Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-15 / nr. 4
3 Revinderea, dughenei foastă a lui Petre Porunchi pe conta lui Hie Stihi.—Suspendatu. 4 Vendarea caselor lui N. Delimarcu, pentru Se. Pastia.— Suspendat. 5 Vânitarea unui otelu, crâșmă și a unei case din T. Frumos a def. Lazar Naum, pentru Soltana Panu.—Adjudecat providornicu asupra lui C. Panaitescu cu prețu 571 galb. ear casele asupra lui P. Ionescu cu prețu 190 galb. 6 Oposiția lui Pavel Samsonov contra sentinței dată in causa a o sumă bani, pretendați de Ecat. Araboiu.—S’a anulat citațiunile. 7 Idem a lui H. Naftulovici cu Iosef Cosman, pentru o creanță de 500 galbeni.—S’a respinsu opoziția. Tribunalu Secția III. La 23 Ianuarie este a se vinde casele cu locul lor situate in urba Tassi pe strada Lozonschi disp. I a d-nei A.elaea Cornea născută Strat, pentru îndestularea d-lui Dimitrie Rosetti, cu o sumă bani. La 30 Martie este a se vinde casele cu 6 odăi sub unu acowerementu situate in Iassi disp. IV înscrisă la No. 339, 340 si 341 strada Cismăriei. proprietatea d-lui Toma Vasiliuk spre îndestularea d-nei Adolfina Cernosinco, cu o su.La 30 Martie este a se vinde o casă aflătoare in Iassi disp. III. înscrisă la No. 529 și 1258, strada Universităței, proprietatea dl. Ghidale sin Aron, spre îndestularea d-nei Malvina Czapcai, cu o sumă bani. La 4 Feveste a se vinde casele cu locul lor gospodii din disp. I, strada Motocii, înscrisă la No. 1482, proprietatea d lui Costaci Buță, spre îndestularea d-nei Maria Cardașu, cu o sumă bani. Trib, jud. Fii lei u. La 25 ianuarie este văndarea boltei dughenei și viei a d-lui Dănilă Itolleanu domiciliații in Huși, pentru satisfacerea creditorilor sei și care vendare este a se face pe conta d-lui T. Mahovici, asupra căruia s’a fostu adjudecații aceste imobile. Trib. jud. Neamțu. La 4 Fer.este a să vinde moșia Socea aflătoare in plasa Bistrița acestu județu Neamțu, proprietatea def. Gr. Crupenschi, spre îndestularea d-lui Iordachi Gh. Matasaru, cu suma de 3.200 galb. cu procentul lor. Trib. jud. Vasluia. La 25 Martie este a se vinde imobilul Tanguru sau Cotuna F serului proprietatea d-nei Catinca Ivanovici, ce este situată in acesta județu Vasluiu, plasa Fundurile, comuna Borlăști, e in mărime de 180 fălci. Comitetul Permanenții al județ. Iassi. Se Publică terminal de 20 ale viitoarei luni Martie pentru antreprisa construirei a 95 poduri și podețe, ce eunru a se construi in acesta Județe pe cele trei drumuri :Județene, Iassi Romanii, Iassi—Vaslui și Iassi—Botoșani, a cărora prețuri după demisie se urcă la suma de 220, 552 lei 31, bani și 6 milione ; concurenții să se presinte in camera comitetului la eesperarea aretatului termenu, iar planurile și devisul se potu vedea in toate adele in cancelaria Comitetului. GENERALA EPITROPIE A OSPITALELOR ȘI OSPICIILOR CASEI ST. SPIRIDON, No. 91. La termenul ce au fostu lisatu pentru darea in întreprindere a reperațiunilor necesare la Institutul Grigorian, neputănduse obține unu prețu avantajios, se face cunoscutu din nou, că la 27 a curentei urmează a se ține licitațiune, cănd suntu invitați D-nii amatori de a se presenta in Camera Epitropiei Generale la oarele 10 dimineața cu garanție de 90 galb. in numerariu. Condițiile și devizul se potu vedea in toate filele la cancelaria Epitropiei. CURIERUL DE TASST. TABIET I ȚI. —(Timpul). Detimit in „Gardistul Civicii“ din 10 Ianuarie că in Galați e negură deasa, umiditate pătrundetoare și ploae putredă, ce are multă asemănare cu acea di să Vlogul Mocanului, care mai de vr’o 10 dile de căndu ciuruie, au făcutu a se deschide porii pământului, care evaporează aer nepriinciosu devenindu orașul unu feliu de oceanu de noroiu, și locuitorii sei, unu feliu de amfibii!... Apele Dunărei, Brateșului și ale Prutului, se adaogu mereu și amenință a deborda.