Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)

1868-07-07 / nr. 15

CURIERUL DE IASSI apari­ la fiecare »mi.vicA. Duminică, 7 iulie 1808. ^CURIER­U­L DE IASSI“ SE TIPARESCE 1>TR­IM MMERU DE 2000 ESEMPLARE. Wo. â5. Prețul ab ® nuitiimlului: Ionai: Pe unu unu 8 lei noi „ șese luni 4 „ * „ i­m­ « 4 „ „ Districte : Pe unu anu 10 «lei noi " „ „ șese luni 5 * „ „ trei „ 2 „ „50 bani. Ț~ Costul Abonamentului din­­ districte se prim­esce și in maree de scrisori. Epistole neb­ancate nu se priimescu. V A L E X B» l K I. S E P T E Ä A A K I. In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin postii și la librăria D-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Manu in Botoșani, la comerciantul D. Ch. C. Buicliu in Roman, la D.Stener, spițera, in Focșani, la­­ comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Ba­­cău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca din Craiova, i­n Austria la librăria D-lui H. Pardin d­in Cernăuți și la librăria D-lui S. l­­­lisch in Sibiu. Sciii din intru. l Bucuresci, 27 Iunie 1868, înălțimea Sa Domnitorul, au plecatu insoțitu de D. Mi­nistru al justiției spre a face o escursiune in județele Buzeu­ si Prahova. In 23 curentu, la 3 oare după amează, Măria Sa au a­­junsu in Buzeu. Pe drumu înălțimea Sa au fostu intimpi­­natu pretutindeni cu flori, cu mări și entusiasmu. Prin comune, casele erau acoperite de verdeață, locuitorii in haine de serbătoare și purtăndu unii mănunchi de flori pe care le aruncau in trecerea Măriei Sale. La Coșoreni, la mar­ginea podului de feru de pe Ialomița, primarele comunei cu mulțime de săteni și școlarii din școala normală, cu profe­sorii lor in capu, intimpinară pe înălțimea Sa. La Urziceni, sub unu frumosu cortu, impodobitu cu de acele renumite velințe, ce se făcu in Ialomița, se aflau adu­nați o mulțime de cetățeni, care venise să salute pe înăl­țimea Sa, care fu incunjuratu de cetățeni călări care­­ lu escortară pănă in orașu, unde cu toată ploaea ce cădea in torente, Augustul nostru Suveranu fu intimpinatu de cetă­țeni de toate clasele ce se imbulziau imprejurulu trăsurei Măriei Sale. La 5 oare Măriea Sa intră in târgul Dragaica, unde era așteptata cu nerăbdare de miile de locuitori, veniți acolo din mai multe districte. înălțimea Sa bine-voi să visiteze cu deamănuntul magazinele și obiectele espuse spre venda­­re, și observă cu părere de reu, că printr’visele nu figura produsurile industriei naționale. Cu această ocasiune, cos­tumele de stofe străine cu care erau îmbrăcate țărancele romăne, atraseră bagarea de samă a Domnitorului și le consiliă a nu părăsi pănzăturile și țesăturile naționale și a ține la costumul romănescu, care este atătu de frumos. Măria Sa cumpără diferite stofe și imagina pentru mai multe schituri din districtu, împărți mici obiecte pe la țe­­rani și țerance, și apoi se retrase in palatul seu, unde se dede unu splendidu prănzu, la care luă parte toate nota­bilitățile districtului. După aceia, înălțimea Sa se reîntoarse iarăși la târen, spre a vedea focurile de artificie ce se făcuse in onoarea Măriei­ Sale, și pe la 10 oare de noapte se reîntoarse in Palatul Mercuri, la 26 iunie, Măria Sa a statu in Văleni. Dimi­neața a asistatu la Te-Deum, căntatu in biserica Sântului