Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-26 / nr. 110
Acte oficiale. • Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 250. S’a confirmații d-nn general Christian Tell in funcțiunea de primara alu comunei capitalei Bucuresci, eară in acea de ajutoare pe lângă d-sa, d-nii Alecsandru Orescu, Nicolae Tătăranu, A. Stirbey, Theodor Văcărescu, Nicolae Ioanidu și Petre Grădișteanu; s’a disolvatu consiliul comunei Bacău și s’a inlocuitu cu o comisiune interimară, consiliul general alu jud. Ialomița s’a disolvatu, remănendu comitetul permaninte a administra interesele județului. Măria Sa Domnul a bine-voitu a acorda inalta autorisațiune d-lui M. Mitilineu, șefu alu divisiunii consulară și administrativă, de a primi și purta crucea de comandore alu ordinului Frantz-Iosef, ce i s’a conferitu de Majestatea Sa imperatorul și rege alu Austro-Ungariei. — In No. 251. D. Anton N. Filote, sub-prefectu la plasa Vădeni din județul Brăila; d-nu Alecu Ghiorgiu directoru alu prefecturei Botoșani; d-nu Dim. Dimitriu, sub-prefectu la plasa Târgul pl. Jijia; d-nu Costache Balace, sub-prefectu la plasa Jijia; d-nu I. Carajani, profesoru provisoriu de limba elenă, cursul superioru, la lyceul din Iassi, intrunindu condițiunile de stagiu cerutu de lege, s’a confirmatu profesoru definitivu alu cathedrei ce ocupă la mencionatul lyceu, d-nu C. Păltineanu, jud. de instrucțiune la trib. Stomanați, s’a permutatu in aceeași calitate la trib. Vâlcea. — In No. 252. S’a numitu in funcțiuni de prefecți: d-nu locotenentu-colonel Costa-Foru, la jud. Prahova; d-nu Gr. St. Bilciurescu, la jud. Muscel; d-nu doctori in medicină Bujorescu Marin, Boian, Georgescu Nicolae și Valentineanu Miron s’a confirmatu in posturile de medici secundari in serviciile spitalelor eforiei d-nn doctorii in medicină M. Sapira s’a confirmatu in posul de medicu primara alu spitalului din Focșani , d-nn Tuxisi di di Nicola, actualul verificator din direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, s’a trecutu in corpul de esecuțiune cu gradul de oficiante clasa V; d-nu Dimitrescu Gr. in postul de verificatorii; d-nu Albeanu ;Alecsandru elevul de clasa I, in postul de ajutora de biurou; d-nu Stefan Stamatin Nei, actualul membru la curtea de apel din Iassi, președinte de secțiune la acea curte, in locul vacantu; d-nu I. Niculescu, membru la curtea de apel din Jassi. Sciii locale. *** (Confirmare). Luni a sositu confirmarea noilor membri ai consiliului comunalu. Primaru s’a confirmatu D. lord. Beldiman, ajutori d-nii Iancu Antoniadi, Nicu Abazu, Haralamb Cernea, N. Papadopulo și Dim. Giustea. Marți au depusu jurămentul cerutu de lege toți membri, afară de D. Beldimanu, care se află la Bucuresci ca deputatu. D. H. Cernea ține locul D-nii sale. *** (Biblioteca Universității) de căudu se află sub auspiciile noului bibliotecarii D. S. Bodnărescu, doctorii in filosofie, este deschisă in toate filele dimineața de la 10 oare pană la 3 după amend și seara de la 7 pană la 10.—Remăne numai, ca publicul Iașanu să înceapă a se interesa mai mult de aceasta comoară literară. (Societatea filarmonică) despre care amu mai făcutu mențiune in unul din numerele trecute, a ținutu prima sa intrunire la 23 Nov. in localul din ograda Sf. Lazăr, la care au asistatu unu numerosu publicu. D. Vasilianu inițiatorul acestei societăți, a deschisu ședința prin unu discursu relativu la scopul societății. S’a alesu apoi unu comitetu, care să elaboreze statutele și regulamentul Societății; resultatul alegerei a foști D. St. Vasilianu președinte, Anton Pratu secretaru, membrii: Petru Sfetescu, Gr. Dabija, Xen. Teodosiu. (Desceptare.) Intrăndu in carnă și incepăndu incăldirea locuințelor, atragemu atențiunea tuturora locuitorilor de a fi cu serioasă băgare de samă in cât privesce astuparea