Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)
1868-12-08 / nr. 37
CURIERUL DE IASSI APARE LA FIECARE DIJ MIlVICA. Duminică, 8 Decemvrie Î8M. ' V. • J .. ' . ■ : ’.' i i ■> . ' : ■ „CURIERUL DE IASSI“ SE TIPĂRESCE INTR’UNU NUMERU DE 2000 ESEMPLARE. Vo. 3». Districte: l’e unu anu 10 lei noi „ „ șese luni 5 „ , „ » trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se primescu. Prețul abonamentului: Iassi : I’e anu anu 8 lei noi „ , șese luni 4 „ „ n „ trei ti 2 „ „ Redacțiunea și Administrațiunea ne aust la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin poștă și la librăria D-lor Soccec & Comp. in București, la librăria D-lui Chr. Many in Botoșani, la comerciantul I. Ch. O. Buc’iu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Bacău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Sarantca in Craiova. Scris din vntru. București. Monitorul oficialu din 27 publică unu decretu domnescu, prin care D. Emanuel Crețulescu incetează din funcțiunile de agentu alu României la Paris, și că pană la numirea unui nou titularu, D. secretara Christian Vranas este insărcinata cu gerarea agenției. Corpurile legiuitoare. In ședința din 27 Noemvrie d. Ministru de Interne depune pe biurou mai multe proiecte de legi relative la alipiri și la desupiri de comune. 1). Președinte cere de la cameră a se incuviința sa se pună d’a dreapta și de a stingă biuroului bustele lui Anastasie Panu și Câmpeanu, ceea ce camera aprobea să iu unanimitate. fc>e puna in discuțiune convențiunile poștale încheiate cu Austria și cu Confederațiunea Nordică a Germaniei. Raportorul comisiunii alese pentru cercetarea convențiunilor e spune că in virtutea unui articol din convențiunea din anii in ani se potu modifica convențiunile, cănd părțile interesate ar cere, — arată unele din disposițiunile avantagioase pentru Transilvania, Banatu și Bucovina. 1). Ministru de Interne asigură camera, că d. Fălcoeanu, trimisul României și-a făcut reserva pentru o nouă intitulare a țerii noastre, precum și-a facutu asemenea reservă și guvernul austriacu. Asigură de asemenea, că se va sili ca România să-și aibă adeveratul său nume in toate convențiunile internaționale, (in convențiunile cu Austria, figureaza Romania cu titlul de Principatele Unite).— Convențiunile se primesc cu unanimitate. 1>. Ministru de interne roagă ca să se ocupe camera de urgență cu proiectul de tarife pentru perceperea tacselor poștale după noua sistemă monetara presentatu camerei. La ordinea caisoi e apoi proiectul de respunsu la adresa Tronului: majoritatea și minoritatea camera au presentatu cate unu proiectu, din care aceia a majorității presentatu de comisiune este o parafrasa a mesagrului, iar acela alu minorității nu e decât unu respunsu de curtenie. Traiectul comisiunii se admite a se lua in considerațiune cu 65 contra otibile. in ședința din 28 Noemvrie se discuta proiectul de respunsu pe articole, și d. Apostoleanu propune diferite amendamente, care să respingu. in ședința din 29 Noemvrie se continuă discuțiunea și d. Ion Brăteanu printr’unu lungu discursu ca respunsu la amendamentele propuse jusțincii administrațiunea fostului ministeru. In ședința din 30 Noembri s’a votatu adresa cu CA voturi contra 26, și s’a presentatu M. S. Domnitorului in ijioa de 1 Decemvrie. in senatu de asemenea s’au presentatu doue proiecte de respunsu lamesagiul Domnescu. Proiectul minorității ansă presentatu de d. Costaforu s’a respinsu cu 28 voturi contra 13. dinea turburată in Cadix in a cărui portu Santa Maria poporul inarmatu a făcutu in Jipa de 6 Dechemvrie o demonstrațiune pentru republică. Somați de a depune armele, republicanii au ridicatu baricade, — o luptă in totu sensul incepu și in urma intervenirii consulilor s’a incheiatu la 7 unu armistițiu de 48 care, care armistițiu s’a prelungitu pănă la 11 Dechemvrie sara, credendu-se că intervenirea presidentului comitetului republicanu din Sevilla va avea efectu dorit. — Cele din urmă scrii anunță că espirăndu terminul armistițiului, lupta a reinceputu.— In intervalul acestuia consulii străini și străinii au părăsitu orașul, incă nu se vede că republicanii revoltați vor fi asedia in toată forma.Se pare că insurecțiunea amenința a se intinde și’n alte părți. Berlin. Comitetul permanenții pentru afacerile comerciale propune Consiliului federal a Germaniei de nordu stabilirea unui consulatu federal la Pesta. Această proposiție se motivează prin întinderea relațiunilor comerciale ce există și prin schimbările efectuate in privința situației politice a Ungariei. New-York. In mesagiul său, preșidentul Johnson atrage din nou atențiunea Congresului asupra desorganisării continue a terii, ce provine din aplicațiunea diferitelor legi, care in locu de a ameliora starea lucrurilor n’au datu decătu resultate rele. — Elu declară că in contra Constituțiunii se refusă la 3 state de a fi representate in congresu. Comerciul ar fi mergăndu inapoi, și interesele industriale ar fi lăngezindu. Johnson reinoiază proposiția ce a mai făcut’o de a se introduce in constituție unu amandamentu, in virtutea căruia alegerile de președentu și de senatori să se efectuese pe viitoriu prin votul universalu directu. Săbiiu. Universalitatea sasă a protestatu contra legilor relative la naționalitati și la unirea cu Ungaria. Atena. Poarta a adresatu guvernului din Atena unu ultimatu ca să nu ajute insurecțiunea din Creta. După acestu ultimatu 1) trimisul Porții va fi rechematu și se vor remite pașaporturile ministrului grecescu, 2) Poarta nu va protege pe supușii grecești din Constantinopol și din provinciile turcești 3) se va suspende peridicțiunea trimisului grecescu — și pintr’visul Poarta cere de la guvernul grecescu unu respunsu satisfăcătoriu la reclamațiunile următoare: A împrăștia bandele de voluntari, de a impedica formațiunea lor in viitoriu; de a închide porturile grecești lui Enosis (vapori care înlesnește espedițiunele spre Creta); a plătit indemnitate familiilor ofițerilor otomani omorâți la Syra; a pedepsi autorii acestui atentatu; a permite că familiile pretense să se îmbarce și a se angaja formal de a se conforma tratatelor și legilor internaționale.— O depeșă din St. Petersburg arată, că in urma insistenței ambasadorului Rusiei și a representanților Franței, Englizerii și a Prusiei, guvernul turcescu a mai amănatu cu căteva zile rumperea relațiunelor sale cu Grecia.Turcia ar fi concentrând in Tesalia, unu corpu de 40,000 oameni destinații a intra in Grecia, in casa de resboiu. Prețul Manuelurilor . Unu rendu de 35 litere sau locul seu 35 bani, odată publicatu. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile sa primescu la Administrațiunea acestei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesc și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se priimesc aiutorului, la rangu de Maioru.—In No. 266. D. Const Coțofeanu, sub-prefectu la plaiul Ialomița, jud. Dămbovița; D. N. M. Bancă, polițaiu la orașul Piteșci; D. C. N. Vieroșanu, polițaiu la orașul Slatina.—In No. 267. D. Gr. Vulturescu, redactor alu „Monitorului oficialu.“ § (înaintări in armată.) Monitorul oficial No. 265 publică următoarele înaintări: La gradul de maior: C. Alexandrescu, G. Polizu, M. Tufescu. — La gradul de căpitan: Seria I. I. Cauț, C. Odobescu, I. Samurcaș. Seria II. C. Murgulescu, N. Sirina, D. Slătineanu.—La gradul de locotenent: Seria I. Al. Blarember, C. Ralet, G. Popoian. Seria II: Al. Paris, C. Roșianu, G. Leca. Seria III. N. Kiru, N. Dimitrie, Th. Balș. Seria IV. Al. Cernovodeanu, Al. Costescu. Seria V. N. Verghi, V. Alecsandru, Al. Velț. — La gradul de sub-locotenent: In regimentul de vânători călări: N. Dimitrescu, G. Pădureleanu, N. Baldovici, N. Lahovari, G. Stârcea. In regimentul de călărași: D. Grămbu, G. Dimitrescu, Th. Viță, G. Dănuleț. In regimentul de roșiori: I. Găiseanu, D. Crăciun, V. Poenaru, N. Nicolescu. In No. 266. Maiorul Basarab Barbu, din stat-majorul generale, se numesce șef al stat-majorului de geniu la divisia 4 teritoriale militară. — La gradul de major: G. Protopopescu, M. Vasilescu. — La gradul de căpitan: M. Vlădescu.