Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-09-26 / nr. 106

reclame nu se adresează pentru a le da publici­tății și noi ne grăbimu a le da tuturor o espre­­siune comună, prin aceasta notă, cerendu din ca­pul locului, ca onor. Direcțiune sus-numită să bine-voiască, in ceea ce privesce stațiunea de Iașși, a supune ordinea actuală unor schimbări. Aceasta este o necesitate absolută, atât pentru publicul voiagioru, căt și pentru amploiații sta­­țiunei. Publicul ce doresce a pleca in străină­tate și care nu poate profita decăt de unicul trenu ce pleacă dimineața la 4 oare 20 minute, trebue să-și jertfească liniștea nopții și se aducă sacrificii pecuniare pentru trăsuri, cari noaptea și mai alesu in timpu de ploie și iarna adese­ori nu se potu căpăta nici cu prețuri exagerate; apoi pe lângă toate aceste jertfe la Cernăuți află numai trenul amestecații. Amplaiații stațiunei, din causa relei combinațiuni a planului de călă­­torie, au unu serviciu nocturnn mult mai greu și mai ostenitorii, decât la ori­care alte stațiuni, unde comunică unu numeru mai insemnatu de trenuri, fiindu­că ei trebue să accepte sosirea trenului de la Cernăuți pană pe la 10—11 oare seara și de la 3 oare dimineața oarăși trebue să facă serviciu la trenul ce pleacă, apoi pe la 10 oare dimineața earăși trebue să facă serviciul trenului ce soseșce de la Romani i ear după a­­mendi pe la 4 oare serviciul trenului ce pleacă lU Romani. Astfel, serviciul bieților amplaiați este mai neintreruptu dina—noaptea, incăt tre­bue neapăratu să ’și ruinele sănătatea. — In­­trebămu: nu s’ar pute oare prea lesne, ca trenul pentru străinătate să plece seara­? Prin această schimbare pe de o parte s’ar aduce publicului avantagiul, că de la Cernăuți înainte ar pute con­tinua calea cu trenul de persoane, care merge mai repede, și poșta s’a r espectui in străinătate cu 12 oare mai nainte; pe de altă parte li s’ar asigura și amploiaților liniștea nocturnă. Sperămu, că nu va mai fi trebuință, să revenim­ asupra aces­tei chestiuni de cea mai mare importanță pentru publicul voiagioru și că Direcțiunea respectivă nu va intărdia a face modificările reclamate de ce­tățeni. ’„** (Escortă) Marța trecută, cănd a sositu suma de 200,000 lei la Casieria de lassi, dele­­gența trasportătoare era incungiurată de unu es­­cadron de vr’o 50 dorobanți înarmați. Ințelegemu o asemene escortă afară de barierele urbei, dar in centrul orașului este o insultă din cele mai grozave adusă cetățenilor Iașeni. Ce felu ? Este urba noastră unu cuibu de hoți ? Aceasta era în­trebarea ce și-o nunea, fie-care cetățanu, la vede­rală. Dorimu ca să nu ni se mai aducă aseme­,.”s. i. n .a . u a: i «.. e :.) mai multor strade, car­­.mai alesu­ln strada Vulpe este cu totul ne­­satisfăcătoare; mai toate felinarele dau o lumină foarte neînsemnată.... nu cumva pentru motive de economie?.... Tot in aceasta stradă, precum și pe la multe altele este o mare lipsă de ser­genți de vila. Ar fi de doritu a se îndrepta am­bele defecte. *** (Reparația Palatului Adminis­trativ) iarăși s’a datu de golu. Anume: cu ocazia ploilor din dilele aceste, cu toate ca aco­­perementul Palatului este nou, totuși a cursu apa in grefa sect. III, fiindu bagdadia cu totul udată. Noi amu relatatu de la inceputu defectele repa­­rațiunei, acuma nu mai face trebuința să vorbimu noi, căci vorbescu ploile in locul nostru. #** (Apoiu cătră proprietarii de case). In toate orașele celor­lalte țări domnes­­ce usul salutam, de a se lipi placarde pe porțile tuturor caselor ce sunt a se inchirie, atât in par­te, căt și in totalu. Acestu usu este foarte salu­tar, căci pe de-o parte atât proprietarii căt și chirieșii sunt scutiți de chelt­uelile și neplăcerile ce intampină cu terlarii ear pe de alta oferă unu mijlocu foarte practicu atăt pentru proprietari de a ’și găsi chirieși, căt și pentru chirieși de a ’și găsi locuințe.