ogiagurilor, căci dilele aceste incă s’a intămplatu, că doi tineri astupăndu ogiagul și adormindu, peste noapte erau aproape de a se năduși, incăt numai grijea Provedinței i-a scăpatu; unul din aceștia astăzii se află greu bolnavui. Deci pentru a incungiura orice pericolu, să nu se astupe nici odată ogragurile mai nainte de a se invăli giaratecul cu cenușă. *** (Homarii.) Primimu mai multe reclame din partea cetățenilor, prin care ni se relatează că in urba noastră domnesce o lipsă mare de dornuri, astfelu, că trebue cineva să reclame la comisie in mai multe rânduri, pănă cănd i-se făcu disposițiunile cerute. Ar fi bine, ca să se mai sporească numeral acestor meserieși de imperioasă necesitate pentru curățenie și mai alesu pentru impedecarea incendiului. $*.. (Mahali.) De mai multe ori amu arătatu despre poloboacele ce stau dinaintea crâșmelor pe trotoare, impedecăndu comunicația. Eri mai mulți D-ni comercianți au reclamatu la Primăria pentru lipsa de mahali, cerăndu a se indatora antreprenorul de a întreține unu numera de mahali conformii contractului. D. Primaru a și obligatu pe D. antreprenorii, de a aședa prin pivnițe in cursa de 24 care toate vasele ce stau pe trotuare dinaintea crâșmelor. *** (Hoți) In noaptea de vineri spre sâmbăta trecută, mai mulți făcători de rele au călcatu casa evreului Lupu Yemberg de pe șoseua Socolei pe care, după mai multe maltratări, l’au luatu din preună cu familia și băgăndu-i in pivniță i-au unsu cu gazu, dăndu-le focu; nenorociții se află a fi in spitalu și unul din trenșii se spune că ar fi și muritu. Hoții au furații cu aceasta ocazie 60 galbini, incă nu s’au prinsu. *** (înecați) O fată de ani 16, a locuitorului Iacob Păunu, precum și o nevastă a locuitorului Andrei Gheorge, amenduoc din comuna Gostinari jud. Ilfovu, punendu-se intr’o luntre ca să treacă apa Argeșului să meargă la culesul de porumb, și luntrea fiind spartă, a intratu apă in trensa și scufundăndu-se s’a inecatu cu densele. CURIERUL DE IASSI, fără ca cadavrele să se poată găsi pănă astăzi, eară nevasta locuitorului Andrei Gheorghe a avutu la sine sub brău și lei 800 ce luase din vânzarea unei vii. *** (Decorație) Consiliul judecianu din Botoșeni, după cum ni se anunță, a votatu zilele trecute și a pusu in budgetu suma de 1500 lei noi, pentru facerea unei medalii, cu care să se decoreile D. Prefectu Buzduganu, dreptu recunoscință pentru serviciile D-sale aduse in interesul districtului. TEATRU. De la ultima noastră recensiune teatrală, scena romană a avutu două serate din cele mai bune succese. Una din aceste a avutu locula 15 Nov. cu care ocasiune s’a represintatu „Demonii negri“ dramă in 4 acte de V. Sardou, o dramă pe căt de escelentă in privirea composițiunei, pe atăt de sublimă in privința representărei. Traducerea piesei era făcută de D. Pascaly, acestu artistu neobositu, care in decursul activității sale artistice, a imbogățitu repertorulu nostru dramaticii prin unu numeru insemnatu de drame și comedii traduse după cei mai celebri autori, precum este V. Hugo, Dumas, Sardon, Girardin și alții. Limba acestei traduceri ni s’a părut u mai corectă, mai ușoară, decăt, spre exemplu, acea din „Ruy Blas.“ ’ încă unu lucru ce m-a inveselitu era, că de asta dată n’amu auzitu acea pronunciare nenaturală a unor cuvinte, pentru care ni-amu fostu făcutu observațiunile noastre in recensiunea de mai nainte. Negreșitu este unu progresii, și progresul este de lăudatu. Căt pentru jocul artiștilor, patru roluri au atrasu mai mult asupra lor atențiunea criticei. In primul locu vot au numi-o pe D-na Matilda Pascaly, eroina dramei. D-sa in rolul Jeannei a cuceritii inimele tuturora și a căstigatu cu multă justeță admirațiunea publicului. A avutu căteva momente atăt de perfecte, atăt de sublime, incăt era peste putință a nu se mișca orice