Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-06-11 / nr. 45
1 Anul III. Prețul Abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei noi. „ șese luni 7 „ „ * trei „ 31/, , Diatricte: Pe unu anu 16 lei noi. „ șese luni 8 „ „ » trei , 4 „ , Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Xtosia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. IASSI, Joi 11 Iunie 1870, DE IASSI APARE DE DOTTE OHX SEPTEMANA: JOIA SI DUMIOTOA. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. CALESDORUL SEPTEMANIEI. T^chiV I StilnnH Ho». | Patronul zilei. ^vâr.j ^mr. ||| vSu. [Stiln non[ ? 10 ]~ [ Patronul <H 10 L ^1 to an Iunie. Iunie. | N ore m. ore m. Iunie. Iunie. ore m. ore m. 7 19 Duminicii. I Sf. Mac. Teodor. 4 15 7 47 11 23 Joi. Ap. Vartolomei și Varnava. 4 15 7 48 8 20 Luni. Muc. Teodor Stratilatu. 4 15 7 48 12 24 Vineri. Cuviosul Onofrei cel mare. 4 16 7 48 9 21 Marți. Păr. Chiril arh. Alexandriei. 4 15 7 481 13 25 Sâmbătă. Mucenița Achilina. 4 16 7 48 10 22 Mercuri. I’ăr. Timotei. 4 15 7 481 14 26 Duminică. Prorocul Elisei. 4 17 7 48 No. 45 Anuneluri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimeșce și in maree poștale. I Sciri din intru. Depeșă Telegrafică. Prin inalta decretu cu data din 6 Iuniu, Corpurile legiuitoare sunt convocate in sesiunea estraordinară pentru diua de 15 Iunie. Sciri din afară. Centrul stăngii din camera Franciei la 15 iunie examinăndu interpelarea d-lui Mony, in privința concursului data Elveției de către Italia și Germania pentru escutarea căiei ferate a muntelui Saint-Gothard, a decisu că nu voiesce a opune nici o resistență esecutării acestei căi, ci din contra voiesce a se favorisa. — Unu deputatu a propusu a se suprime dreptul de intrare in Francia al Romelor, incepăndu de la 15 iuliu; această propunere a fostu trimisă la o comisiune. — Circulă vuetul că principele Napoleone este bolnavu. Imperatul s’a insănătoșatu. La Madrid in ședința din 11 jun. st. n. a Cortesilor, Prim a declaratu, că toate stăruințele lui pe lăngă patru candidați, pană acuma sunt zădarnice; nici unul nu voesce să primească corona regală; presto vr’o trei luni de 7*le ănse, poate că va găsi pe unul care s’o primească. Această coroană ănse nici la unu casa nu o va da principelui Alphonz de Bourbon; elu nu va indura nici odată restaurarea Bourbonilor, dar se va lupta pentru susținerea libertății. Tot in această ședință Kios Rosas a vorbitu contra stărei de provisoriu, și a cerutu a nu se mai amâna alegerea regelui. Ședința ănse s’a disolvatu fără ca să fie adusa vr’o decisiune. Mersul deliberațiunilor conciliului asupra infailibilității Papei atrage atențiunea intregei prese europene. Mai multe fapte permitu deja de a prevedea consecințele funeste pentru biserică, ce va avea proclamațiunea nouei dogme. O depeșă din Constantinople, cu data de 2 Iunie, anunță că biserica armană catholică s’a deslipitu cu totul de Săntul-Scaun. Tot această depeșă adaugă că Maroniții, Syrienii, Grecii melchiți și Copliții vroescu asemenea a se separa de Roma. De altă parte, fiarele englese semnală că unu preotu emininte, respectabilele E. S. Foulkes, care imbrăcișase catholicismul sunt cățiva ani, a fostu primitu din nou in sinul bisericei anglicane. Ceremonia a avutu locu la biserica parochiale Sainte- Marie-Mineur, Lambeth. Se scie positivu că mișcarea care readusese de cățiva ani unu oarecare numeru de protestanți englesi la biserica catholică s’a opritu cu totul, de cănd s’au cunoscutu tendințele Conciliului. Cea ce este și mai grava, este că symptomele nemulțumirii cari s’au produsu in Germania și mai cu samă in Bohemia se „gravează din divin ji, și este de temutu că această nemulțumire va merge pană la schismă.