistă. SPLENDID: „Gorgona", jurnal şi revistă. TOMIS: „Gorgona“ şi Jur»al. TRIUMF: „Moştenitorii năzdrăvani" , jurnal. UNIC: „Singurătate", Jurnal 81. UNIREA: „Ispitele tinereţii”, jurnal , revistă. VENUS: „Asediul cetăţii Odessa“ jurnal şi revistă. VERGU: „Intoarce-te iubirea mea” jurnal şi revistă. VOLGA: „Oameni de varieteu" şi Jurnal. VOLGA-BUZEŞTI: „Macarie Viconte”, jurnal şi revistă. „Băiatul“, „Patima „Pensiu-Gio- Cereţi astăzi la toate debitele şi la toate chioşcurile de ziare . CURENTUL FAMILIEI Mare magazin ilustrat cu următorul cuprins Carlton de Cezar Petrescu In hruba meşterului Corjan de Ion Vinea Evocări Amintiri şi potriviri Spectacole bucureştene Sala de aşteptare O scriitoare modernă Românii din America Războiu’n reportaj Circulaţia văzută de Karnabatt de Victor. Ion Popa de Toma Vlădescu de Ovidiu Constantinescu de Eliza Mârzescu de E. Roşca-Mălin de Gh. Comanu de Aurel Dragoş : Pagini şi rubrici închinate humorului, modei, femeii şi cuplului, teatrului şi cinematografului, romaimlui poliţist mnegrila»- «*,»tractive, sporturilor, filateliei, şahului, etc., etc. UN MARE CONCURS AL MUNCII Amănunte în cuprinsul revistei CURENTUL FAMILIEI apare Vineri ffâjpiogwjiui/drjta&â? Joi 30 Septembrie 49*31 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.45: Deschiderea emis. Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural) 13.00: Ora Oficiului Educaţiei Tineretului şcolar secundar. 13.40: Prezentarea filmului european. 13.50: Ştirile serv. german. 14.00: Radio jurnal 14.15: Publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra fraţii Stănescu. voce: Liana Mihăilescu 15.30: Muzică variată (disc.). RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40:POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emis. specială în limba rusă RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orchestra Costică Tandin-voce. Maria Lătăreţu. 17.00: Ionel Constantinescu-acordeon 18.00: EVOCĂRI. 18.15: Muzică variată (disc.). RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică de cameră (discuri). 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 22.00: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghica-voce : Mihail Ştirbey. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Prof . Petrovici ministrul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor 21 00 : Concertul simfonic al Orchestrei Radio, dirijat de Alfred Alessandrescu : Gluck: Uceitura le Orfeu“ ; Schubert : Simfonia No 5 in si bemol ; Florent Schmitt . Tragedia Salomeei — poem coreografic 22.00 ; Radio Jurnal : Sport 22.15 : PUBLICITATE 22.20 : Bucureştii pe vremea lui Cuza Vodă, prezentare muzicală de Horrtună; voce : Bier,a Soare Mircea Namens şi orchestra Ionel Cristea. 23.05 : Muzică variată uşoara idiocuri). 23.20 : închiderea emisiuti’i RADIO MOLDOVA pe unda medie de 280.5 m şi unda scurtă die 48,5 m. 12.00 : Deschiderea emisiunii — Invăţătura zilei Ora Muncă şi Lumină 12.45 Muzică de dans variată (disc.) 13 30 . Radio jurnal (I) 13.45: Concert pentru masă (disc ) 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. 19 00 : Deschiderea emisiunii Conferinţă : Dr. veterinar Ed. Burri: Transmisiunea tuberculoze: reia animale la om. 19.15 : Serenada în sol major de Mozart (discuri) 19.30 : Duete min 20.00: Conferinţă: milar . Literatura 20.15 : Orchestra opere (discuri) D Eusebiu Caîntru copii Barbu Mironescu. D-fia Maria Alexandrescu-voce 2015 : Cântăreţi de muzică uşoară spaniolă (discuri) 21.45 : Muzică variată (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii