Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-26 / nr. 110

Acte oficiale. • Numiri in­ funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 250. S’a confirmații d-nn general Christian Tell in funcțiunea de primara alu comunei capitalei Bucuresci, eară in acea de ajutoare pe lângă d-sa, d-nii Alecsandru Ores­­cu, Nicolae Tătăranu, A. Stirbey, Theodor Văcărescu, Ni­­colae Ioanidu și Petre Grădișteanu; s’a disolvatu consiliul comunei Bacău și s’a inlocuitu cu o comisiune interimară, consiliul general alu jud. Ialomița s’a disolvatu, remănendu comitetul permaninte a administra interesele județului. Mă­ria Sa Domnul a bine-voitu a acorda inalta autorisațiune d-lui M. Mitilineu, șefu alu divisiunii consulară și admi­nistrativă, de a primi și purta crucea de comandore alu ordinului Frantz-Iosef, ce­ i s’a conferitu de Majestatea Sa imperatorul și rege alu Austro-Ungariei. — In No. 251. D. Anton N. Filote, sub-prefectu la plasa Vădeni din județul Brăila; d-nu Alecu Ghiorgiu directoru alu prefecturei Bo­toșani; d-nu Dim. Dimitriu, sub-prefectu la plasa Târgul pl. Jijia; d-nu Costache Balace, sub-prefectu la plasa Jijia; d-nu I. Carajani, profesoru provisoriu de limba elenă, cur­sul superioru, la lyceul din Iassi, intrunindu condițiunile de stagiu cerutu de lege, s’a confirmatu profesoru definitivu alu cathedrei ce ocupă la mencionatul lyceu, d-nu C. Păl­­tineanu, jud. de instrucțiune la trib. Stomanați, s’a permu­­tatu in aceeași calitate la trib. Vâlcea. — In No. 252. S’a numitu in funcțiuni de prefecți: d-nu locotenentu-colonel Costa-Foru, la jud. Prahova; d-nu Gr. St. Bilciurescu, la jud. Muscel; d-nu­ doctori in medicină Bujorescu Marin, Boian, Georgescu Nicolae și Valentineanu­­ Miron s’a confir­matu in posturile de medici secundari in serviciile spita­lelor eforiei d-nn doctorii in medicină M. Sapira s’a con­firmatu in posul de medicu primara alu spitalului din Foc­șani , d-nn Tuxisi di di Nicola, actualul verificator din direc­țiunea generală a telegrafelor și poștelor, s’a trecutu in cor­pul de esecuțiune cu gradul de oficiante clasa V; d-nu Di­­mitrescu Gr. in postul de verificatorii; d-nu Albeanu ;Alec­­sandru elevul de clasa I, in postul de ajutora de biurou; d-nu Stefan Stamatin Nei, actualul membru la curtea de apel din Iassi, președinte de secțiune la acea curte, in lo­cul vacantu; d-nu I. Niculescu, membru la curtea de apel din Jassi. Sciii locale. *** (Confirmare). Luni a sositu confirma­rea noilor membri ai consiliului comunalu. Pri­mar­u s’a confirmatu D. lord. Beldiman, ajutori d-nii Iancu Antoniadi, Nicu Ab­azu, Haralamb Cernea, N. Papadopulo și Dim. Giustea.­­ Marți au depusu jurămentul cerutu de lege toți membri, afară de D. Beldimanu, care se află la Bucuresci ca deputatu. D. H. Cernea ține locul D-nii sale. *** (Biblioteca Universității­) de căudu se află sub auspiciile noului bibliotecarii D. S. Bodnărescu, doctorii in filosofie, este deschisă in toate­­ filele dimineața de la 10 oare pană la 3 după amend­­ și seara de la 7 pană la 10.—Re­­măne numai, ca publicul Iașanu să înceapă a se interesa mai mult de aceasta comoară literară. (Societatea filarmonică) despre care amu mai făcutu mențiune in unul din nume­rele trecute, a ținutu prima sa intrunire la 23 Nov. in localul din ograda Sf. Lazăr, la care au asistatu unu numerosu publicu. D. Vasilianu ini­țiatorul acestei societăți, a desch­isu ședința prin unu discursu relativu la scopul societății. S’a a­­lesu apoi unu comitetu, care să elaboreze sta­tutele și regulamentul Societății; resultatul ale­­gerei a foști­ D. St. Vasilianu președinte, Anton Pratu secretaru, membrii: Petru Sfetescu, Gr. Da­­bija, Xen. Teodosiu. (Desceptare.) Intrăndu in carnă și in­­cepăndu incăldirea locuințelor, atragemu atențiu­nea tuturora locuitorilor de a fi cu serioasă bă­gare de samă in cât privesce astuparea ogiagu­­rilor, că­ci dilele aceste incă s’a intămplatu, că doi tineri astupăndu ogiagul și adormindu, peste noapte erau aproape de a se năduși, incăt numai grijea Provedinței i-a scăpatu; unul din aceștia astăzii se află greu bolnavui. Deci pentru a in­­cungiura ori­ce pericolu, să nu se astupe nici o­­dată ogragurile mai nainte de a se invăli giara­­tecul cu cenușă. *** (Homari­i.) Primimu mai multe reclame din partea cetățenilor, prin care ni se relatează că in urba noastră domnesce o lipsă mare de dor­nuri, astfelu, că trebue cineva să reclame la co­misie in mai multe rânduri, pănă cănd i-se făcu disposițiunile cerute. Ar fi bine, ca să se mai sporească numeral acestor meserieși de imperi­oasă necesitate pentru curățenie și mai alesu pen­tru impedecarea incendiului. $*.. (Mahali.) De mai multe ori amu arătatu despre poloboacele ce stau dinaintea crâșmelor pe trotoare, impedecăndu comunicația. Eri mai mulți D-ni comercianți au reclamatu la Primăria pentru lipsa de mahali, cerăndu a se indatora antrepre­norul de a întreține unu numera de mahali con­formii contractului. D. Primaru a și obligatu pe D. antreprenorii, de a aședa prin pivnițe in cursa de 24 care toate vasele ce stau pe trotuare di­naintea crâșmelor. *** (Hoți) In noaptea de vineri spre sâmbăta trecută, mai mulți făcători de rele au călcatu casa evreului Lupu Yemberg de pe șoseua Socolei pe care, după mai multe maltratări, l’au luatu din preună cu familia și băgăndu-i in pivniță i-au unsu cu gazu, dăndu-le f­ocu; nenorociții se află a­ fi in spitalu și unul din trenșii se spune că ar fi și muritu. Hoții au furații cu aceasta oca­zie 60 galbini, incă nu s’au prinsu. *** (înecați) O fată de ani 16, a locuito­rului Iacob Păunu, precum și o nevastă a locui­torului Andrei Gheorge, amenduoc din comuna Gostinari jud. Ilfovu, punendu-se intr’o luntre ca să treacă apa Argeșului să meargă la culesul de porumb, și luntrea fiind spartă, a intratu apă in trensa și scufundăndu-se s’a inecatu cu densele. CURIERUL DE IASSI, fără ca cadavrele să se poată găsi pănă astă­­zi, eară nevasta locuitorului Andrei Gheorghe a­­ a­­vutu la sine sub brău și lei 800 ce luase din vân­zarea unei vii. *** (Decorație) Consiliul judecianu din Bo­­toșeni, după cum ni­ se anunță, a votatu zilele tre­cute și a pusu in budgetu suma de 1500 lei noi, pentru facerea unei medalii, cu care să se decoreile D. Prefectu Buzduganu, dreptu recunoscință pen­tru serviciile D-sale aduse in interesul districtului. T­E­A­T­R­U. De la ultima noastră recensiune teatrală, scena romană a avutu două serate din cele mai bune succese. Una din aceste a avutu locu­la 15 Nov. cu care ocasiune s’a represintatu „Demonii negri“ dramă in 4 acte de V. Sardou, o dramă pe căt de escelentă in privirea composițiunei, pe atăt de sublimă in privința representărei. Traducerea pie­sei era făcută de D. Pascaly, acestu artistu neobo­­situ, care in decursul activității sale artistice, a imbogățitu repertorulu nostru dramaticii prin unu numeru insemnatu de drame și comedii traduse după cei mai celebri autori, precum este V. Hugo, Dumas, Sardon, Girardin și alții. Limba acestei traduceri ni s’a părut u mai corectă, mai ușoară, decăt, spre exemplu, acea din „Ruy Blas.“ ’ încă unu lucru ce m­-a inveselitu era, că de asta dată n’amu auzitu acea pronunciare nenaturală a unor cuvinte, pentru care ni-amu fostu făcutu obser­­vațiunile noastre in recensiunea de mai nainte. Negreșitu este unu progresii, și progresul este de lăudatu. Căt pentru jocul artiștilor, patru roluri au a­­trasu mai mult asupra lor atențiunea criticei. In primul locu vot au numi-o pe D-na Matilda Pascaly, eroina dramei. D-sa in rolul Jeannei a cuceritii inimele tuturora și a căstigatu cu multă justeță admirațiunea publicului. A avutu căte­va momente atăt de perfecte, atăt de sublime, in­căt era peste putință a nu se mișca