Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-02-05 / nr. 10
Anul III Prețul Abonamentului. lasst: Pe unu anu 14 lvi noi , șese luni 7 „ „ » trei „ fi/i . Districte: Pe unu anu 16 iei noi: * Șese luni 8 ; „ „ trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hărți". Stancia: 1’e șese luni lt> franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. A.JPA.!tSIDE DOXJE ORI EE SEPTEMANA- JOIA SI DUMINICA. IASSS Joi 5 Fevruarie 3h<0. A ÎSUS II""?;* 5*8 băutini de.t6 litere, sau locul .-eu 15 bani, i .sorțiu 1 ...i ’Uvicim.i* RSndni de SM-litere sau Ionii sen 3-o-: nou Ti ■ ;mie na francate na se prințesei'.. . luii'-voip... ii. nepii'.nirate to Tor arde. .ostul Abonamentului dlin țes să se priimeece și in maree potalo. 1«nlinți «î ia«**» wi Administr*a,țimea, in îoonisii Tipografiei »î »nimm * 1234 . Aa. KA 89 A SS. 31 Ii S fri S»S V. « Ă îl JE 1. 2 14 Luni. I (t) întâmpinarea Domnului. kg. 5 4 16 1 18 Vineri. Părintele Viteci. t 6 4S 1 5 10 3 15 Marți. J Cuviosul Simion. g 551 5 5 7 , 19 | Sâmbătă. ■ Părintele Partenie. G 47 . 5 12. 4 16 Mercuri. | Mucenicul Isidor . 6 52| 5 7 ! ! 8 20. j Duminică. Mac. Teodor Strau!t. 6 45 | 5 151 Teohiu. stil" UIJUj * <*• ■’ " «Mie i, j j ^u. stil» piua. ' a l r o ,, u i jllel.______[ snaT ; S Fevruar. | Ferr. j II orc tn.| ore m.l i Feyruar. j Fevr. j | lore in. lore ui 1 13 Duminica. 1 Mucenicul Trifon. 50 5 3 IJ 5 1 17 Joi. _ “ Mucenița Agaftie. 6 51 1 5 8 luugiTminte e £ tră d-nii Șefi poștali. Mai multe reclame primimu de la Onor. noștri abonați, că nu primescu foaea regula tu; causa este, să iu făi vilei si nu riu dea dreptul fiarele in mâna dennilimi abonați, ci le înstrăinează pe la alții, incoau di i colo, pe unde de cele mai de umile ori remănu apoi uitate. Acesta este uiu foarte mare abusu, contra căruia vfsirium a îuga pre d-nii șefi poștali de a lua disposisiunile necesare, spre a nu se mai da oensii unor astfel de intemplări discip dioan atăta pentru diaristică căt și pentru administrația poștală. Administrațiunea. Soiri distini. Depeșă telegrafică. Bucuresci 4 Fevruarie. Ministeriul s’a recompusu in următorul modu : D. A. G. Golescu la Interne, ad-interim la Esteme și Președintele Consiliului; D. loan Zizin Cantacuzino, Finance; D. Paul Vioreanu, Justiție; D. Dimitrie Cozadini, Lucrări Publice; D. Colonel G. Manu Besbel; și D. G. Mârzescu, Culte și Ins strucțiuni Publice. Iată programul politica al acestui ministem cetita in Cameră in ședința de la 3 Fev. „Chemați de inalta încredere a Măriei .Sale Domnitorului la guvernul țărei, aveniți onoarea presenta înaintea adunărei in puține cuvinte principiile generale, cari voru fi baza conduitei noastre politice. In urma retragerei Cabinetului președinte, prelungirea crizei ministeriale presintăndiu grave inconveniențe, n’amu desitatu a primi dificila sarcină, cu care amu fostu onorați. Dar dacă ne bucurămu de încrederea capului Statului, era de datoria noastră constituțională a dobăncii și sprijinul adunărilor naționale. Numai cănd amu căpătatu convingerea, că avemu patrioticul și luminatul dv. concursu, mi-amu determinatu a lua asupra nedelicata misiune.“ Eri noul cabinetu s’au presintatu in cameră. După cetirea programului ministerialii se puse din nou chestiunea de încredere sau neîncredere in miniștrii actuali, și după o discuțiune de mai multe oare Camera a raspunsu cu 67 voturi in contra 31 propunerea de neîncredere. Se va începe imediata cu votarea budgetului. înălțimea Sa Domnul a mai primitu, cu ocasiunea căsătoriei Sale, scrisori de felicitare din partea M. S. regele Bavariei, M. S. regele Wurtembergului, A. S. ducele de Nassau, A. S. S. principele de Montenegro. se preside d. Iepureanu, d. Iepureanu.. . Zgomote. D. Gr. Balșiu, suindu-se la biuroul camerei, dice că, in urma acestor aclamări, va presida, anse mai ănteiu va pune la votu cestiunea, ca cei ce voru voi a presida, pană ce se va satisface biuroul, se rădice măna. Adunarea încuviințează. D. Prim ministru, luăndu cuventul, mulțămesce biuroului că n’a lăsatu camera in falsa posițiune d’a fi lăsată fără biurou, apoi se scudu pentru incidentul de ori. Se face o propunere in acești termeni: „adunarea, redendu scusele d-lui ministru, trece la ordinea cailor.