Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)
1868-06-30 / nr. 14
CURIERUL DE IASSI APARE AIA FIECARE BUMINICA. DumInICă, 80 „CURIERUL DE IASSI“ SE TIPARESCE MTR’ÜKU MJMIERU DE 2000 EXEMPLARE. „ _ _________________________________________________________________________________________________________ . . . ... kr**& IMr Wo. 14. Prețul aB»€»o»amentului: Iaași : Pe unu anu 8 lei noi Districte. Pe unu anu 10 lei noi » » șese luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primesce și in marce de scrisori. Epistole nefrancato nu se priimescu. CAI/EAD ABEl SEPTEHÄSBI. Pentru antinciurile care se voru sondida de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea acestei foi. Redacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Ias si la Tipografia Junimea, in districte prin poștă și la librăria D-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Many in Botoșani, la comerciantul D. Ch. C. Buicliu in Homan, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Bacău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca in Craiova, In Austria la librăria D-lui H. Pardini in Cernăuți și la librăria D-lui S. Filtsch in Sibiu. Prețul Unurendu de 35 litere sau locul sau odată publicatu. s tr Costul Anunciurilor din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole neflancate nu se priimescu. » „ șese luni 4 „ „ » » trei » 2 „ „ vechii.. mla 11011 ?ion Patronul d ici. R^' ^ j'Stilu nou 9 ioa. j Patronul <1 trei. “" Ioati‘ Iunie. Iulie. ore m. ore m. Iulie. I Iulie. ore m. ore m. 30 12 Duminică. j Soborul Sf. Apostoli. 4 19 7 40 3 15 Mercuri. j Muc. Iachint și Anatolie. 4 23 7 38 Iulie. 4 1 16 Joi. I Păr. Andrei Ap. Chitu. 4 24 7 37 1 13 Luni. Cosma și Damian... 4 22 7 41 5 17 Vineri. I Păr. Atanasie al Atenei. 4 25 7 36 2 14 Marți. Vestm. Născătoarei. 4 22 7 41 6 18 Sâmbătă. j Curiosul Sisoiu. 4 25 7 35 Solri din intru. D. Grheorghie Sion, prin unu articolu publicatu in „Romanul“ din 23—24 Iunie curentu anuncie publicului romănui moartea literatului D. Costachi Negruzzi incependu o apologie asupra acestui barbatu emeritu și a opurilor sale. Suntem prea fericiți a fi in stare să desmințimu fatala eroare in care s’ar putea afla publicul. I. Costachi Negruzzi trăesce din fericire și, de cănd s’a stremutătu la Repedea unde intrebuințază cura de apă rece, unu progresii mare spre îndreptarea sa este evidenta. In adeveru in decursul acestor cinci luni de grea boală a D-lui Negruzzi, D-sa a fostu de căteva ori in pericolu mare, grație Domnului anse pericolul s’a pututu inlătura. Dee Domnul ca vitetul ce s’a respănditu despre moartea sa să’i fi ucisu moartea, după cum se dicepe la Romani. Bucuresci. (Măria Sa Domnitorul in primejdie). Sâmbăta trecută, trăsura in care se afla M. S. Domnitorul, intorcăndu-se de la biserică, s’a resturnatu din causa că s’a ruptu ostea. M. S. Domnitorul nu s’a primejduitu in nimică. AN ISU. Domnii abonați, a cărora abonamentul espiră la finele lunei Iunie, sunt rugați fie a roi noi abonamentul căt mai curându, ca să nu sufere o întârziere in primirea foilor. Solii din afară. Alegerea principelui Milan Obrenovici. Belgrad, 4 Iulie. Scupcina a fost conchiemată de regența domnească pentru jiua de 2 Iulie n. la Topolder ca să aleagă Domnitoriul țerci. Deputații sosire cea mai mare parte încă la 1 Iuliu, din partea milițiilor naționale au venitu 1600 barbați de încredere ca in numele miliției se jure credința Domnitorului ce se va alege. Joi dimineața la 7 oare se întruni scupcina la Topolder. Ăuse localitatea fiind mică, n’a pututu să intre unu publicu numerosu. Pentru represensentanții diplomatici și pentru corespondenții jurnalelor erau locuri anume pregătite. Puțin după 7 oare, toți deputații și miniștrii de interne și externe, asistau la serviciul Odeescu. Deputații jurare că in consultațiunile lor vor ave in vedere numai interesele țerei. De la țară au sositu petițiuni numeroase cătră adunare ca ea se procleme de Domnitoru pe Obrenovici IV de la care aternă salvarea poporului. La 8 oare începu ședința. Scupcina alese de președinte pe Carabiberovici, bancherii din