ori­ce inimă; astfelu erau de exemplu: „resbunarea femeei“ in actul al treilea, dar mai alesu „nebunia și moartea“ din actul al patrulea. Nu exagerăm, dacă spuneam, că amu red­utu cu ocasia acestor scene mai mulți ochi strălucindu de la crime. D. Pascaly, in rolul lui Gaston n’a remasu nea­­plaudatu; cu deosebire scenele „furai“ din actul al doilea și „diamantul“ din actul al treilea, au făcutu să uitămu cu totul unele exagerări ne­na­turali din scenele precedente. D. Dimitriad a escelatu nu numai prin jocu, dar mai alesu prin o mască nimerită. Erau mulți, cari abia in al doilea, ori in alu treilea actu­alu pu­tură recunoasce. D. Bălănescu a fostu unu tipu originalu. D-sa mi-a represintatu unu caracteru comicu in rolul lui „Bennequin,“ cu atâta originalitate, cu atăta artă, dar artă adeverată, neafectată, incăt nici o față nu pute sta privată de ilaritate. D-sa este fără îndoială unul din cei mai simpatici membri­­ ai trupei noastre dramatice, este unu favoritu al scenei și al publicului. Pentru celelalte roluri mai secundare, n’avemu­­ nimica de Zisu. • Să trecemu la a doua serată. Duminecă, la 22 curentu, s’a jucatu drama lui­­ Girardin „Supliciul unei femei,“ o piesă, care in privirea compunerei, a făcutu epocă in literatura dramatică contimpurană. Precum in drama precedentă, așa și aici nu putemu decăt să accentuămu cu laudă, cu ad­mi­­rațiune arta D-nei Pascaly. Preste totu a avutu unu jocu de scenă atăt de perfecții, incăt cunos­cătorii trebuiau să’și reamintească pe artistele cele mai celebre ale scenelor străine, mai adăogăndu aci, că d-sa a avutu, cu deosebire in scena de mărturisire și in acea de pocăință, unu senti­­mentu adeveratu, ori cine va înțelege, cum, cu ocazia chemării artiștilor pe scenă, se audiau din publicu mai multe voci ca și acestea: „numai d-na Pascaly“ sau „Matilda singură“... Spectacolul acestei serate s’a terminat­ cu „Ne­vasta trebue să'si urmeze barbaturi de comedie in unu actu. Holurile principale au fostu jucate de d-nele Pascaly și Merișescu și de d-nii Pascaly și Bălănescu. Cu deosebire D. Bălănescu a a­­vutu unu rolu, care a plăcutu foarte multu pu­blicului. Mai multe frase țesute cu multă iste­țime in te­stul piesei, au fostu aplaudate cu mult zgomotu, astfelu era spre exemplu trasa din ro­­lulu D-lui Pascaly: „primarii poartă och­ilari de aura pe nasu, pentru ca să vadă prin trenșii au­rite toate lucrările Primăriei“ sau „advocații au pe cine să inșele de dimineața pănă seara, nu le mai remâne timpul de a’și inșela femeile“ ori in fine „sun­tu destui oameni in țară, cari n’au alt lu­cru, decăt să transforme legile după cum le vine , mai bine la socoteală“ și altele. Publicul la ambele serate a fostu foarte nume­rosu. Dorimu să fie tot ast­feliu, și teatrul nostru de sigura va înflori. — O singură observațiune mai avemu insă, pe care nu o putemu lăsa ne­­j accentuată. Aceasta este, că publicul ar trebui să fie mai pacientu și să nu părăsască sala mai nainte de a cade perdeaua, căci prin zgomotul ce producu aceste eșiri, se ucide intr’unu modu ne­­loialu—efectul dramei... (Bds). Miska Hauser. Udele aceste­a sositu in urba noastră vir­tuosul in violină, d. Miska Hauser, care va da luni la 30 Nov. seara unu concertu in sala Con­servatorului. D. Miska Hauser este unu artistu, care a pri­mitii manifestările cele mai distinse pentru ese­­cutarea artei sale in violină și pentru composi­­țiunile încântătoare, cu cari a imbogățitu litera­tura muzicală. D-sa, intre ovațiuni distinse, a că­­lătoritu preste tot pământul și a datu la lumină doue volume in cari se cuprinde biografia sa scrisă intr’unu stilu plăcutu și plină de varietă­țile cele mai interesante. „Revue et gazette musicale“ din Paris face unu estractu din aceste volume, arătăndu, că d. Hau­ser este născutu la Pressburg in Ungaria, la an. 1822, că este unu elevu a profesorului Mayse­­der și că a studiatu la conservatorul din Viena. Ca copilu a inceputu a manua arcușul și, in­to­­vărășitu de părintele seu, a cutrieratu cea mai mare parte a Europei, pănă cănd furtuna revolu­­țiunei l’a condusu in America. La an. 1858 a trecutu la Sidney, Melbourne, Adelaide, unde fu salutatu de cătră populațiunea engleză, ca unu favoritu al maselor. De acolo la 1859 artistul se reî ntoarsă prin India la Viena. Elu a visitatu Con­­stantinopolea și a căntatu înaintea Sultanului ; a datu mai multe concerte in Italia, unde a pri­­mitu de la regele ordinul de cavaleru. In Paris, precum și in Berlin, unde a avutu ocasiune de a se distinge atăt in concerte publice, căt și la curțile domnesci, d-sa a aflatu cea mai mare ad­­mirațiune. Jocul seu prin unu tonu admirabilu, este plinu de grație și poezie, de nobleță și căldură. Mai alesu composițiunea sa numită­ „capriciul păse­­rilor“ prin care imitează diferitele tonuri păsă­­resci, este de unu celebra efectu. Dacă Joachim și Laub ne punu in admirație prin înălțimea stilului lor, Hauser ne farmecă ca poetu și ca căntărețu de arta cea mai nobilă. Aceste aprecieri credeau, că sunt destule, pen­tru ca publicul nostru să se convingă, că serata ce va da d. Hauser, va fi o serată de rară va­loare artistică și prin urmare merită să fie căt de bine frecventată. (*) Căsătoriile proiectate in Comuna Iassi de la 10 pănă la 25 Noemvrie 1870 inclusiv A. Despărțirea I și II. 1) D. Constantin Cadescu 36 ani, amploiatu, domiciliatu in comuna Voinesci, cu D-ra Theodo­­dosia Bănescu, 28 ani, fără prof. dom. desp. I. 2) D. Grigorie loan 32 ani, arhitecții, domic, desp. 2, cu D-ra Aristița Sterea, 19 ani fără pro­fesiune, domic, desp. II. 3) Neculai Bălăceanu, 40 ani, funcționara, desp. II, cu Ecatherina Sofroniu 20 ani, fără profesiune desp. IV. 4) Manoli Popovici, de 45 ani, birjaru, văduvu­ desp. I. cu D-na Elena Popovici, 30 ani, fără prof. vfiduvă desp. I. 5) Moise Vainberg 22 ani, birjaru, dom. desp. I. cu Rubla sin Moise 15 ani, fără prof. desp. I. 6) Șmil Avramovici 29 ani, cărciumaru, desp. I. cu Udei Milberg 17 ani, fără profesiune desp II. 7) Periiu sin Iancu, de 20 ani, ciubotari, desp. I, cu Rubla Leia Șmil, 16 ani, fără prof. desp. III. 8) Iacob Chitenplan, 32 ani, serv. desp. 1. Ghit­­la Seinfeld 18 ani, fără prof. disp. IV. 9) Zisu Braunștain 36 ani, calfă de croitori, desp. II, cu Sura Marcu­ 17 ani, fără prof. desp. I. Despărțirea III. 1) Ilie Munteanu 42 ani, serv. des. III, cu Ioana Grigoriu 28 ani, fără prof. desp. III. 2) Neculai Botezu 33 ani, vec­tivii, sergent mu­­nicipalu desp. III, cu Ecaterina Dorofti 22 ani, fără prof. desp. III. 3) David Șnirer 25 ani, fără prof. domiciliatu desp. III. cu Sose Haia Coner 19 ani,fără prof. dom. disp. IV. Despărțirea IV și V. 1) D. Iacov H. Cernea 32 ani, funcționara, desp. IV. cu I­. Ecaterina Petrovici, deversată fără prof. desp. IV. 2) loan Theodor 30 ani, Tipograf. des. V. cu Nas­­tasia Mălăescu 29 ani, văduvă, fără prof. desp. V. 3) Petru Gheorghiu, de 32 ani, serv. dom. desp. V. cu D. Luisa Elisabeta Ersardi 31 ani, fără prof. desp. V. 4) Dimitrie Acsenti 26 ani, muncitorii desp. V cu Smaranda Ravecu 25 ani, fără prof. desp. V. 5) Idei Culichstain 28 ani, fară prof. desp. IV. cu Brana Winter 18 ani, fără prof. domic.­in comu­na Sulița Județul Botoșani. 6) Moriț­ Schein 24 ani, comersant dom. in Galați cu Rahel Posner 20 ani, fără prof. Dom. desp. IV. 7) Solomon Ghelerter 24 ani, prof. liberă des­­părțirea IV, cu Dvoria Leibu 18 ani, fără prof. dom­­desp. IV. 8) Strai Belzer 66 ani, comersant, veduva, dep. IV, Liba Iancovici, 40 ani, văduvă, fără profesie dom. desp. IV. 9) Ițicu Benditer 18 ani, fără prof. desp. IV, cu Beila Rubla Sanc 16 ani, fără prof. desp. I. 10) Leiba Fainblat 23 ani, spiculant, Comuna Holboca cu D-na Maria Ușer 18 ani, fără prof. dom. desp. IV.

Next