“ D. Președinte Gr. Balșiu declară că biuroul este satisfăcutu, in urma declarărilor d-lui ministru, apoi se închide incidentul. Se citesce sumariul ședinței de eri. D. Gr. Bălănescu observă că nu s’a pusu in sumariu cu esactitate totu ce s’a petrecutu in ședința de eri și anume nu se menționează delocu despre incidentele regretabile de eri și modul rădicării ședinței, rădicare intr’unu modu nepomenitu in analele parlamentare. (întreruperi din dreapta....) D. Gr. Bălănescu: Nu mĕ intrerupeți d-lor; totdeauna d’acolo vinu întreruperile, d-voastră vreți să puneți pumnul in gură... națiunea va afla cum scrți să ne impuneți!!.......... (Zgomotu, întreruperi. Cer dară a se constata acestu modu in sumaru, căci s’au părăsitu de către miniștrii băncile ministeriale, fără voința majorității, și s’a reprodusu incidentul ce s’a terminatu deja și asupra căruia nu vrea să mai vorbească. După explicările date de biurou, că ’u sumariu se trecu numai voturile, iar celelalte incidente in procesele verbale,—incidentul se inchide, primindu-se sumarul fără modificare. D. A. Lahovari, să se constate că d. Bălănescu a remasa „cu pumnul in gură“. D. I. Codrescu: Nu stiu dacă espresiunea d-lui A. Lahovari e parlamentară ? D. Gr. Bălănescu: Cer curentul in cestiune personale. Nu m’asceptu decăt la espresiuni neparlamentare din partea aceea (dreapta) a camerei. D. Prim ministru, suindu-se pe tribuna adunării, citesce mesagiul domnescu prin care se face cunoscutu adunării că, primindu-se demisiunea miniștrilor, au fostu însărcinați a continua lucrările, pană la formarea unui altu cabinetu, și se face cunoscutu camerei despre aceasta. (Aplause energice in tribune și pe băncile deputaților). D. prim ministru adauge : aplaudă o parte din adunare, fiind c’am solutu a pune mai presusu interesul țarei, decăt cele individuale, precum n’au solutu s’o facă acei care aplaudă. D. Al. C. Golescu, intrerupendu: Prea tărdiu !... D. prim ministru D. Ghica: Asceptu cu nerăbdare a fi inlocuitu și.... D. Al. C. Golescu: Prea tărdiu!... (aplause). D. D. Ghica, continuând... a fi inlocuitu și a trece pe bancele de deputatu.Ședința se redică, remăindu ca camera se lucreze in secțiuni pănă la formarea noului minister. Schi din afară. Paris, 7 Fabruarie. „Figaro“ asecură că d. Prévost-Parados se va numi ambasador la Washington, Paris, 9 Fevr. Toți redactoriiiarului La Marseillaise au fostu arestați. Marți au urmatu mari desordine. S’au făcut a dece baricade, dar ele au fostu luate fără împotrivire, căți va răniți. Astăzi la amiadi s’au intămplatu mici desordine la Belle- Ville Paris. 9 Fevruarie. Din causa mișcărilor de revoluțiune, ce se manifestă pe toată ciua, adunările publice sunt interzise pănă la o altă disposițiune. Agitațiunea cea mai vie s’a aretatu la baricada stradei Saint-Maur, unde revoluționarii au făcutu 20 de descărcări de pistolu. Gardiștii și sergenții de vila s’au abținutu de-a resptinde acelor provocațiuni. In mai multe puncte s’a intemplatu conflicte. Jurnalul Gaulois zice, că soldații sunt foarte intăritați contra revoluționarilor. — In camera legislativă Jules Ferry intreabă pre ministrul de interne de oprirea ilegală a întrunirilor private de eli. Elu inculpă pre ministeriu de provocatorul evenimentelor actuale. Ministrul de interne explică, că întrunirile din cestiune au avutaunu caracteru publica, și ea atari, in virtutea unor mesuri, provocate de presenta stare de lucruri, trebuiau a fi oprite. Ferry constată, ilegalitatea acestora măsuri arbitrare. Apoi in curentul Olivier si sfărșesce intre aplausele camerei, că ei încă țintescu la libertate, dar nu prin versare de sânge. Pe urmă iarăși vorbesce Ferry și cere esplicațiuni in privința arestărei tuturor redactorilor barului Marseillaise. In cursul cuventărei sale el accentuă că justiția este foarte suspectă. La aceste cuvinte, in cameră erupse unu tumultu infricoșatu , sgomote cumplite, Ferry se provoacă la ordine. Paris, 10 Fevr. Neliniscirile și mișcările îngrijitoare ce se petrecu de căteva dile părți a fi sfirșite. A fi noapte ministrul de interne, a statu la poliție pănă după 12 oare. Jurnalul „Le Parlament“ pune numerul celor omoriți la 60, a celor răniți la 90 de persoane. După sorii mai sigure, însă, ar fi cădutu victimă acestei catastrofe numai unu singuru omn. — In