— Aici in Issi, mulțămită ceriului, amu scăpatu de glodăriă; in noaptea de 11 Ianuar a inghețatu foarte tare, omenu insă, a cădutu prea pucinue geru emnaticu ; nu scimt pănă cănd va dura acestu timpu doritu după fleșcăraia in care anotă orașul nostru aproape 3 luni de dile. — (Inundație.) Jurnalele din Pesta scriu că prin vărsarea riului Tissa s’a causatu o pagubă mare. Satul Tiszabecs care se află in apropierea riului este dărămatu cu totul. La inundațiunea ănteia s’au dărămatu vre-o 50 case și la a doua 30—40. Chiar și biserica e aproape de a căde. In Töcse și Huszt apa a intratu prin ferescele caselor. In Tisza Újlak, unu omu betrinu auți noaptea in odaia sa unu murmura și sărindu din patu a intratu peste genunchi in apă. Spărbțiu de aceasta a cădutu leșinatu iarăși pe patu unde l’a găsitu mai mulți cari venise in ajutorul lui, mai tărdiu a și muritu. — In 6 ac, la oarele 8 de dimineață, sosind de la Sulina vaporul remorquez Koroneos, cu pavilionul plin, proprietate a d-lui M. Avramovici, a staționatu la queiu, in giurul casarmei, unde plesnind cazanul s’a inecatu pe locu, fără a se mai vedea, împreună cu equipagiul de 7 persoane și doi pasageri, scăpăndu numai căpitanul și machinistul. —(Sărutatul și originea lui.) Cui i-a datu oare in găndu pentru primă oară de a săruta o eată cum a incercatu a deslega unu bătrănu istoricu această întrebare . In Roma se poprise femeilor, printr’o anume lege, de a bea vina. Spre a se putea cunoasce dacă ele păzescu această lege, s’a pusu îndatorire bărbaților de a cere gura femeilor lor, consângenilor aceea a consăngenelor, tinerii și betigni, și cu modul acesta să să afle dacă ele miroasă a vinu. Acele membre ale secsului frumosu care se cunosceau inocente, ofereau mereu și foarte desugurițele lor. Acestu usu a devenitu din ce in ce mai interesanta din ambele părți. Scopul legei s’a uitatu cu totul și astfelu a remasa—și chiar pănă in Jipa, de astăzi—numai acea agrementă. —După o altă istorie, iarăși veche, origina sărutatului este astfel: După dărâmarea orașului Troja, remăseseră cățiva Trojani și Trojane fără nici unu asilu. Aceștia se adunară și deciseră a se duce cu corăbii se găsească o altă țeară le locuitu. Sosiră in Italia, intrară in Tibru și opriră corăbiile aci. Insă pe căndu bărbații se duseră se caute unu locu nemeritu unde să se poată colonisa, femeile, cărora li se arise voiagiul pe apă, ținură unu consiliu ce ar fi de făcutu ca să nupedece pe bărbații lor să nu mai poată continua acesta neplăcuta voiaja. Ele se miră îndată a arde corăbiile, și inainte de a se depărta bărbații, cumu se cade, de ferma, corăbiile se aflau toate intr’o flacăre. Foarte speriați se întoarseră de grabă spre a da adjutoru la scăpare. Femeile însă, spre a scăpă de înverșunatul necasu alu bărbaților lor, se miră a le eși inainte cu brațele deschise, a-i ibrățișa și a închide ca gurile lor acelea ale socilor lor. Această neobicinuită dată plăcută priimire și tandreța femeilor lor, făcu pe barbați a remănea in acele locuri și ași zidi unu orașu, acela care esteincă astăzi cunoscutu sub renumitul nume de Roma. Ca unu suveniru alu tandreței femeilor Trojane, s’a introdusu in Roma—Z*°e betranul nostru scriitoru—obiceiul de sărutare, care se vede că a venit pe la noi împreună cu alte obiceiuri romane.— Anse ori cum aru fi, sărutatul remăne tot ceea ce este, adecă, una din cele mai spirituale, sensibile și tandre invenții ale tuturoru secolilor. Nu c asa tinerilor doamne și domni? — (Ce pățescu SS. părinți in Roma.) In Roma, de căndu e conciliul, jefuirile sunt la ordinea zilei și a nopții. Dinafurii îmbracă reverendă și se vară intre prelați pentru a-i despoia de pungi si prețioase, noaptea oriunde ii intimpină pe sfinții părinți, di despoaie de cruci, de lanțe și oroloagie. Această împrejurare arată, că bine a Zisul. La papa in discursul seu de deschidere, că — „biserica este mai puternică și de căt ceriul“. —(Anecdote de la Conciliu din Roma) Ziarele germane scriu următoarele: „După deschiderea conciliului a fost o audiență la papa, la care se insinuară mai mare parte tot femei. — O femee din Lyon ănca a intratu la papa, — fața ei era acoperită cu unu velu desu negru. „Ce doresci, fiica mea?—întreba marele preotu. — „Binecuventarea sfinției tale, părinte sfinte — și cu aceste se nezui să-și desvălească fața, dar cu grabă nu putea. Papa și-a rădicatumanile.— „Părinte sfinte! stăi puținul“ — Zisă ea. — „Au doară cugeti — Zisă cu sublu Piu — că binecuvântarea mea nu va strebate prin velul teu?“—O femee din America se roagă ca să-i binecuvinte rosariul. „Asta e totul? — întrebă capul bisericei catolice. — Sfinte părinte, dacă poți, dărui și portretul teu!“ „Batălu! Ce mai doresciancă?