—Din astă causă mai mulți cetățeni ne invită a face apelu prin aceasta la toți pro­prietarii de case de a pune placarde pe porți in tot locul și in tot timpul unde și cănd poseda locuințe de data cu chirie sau chiar și de ven­­dare. Prin aceasta urba noastră ar reuși a se curăți odată de gh­ișefturile și obrăzniciile terla­­rilor. *** (Cale f­e­r­a­t­ă) M. Slad­ concesionarul căei ferate americane de Bucuresci, a anunțata consiliului municipale al Capitalei, că in curend se va pune in lucrare esecutarea concesiunei prin M. Clement Upperton, domiciliatu in Londra Pall Mall, 49, prin urmare in curend o se avemn și cale ferată americană, ănse nu scimu că pe unde se va clădi de­oare­ce stradele Capitalei mai fără nici o escepțiune sunt prea înguste și din această causă la tot momentul vedemu că se impedecă comunicațiunea prin îmbulzeala tră­surilor. T. (A­r­s­u). In ziua de 3 curentu, la oarele 2 după ameni­a, la fiia d-lui loan Vlădescu, aren­dașul moșiei Cobârșia, districtul Romanați, de­părtare de 400 stănjini de comună, aflăndu-se funcționăndu o mașină de trieratu intre doue șire, a săritu scântei din coșul locomobilei intr’o șiru și a arsu ea la 5 minute inchisu, cănd de-odată focul s’a intinsu cu mare furie peste amendoue șirele, consumând împreună cu locomobila și bă­­tătoarea, care nu s’a pututu scăpa, fiindu vântul contrariu, cară­dili șirele de grău și pae ce erau in alse numai 2 tu arsu.—In 4iua de 5 curentu, pe la carele 10 ce dimineață, s’au aprinsu și au arsu trei șire de pae și nisce porcone ale d-lui loan Sulioti, proprietarul moșiei Năzării, din jud. Brăila, despărțim Vedăni, evaluate pănă la suma de 182 galbeni, și după cercetările făcute nu s’a pututu descoperi încă causa acelei incediări. Ad­ministrația continuă însă urmărirea cea mai ac­tivă spre descoperirea făptuitorului. D-NA ADELAIDE RISTORI. S’a anunțatu prin n-rul trecutu al „Curierului de lassi“, că celebra tragediană, Adeleida Ristori, are de găn­dit a visita preste căte­va­­ țile urba noastră. Pentru a pregăti oareșcum publicul la aceasta fericită ocazie și pentru a’i da unu fru­­mosu esemplu de însuflețire și incuragiare a no­bilei arte dramatice, punemu in vederea lectori­lor noștri următorul articolu al­­„Românului“, de la 22 Sept. pre care ilu recomandămu atențiunei generale: Sunt trei­­ file de cănd celebra tragediană­­ zise adio publicului bucuresceanu. In acest moment, Brăila și Galații se bucură de fericirea de-a fi visitate de marea artistă. Ultima representațiune a d-nei Ristori, dată in beneficiul seu, fu Gamma, recitațiunea versurilor de adio ale Ioanei d’Arc și scena somnambulei din Mac­beth. Cunune, numeroase, buchete, aplause din cele mai călduroase, diferite sonete, nimicu n’a lip­­situ acestei frumoase representațiuni. Intre altele, eată cel mai frumosu sonetu ce se distribui: CURIERUL DE IASSI I Inserpni și reclame *­ Domnule Edactore! In „Curierul“ No. 102 anu veijutu unu res­­punsu alu Administrației drumului de feru Offen­­haim, la o notița ce d-voastră a’ți fi datu in unu numgru posteriorii, relativu la oare­care abateri ale Casierului de la gara de Romanu. M’am mi­rații mult, cum administrațiunea a avutu