inimă; astfelu erau de exemplu: „resbunarea femeei“ in actul al treilea, dar mai alesu „nebunia și moartea“ din actul al patrulea. Nu exagerăm, dacă spuneam, că amu redutu cu ocasia acestor scene mai mulți ochi strălucindu de la crime. D. Pascaly, in rolul lui Gaston n’a remasu neaplaudatu; cu deosebire scenele „furai“ din actul al doilea și „diamantul“ din actul al treilea, au făcutu să uitămu cu totul unele exagerări nenaturali din scenele precedente. D. Dimitriad a escelatu nu numai prin jocu, dar mai alesu prin o mască nimerită. Erau mulți, cari abia in al doilea, ori in alu treilea actualu putură recunoasce. D. Bălănescu a fostu unu tipu originalu. D-sa mi-a represintatu unu caracteru comicu in rolul lui „Bennequin,“ cu atâta originalitate, cu atăta artă, dar artă adeverată, neafectată, incăt nici o față nu pute sta privată de ilaritate. D-sa este fără îndoială unul din cei mai simpatici membri ai trupei noastre dramatice, este unu favoritu al scenei și al publicului. Pentru celelalte roluri mai secundare, n’avemu nimica de Zisu. • Să trecemu la a doua serată. Duminecă, la 22 curentu, s’a jucatu drama lui Girardin „Supliciul unei femei,“ o piesă, care in privirea compunerei, a făcutu epocă in literatura dramatică contimpurană. Precum in drama precedentă, așa și aici nu putemu decăt să accentuămu cu laudă, cu admirațiune arta D-nei Pascaly. Preste totu a avutu unu jocu de scenă atăt de perfecții, incăt cunoscătorii trebuiau să’și reamintească pe artistele cele mai celebre ale scenelor străine, mai adăogăndu aci, că d-sa a avutu, cu deosebire in scena de mărturisire și in acea de pocăință, unu sentimentu adeveratu, ori cine va înțelege, cum, cu ocazia chemării artiștilor pe scenă, se audiau din publicu mai multe voci ca și acestea: „numai d-na Pascaly“ sau „Matilda singură“... Spectacolul acestei serate s’a terminat cu „Nevasta trebue să'si urmeze barbaturi de comedie in unu actu. Holurile principale au fostu jucate de d-nele Pascaly și Merișescu și de d-nii Pascaly și Bălănescu. Cu deosebire D. Bălănescu a avutu unu rolu, care a plăcutu foarte multu publicului. Mai multe frase țesute cu multă istețime in testul piesei, au fostu aplaudate cu mult zgomotu, astfelu era spre exemplu trasa din rolulu D-lui Pascaly: „primarii poartă ochilari de aura pe nasu, pentru ca să vadă prin trenșii aurite toate lucrările Primăriei“ sau „advocații au pe cine să inșele de dimineața pănă seara, nu le mai remâne timpul de a’și inșela femeile“ ori in fine „suntu destui oameni in țară, cari n’au alt lucru, decăt să transforme legile după cum le vine , mai bine la socoteală“ și altele. Publicul la ambele serate a fostu foarte numerosu. Dorimu să fie tot astfeliu, și teatrul nostru de sigura va înflori. — O singură observațiune mai avemu insă, pe care nu o putemu lăsa nej accentuată. Aceasta este, că publicul ar trebui să fie mai pacientu și să nu părăsască sala mai nainte de a cade perdeaua, căci prin zgomotul ce producu aceste eșiri, se ucide intr’unu modu neloialu—efectul dramei... (Bds). Miska Hauser. Udele acestea sositu in urba noastră virtuosul in violină, d. Miska Hauser, care va da luni la 30 Nov. seara unu concertu in sala Conservatorului. D. Miska Hauser este unu artistu, care a primitii manifestările cele mai distinse pentru esecutarea artei sale in violină și pentru composițiunile încântătoare, cu cari a imbogățitu literatura muzicală. D-sa, intre ovațiuni distinse, a călătoritu preste tot pământul și a datu la lumină doue volume in cari se cuprinde biografia sa scrisă intr’unu stilu plăcutu și plină de varietățile cele mai interesante. „Revue et gazette musicale“ din Paris face unu estractu din aceste volume, arătăndu, că d. Hauser este născutu la Pressburg in Ungaria, la an. 1822, că este unu elevu a profesorului Mayseder și că a studiatu la conservatorul din Viena. Ca copilu a inceputu a manua arcușul și, intovărășitu de părintele seu, a cutrieratu cea mai mare parte a Europei, pănă cănd furtuna revoluțiunei l’a condusu in America. La an. 1858 a trecutu la Sidney, Melbourne, Adelaide, unde fu salutatu de cătră populațiunea engleză, ca unu favoritu al maselor. De acolo la 1859 artistul se reî ntoarsă prin India la Viena. Elu a visitatu Constantinopolea și a căntatu înaintea Sultanului ; a datu mai multe concerte in Italia, unde a primitu de la regele ordinul de cavaleru. In Paris, precum și in Berlin, unde a avutu ocasiune de a se distinge atăt in concerte publice, căt și la curțile domnesci, d-sa a aflatu cea mai mare admirațiune. Jocul seu prin unu tonu admirabilu, este plinu de grație și poezie, de nobleță și căldură. Mai alesu composițiunea sa numită „capriciul păserilor“ prin care imitează diferitele tonuri păsăresci, este de unu celebra efectu. Dacă Joachim și Laub ne punu in admirație prin înălțimea stilului lor, Hauser ne farmecă ca poetu și ca căntărețu de arta cea mai nobilă. Aceste aprecieri credeau, că sunt destule, pentru ca publicul nostru să se convingă, că serata ce va da d. Hauser, va fi o serată de rară valoare artistică și prin urmare merită să fie căt de bine frecventată. (*) Căsătoriile proiectate in Comuna Iassi de la 10 pănă la 25 Noemvrie 1870 inclusiv A. Despărțirea I și II. 1) D. Constantin Cadescu 36 ani, amploiatu, domiciliatu in comuna Voinesci, cu D-ra Theododosia Bănescu, 28 ani, fără prof. dom. desp. I. 2) D. Grigorie loan 32 ani, arhitecții, domic, desp. 2, cu D-ra Aristița Sterea, 19 ani fără profesiune, domic, desp. II. 3) Neculai Bălăceanu, 40 ani, funcționara, desp. II, cu Ecatherina Sofroniu 20 ani, fără profesiune desp. IV. 4) Manoli Popovici, de 45 ani, birjaru, văduvu desp. I. cu D-na Elena Popovici, 30 ani, fără prof. vfiduvă desp. I. 5) Moise Vainberg 22 ani, birjaru, dom. desp. I. cu Rubla sin Moise 15 ani, fără prof. desp. I. 6) Șmil Avramovici 29 ani, cărciumaru, desp. I. cu Udei Milberg 17 ani, fără profesiune desp II. 7) Periiu sin Iancu, de 20 ani, ciubotari, desp. I, cu Rubla Leia Șmil, 16 ani, fără prof. desp. III. 8) Iacob Chitenplan, 32 ani, serv. desp. 1. Ghitla Seinfeld 18 ani, fără prof. disp. IV. 9) Zisu Braunștain 36 ani, calfă de croitori, desp. II, cu Sura Marcu 17 ani, fără prof. desp. I. Despărțirea III. 1) Ilie Munteanu 42 ani, serv. des. III, cu Ioana Grigoriu 28 ani, fără prof. desp. III. 2) Neculai Botezu 33 ani, vectivii, sergent municipalu desp. III, cu Ecaterina Dorofti 22 ani, fără prof. desp. III. 3) David Șnirer 25 ani, fără prof. domiciliatu desp. III. cu Sose Haia Coner 19 ani,fără prof. dom. disp. IV. Despărțirea IV și V. 1) D. Iacov H. Cernea 32 ani, funcționara, desp. IV. cu I. Ecaterina Petrovici, deversată fără prof. desp. IV. 2) loan Theodor 30 ani, Tipograf. des. V. cu Nastasia Mălăescu 29 ani, văduvă, fără prof. desp. V. 3) Petru Gheorghiu, de 32 ani, serv. dom. desp. V. cu D. Luisa Elisabeta Ersardi 31 ani, fără prof. desp. V. 4) Dimitrie Acsenti 26 ani, muncitorii desp. V cu Smaranda Ravecu 25 ani, fără prof. desp. V. 5) Idei Culichstain 28 ani, fară prof. desp. IV. cu Brana Winter 18 ani, fără prof. domic.in comuna Sulița Județul Botoșani. 6) Moriț Schein 24 ani, comersant dom. in Galați cu Rahel Posner 20 ani, fără prof. Dom. desp. IV. 7) Solomon Ghelerter 24 ani, prof. liberă despărțirea IV, cu Dvoria Leibu 18 ani, fără prof. domdesp. IV. 8) Strai Belzer 66 ani, comersant, veduva, dep. IV, Liba Iancovici, 40 ani, văduvă, fără profesie dom. desp. IV. 9) Ițicu Benditer 18 ani, fără prof. desp. IV, cu Beila Rubla Sanc 16 ani, fără prof. desp. I. 10) Leiba Fainblat 23 ani, spiculant, Comuna Holboca cu D-na Maria Ușer 18 ani, fără prof. dom. desp. IV.