Ioanu, in onoarea Inălțimei Sale. D’aici, Măria Sa a mersu de a visitatu scoalele de fete și de băeți și a bine-voitu se facă căte-va cestiuni la unii dintr’inșii; cu această ocasiune înălțimea Sa a manifestatu dorința d’a vedea pe copii de­prinși a raționa ceea ce invață, căci, fără acestu sistemu, nu se producu inteligințe, ci numai nisce machine. In urmă, Măria Sa a inspectatu pe grănicerii ce se coboriseră in Văleni, și după dejunu a plecatu la monastirea de călugări Crasna, din comuna Isvoarele. După aceia înălțimea Sa s’a reintorsu in orașu. Hărlău, 29 Iunie. (Omoruri.) Arendașul mo­șiei Cărjoaca, Avram Hantschel, se duse alalta­­eri împreună cu Dim. Vasiliu, comptabilul acestei moșii și Const. Atanasiu, institutorul din satu, la Iassi, spre a plăti acolo la unu bancheriu o sumă de bani ca a contu la o sumă mai mare. Banche­rul ănse, nevroindu a primi numai o parte din datorie a refusatu primirea și cătră iară lustrei s’au intorsu iarăși acasă. Sara­tăr diu cei de pe urmă doi venise alergendu in satul Belcescu­ și spuneau că nisce hoți ar fi omoritu pe Avram Hantschel și că­ci numai prin fuga cea mai mare au scapatu, îndată s’au făcutu cunoscuta Primă­riei și s’a găsitu mortul in trăsura sa in pădure și cu ochii scoși. După cercetările făcute s’au des­coperita că chiar acești doi individi ar fi omoritu pe Avram Hantschel, l-au predatu de banii cari avea la sine in sumă de 477 galbeni și de unu ornicu cu lanțu de auru, și că banii și ornicul cu lanțul i-au ingropatu intr’unu locu, unde s’au și găsitu. Amândoi făptuitorii s’au trimesu la Iassi, (unde au și sosit și se află acuma in arestul prefectu­rei poliției.) . In trecute s’a găsitu trupul unui preotu ingropatu in via sa. Capul, manele și picioarele erau tăete și pântecele arsu de totu. Pe preotu nu’I veduse nimene de vr’o doue septemăni și este probabilu că vierul său l’au omoritu și l’a prădatu fiind­că se scie că vierul, care a fugitu peste Prutu, au avutu in timpul de pe urmă mulți bani la sine. Sciri din afară. Belgradit, 14 Iuliu. [Dep. tel.] Ex-principele Ca­­rageorgevici este citatu de a se presenta inaintea tribunalului pănă la 8 Iulie stilu vechiu, fiindcă din actele procesului in contra ucigătorilor prin­cipelui Mihail s’a constatatu că și elu a luatu parte la ucidere. Constantino­pol, 27 iunie. (Principele Napo­leon) a ajunsu aice Sâmbătă cătră amenda. Naia Alteței Sale a statu vis-a-vis de chioșcul Hunkiar Iskelesi. Sultanul se dusese ,ir. acestu chioșcu. Câteva momente după sosirea principelui Napo­leon se duse să facă visită la Sultanul in chioșcu. Totu in acea zi Sultanul făcu contra visită Alteței Sale. Primirea si fu regală. Publicul de aici făcea mii de conjecturi despre căușele, cari au deter­­m­inatu călătoria principelui Napoleon la Constan­­tinopole. Este de prisosu de a reproduce versiu­nile care circulează despre acestu obiectu. ănsc noi trebuiau a constata, că venirea vĕrului imp. Napoleon e privită de toată lumea ca unu augur fericitu pentru Turcia. Noi amu auditu ulemale (popi turcesci), soldați betrăni, amploiați vechi supe­riori, cari se esprimau­ astfeliu. Noi n’am descope­riții încă secretul politicei, anse această călătorie este o probă, că Francia păstrează simțimentele sale tradiționale in favoarea noastră, ea este aliata noastră cea mai veche, și dacă politica ei se des­parte căte odată de la direcțiunea îndatinată, ami­ciția ei nu a lipsitii in pericolu; venirea princi­pelui Napoleon in mijlocul circumstanțelor grave, in cari se află Europa, ne e dovadă, că ne putem tot­deauna vaclama in ea. (Cur. d’Orient). Constantinopolu, 11 Iuliu. [Dep. Tel]. (Princi­pele Napoleon) a plecatu cătră muntele Atos, și de acolo in Grecia.