Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)

1870-01-15 / nr. 4

3 Revinderea, dughenei foastă a lui Petre Porunchi pe conta lui Hie Stihi.—Suspendatu. 4 Vendarea caselor lui N. Delimarcu, pentru Se. Pastia.— Suspendat. 5 Vânitarea unui otelu, crâșmă și a unei case din T. Fru­mos a def. Lazar Naum, pentru Soltana Panu.—Adju­decat providornicu asupra lui C. Panaitescu cu prețu 571 galb. ear casele asupra lui P. Ionescu cu prețu 190 galb. 6 Oposiția lui Pavel Samsonov contra sentinței dată in causa a o sumă bani, pretendați de Ecat. Araboiu.—S’a anulat citațiunile. 7 Idem a lui H. Naftulovici cu Iosef Cosman, pentru o creanță de 500 galbeni.—S’a respinsu opoziția. Tribunalu Secția III. La 23 Ianuarie este a se vinde casele cu locul lor si­tuate in urba Tassi pe strada Lozonschi disp. I a d-nei A.­elaea Cornea născută Strat, pentru îndestularea d-lui Di­­mitrie Rosetti, cu o sumă bani. La 30 Martie este a se vinde casele cu 6 odăi sub unu acowerementu situate in Iassi disp. IV înscrisă la No. 339, 340 si 341 strada Cismăriei. proprietatea d-lui Toma Va­siliuk spre îndestularea d-nei Adolfina Cernosinco, cu o su­.La 30 Martie este a se vinde o casă aflătoare in Iassi disp. III. înscrisă la No. 529 și 1258, strada Universităței, proprietatea dl. Ghidale sin Aron, spre îndestularea d-nei Malvina Czapcai, cu o sumă bani. La 4 Fev­­este a se vinde casele cu locul lor gospodii din disp. I, strada Motocii, înscrisă la No. 1482, proprietatea d lui Costaci­ Buță, spre îndestularea d-nei Maria Cardașu, cu o sumă bani. Trib, jud. Fii lei u. La 25 ianuarie este văndarea boltei dughenei și viei a d-lui Dănilă Itolleanu domiciliații in Huși, pentru satisfa­cerea creditorilor sei și care vendare este a se face pe conta d-lui T­. Mahovici, asupra căruia s’a fostu adjudecații aceste imobile. Trib. jud. Neamțu. La 4 Fer.­este a să vinde moșia Socea aflătoare in plasa Bistrița acestu județu Neamțu, proprietatea def. Gr. Cru­­penschi, spre îndestularea d-lui Iordachi Gh. Matasaru, cu suma de 3.200 galb. cu procentul lor. Trib. jud. Vasluia. La 25 Martie este a se vinde imobilul Tanguru sau Co­­tuna F­ serului proprietatea d-nei Catinca Ivanovici, ce este situată in acesta județu Vasluiu, plasa Fundurile, comuna Borlăști, e in mărime de 180 fălci. Comitetul Permanenții al județ. Iassi. Se Publică terminal de 20 ale viitoarei luni Martie pentru antreprisa construirei a 95 poduri și podețe, ce eunru a se construi in acesta Ju­dețe pe cele trei drumuri :Județene, Iassi Ro­manii, Iassi—Vaslui și Iassi—Botoșani, a cărora prețuri după demisie se urcă la suma de 220, 552 lei 31, bani și 6 milione ; concurenții să se presinte in camera comitetului la eesperarea are­­tatului termenu, iar planurile și devisul se potu vedea in toate­­ adele in cancelaria Comitetului. GENERALA EPITROPIE A OSPITALELOR ȘI OSPICIILOR CASEI ST. SPIRIDON, No. 91. La termenul ce au fostu lisatu pentru darea in întreprindere a reperațiunilor necesare la Institutul Grigorian, neputănduse obține unu prețu ava­nta­jios, se face cunoscutu din nou, că la 27 a curentei urmează a se ține licitațiune, cănd suntu invitați D-nii amatori de a se presenta in Camera Epitropiei Generale la oarele 10 dimi­neața cu garanție de 90 galb. in numerariu. Condițiile și devizul se potu vedea in toate filele la cancelaria Epitropiei. CURIERUL DE TASST. TABIET I Ț­I. —(Timpul). Detimit in „Gardistul Civicii“ din 10 Ianuarie că in Galați e negură deasa, umidi­tate pătrundetoare și ploae putredă, ce are multă asemănare cu acea di să Vlogul Mocanului, care mai de vr’o 10 dile de căndu ciuruie, au făcutu a se deschide porii pământului, care evaporează aer nepriinciosu devenindu orașul unu feliu de o­­ceanu de noroiu, și locuitorii sei, unu feliu de amfibii!... Apele Dunărei, Brateșului și a­le Pru­tului, se adaogu mereu și amenință a deborda.— Aici in Issi, mulțămită ceriului, amu scăpatu de glodăriă; in noaptea de 11 Ianuar a inghețatu foarte tare, omenu insă, a cădutu prea pucinu­­e geru emnaticu ; nu scimt pănă cănd va dura acestu timpu doritu după fleșcăraia in care anotă orașul nostru aproape 3 luni de dile. — (Inundație.) Jurnalele din Pesta scriu că prin vărsarea riului Tissa s’a causatu o pa­gubă mare. Satul Tiszabecs care se află in apro­pierea riului este dărămatu cu totul. La inunda­­țiunea ănteia s’au dărămatu vre-o 50 case și la a doua 30—40. Chiar și biserica e aproape de a căde. In Töcse și Huszt apa a intratu prin fe­­rescele caselor. In Tisza Újlak, unu omu betrinu auț­­i noaptea in odaia sa unu murmura și să­ri­ndu din patu a intratu peste genunchi in apă. Spărbțiu de aceasta a cădutu leșinatu iarăși pe patu unde l’a găsitu mai mulți cari venise in a­­jutorul lui, mai tărdiu a și muritu. — In 6 a­c, la oarele 8 de dimineață, sosind de la Sulina vaporul remorquez Koroneos, cu pa­vilionul plin, proprietate a d-lui M. Avramovici, a­ staționatu la queiu, in giurul casarmei, unde plesnind cazanul s’a inecatu pe locu, fără a se mai vedea, împreună cu equipagiul de 7 persoane și doi pasageri, scăpăndu numai căpitanul și ma­­chinistul. —(Sărutatul și originea lui.) Cui i-a datu oare in găndu pentru primă oară de a săruta o eată cum a incercatu a deslega unu bătrănu isto­ricu această întrebare . In Roma se poprise femeilor, printr’o anume lege, de a bea vina. Spre a se putea cunoasce dacă ele păzescu această lege, s’a pusu în­datorire bărbaților de a cere gura femeilor lor, con­sângenilor aceea a consăngenelor, tinerii și be­­tigni, și cu modul acesta să să afle dacă ele mi­roasă a vinu. Acele membre ale secsului frumosu care se cunosceau inocente, ofereau mereu și foarte desu­gurițele lor. Acestu usu a devenitu din ce in ce mai interesanta din ambele părți. Scopul legei s’a uitatu cu totul și ast­felu a remasa—și chiar pănă in­­ Jipa, de astăzi—num­ai acea agrementă. —După o altă istorie, iarăși veche, origina să­­rutatului este astfel­: După dărâmarea orașului Troja, remăseseră cățiva Trojani și Trojane fără nici unu asilu. Aceștia se adunară și deciseră a se duce cu corăbii se găsească o altă țeară­ le locuitu. Sosiră in Italia,­ intrară in Tibru și opriră co­răbiile aci. Insă pe căndu bărbații se duseră se caute unu locu nemeritu unde să se poată colo­­nisa, femeile, cărora li se arise voiagiul pe apă, ținură unu consiliu ce ar fi de făcutu ca să nu­­pedece pe bărbații lor să nu mai poată continua acesta neplăcuta voiaja. Ele se m­iră îndată a arde corăbiile, și inainte de a se depărta bărba­ții, cumu se cade, de ferma, corăbiile se aflau toate intr’o flacăre. Foarte speriați se întoarseră de grabă spre a da adjutoru la scăpare. Femeile însă, spre a scăpă de înverșunatul necasu alu bărbaților lor, se m­iră a le eși inainte cu bra­țele deschise, a-i i­brățișa și a închide ca gu­rile lor acelea ale socilor lor. Această neo­bicinuită dată plăcută priimire și tandreța fe­meilor lor, făcu­ pe barbați a remănea in acele locuri și ași zidi unu orașu, acela care este­­incă astăzi cunoscutu sub renumitul nume de Ro­ma. Ca unu suveniru alu tandreței femeilor Tro­jane, s’a introdusu in Roma—Z*°e betranul nos­tru scriitoru—obiceiul de sărutare, care se vede că a venit pe la noi împreună cu alte obiceiuri romane.— Anse ori cum aru fi, sărutatul remăne tot ceea ce este, adecă, una din cele mai spiri­tuale, sensibile și tandre invenții ale tuturoru se­­colilor. Nu c asa tinerilor doamne și domni? — (Ce pățescu SS. părinți in Roma.) In Roma, de căndu e conciliul, jefuirile sunt la or­dinea zilei și a nopții. Dina­furii îmbracă reve­rendă și se vară intre prelați pentru a-i despoia de pungi si prețioase, noaptea ori­unde ii intim­­pină pe sfinții părinți, di despoaie de cruci, de lanțe și oroloagie. Această împrejurare arată, că bine a Zisu­l. La papa in discursul seu de des­chidere, că — „biserica este mai puternică și de căt ceriul“. —(A­necdote de la Conciliu din Roma) Zia­­rele germane scriu următoarele: „După deschiderea conciliului a fost o audiență la papa, la care se in­sinuară mai mare parte tot femei. — O femee din Lyon ănca a intratu la papa, — fața ei era aco­perită cu unu velu desu negru. „Ce doresci, fiica mea?—întreba marele preotu. — „Binecuventarea­ sfinției tale, părinte sfinte — și cu aceste se nezui să-și desvălească fața­, dar cu grabă nu putea. Papa și-a rădicatu­manile.— „Părinte sfinte! stăi puținul“ — Zisă ea. — „Au doară cugeti — Zisă cu sub­lu Piu — că binecuvântarea mea nu va strebate prin velul teu?“—O femee din America se roagă ca să-i binecuvinte rosariul. „Asta e totul? — întrebă capul bisericei catolice. — Sfinte părinte, dacă poți, dă­rui și portretul teu!“ „Batălu! Ce mai doresci­ancă?—„Te rogu subscrie-te la por­­tretu.“ — Piu­aru IX a statu cugetătorii unu mo­­mentu, căci nu-i plăcea, să împlinească astfel de cerere, — in fine s’a subscrisu. „Mai ai ceva do­rință?“ — „Sfinte părinte, dăruesce mie pana cu care ți-ai subscrisu numele!“ La aceasta locoții­­torul lui Cristosu pe acestu pămentu și-a perdutu paciința: „Poftesce doamna mea și ținătoarea pe­nei , s’au dacă-ți place­ți­ dau și calamarul! “ Fe­­meea din America și­ impacheta donurile in nisce Ziare vechi, le așeza in traista de călătoritu și făcăndu complimente peste complimente, părăsi sala de audiență. —(O invențiune sciințifico-economică.) Unu Chimistru, Iulius Kircher in Kannstad (Wü­t­­temberg) care a inventatu de curendu unu feliu de cerneală de tiparu, ce întrece in negreață și cualitate pe toate cele­lalte astăzi esistente, a mai datu și peste o nouă invențiune, care desceaptă o nouă eră pentru lumea literară și mai cu samă pentru jurnalistică. Iată acea importantă inven­țiune: pentru bagatelul prețiu de 1 fi. pre masă, ela se insercinează a șterge negreața de pe hărtia tipărită și a o aduce intr’o stare ca să fie bună de imprimatu pentru a doua oară. Elu a cerutu deja privilegiul pentru această invențiune in Fran­cia, Englitera, Belgia și America de Nord, pe care l’a și primitu parțiale. Dacă această inven­țiune va fi practică, apoi atunci, literaturei — pre­cum amu­zLu mai susu — se deschide o nouă eră. Dee Domnul ca să isbutească pe deplinu! Banca Moldovei. ANII XC­IU­RI , iPirAvis importantu.