“ In acestu timpu „Civilta cattolica“ și celelalte organe ale curții din Roma se lansează contra catholicilor moderați cari sunt,sice fonea romană, mai pernicioși causei lui Dumnezeu decăt inamicii cei mai incarnați ai cristianismului. — Cu toate aste la 11 Iuniu st. n. încă Dupanloup a combătutu in conciliu cu multă energie tendințele fatali ce se urmărescu pentru exagerarea prerogativelor papali. Pănă acuma s’au inscrisu contra infailibilității — 72 de oratori. Ducele de Saldanha a reapărutu pe orizontele publicității cu o programă ce ar fi adresatu, ca circulară, corpului diplomaticu portuges. Convocațiunea Corteselor constituante, sporirea armatei pănă la numerul de 30.000 oameni, reducțiunea celor șapte miniștri la trei, reforma Camerei pairilor și a legii electorale, supresiunea apartamentelor pentru membri corpurilor constituite, gratuitatea serviciului palatului, diminuarea listei civile, acestea ar fi măsurile radicale ce ar medita succesorele ducelui de Lulé. Din Transilvania audimu, că minele de sare de la Târgul-Mureșului, mine de cea mai gravă importanță pentru locuitorii țărei — deja de vr’o 4 septămăni ardu in continuu. Focul s’a aprinsu in lontrul minei, unde erau o mulțime de trepte și stâlpi de lemnu. Toată mina este plină de fumu mădușitoru, așa incât orice încercare de-a intra in contru — este imposibilă. O imensă cantitate de sare s’a topitu in acestu incendiu suzeranu. Guvernul a trimisu chiar din Pesta mai multe sacale și alte instrumente pentru a efectua încetarea incendiului. Pănă acuma ănsa toate încercările au datu unu resultatu prea neinsemnatu. Jurnalul bohemic „Politick“ intr’unu articolu, intitulatu „Frații noștri din Ungaria“ espune foarte nimeritu trista stare a Slovacilor din districtele Ungariei nordice. Amintitul tjiaru spune cum slovacii, ramură din națiunea bohemo-slavică, se forțează prin toate mijloacele vicleniei și a inșelărei a se desnationalisa. Astfel, prin frauda și forța ungurilor slovacii au ajunsu a nu fi representați nici prin unu deputatu național in Cameră. O asemene egemonie ilegală a maghiarilor asupra consângenilor slovaci, bohemii nu trebue s-o mai tolereze, bohemii au o săntă de dorință de a ține samă de cumplitele vaste de durere ale slovacilor. De aceasta națiunea bohemă provoacă pre slovaci să se lipească străniu de dânșii, să le comunice tânguirile și păsurile lor. Apoi autorul articolului continuă cu demnitate: Noi suntemu destul de puternici a resista arbitrariului și forței, deoarece suntemu 8 milioane. — Națiunea bohemă trebue să strige guvernului maghiaru: „De multă vreme tăcemu, in privința apăsărei unui neamu de-alu nostru, acum ănse nu ne rugămu, dar cereau încetarea unor astfelu de mesuri antiliberale. Nu ve mândriu cu puterea cea vitejească, deoarece această laudă este unu caprițiu alu fantasiei, fiede frică de consecințele păcătoasei voastre politice. Nefalsul timpu alu terorismului a trecutu, tirania s’a sguduitu din fundamentu, și rudele libertăței străbătu cu iresistență.“ Ca simptome ale situațiunii, ca presemne ale evenimentelor viitoare, reproducemu aoi o scrie ce o dă, acum căteva Zile, Europei occidentale Ziarul „La Liberté“. Aratăntu gravitatea situațiunii din România, impopularitatea de care este lovită puterea esecutivă de aici, diarul francesn dice că nu mai poate fi altă speranță de a scăpa decăt prin o lovitură de Statu. Diarul „Wanderer“ spune că puterea esecutivă stimează in destul pe Romăni, pentru ca să fie sigura că nu va găsi intre ei nici unu complice pentru sevărșirea nouei și capitalei crime ce s’ar fi proedăndu. Elu zice că „cordoane turceșci se așa<jă ia lungul Dunării, spre a năbuși orice mișcare. Marele viziru a promisu guvernului ajutorul Turciei. Diplomația se ocupă actualminte cu mare activitate de cestiunea: dacă trebue a se da Turciei permisiunea formale d’a interveni cu trupele sale in România. De se va efectua ănse această intervenire, adauge jiarul austriacu, va veni atunci pe tapeta cestiunea despărțirii Principatelor, căci încercarea făcută cu unirea a produsu numai resultate triste. Intr’unu cuvântu, termină tfisul Ziaru, România se află in ajunul unei mari crise“.—Nu se scie care este valoarea aserțiunilor celoru două foi, cari ne anunță lovitura de stat și concursul armatu al Turciei. unu nume de fală, nume nemuritoru, numele de „Stefanu celu mare!