­Fiul viceregelui din Egipet se va căsători cu fiica Sultanului, Viena, 5 Iuliu. (Guvernul României) a recu­noscutii in principiu cerința Austriei, să se des­­dauneze supușii austriaci pentru vătămările cau­­sate prin escesele contra jidovilor, o «omisiune e ocupată cu statornicirea sumei de descaunare. Gu­vernul României s’a obligatu totu­ odată a reda Austriei armele austriace, depuse in Bacău. Așa scrie „Cur. gen. austr.“ Triestu, 14 Iulie. (Rescroală.) In 10 Iulie, la 10V2 care s’au adunatu o mulțime de oameni pe strade, și au ruptu însemnele consulului papalu, strigându: Morte Pio Non­o! Evivva Garibaldi­ Evivva Italia! Călugării capuțini, fiind atacați, au inceptu a trage clopotele in dungă, s’au făcutu arestări. Miliția s’a consemnatu­, dar n’a interve­­nitu. —• Noaptea trecută iarăși s’au adunatu oa­menii inaintea Cateneor Chioggia și făcendu nisce scandaluri; poliția care au venitu să intervie, era primită cu glonțuri eliberate din revolvere. După arestarea mai multor persoane, tunsultanții au ucisu pe unu omu și au rănitu încă vre-o doi. Prețul nuunelurilor. Unu rendu de 35 litere sau locul său 15 bani, odată publicații. Pentru anunciurile care se voru publica de m­ai multe ori, se va face unu prețu foarte scăduti. Anunciurile se primescu la Administrațiunea cesifcei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesc­ și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se prihnescu. Art I. Locuitorii de naționalitate Romană din comuna Iassi, cari poseda locuri cu embatica pe proprietățile Statului in raionul comunei Iassi, remănu definitiv proprietari pe acele locuri, fără nici unu felu de despăgubire. Art. II. Ministeriul financelor este autorisatu a libera acelor embatecari acte de vecinică proprie­tate, ca și cănd l’ar fi rescumpĕratu conform le­gei de la 15 Iulie anul 1867-Art. III. Toate legele, reglementele și ori ce alte disposițiuni anteriore, contrarii legii de față, sunt și remări abrogate. ” (Monitorul Oficialu) publică următoarele: In No. 141. Regulamentul de explicațiune a legii din 1 Iunie 1868, pentru admisiunea timpurariă și pentru transitul cerealilor străine. — In No. 142. Legea pentru acordarea mai multor pensiuni. Legea relativă la deschiderea unui creditu estra­­o­­dinam pentru lichidarea diurnelor D-lor deputați. — In No. 143. Legea î pentru acordarea mai multor pensiuni. — Circulara D-lui ministru de finance cătră toți șefii biurouri­­lor vamali din țară, relativu la esecutarea legii, pentru ad­misiunea timpurariă și pentru transitul cerealelor străine.— In No. 144. Decretul prin care se deschide D-lui Ministru de interne unu creditu estraordinaru, spre rectificarea bud­getului acelui ministeriu. — Decretu prin care se deschide pe seama ministeriului financelor unu creditu.