“isi Vroindu a me desface din causa ne­favorabilei vreme din marfa mea STRAS GATA DI BARNA, am onoare a le recomanda Onor. Pu­blica, precum și Chimesi «1« Olanda și alte obiecte, cu prețurile scăd­ute. JOSEF I­. GÄRTNER. (769—6.) casele Bancei. Loterie la balul din 17 curent. Comitetul Reuniunei femeilor romane au decis a face o loterie pentru acestu balu in care se vor­ pune a 4-a parte din obiectele dăruite Reuniunei. Prețul fie­cărui biletu este 1 leu 3 par. Tragerea loteriei care va conține numai nume­­rile vendute va fi la 12 oare. Presidenta Comitetului, Elena Istrăti. Unu teiferu cu doue clase gimnasi­­ale, și care s’au elibe­­ratu din armată, in care a servitu cu funcțiunea de Sergentu-Majoru, doresce a găsi unu locu de gramatici­ la vre-o moșie. Informațiuni se potu lua de la administrația „Curierului.“ (770­8.) L­a 4 Fevruarie anul curenții se va vinde de bună voe prin medalii publicu la Tribu­nalul de Covurluiu Moșia Cfrâpenii cu ală­turata parte cătră ea, numită Genicea proprie­tate a ereZilor defunctului loan Coroiu, după con­­dițiunile publicate in foaea „Gardistul Civic“ din Galați, din 3 Ianuarie No. 1. Amatorii de a cum­păra moșia aceasta, sunt vestiți prin publicațiunea de față spre a se presenta in libia menționată in camera Tribunalului de Covurlui, secția a II, cănd are a se efectua versarea. (771—2) Semne de ofciujizare, ser^­­tul posedă de vemlare o cantitate de 30 stănjini lemne calitatea fagu și carpen găineață, in ogra­da D. Costachi Voinescu, situată in dispărțirea a 11-a față cu piața Iancu Bacalu, prețul hotărăto­r de 5VS galbeni stănjănul pe locu. Doritorii se vomu afla in toate zilele in cancelaria Prefec­tura jud. Iassi. (Palatul Administrativu.) Gr. K. Stamati. Sub­ scrisul doresce­a vinele locul ingrăditu ce posede in Păcurari, disp. I, strada Toma­ Cosma, și care se megisesce la răsăritu cu locul de case a Prințului A. Moruzu Zvorișteanu, la nordu cu locul de case a reposatului Todiriță Ghica, și D-na Ciornei și despre apasu cu locul sterpu a fraților Nicu, Lascar și Stefan Catargiu. Doritorii de a cumpăra acestu locu se vor adre­sa la Prințul Alecsandru Grigori Ghica, in casele domniței Hangerli, Strada Primăriei. N. Calimachi Catargiu. (753—9.) HOTELU ROMÂNIA, Vasluiu. Pe strada mare, sosaua Națională, sunt odăi bine mobilate pentru pasejeri. — Locantă și unu Casinu elegantu. Subscrisul antreprenoru, are o­­noare a promite Domnilor visitatori și pasajeri unu serviciu esactu cu prețuri foarte moderate. Gheorgh­e Ciuhureanu. (761—3.) De inchirid­u de la Sf. Gheorghie vi­­itoru, pe strada Mare, visavi de casele bancherului Leiba Kahane, doue dugheni cu trei odăi alăture, pivniță și o gradă. Tot in această ogradă suntu de inchirieri și 8 odăi cu grajdiu și șură. A se adresa la D-na Maria Panopulo, strada St. Teodor. (740—3)

Next