“ Prin urmare revenindu asupra chestiunei acestei sarbători, nu facemu decăt a reaminti, a reaprospara o idee deja binecunoscută; amu revenitu ănsâ pentru ca, profităndu de această ocazie, să punemu in vederea publicului unele lucrări relative la această frumoasă și națională serbare. Oni cetitori își vor aduce aminte, că redacțiunea acestei foi, cu ocasiunea reproducerei celui din urmă apelu, avându in vedere scopul sacru și patrioticii alu serbărei de la Putna, a deschisu și ea la rândul sâu liste de subscripțiune pentru realisarea ei. Mai multe din acele liste au și inceputu a circula deja printre publicul Iașului, și dacă nu putemu ăncă incepe publicația subscripțiunilor efectuate, causa este, că mare parte din acele liste nu ni s’a inapoitu ăncă. Asigurămu ănsa pe toți bine-voitorii, că nu vomu remăne datori cu darea noastră de samă publică. Dar ceea ce ni-a facutu astă dată să luămu cuvântul in chestiunea de față, este, ca să aducemu cu deosebire la cunoscința publicului de prin districtele pe unde străbate acestu diaru, că deodată cu espeduirea numerului presinte, amu trimisu asemenea liste de subscripțiuni pe la toate Prefecturile Primăriile și Casieriile din orașele Moldovei, pentru ca să punemu astfelu pe toți patrioții in posițiunea de a’și putea aduce sacrificiul lor posibil intru memoria acestui mare și gloriosu bărbatu alu trecutului nostru istoricu; și suntemu mai multu decăt siguri, că aceste oa. Prefecturi, Primării și Casierii nu vor retușa nici măcar pe unu momentu de a primi aceste liste și de a se ’nsărcina cu punerea lor in circulațiune pr intre cetățenii din cercul lor de activitate. Aceasta o credemu cu atăt mai alesu, că, listele in chestiune nu sunt trimise intr’unu modu oficial, căci aceasta este afară de competența noastră, ele sunt trimise in moda cu totul privatu, și prin urmare totul ce ceremu de la ele, este, afară de simțul patrioticu, numai și numai o mică complesență. Deci, ne mai avându nici o indoială despre buna-voință a onorabilelor Prefecturi, Primării și Casierii respective, rugăm pe toți domnii cetățeni din districte, să nu scape din vedere această pensiune pentru a-și da tot concursul generos pentru realisarea acestei sublime idei, și aceasta in timpul cel mai scurtu posibil, căci acele on, locuri competente, vom ave complesență deodată cu aceasta a se insărcina și cu inapoirea listelor, cel multu pănă la finele lunei curente, pentru ca să putemu trimete de timpuriu sumele efectuate la Comitetul central, care s’a angajatu cu prepararea și aranjarea măreței serbări de la 15 Augustu anul curentu. Iassi, 10 Iunie 1870. Redacțiunea. In chestiunea serbărei de amintire la mormântul lui „Stefanu celu mare.4‘ Suntemu siguri, că nimene doară d’intre an, noștri cetitori, nu vor fi scăpatu din vedere nici unul măcar din cele două apeluri ale comitetului central din Viena, constituitu pentru a realisa o serbare de amintire la Putna și pentru a rădica o urnă comemorativă — cel d’intâiu monumentu pre care națiunea romană după 400 de ani vine să rădice la mormântul celui mai gloriosu principe romănu, și’n deosebi a celui mai bunu domnu și mai strălucitu erou Moldoveanu, căruia istoria i-a păstratu Sciri locale. *** (Lucrările Consiliului Comunalu). In ședința din 27 Mai 1870. Supuindu-se adresa Ministeriului de Interne, prin care inapoesce budgetul comunei pe anul curentu, s’a decisu a se trata această cestiune in ședința din 3 Iuniu, cănd noii D. D. Consilieri vor pute avea cunostință de causă. D. Mărzescu propuindu elaborarea unui regulamentu pentru conducerea lucrărilor Consiliului, s’a numitu o Comisiune compusă din d-nii Mărzescu, Gusti și Dr. Fotu, pentru elaborarea proiectului. — La adresa D. Ministru de Interne, prin care întreabă dacă comuna este dispusă a împrumuta pe Guvern cu o sumă de bani și cu procentu de 10% s’a decisu a se respunde că comuna nu are bani de data cu imprumutu. — Cetindu-se petițiunele funcționarilor destituiți de fosta Comisiune Interimară, s’a asumatu cestiunea pănă la a doua ședință. — D. Pastia propune numirea unei Comissiune pentru cercetarea socotelelor ecleragiului; s’a acceptatu numindu-se D. D. Pastia, Sturza și Racoviță. — S’a votatu menținerea votului fostului Consiliu pentru așezarea balei in cizmărie. — D. Primar arătând că D. Cassier generalii a avertisatu pe Primărie