Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)

1868-12-08 / nr. 37

CURIERUL DE IASSI APARE LA FIECARE DIJ MIlVICA. Duminică, 8 Decemvrie Î8M. ' V. • J .. ' . ■ : ’.' i i ■> . ' : ■ „CURIERUL DE IASSI“ SE TIPĂRESCE INTR’UNU NUMERU DE 2000 ESEMPLARE. Vo. 3». Districte: l’e unu anu 10 lei noi „ „ șese luni 5 „ , „ » trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se prim­­escu. Prețul abonamentului: Iassi : I’e anu anu 8 lei noi „ , șese luni 4 „ „ n „ trei ti 2 „ „ Redacțiunea și Administrațiunea ne au­st la Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin poștă și la librăria D-lor Soccec & Comp. in București, la librăria D-lui Chr. Many in Botoșani, la comerciantul I­. Ch. O. Bu­c’iu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Ba­cău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Sarantca in Craiova. Scris di­n vntru. București. Monitorul oficialu din 27 publică unu decretu domnescu, prin care D. Emanuel Crețulescu incetează din funcțiunile de agentu alu României la Paris, și că pană la numirea unui nou titularu, D. secretara Christian Vranas este insărcinata cu gerarea agenției. Corpurile legiuitoare. In ședința din 27 Noemvrie d. Ministru de Inter­ne depune pe biurou mai multe proiecte de legi relative la alipiri și la desu­piri de comune. 1). Președinte cere de la cameră a se incuviința sa se pună d’a dreapta și­ de a stingă biuroului bustele lui Anastasie Panu și Câmpeanu, ceea ce camera aprobea să iu unanimitate. fc>e puna in discuțiune convențiunile poștale în­cheiate cu Austria și cu Conf­ederațiunea Nordică a Germaniei.­ Raportorul comisiunii alese pentru cercetarea convențiunilor e spune că in virtutea unui articol din convențiunea din anii in ani se potu modifica convențiunile, cănd părțile interesate ar cere, — arată unele din disposițiunile avan­­tagioase pentru Transilvania, Banatu­ și Bucovina. 1). Ministru de Interne asigură camera, că d. Fălcoeanu, trimisul României și-a făcut reserva pentru o nouă intitulare a țerii noastre, precum și-a facutu asemenea reservă și guvernul austriacu. Asigură de asemenea, că se va sili ca România să-și aibă adeveratul său nume in toate conven­țiunile internaționale, (in convențiunile cu Austria, figureaza Romania cu titlul de Principatele­ Unite).— Convențiunile se primesc­ cu unanimitate. 1>. Ministru de interne roagă ca să se ocupe camera de urgență cu proiectul de tarife pentru perceperea tacselor poștale după noua sistemă mo­netara presentatu camerei. La ordinea caisoi e apoi proiectul de respunsu la adresa Tronului: majoritatea și minoritatea ca­mera au presentatu cate unu proiectu, din care aceia a majorității presentatu de comisiune este o parafrasa a mesagrului, iar acela alu minorită­ții nu e decât unu respunsu de curtenie. Traiectul comisiunii se admite a se lua in con­­siderațiune cu 65 contra oti­bile. in ședința din 28 Noemvrie se discuta proiec­tul de respunsu pe articole, și d. Apostoleanu propune diferite amendamente, care să respingu. in ședința din 29 Noemvrie se continuă discu­­țiunea și d. Ion Brăteanu printr’unu lungu dis­­cursu ca respunsu la amendamentele propuse jus­­țincii administrațiunea fostului ministeru. In ședința din 30 Noembri s’a votatu adresa cu CA voturi contra 26, și s’a presentatu M. S. Domnitorului in ijioa de 1 Decemvrie. in senatu de asemenea s’au presentatu doue proiecte de respunsu lamesagiul Domnescu. Pro­iectul minorității ansă presentatu de d. Costaforu s’a respinsu cu 28 voturi contra 13. dinea turburată in Cadix in a cărui portu Santa Maria poporul inarmatu a făcutu in­­ Jipa de 6 Dechemvrie o demonstrațiune pentru republică. Somați de a depune armele, republicanii au ridi­­catu baricade, — o luptă in totu sensul incepu și in urma intervenirii consulilor s’a incheiatu la 7 unu armistițiu de 48 care, care armistițiu s’a pre­­lungitu pănă la 11 Dechemvrie sara, cred­endu-se că intervenirea presidentului comitetului republi­­canu din Sevilla va avea efectu dorit. — Cele din urmă scrii anunță că espirăndu terminul armistițiului, lupta a reinceputu.— In intervalul acestuia consulii străini și străinii au părăsitu orașul, in­­că nu se vede că republicanii revoltați vor fi ase­­dia in toată forma.­Se pare că insurecțiunea amenința a se intinde și’n alte părți. Berlin. Comitetul permanenții pentru afacerile comerciale propune Consiliului federal a Germa­niei de nordu stabilirea unui consulatu federal la Pesta.­­ Această proposiție se motivează prin în­tinderea relațiunilor comerciale ce există și prin schimbările efectuate in privința situației politice a Ungariei. New-York­. In mesagiul său, preșidentul John­son atrage din nou atențiunea­ Congresului asu­pra desorganisării continue a terii, ce provine din aplicațiunea diferitelor legi, care in locu de a ameliora starea lucrurilor n’au datu decătu re­­sultate rele. — Elu declară că in contra Consti­­tuțiunii se refusă la 3 state de a fi representate in congresu. Comerciul ar fi mergăndu inapoi, și interesele industriale ar fi lăngezindu. Johnson reinoiază proposiția ce a mai făcut’o de a se introduce in constituție unu amandamentu, in virtutea căruia alegerile de președentu și de senatori să se efectuese pe viitoriu prin votul uni­­versalu directu. Săbiiu. Universalitatea sasă a protestatu con­tra legilor relative la naționalitati și la unirea cu Ungaria. Atena. Poarta a adresatu guvernului din Ate­na unu ultimatu ca să nu ajute insurecțiunea din Creta.­­ După acestu ultim­atu 1) trimisul Porții va fi rechematu și se vor remite pașaporturile mi­nistrului grece­scu, 2) Poarta nu va protege pe su­pușii grecești din Constantinopol și din provinciile turcești 3) se va suspende peridicțiunea trimisului grecescu — și pintr’visul Poarta cere de la guver­nul grecescu unu respunsu satisfăcătoriu la recla­­mațiunile următoare: A împrăștia bandele de vo­luntari, de a impedica formațiunea lor in viitoriu; de a închide porturile grecești lui Enosis (vapori care înlesnește espedițiunele spre Creta); a plăti­t indemnitate familiilor ofițerilor otomani omorâți la Syra; a pedepsi autorii acestui atentatu; a per­mite că familiile pretense să se îmbarce și a se angaja formal de a se conforma tratatelor și le­gilor internaționale.— O depeșă din St. Petersburg arată, că in urma insistenței ambasadorului Ru­siei și a representanților Franței, Englizerii și a Prusiei, guvernul turcescu a mai amănatu cu că­­te­va zile rumperea relațiunelor sale cu Grecia.­­­­Turcia ar fi concentrând in Tesalia, unu corpu de 40,000 oameni destinații a intra in Grecia, in casa de resboiu. Prețul Manuelurilor . Unu rendu de 35 litere sau locul seu 35 bani, odată publicatu. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile sa primescu la Administrațiunea a­­cestei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesc­ și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se priimesc a­­iutorului, la rangu de Maioru.—In No. 266. D. Const­­ Co­­țofeanu, sub-prefectu la plaiul Ialomița, jud. Dămbovița; D. N­. M. Bancă, polițaiu la orașul Piteșci; D. C. N. Vie­­roșanu, polițaiu la orașul Slatina.—In No. 267. D. Gr. Vul­turescu, redactor alu „Monitorului oficialu.“ § (înaintări in armată.) Monitorul oficial No. 265 publică următoarele înaintări: La gradul de maior: C. A­­lexandrescu, G. Polizu, M. Tufescu. — La gradul de căpitan: Seria I. I. Cauț, C. Odobescu, I. Samurcaș. Seria II. C. Mur­­gulescu, N. Sirina, D. Slătineanu.—La gradul de locote­nent: Seria I. Al. Blarember, C. Ralet, G. Popoian. Seria II: Al. Paris, C. Roșianu, G. Leca. Seria III. N. Kiru, N. Di­­mitrie, Th. Balș. Seria IV. Al. Cernovodeanu, Al. Costescu. Seria V. N. Verghi, V. Alecsandru, Al. Velț. — La gradul de sub-locotenent: In regimentul de vânători călări: N­. Di­­mitrescu, G. Pădureleanu, N. Baldovici, N. Lahovari, G. Stârcea. In regimentul de călărași: D. Grămb­u, G. Dimi­­trescu, Th. Viță, G. Dănuleț. In regimentul de roșiori: I. Găiseanu, D. Crăciun, V. Poenaru, N. Nicolescu.­­ In No. 266. Maiorul Basarab Barbu, din stat-majorul generale, se numesce șef al stat-majorului de geniu la divisia 4 terito­riale militară. — La gradul de major: G. Protopopescu, M. Vasilescu. — La gradul de căpitan: M. Vlădescu.—La gra­dul de locotenent: P. Nicolescu, D. Popescu. CAN­BUUARUL SEPTEM­AREI. Sciii din afară: Madrid. Cortes sunt­ convocate pentru 11 Fe­­vruane, iar alegerile vor fi in zilele de 15, 16, 17 și 18 Ianuarie. .­ atunci Spania este espusă incertitudinei și tulburărilor. Deja in multe părți confesiunea se arată, din causa manifestațiunilor pentru forma de guvernu monarhică sau republicană. Așa au fostu marile stațiuni monarhice in Alicante, republicane in Elene; Almagro și Saragossa reclamă de­o­po­triva și monarhia și republica. In provințiile la nordu de Ebro se agita partida carlistă și ame­nința prin presa că triumful va fi a partizanilor a lui Carol VII. — Mai cu samă insă a fostu or­ Acte oficiale. § (Monitorul oficialu) publică următoarele: In No. 264. Circulara D-lui Ministru de Interne cătră D-nii pre­fecți. ■ relativii la intrarea sa in­­ Ministeru. — Adresa D-lui ministru de justiție cătră președintele de secțiune la inalta Curte de Casațiune. — In No. 265. Decretul domn­escu prin care se convoacă colegiul II electoral pentru senatori de la jud. Falciu și Tutova, pentru dica de 18 Dechemvrie, ca să aleagă pe senatori a cărora locuri s’au declarații vacante in Senatu. §(Numiri in diferite funcțiuni,­ publicate in Mo­nitorul oficialu. In No.. 264. D. Al. Sirina ajuitatul • Dom­ Sciri locale. Depeșa D-lui Prefectu a districtului lassi cfttra D. Minist. de Inter, din 7 Decenv. Orașul și districtul lassi sunt in linisce. Am pus in esecutare ordinile Dv. trimise pănă astăzi. Spre a rai­ convinge de starea și moralitatea ad­­ministrațiunei și spre a pute pune cu succesu in aplicare principiile salutarii proclamate in circu­­larea dv, am crezuții cu care ne­ putend pentru momentu merge in persoană, de a răndui pe di­­rectorele Prefecturei, carele a și plecata astăzi intovărășitu de unu delegații a Casieriei prin plăși și comune spre a activa pe de o parte îm­plinirile dărilor, iar pe de alta a inspecta cu lua­re aminte dacă autoritățile comunale sunt la înăl­țimea missiunei lor, intr’unu cuvântu de a cerceta dacă sub-Prefecții și celelalte autorități își inde­­plinescu cu esactitate și onestitate indatorirele, ce incumbă asuprăle. Cu chipul acesta având unu tablou esacru despre administrarea județului, voi pute­a re­semnala relile ce voiu descoperi și remedia astfel cu la ele prin ajutorul luminilor și concursul Dv. și a Ministrului sub care am ținuții la onoare de a servi. Aceste am onoare a vi le anuncia spre sciința Dv. „** (Numiri) D-nul G. Mărzescu este numitu prefectu alu districtului Iassi in locul D-lui Ste­fan Sihleanu. D-nul Locotenent-Colonel C. Gadel­­la, prefectu de poliție, in locul D-lui P. Voinescu. *** (Comitetul Permanentu din Iassi) in ședința din 2 a curentei, sub Președința nou­lui Prefect D. Gh. Mărzescu, a revocatu o dispo­­sițiune veche care respingea pe israeliți de la me­zaturile acciselor comunelor rurale, prin urmare toți fără osebire de ritu și de credință, potu con­cura la asemenea licitați­uni. *** (Ancheta) reclamată de D-lu Comandantu militar al divisiunei a Il-a teritorială se va face astăzi la oarele 12 din­­ și la fața locului spre a se vede dacă cele relatate de „Cariera“ in No 36 asupra purtărei ce au avutu pompierii la incendi­ul caselor Vărnav sunt sau nu fundate. — Redac­­țiunea „Curierului“ poftește pe toate persoanele care știu ceva in această privință prin redute sau audite să bine-voească a lua parte la această anchetă pentru ca adiverul să fie odată bine cons­tatații. *** (Moșiile Statului) Comitetul Centralii din Bucuresci a aprobatu vfundarea imobililor: Locul Tomașoaei, districtul Neam­țu, asupra D-lui Isacesco și moșia Băloșeștii asupra D-lui Sora­­neanu. Celu­intăi este invitatu a depune la cas­­sieria generală suma de 1000 lei, iar celu al doi­­le suma de 30, 200 lei.

Next