curaj­u să zică in fața lumei, că după cercetările ce a făcutu „in patru ochi“ a constatatu că Casierul garei de Romanu ami fi unu personagiu pre onesta și integra, cănd mulți și foarte mulți pasageri, cunoscu integritatea acelui domnu, numai de pe întregimea restului, ce respunde la manetele mai­ mari decât costul unui biletu. — Eu m'am indig­­natu de respunsul administrației cu atătu mai uimezij yj U­­vett b ’uut wMnuem­a­i m­ummu aur Casierul garei de Romanu nu dă deplin restul pasagerilor. Unu așa faptu l’am constatatu in Ziua de 30 Iunie a. c., cănd amu fostu silita a recurge la ajutorul d-lui comisar de gară Nicu Iordache, pentru a’mi scoate neajunsul de 1 franc 36 centime, ce’mi lipsea din restul cuveniru. Dacă acestu faptu este o probă de onorabilitatea d-lui Casier al garei de Romanu, atât de scumpu admi­­nistrațiunei, atunci ve­rogui bine-voiți a’lu da pu­blicității spre apreciare. — Cu astă ocasiune, nu cred de prisosu, a da unu consiliu bine-voitoriu ad­­ministrațiunei drumului de feru Offenhaim, ca să nu fie atât de naivă in constatările sale cănd e vorba de conduita impiegaților sei, și să fie mai atentivă cănd dă publicității respunsuri ca cele inserate in No. 102, căci se pot găsi oameni cari să o dismintă forialmente și cu probe irrepro­­șabile. Primiți etc. Iassi 24 Sept. 1871. Advocatul Rojniță. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această ru­brică privescu numai pe autorul articolului. Domnule redactare! La respunsul părintelui meu C. Mavrodi, inse­rații in Ziarul dr. No. 88 , ve­rogu, a da publi­cității următoarele: Că moșia ce mi-au datu, in trei bucăți, nu poate fi stălpită după hotarnica invocată de d-lui, fără de a se pune semnele conținute prin legi , fiind­că acea hotarnică conține sute de răzeșii; că au fost văndută cu 1000 galb., pentru că’.a­­cel muștereu respăndindu-se pe considerație, că posesia pământului, cu toate îmbunătățirile, ce so­țul meu au făcut pe el, nu de căte 50 galb. a­­nual,—au preferații a perde arvona de 100 galb. pe care părintele au găsitu cu cale a mii pune m­ Zestre, nu mai puținii și 60 galb. costul im­­pusu de d-nealui, pentru 6 stăni, pămăntu, fără a se fei unde este, și fără să fi fost vr’odată stărănitu chiar de d-nealui. Iată doué condee bănesci, cu care părintele m’au inzestratu prin actul de impărțală, fără a le socoti’ din pungă. Cicerea d-sale, că deși sau vendutu multă pă­dure, totuși sau infățoșatu mușterei cu prețuri mai mari; acestea nu sunt de­căt flori.... din parte-i. Că obiectele ce mi-au datu, sunt prețeluite, eu nu cunoscu, și că dacă singur le-au datu o va­loră, au fost cu intențiune ascunsă, pe care as­­tăzi o ințelegu, că mi-au datu puținu vise foarte scumpu----- Că d-nealui ar păstra multe înscri­suri pentru obiecte și sumi de bani, cu suma de 642 galb­ aicea voiu Zice, că, cu toată valoarea ne­auzită ce au datu obiectelor, și cu adeverin­țele ce ar posede.—este departe de adevărata ci­fră.—și in fine Căt pentru arătarea ce mai face, că dacă prin actul de impărțală m’au nedreptățitu, nu am de­căt a reclama locului competentu, mulțămescu pentru aceasta bună-voință... Iar incăt declară, că ecopertiza obiectelor nu se poate face, că unele nu’și au ființa, și că căte se găsescu ar fi uzate de 9 ani; eu sciu că după isvodu le po­seda toate. Acestea căteva rânduri le dau publicității, pen­tru a se vedea, cum unu părinte, ce se bucură de o avere frumoasă, nedreptățesce unu copilu, care e incunjuratu de o numeroasă familie și tră­­esce in suferințe cu venitul anual de 50 galb. . și pe care in locu al rădica la cifra dată celor­­alți frați și surori, se silesce al ponegri inaintea lumei, că pentru ce au avutu cutezanța a arăta adevĕrul. Acuma, opiniunea publică la a căria neparția­­litate apeleau, va judeca care din doi merită bă­­rneală. Primiți ve­rogu, d-le Redactor etc. Safta Lateșui. Procesele și licitațiunile care au a se trata in cursul septemănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni, 37 Septemvrie. 1 Vasile Tomașu și alții, pentru furtu. 2 Gheorgh­e a lui Ilie Rusu, pentru furtu. 3 Statul și stăpănitorii moșiei Tuleștii cu stăpănitorii mo­șiei Cosmeștii, pentru pămentu. 4 Casandra Bojinca cu falimentul Cabana, pentru bani. Marți, 28 Septemvrie. 1 Alecu Ioan cu Iancu Buțureanu, pentru o vie. 2 Iordachi sin Neculai Stegariu și Luca sin Neculai Ste­­gariu, pentru furtu. 3 Maria născ. Petru cu soțul seu Neculai Barnnschi, pen­tru separare de patrimoniu. 4 Inculpatul Gheorghe Hargu, pentru maltratare. 5 Oposiția Măriei Brunzeti cu Neculai Codreanu. Mercuri, 29 Septemvrie. 1 Inculpatul Gavril Lascu, pentru maltratare. 2 Petru Constantiniu cu Ieromonahul Isache, p. o vie. ■ 3 Inculp. Iosip David sin Cerb, pentru escrocherie. 4 Casa Principelui Emanoil Raspoli cu casa lui Neculai Conachi Vogoridi, pentru bani. Joi, 30 Septemvrie. 1 Dimitrie Horoae, pentru maltratare. 2 Inculp. Teodor Vasile Călin, pentru maltratarea lui Gh. Aftene Nebunul. M­ONOREVI ADELAIDE RISTORI. SONETTO. O voi, ehe avete ciglio e oreccbio intenti Con avido stupore in questa Diva, Ditelo voi se simili porteuti Yidersi mai della Marisca iu riva. Cielo e inferao é il suo sguardo, é flamm a viva L’auima sus, son folgore gli accenti, 0 son tocchi di cetra e rediviva Possa sovrana d’orfici concenti. Stirpe immortal delle traiane squadre 1 Non la donna in costei, ma ascolta 1’eco Che per essa PItalia oggi t’invia. Ella puo dirti e lingua e cor qual sia Di quella Terra ehe a te pur fu madre : Del Tebro il genio ella t’adduce seco. Bucurest, 26 (14) Settembre, 1871. Și fiind­că suntemu in posițiune a’i da tot de odată și traducțiunea liberă, nu lipsimu de a’lu in­sera aci, ca sunetul să fie pe deplinu simțitu și de cei ce nu ’nțelegu limba divinului Dante. Bat­ o: „Spuneț’-o voi, cari cu o avidă stupoare, vă țineți privirea și acul pironite spre această Cină, dacă vr’o dată se mai vezu 0 astfeliu de minune pe malurile Dămboviței. „Ceru și iadu e căutătura sa, inima­’i este o flacără vie, vorbele­’i sunt trăsnete sau samănă cu notele unei cetre și cu armoniele prin cari o­­dinioară Orfeu exercită o iresistibilă putere. „O vlăstaru nemuritor al legiunilor traiane, nu asculta intr’easa pe o femee, ci ecoul pe care, prin gura ei, ți’lu trimite Italia. „Ea iți spune ce feliu e limba și ce feliu e i­­nima țărei care’ți fu mumă: ea iți aduce cu sine geniul Tibrului!“ Suvenirea despre marea artistă va remănea sapată pentru totdeauna in­ănimele Românilor bucuresceni, cei ce s’au grăbitu a o vedea, a’i da tributul de căte-va lacrime, smulse cu puterea pe care indentificarea cu natura le scle smulge, in tragedie și in drame, din sufletele simțitoare, aceia nu’și vor aduce aminte de celebra artistă, decăt cu iubire și admirațiune. Pănă aci „Romanul.“ După informațiuni pri­vate nu se mai inregistrămu aci, că d-na Ristori a incăntatu pe Bucuresceni cu 12 representațiuni, cari au produsu unu venitu de 50.000 lei noi. MM. Lor au datu pentru legea princiară in seria acestor representațiuni—suma de 2.800 lei noi. (Red.) d. h. Frollo.

Next