—„Te rogu subscrie-te la portretu.“ — Piuaru IX a statu cugetătorii unu momentu, căci nu-i plăcea, să împlinească astfel de cerere, — in fine s’a subscrisu. „Mai ai ceva dorință?“ — „Sfinte părinte, dăruesce mie pana cu care ți-ai subscrisu numele!“ La aceasta locoțiitorul lui Cristosu pe acestu pămentu și-a perdutu paciința: „Poftesce doamna mea și ținătoarea penei , s’au dacă-ți placeți dau și calamarul! “ Femeea din America și impacheta donurile in nisce Ziare vechi, le așeza in traista de călătoritu și făcăndu complimente peste complimente, părăsi sala de audiență. —(O invențiune sciințifico-economică.) Unu Chimistru, Iulius Kircher in Kannstad (Wüttemberg) care a inventatu de curendu unu feliu de cerneală de tiparu, ce întrece in negreață și cualitate pe toate celelalte astăzi esistente, a mai datu și peste o nouă invențiune, care desceaptă o nouă eră pentru lumea literară și mai cu samă pentru jurnalistică. Iată acea importantă invențiune: pentru bagatelul prețiu de 1 fi. pre masă, ela se insercinează a șterge negreața de pe hărtia tipărită și a o aduce intr’o stare ca să fie bună de imprimatu pentru a doua oară. Elu a cerutu deja privilegiul pentru această invențiune in Francia, Englitera, Belgia și America de Nord, pe care l’a și primitu parțiale. Dacă această invențiune va fi practică, apoi atunci, literaturei — precum amuzLu mai susu — se deschide o nouă eră. Dee Domnul ca să isbutească pe deplinu! Banca Moldovei. ANII XCIURI , iPirAvis importantu.“isi Vroindu a me desface din causa nefavorabilei vreme din marfa mea STRAS GATA DI BARNA, am onoare a le recomanda Onor. Publica, precum și Chimesi «1« Olanda și alte obiecte, cu prețurile scădute. JOSEF I. GÄRTNER. (769—6.) casele Bancei. Loterie la balul din 17 curent. Comitetul Reuniunei femeilor romane au decis a face o loterie pentru acestu balu in care se vor pune a 4-a parte din obiectele dăruite Reuniunei. Prețul fiecărui biletu este 1 leu 3 par. Tragerea loteriei care va conține numai numerile vendute va fi la 12 oare. Presidenta Comitetului, Elena Istrăti. Unu teiferu cu doue clase gimnasiale, și care s’au eliberatu din armată, in care a servitu cu funcțiunea de Sergentu-Majoru, doresce a găsi unu locu de gramatici la vre-o moșie. Informațiuni se potu lua de la administrația „Curierului.“ (7708.) La 4 Fevruarie anul curenții se va vinde de bună voe prin medalii publicu la Tribunalul de Covurluiu Moșia Cfrâpenii cu alăturata parte cătră ea, numită Genicea proprietate a ereZilor defunctului loan Coroiu, după condițiunile publicate in foaea „Gardistul Civic“ din Galați, din 3 Ianuarie No. 1. Amatorii de a cumpăra moșia aceasta, sunt vestiți prin publicațiunea de față spre a se presenta in libia menționată in camera Tribunalului de Covurlui, secția a II, cănd are a se efectua versarea. (771—2) Semne de ofciujizare, ser^tul posedă de vemlare o cantitate de 30 stănjini lemne calitatea fagu și carpen găineață, in ograda D. Costachi Voinescu, situată in dispărțirea a 11-a față cu piața Iancu Bacalu, prețul hotărător de 5VS galbeni stănjănul pe locu. Doritorii se vomu afla in toate zilele in cancelaria Prefectura jud. Iassi. (Palatul Administrativu.) Gr. K. Stamati. Sub scrisul dorescea vinele locul ingrăditu ce posede in Păcurari, disp. I, strada Toma Cosma, și care se megisesce la răsăritu cu locul de case a Prințului A. Moruzu Zvorișteanu, la nordu cu locul de case a reposatului Todiriță Ghica, și D-na Ciornei și despre apasu cu locul sterpu a fraților Nicu, Lascar și Stefan Catargiu. Doritorii de a cumpăra acestu locu se vor adresa la Prințul Alecsandru Grigori Ghica, in casele domniței Hangerli, Strada Primăriei. N. Calimachi Catargiu. (753—9.) HOTELU ROMÂNIA, Vasluiu. Pe strada mare, sosaua Națională, sunt odăi bine mobilate pentru pasejeri. — Locantă și unu Casinu elegantu. Subscrisul antreprenoru, are onoare a promite Domnilor visitatori și pasajeri unu serviciu esactu cu prețuri foarte moderate. Gheorghe Ciuhureanu. (761—3.) De inchiridu de la Sf. Gheorghie viitoru, pe strada Mare, visavi de casele bancherului Leiba Kahane, doue dugheni cu trei odăi alăture, pivniță și o gradă. Tot in această ogradă suntu de inchirieri și 8 odăi cu grajdiu și șură. A se adresa la D-na Maria Panopulo, strada St. Teodor. (740—3)