noaptea ănteia s’au arestatu 165 in a doua 102. Madrid, 6 Fev. Se desminte categoricu că Spania ar fi negociatu cedarea insulei Cuba Statelor Unite. Londra, 8 Fevr. Parlamentul s’a deschisu. Discursul tronului a fostu cititu de o comisiune in numele reginei. Discursul constată relațiile amicale cu toate puterile și exprimă încrederea in menținerea păcii O impucinare de imposite va fi propusă. Regina anunță presintarea unui bilu privitorii la Irlanda, regretă delictele grave, ce s’au comisu de curendu in această provincie și speră că reforme înțelepte voru opri repetirea lor, căci altfeliu regina va recurge la măsuri represive. Fraga, 9 Fevr. Demonstrațiuni peste demonstrațiuni. Spiritele fericu de-o pornire revoluționară, fiarele se confiscă unul după altul. Acte Oficiale. " „Monitorul Oficial “ publică următoarele : In No. 16. Pentru primirea demisiunei d-lui B. Boerescu din funcțiunile de ministru de justiție; pentru numirea rectorului universității din Bucuresci; circulara d-lui ministru de finanțe către toți prefecții. — In No. 17. Decrete pentru convocarea colegiului I electoral pentru Senat de la județul Teleormanu la 18 Fev. , pentru grațiarea a doi condamnați.— In No. 18. Decretu: prin care se inființază încă două posturi de portărel la trib. Prahova. — In No. 19. Decrete: pentru primirea demisiunii d-lui M. Cogălniceanu din funcțiile de ministru de interne, numirea d-lui Dimitrie Ghicaia acestu minister și ad-interimu la lucrările publice și a d-lui George Gr. Cantacuzin ministru de justiție; pentru deschideri de credite ; pentru regularea modului cum au să se verse dosarele, jurnalele, registrele și diferite condici ale ministerului de resbelu la arhiva generală a datului; pentru continuarea serviciului d-lui Bosie i intendența din Bucuresci- Circulara d-lui ministru de finanțe cătră prefecți. — In No. 20. Decrete: pentru însărcinarea misă d-lui C. Argintoianu a continua provisoriu cu îndatoririle de directoru alu ministerului de interne pănă la numirea altei persoane. § Numiri in funcțiuni publicate in . dobitorul Oficial.“ In N. 16. D. G. Costa-Foru, doctor iu duptu profesor de dreptu la facultatea juridică, s’a numitu și r.. drrnutu rectoru alu universității din Bucuresci; d-nu Tnmundrescu s’a numitu iu postul de casier general alu u.sf.idv.ii Brăila; d. Alecsandru Miclescu s’a confirmatui • . postul de adjutoru alu biuroului de constatare alu distrinului ilfovu; d-nu Gavril Grecescu, actualmente șefu la >a ...i giuvila, ia asemenea calitate la vama Vărciornv.i M. Florea, secretarul biuroului vamalu de la piimii '.i al, șefu la vama Giuvala, d-nu I. Elmazolu, .dmi.. pustiu '.e adjutoru și țiitoru de registre la vama Bci.et.in no. 18. D. Dimitrie Cuhanosky s’a numitu in oiu de advocații publicu pe lângă curtea din Focșani și trim nti.a; d-nu George Ionescu, actualul registratoru alu casieriei de Botoșani, in postul de prim-comptabil alu acei casierii; d-nu Dim. Dimitreanu, in postul de registratoru alu acei casierii ; s’a aprobatu demisiunea din armată a sub-locotenentului Brezeanu Leonida, din batalionul 3 de vânători , sa apobatu ca sub-locotenenții Georgescu Ioan, din regimentu No. 1 de artilerie, și loconentul Georgescu Constantin, din batalionul 1 de geniu, să se citească in viitorii prin controalele armatei, sub locotenentul Georgescu Beresteanu ,oar și locotenentul Georgescu Beresteanu Constantin. — In No. 20. D-nu Barbu C. Varlaam s’a confirmații in fostul de inginer alu arestului curților Craiova, d-nu Iorgu Neciniță, snoprefectu la plasa Stefănesci din jul.țul Botoșani , d-nu C. Georgescu, actualul sub-prefectu a u plășii Căiata, din județul Buzeu, la plasa Câmpul, d-nu Nicolae Folizu, fosta Corpurile legiuitoare. CAMERA. Ședința de Marți, 27 Ianuarie. După apelul nominale, la care respunde 94 deputați, președintele Gr. Balșiu declară că, in urma atentatului de ori asu președintelui consiliului de miniștri la demnitatea biuroului și a camerei, biuroul intregu nu mai crede demnii d’a mai sta la postul seu.Președintele și secretarii părăsescu biuroul; vicepreședinții refuză d’ă președe denșii. Tumultu, aplanse.... mai multe minute partea stângă a camerei aplaudă, strigăndu pe, d. Balsu la biurou. __sgomotu, mulți deputați ceru cuventul. Voci: