Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)
1868-07-07 / nr. 15
CURIERUL DE IASSI apari la fiecare »mi.vicA. Duminică, 7 iulie 1808. ^CURIERUL DE IASSI“ SE TIPARESCE 1>TRIM MMERU DE 2000 ESEMPLARE. Wo. â5. Prețul ab ® nuitiimlului: Ionai: Pe unu unu 8 lei noi „ șese luni 4 „ * „ im « 4 „ „ Districte : Pe unu anu 10 «lei noi " „ „ șese luni 5 * „ „ trei „ 2 „ „50 bani. Ț~ Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nebancate nu se priimescu. V A L E X B» l K I. S E P T E Ä A A K I. In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin postii și la librăria D-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Manu in Botoșani, la comerciantul D. Ch. C. Buicliu in Roman, la D.Stener, spițera, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Bacău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca din Craiova, in Austria la librăria D-lui H. Pardin din Cernăuți și la librăria D-lui S. llisch in Sibiu. Sciii din intru. l Bucuresci, 27 Iunie 1868, înălțimea Sa Domnitorul, au plecatu insoțitu de D. Ministru al justiției spre a face o escursiune in județele Buzeu si Prahova. In 23 curentu, la 3 oare după amează, Măria Sa au ajunsu in Buzeu. Pe drumu înălțimea Sa au fostu intimpinatu pretutindeni cu flori, cu mări și entusiasmu. Prin comune, casele erau acoperite de verdeață, locuitorii in haine de serbătoare și purtăndu unii mănunchi de flori pe care le aruncau in trecerea Măriei Sale. La Coșoreni, la marginea podului de feru de pe Ialomița, primarele comunei cu mulțime de săteni și școlarii din școala normală, cu profesorii lor in capu, intimpinară pe înălțimea Sa. La Urziceni, sub unu frumosu cortu, impodobitu cu de acele renumite velințe, ce se făcu in Ialomița, se aflau adunați o mulțime de cetățeni, care venise să salute pe înălțimea Sa, care fu incunjuratu de cetățeni călări care lu escortară pănă in orașu, unde cu toată ploaea ce cădea in torente, Augustul nostru Suveranu fu intimpinatu de cetățeni de toate clasele ce se imbulziau imprejurulu trăsurei Măriei Sale. La 5 oare Măriea Sa intră in târgul Dragaica, unde era așteptata cu nerăbdare de miile de locuitori, veniți acolo din mai multe districte. înălțimea Sa bine-voi să visiteze cu deamănuntul magazinele și obiectele espuse spre vendare, și observă cu părere de reu, că printr’visele nu figura produsurile industriei naționale. Cu această ocasiune, costumele de stofe străine cu care erau îmbrăcate țărancele romăne, atraseră bagarea de samă a Domnitorului și le consiliă a nu părăsi pănzăturile și țesăturile naționale și a ține la costumul romănescu, care este atătu de frumos. Măria Sa cumpără diferite stofe și imagina pentru mai multe schituri din districtu, împărți mici obiecte pe la țerani și țerance, și apoi se retrase in palatul seu, unde se dede unu splendidu prănzu, la care luă parte toate notabilitățile districtului. După aceia, înălțimea Sa se reîntoarse iarăși la târen, spre a vedea focurile de artificie ce se făcuse in onoarea Măriei Sale, și pe la 10 oare de noapte se reîntoarse in Palatul Mercuri, la 26 iunie, Măria Sa a statu in Văleni. Dimineața a asistatu la Te-Deum, căntatu in biserica Sântului Ioanu, in onoarea Inălțimei Sale. D’aici, Măria Sa a mersu de a visitatu scoalele de fete și de băeți și a bine-voitu se facă căte-va cestiuni la unii dintr’inșii; cu această ocasiune înălțimea Sa a manifestatu dorința d’a vedea pe copii deprinși a raționa ceea ce invață, căci, fără acestu sistemu, nu se producu inteligințe, ci numai nisce machine. In urmă, Măria Sa a inspectatu pe grănicerii ce se coboriseră in Văleni, și după dejunu a plecatu la monastirea de călugări Crasna, din comuna Isvoarele. După aceia înălțimea Sa s’a reintorsu in orașu. Hărlău, 29 Iunie. (Omoruri.) Arendașul moșiei Cărjoaca, Avram Hantschel, se duse alaltaeri împreună cu Dim. Vasiliu, comptabilul acestei moșii și Const. Atanasiu, institutorul din satu, la Iassi, spre a plăti acolo la unu bancheriu o sumă de bani ca a contu la o sumă mai mare. Bancherul ănse, nevroindu a primi numai o parte din datorie a refusatu primirea și cătră iară lustrei s’au intorsu iarăși acasă. Saratăr diu cei de pe urmă doi venise alergendu in satul Belcescu și spuneau că nisce hoți ar fi omoritu pe Avram Hantschel și căci numai prin fuga cea mai mare au scapatu, îndată s’au făcutu cunoscuta Primăriei și s’a găsitu mortul in trăsura sa in pădure și cu ochii scoși. După cercetările făcute s’au descoperita că chiar acești doi individi ar fi omoritu pe Avram Hantschel, l-au predatu de banii cari avea la sine in sumă de 477 galbeni și de unu ornicu cu lanțu de auru, și că banii și ornicul cu lanțul i-au ingropatu intr’unu locu, unde s’au și găsitu. Amândoi făptuitorii s’au trimesu la Iassi, (unde au și sosit și se află acuma in arestul prefecturei poliției.) . In trecute s’a găsitu trupul unui preotu ingropatu in via sa. Capul, manele și picioarele erau tăete și pântecele arsu de totu. Pe preotu nu’I veduse nimene de vr’o doue septemăni și este probabilu că vierul său l’au omoritu și l’a prădatu fiindcă se scie că vierul, care a fugitu peste Prutu, au avutu in timpul de pe urmă mulți bani la sine. Sciri din afară. Belgradit, 14 Iuliu. [Dep. tel.] Ex-principele Carageorgevici este citatu de a se presenta inaintea tribunalului pănă la 8 Iulie stilu vechiu, fiindcă din actele procesului in contra ucigătorilor principelui Mihail s’a constatatu că și elu a luatu parte la ucidere. Constantinopol, 27 iunie. (Principele Napoleon) a ajunsu aice Sâmbătă cătră amenda. Naia Alteței Sale a statu vis-a-vis de chioșcul Hunkiar Iskelesi. Sultanul se dusese ,ir. acestu chioșcu. Câteva momente după sosirea principelui Napoleon se duse să facă visită la Sultanul in chioșcu. Totu in acea zi Sultanul făcu contra visită Alteței Sale. Primirea si fu regală. Publicul de aici făcea mii de conjecturi despre căușele, cari au determinatu călătoria principelui Napoleon la Constantinopole. Este de prisosu de a reproduce versiunile care circulează despre acestu obiectu. ănsc noi trebuiau a constata, că venirea vĕrului imp. Napoleon e privită de toată lumea ca unu augur fericitu pentru Turcia. Noi amu auditu ulemale (popi turcesci), soldați betrăni, amploiați vechi superiori, cari se esprimau astfeliu. Noi n’am descoperiții încă secretul politicei, anse această călătorie este o probă, că Francia păstrează simțimentele sale tradiționale in favoarea noastră, ea este aliata noastră cea mai veche, și dacă politica ei se desparte căte odată de la direcțiunea îndatinată, amiciția ei nu a lipsitii in pericolu; venirea principelui Napoleon in mijlocul circumstanțelor grave, in cari se află Europa, ne e dovadă, că ne putem totdeauna vaclama in ea. (Cur. d’Orient). Constantinopolu, 11 Iuliu. [Dep. Tel]. (Principele Napoleon) a plecatu cătră muntele Atos, și de acolo in Grecia.Fiul viceregelui din Egipet se va căsători cu fiica Sultanului, Viena, 5 Iuliu. (Guvernul României) a recunoscutii in principiu cerința Austriei, să se desdauneze supușii austriaci pentru vătămările causate prin escesele contra jidovilor, o «omisiune e ocupată cu statornicirea sumei de descaunare. Guvernul României s’a obligatu totu odată a reda Austriei armele austriace, depuse in Bacău. Așa scrie „Cur. gen. austr.“ Triestu, 14 Iulie. (Rescroală.) In 10 Iulie, la 10V2 care s’au adunatu o mulțime de oameni pe strade, și au ruptu însemnele consulului papalu, strigându: Morte Pio Nono! Evivva Garibaldi Evivva Italia! Călugării capuțini, fiind atacați, au inceptu a trage clopotele in dungă, s’au făcutu arestări. Miliția s’a consemnatu, dar n’a intervenitu. —• Noaptea trecută iarăși s’au adunatu oamenii inaintea Cateneor Chioggia și făcendu nisce scandaluri; poliția care au venitu să intervie, era primită cu glonțuri eliberate din revolvere. După arestarea mai multor persoane, tunsultanții au ucisu pe unu omu și au rănitu încă vre-o doi. Prețul nuunelurilor. Unu rendu de 35 litere sau locul său 15 bani, odată publicații. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scăduti. Anunciurile se primescu la Administrațiunea cesifcei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesc și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se prihnescu. Art I. Locuitorii de naționalitate Romană din comuna Iassi, cari poseda locuri cu embatica pe proprietățile Statului in raionul comunei Iassi, remănu definitiv proprietari pe acele locuri, fără nici unu felu de despăgubire. Art. II. Ministeriul financelor este autorisatu a libera acelor embatecari acte de vecinică proprietate, ca și cănd l’ar fi rescumpĕratu conform legei de la 15 Iulie anul 1867-Art. III. Toate legele, reglementele și ori ce alte disposițiuni anteriore, contrarii legii de față, sunt și remări abrogate. ” (Monitorul Oficialu) publică următoarele: In No. 141. Regulamentul de explicațiune a legii din 1 Iunie 1868, pentru admisiunea timpurariă și pentru transitul cerealilor străine. — In No. 142. Legea pentru acordarea mai multor pensiuni. Legea relativă la deschiderea unui creditu estraodinam pentru lichidarea diurnelor D-lor deputați. — In No. 143. Legea î pentru acordarea mai multor pensiuni. — Circulara D-lui ministru de finance cătră toți șefii biurourilor vamali din țară, relativu la esecutarea legii, pentru admisiunea timpurariă și pentru transitul cerealelor străine.— In No. 144. Decretul prin care se deschide D-lui Ministru de interne unu creditu estraordinaru, spre rectificarea budgetului acelui ministeriu. — Decretu prin care se deschide pe seama ministeriului financelor unu creditu.—« Circulara D-lui ministru de finance cătră toți D-nii casierii și prefecții din țară, relativu la împlinirea dărilor. — Circulara D-lui Ministri de agricultură cătră toți D-nii prefecți, relativu la o esposițiune de articultură, care va fi la 1 Octomvrie in grădina publică Cișmegiu in Bucuresci. — Circulara D-lui Ministru de agricultură cătră toți D-nii prefecți, prin care sunt sinsciințați ca odată cu concursurile de pluguri, producte agricole și vite se fie și unu concursu de obiecte manufacturiale. — După ordinul M. S. imperatorele Rusiei, consulatul generalu alu Rusiei in România va purta de acuma înainte titlu „Agenția diplomatică și Consulatul generalu alu Rusiei.“ Nedacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se facn: Ä . |stilu nouj 9 i o,a. | Patr**«l *££ Ä. |Stíítt Ma| * * 0 a‘ Patronul 9 i 1 e i. jjjj* Iulie. Julie, i . I , «rem. orem. Iulie. Iulie. • oremorem. 7 19 Duminică. I Cuviosul Toma. C'.' 1 27 7 39 11 23 Joi. Mucenița hninuia. 4 32 7 29 8 20 Luni. i Mucenicul I’rocopie. 4 29 7 32 12 24 Vineri. Muc. Proclu și Ilarie. 4 34 7 28 9 21 Marti. I Mucenicul l’angratie. 4 30 7 31 13 7 25 Sâmbătă. f Soborul Arh. Gavriil. 4 35 7 26 10 22 Mercuri. j Mucen. din Mcopol. 4 31 7 30 14 26 Duminică. Apostolul Achila. 4 36 7 25 Acte oficiale. LEGE pentru liberarea fără despăgubire a locurilor cu embatica pe proprietățile Statului, in raionul comunei Iassi, locuitorilor de naționalitate română din acea comună. Prefectura Județului Iassi. Domnul Ministru de Finanțe prin telegrama No. 25457, regulează a se incepe cercetarea titlurilor după cari locuitorii imbaticari posedă locuri pe proprietățile Statului, ca in urmă apoi se li se poată elibera actele de împroprietărire. Subscrisul Prefecții alu Județului anunțăndu aceasta invită pe toți D-nii embaticari cari au i dreptu după lege, a se împroprietări pe pământurile posedate, fără despăgubire, de a pregăti toate titlurile, prin care se constată întinderea pământurilor posedate, embaticul ce datoreau a plăti anuala pentru ele și a le înfățoșa Comisiunei ce incurănd, are a se constitui aice pentru acestu scopu ji Localul unde Comisiunea iși va ținea ședințele sale și <rioa inceperei lucrărei se va anunța prin o altă publicațiune. P. Prefectu N. Alecsandrini. No. 6083, 1868, Iuliu 5 ille. Sciri locale. **„*(Pentru reconstruirea Catredalei Mitropoliei din Iassi) are a veni Arhitectul Hlavca din Viena, care in unire cu Arhitectul Nieman și Kugler de aici va face studiele și proectele necesari. Arhitectul Hlavca va sosi in curănd. (Relativu la notița intitulată anchetă,) și publicată in No. trecutu, ne-a rugatu Sf. S. Arhimandritul Climente, rectorul Seminarului, ca să o rectificămu in modul acesta, că „in urmarea certzei de destituire a economului Seminariului, făcută de rectorul, D-nul Ministru alu Instrucțiunei creijd de bine a răndui o anchetă, care să cerceteze neînțelegeri intre Rectare și Economu, și resultatul să i se comunice de urgență“. *„* (Prădare.) In noaptea de Vineri spre Sâmbătă, in marginea orașului, patru țigani au predatu pe niște cărăuși, și li-au luatu toți banii care aveau la denșii. Trei din țigani s’au prinsu. *„* (S’ainecatu) unu evreu in apa Jijiea la moșia Rusenii, vroindu a se scalda.