—La gradul de locotenent: P. Nicolescu, D. Popescu. CANBUUARUL SEPTEMAREI. Sciii din afară: Madrid. Cortes sunt convocate pentru 11 Fevruane, iar alegerile vor fi in zilele de 15, 16, 17 și 18 Ianuarie. . atunci Spania este espusă incertitudinei și tulburărilor. Deja in multe părți confesiunea se arată, din causa manifestațiunilor pentru forma de guvernu monarhică sau republicană. Așa au fostu marile stațiuni monarhice in Alicante, republicane in Elene; Almagro și Saragossa reclamă deopotriva și monarhia și republica. In provințiile la nordu de Ebro se agita partida carlistă și amenința prin presa că triumful va fi a partizanilor a lui Carol VII. — Mai cu samă insă a fostu or Acte oficiale. § (Monitorul oficialu) publică următoarele: In No. 264. Circulara D-lui Ministru de Interne cătră D-nii prefecți. ■ relativii la intrarea sa in Ministeru. — Adresa D-lui ministru de justiție cătră președintele de secțiune la inalta Curte de Casațiune. — In No. 265. Decretul domnescu prin care se convoacă colegiul II electoral pentru senatori de la jud. Falciu și Tutova, pentru dica de 18 Dechemvrie, ca să aleagă pe senatori a cărora locuri s’au declarații vacante in Senatu. §(Numiri in diferite funcțiuni, publicate in Monitorul oficialu. In No.. 264. D. Al. Sirina ajuitatul • Dom Sciri locale. Depeșa D-lui Prefectu a districtului lassi cfttra D. Minist. de Inter, din 7 Decenv. Orașul și districtul lassi sunt in linisce. Am pus in esecutare ordinile Dv. trimise pănă astăzi. Spre a rai convinge de starea și moralitatea administrațiunei și spre a pute pune cu succesu in aplicare principiile salutarii proclamate in circularea dv, am crezuții cu care ne putend pentru momentu merge in persoană, de a răndui pe directorele Prefecturei, carele a și plecata astăzi intovărășitu de unu delegații a Casieriei prin plăși și comune spre a activa pe de o parte împlinirile dărilor, iar pe de alta a inspecta cu luare aminte dacă autoritățile comunale sunt la înălțimea missiunei lor, intr’unu cuvântu de a cerceta dacă sub-Prefecții și celelalte autorități își indeplinescu cu esactitate și onestitate indatorirele, ce incumbă asuprăle. Cu chipul acesta având unu tablou esacru despre administrarea județului, voi putea resemnala relile ce voiu descoperi și remedia astfel cu la ele prin ajutorul luminilor și concursul Dv. și a Ministrului sub care am ținuții la onoare de a servi. Aceste am onoare a vi le anuncia spre sciința Dv. „** (Numiri) D-nul G. Mărzescu este numitu prefectu alu districtului Iassi in locul D-lui Stefan Sihleanu. D-nul Locotenent-Colonel C. Gadella, prefectu de poliție, in locul D-lui P. Voinescu. *** (Comitetul Permanentu din Iassi) in ședința din 2 a curentei, sub Președința noului Prefect D. Gh. Mărzescu, a revocatu o disposițiune veche care respingea pe israeliți de la mezaturile acciselor comunelor rurale, prin urmare toți fără osebire de ritu și de credință, potu concura la asemenea licitațiuni. *** (Ancheta) reclamată de D-lu Comandantu militar al divisiunei a Il-a teritorială se va face astăzi la oarele 12 din și la fața locului spre a se vede dacă cele relatate de „Cariera“ in No 36 asupra purtărei ce au avutu pompierii la incendiul caselor Vărnav sunt sau nu fundate. — Redacțiunea „Curierului“ poftește pe toate persoanele care știu ceva in această privință prin redute sau audite să bine-voească a lua parte la această anchetă pentru ca adiverul să fie odată bine constatații. *** (Moșiile Statului) Comitetul Centralii din Bucuresci a aprobatu vfundarea imobililor: Locul Tomașoaei, districtul Neamțu, asupra D-lui Isacesco și moșia Băloșeștii asupra D-lui Soraneanu. Celuintăi este invitatu a depune la cassieria generală suma de 1000 lei, iar celu al doile suma de 30, 200 lei.