Belgrad, vice-președinte pe Tveiacovici, de secretari pe advocatul Nedici și Glavinici. La 9* 12/1oare d. Marinovici, președintele senatului ca primu membru al regenței provisorie deschise scupcina cu o cuvântare lungă, întreruptă adeseori derivate pentru regența și pentru principele Milan. La 10V4 care Milan Obrenovici era prochlemat de Domnitoru intre cele mai sgomotoase vivate. Fiindcă înse principele Milan e încă minoreau, se alese și o regință de trei membri și anume: membrul primit in regință e Blaznova fici ministru de resbelu, alui doile loanistici ministru de interne, alu treile senatorul Ioan Gavrilovici. Toți trei s’au alesu cu unanimitate, Blasnovatici mulțămi adunării dicendu. Noi vom da Serbia Principelui Milan intr’o stare și mai bună. —Afară tunau salve de tunuri și se audiau strigările de bucurie. Membrii regenței depuse jurământul înaintea mitropolitului și după aceasta mitropolitul incepu o rugăciune pentru principele Milan. La 103/4 oaretenerul Milan in uniformă de colonelu intră in adunare adusa de o deputațiune a Scupcinei. Deputații se sculare și la asceptare in picioare, intimpinăndu-lu cu o mulțime de vivate. Milan dicea: „Sunt ăncă teDeru și deja domnitor alu Serbiei, dar nne voiu sili să invețu cum se potu ferici poporul meu.“ Vivatele entusiastice i respinsere din partea deputaților. De asemenea entusiasmu principele fu insoțitu cănd părăsi adunarea, plecând calare insoțita de ministrul de resbelu, de mitropolitul și alții, in fortăreța și in casarma orașului primi de la miliție jurămentul de credință, la care ocasiune ministrul de resbelu țină o cuventare dicenda intre altele. Din sângele lui Mihail va resări o serbie glorioasă. In tot discursul acestora salvele de tunuri nu mai încetau. Representanții puterilor streine salutare alegerea prin inalțarea steagurilor lor. Lista civilă s’a hotăritu ca să fie ca și sub Mikaiu. O parte a listei civile capata regența. In entusiasmu deputații voiau a proclema ereditatea tronului și in linia femeească și mai voiau a urca lista civilă.—După nreadă<li la 4x/4 care scupcina hotări cu majoritate de voturi ca regența aleasă să fie legalminte pe trei ani. Scupcina viitoare poate prelungi terminul acesta. Vineri in 3 Iuliu a fostu Te-Deum, apoi incependu ședința scupcinei i se presentare miniștrii nuoi (membrii regenței n’au portfoalie ministeriale), cari sunt de nici ministru de justiție și președinte consiliului de miniștri, Panta Iovanovici ministru de finance, Marcovici ministru de resbelu, Miloscovici ministru de interne și ad-interim la esterne. Iovanovici au primițu ad-interim ministerul de culte și Marcovici ministerial lucrărilor publice. Scupcina primi cu aclamațiune lista noilor miniștri. Ministrul-președinte disc. Intre noi să domnească legea, vrem se lucrăm cu buna credință.— Cernobaraci, ministrul de mai înainte alu cultelor, la cererea sa fu pusu in pensiune, iar ceilalți foști miniștri trecu in disponibilitate. — Scupcina alese unu comiterii care se esprime dorințele poporațiunei și se facă proiecte de lege. Regența ceti in scupcina, o proclamațiune cătră popor, ce se primi cu entusiasmu. In această proclamațiune dice că densa va ține la devisa reposatului principe: „Legea este voința supremă in Serbia.“ Puterea armată a poporului nu numai se va susține in starea la care a adus’o „primul ostașu serbescu,“ dacă se va desvolta cu privința la relațiunile timpului. Desvoltarea materială a țerei se va înainta și instituțiunile ei se vor perfecționa intru înțelesul inștiințelor repausatului. Din nobilul sânge alu principelui Mihaiu va cresce o Serbie nouă. Scupcina se va concbiema mai adese ori. Buna-voința regimului nu ajunge a realiza intențiunile bune, ci trebuesce sprijinirea patriotică a intregei națiuni. Ordinea este basa oricărei esistențe sociale, etc. Belgrad, 6 Iulie. (Dep. Tel.) (împușcarea căpitanului Nenadovici) cumnatul principelui Alesandru Carageorgevici, s’a esecutatu astăzi dimineață. Esecutarea era hotărită pe măne, ănse că și membrii Scupcinei potu lua parte la ea, s’a făcutu astăzi cu totul că este o serbătoare. Roma, 1 iulie. (O bulă a