—« Circulara D-lui ministru de finance cătră toți D-nii casierii și pre­fecții din țară, relativu la împlinirea dărilor. — Circulara D-lui Ministri de agricultură cătră toți D-nii prefecți, re­lativu la o esposițiune de articultură, care va fi la 1 Octom­­vrie in grădina publică Cișmegiu in Bucuresci. — Circulara D-lui Ministru de agricultură cătră toți D-nii prefecți, prin care sunt sinsciințați ca odată cu concursurile de pluguri, producte agricole și vite se fie și unu concursu de obiecte manufacturiale. — După ordinul M. S. imperatorele Rusiei, consulatul generalu alu Rusiei in România va purta de acuma înainte titlu „Agenția diplomatică și Consulatul ge­neralu alu Rusiei.“ N­edacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se facn: Ä . |stilu nouj 9 i o,a. | Patr**«l *££ Ä. |Stíítt Ma| * * 0 a‘ Patronul 9 i 1 e i. jjjj* Iulie. Julie, i . I , «rem. ore­m­. Iulie. Iulie. • ore­m­orem. 7 19 Duminică. I Cuviosul Toma. C'.­'­ 1 27 7 39 11 23 Joi. Mucenița hninuia. 4 32 7 29 8­­ 20 Luni. i Mucenicul I’rocopie. 4 29 7 32 12 24 Vineri. Muc. Proclu și Ilarie. 4 34 7 28 9­­ 21 Marti. I Mucenicul l’angratie. 4 30 7 31 13 7 25 Sâmbătă. f Soborul Arh. Gavriil. 4 35 7 26 10 22 Mercuri. j Mucen. din Mcopol. 4 31 7 30 14 26 Duminică. Apostolul Achila. 4 36 7 25 Acte oficiale. LEGE pentru liberarea fără despăgubire a locurilor cu embatica pe proprietățile Statului, in raionul co­munei Iassi, locuitorilor de naționalitate română din acea comună. Prefectura Județului Iassi. Domnul Ministru de Finanțe prin telegrama No. 25457, regulează a se incepe cercetarea titlurilor după cari locuitorii imbaticari posedă locuri pe proprietățile Statului, ca in urmă apoi se li se poată elibera actele de împroprietărire. Subscrisul Prefecții alu Județului anunțăndu aceasta invită pe toți D-nii embaticari cari au i dreptu după lege, a se împroprietări pe pămân­­­­turile posedate, fără despăgubire, de a pregăti toate titlurile, prin care se­ constată întinderea pământurilor posedate, embaticul ce datoreau a plăti anuala pentru ele și a le înfățoșa Comisiu­­nei ce incurănd, are a se constitui aice pentru acestu scopu­ ji Localul unde Comisiunea iși va ținea ședințele sale și <rioa inceperei lucrărei se va anunța prin o altă publicațiune. P. Prefectu N. Alecsandrini. No. 6083, 1868, Iuliu 5 il­le. Sciri locale. **„*(Pentru reconstruirea Catredalei Mi­tropoliei din Iassi) are a veni Arhitectul Hlav­­ca din Viena, care in unire cu Arhitectul Nieman și Kugler de aici va face studiele și proectele necesari. Arhitectul Hlavca va sosi in curănd. (Relativu la notița intitulată an­chetă,) și publicată in No. trecutu, ne-a rugatu Sf. S. Arhimandritul Climente, rectorul Semina­rului, ca să o rectificămu in modul acesta, că „in urmarea certzei de destituire a economului Seminariului, făcută de rectorul, D-nul Ministru alu Instrucțiunei creijd de bine a răndui o an­chetă, care să cerceteze neînțelegeri intre Rectare și Economu, și resultatul să i se comunice de urgență“. *„* (P­r­ă­d­a­r­e.) In noaptea de Vineri spre Sâmbătă, in marginea orașului, patru țigani au pre­datu pe niște cărăuși, și li-au luatu toți banii ca­re aveau la denșii. Trei din țigani s’au prinsu. *„* (S’a­i­n­e­c­a­t­u) unu evreu in apa Jijiea la moșia Rusenii, vroindu a se scalda.

Next