papei) prin care convoacă unu consiliu, descrie rătăcirea societăței moderne: Biserica, decei este atacată, spoliată, clerul persecutata, ordinile religioase distruse; se respăndescu cărți rele; presa e rea, educațiunea copiilor e încredințată unor profesori fără credință. Pentru a îndrepta toate aceste Papa convoacă unu consiliu. Acte oficiale. § (Monitorul Oficialii) publică următoarele: In No. 135. Legea prin care se deschide D-lui Ministru de Resbelu unu creditu pentru achitarea creanțelor eserciților închise. — Legea prin care neajungerile de la unele capitole ale budgetului se vor acoperi cu creditele rămase disponibile la altele. — Regulamentul pentru taihanale. — In No. 136. Decretul prin care se revoacă decretul cu No. 1879 din 24 Deb. 1864, relativii la uniforma impusă judecătorilor și advocaților. —In No. 137. Legile prin care se admite la toate drepturile de cetățeanu romănu D-nii C. Olteanu, Panaiot Trangopolu și Cap. Ant. Bărbieri. — Raportul D-lui Ministru de Interne cătră M. S. Domnitorul, relativ la cumpărarea unei case pentru ospitalul Sf. Spiridon din Iassi, și aprobarea Domnitorului. — In No. 138. Decretul prin care se acordă D-lui Ministru de Interne unu creditu 30,000 lei, spre intimpinarea cheltuelilor necesarie pentru primirea A. S. principelui Napoleon.—Decretul prin care se convoacă mai multe colegii electorale pentru a alege deputați. — Decretu prin care se desființează consiliul și comitetul perm, al jud. Tutova.— In No. 139. Decretul prin care se aproabă D-lui Ministru al afacerilor străine concediul cerutu pentru doue luni și ca funcțiunile acestui Ministeriu in timpul acela va îndeplini ad-interim. D. Ministru de interne. — D. A. Mellinet, agentu și consul generale al Franției, obținendu de la guvernul imperiale unu concediu. D-nu Hory, cancelarul, este insercinatu, cu începere de la 15 ale curentei cu gestiunea onor, agenții și consulatului generalii. — D. comitel de Keyserling, agentu și consul general al Prusiei, obținendu de la Ministerin regale unu concediu de doue luni pentru cause de sănătate, de care va profita cu începere de la 2 iuliu s. n. in timpul absenței D-sale, cancelarul consulatului generalii, C asesor Annecke, va remănea insercinatu cu gerarea afacerilor. — In No. 140. Decretu relativu la desalvarea consiliului comunei Bârlad. — Legea relativu la acordarea mai multor pensiuni. — Decretu prin care se aproabă opiniunea consiliului miniștrilor relativu la descinderea unui creditu pentru ministeriul lucrărilor publice. — Circulara D-lui ministru de Interne la toți D-nii prefecți relativ cu viitoarele alegeri pentru Senatu.—Publicațiunea ministeriului de externe, prin care se anunță, ca in absența Consulului a Statelor Unite ale Americei, D. Czapkai, cestiunea afacerilor acestui consulatu este încredințată agentului Serbiei, D. C. Magasinovici. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul oficialu publică intre altele următoarele numiri: In No. 137. D. Iorgu Cerkez, portărelu la trib. Botoșani; D. Em. Christescu, portărelu la trib. Putna. ■— In No. 138. D. N. Teodorii, judecătorii de pace in plasa Siretu, jud. Suceava ; D. D. Ioanu, jud. de pace in orașul Focșani, ocol. II; D. I. G. Mănescu, ajutoru la jud. de pace in plasa Zăbrăuți. D. I. G. Vărcolici, ajut la jud. de pace in plasa Răcăciuni; D. St. Neculau, ajutoru la jud. de pace in plasa Belcesci, jud.Putna; D. V. Popescu, ajutoru la jud. de pace in plasa Braniscea, jud. Iassi; D. G. Dan, ajutorii la jud. de pace din orașul Vasluiu; I. St. C. Teodorescu, ajutoru la jud. de pace in orașul Galați, ocol. II; D. Em. Cristodulo, procurorii, I. G. Balomir, ajutoru de grefă, D. G. Gorschi, substitut la trib. Suceava. Scori locale. Comisiunea Interimară a Comunei Iassi, a publicatu următoriul Prescripții - Verbalu. Astăzi in 26 Iunie anul 1868, la una și jumătate oare după amendă-di sub-scrișii Membrii ai Comisiunei Interimare, chiemați de Guvern a administra afacerile Comunei Iașii, după disolvarea fostului Consiliu și pănă la alegerea altui Consiliu nou, după jurământul depus, ne-am întrunit« in Camera Primăriei și: