Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-10-24 / nr. 117
CURIERUL DE IASSI. Scii din Intru. Corpurile Legiuitoare Ședința senatului 17 Oct. c. Președința D-lui vice-președinte Th. Veisa. S’a deschis la 1 oră d. a. La apelul nominal respundu domnii senatori St. Belu, Cantacuzin C. Costa-Foru D. col. Deșliu, German Gh.. Greceau Steian., Lahovari, Neculai, Manla D., Roseti Scarlat, Solomon Al. (general), Oiesiu Al., Moscu Gr., Lăcusteanu Gr. (col ), PilFescu I. și Florescu D. Romeiul nefiind suficient spre a ține ședință. D. vice-președite va invita pe domnii senatori aflați in capitală, ca să vină la Senat, ca la acei care lipsesc afară din ca] i[ tată ’i va invita prin telegrame. D. I.as<ar Catargi face cunoscutu, că D. senatorii C. Vernescu a fost asasinat de servitorii săi din curte și că asasinii sunt urmăriți și parte [ 1 inși și înaintați justiției. D. vicepreședinte țlice, că va supune cașul la cunoscința Senatului la cea d’ateia ședință publică, spre a se declara vacant colegiul al 2-lea de Râmnicu-Sărat, representat până aici de D. Vernescu, și a se mijloci pentru convocarea din nou a acestui colegiu Ședința viitoare va fi Marți, la 19. Alteța Sa principesa Maria de Wied, născută principesa de Nassau, mama înălțimii Sale doamna. Mercurea trecută, la orele 4 după amiază, a pornit de la Cotroceni, inso cită de 11. I.L. Domnul și Doamna și de membri ai casei chile și militare domnesci spre a merge la gara Filaret. Acolo era adăstată de D-nii miniștri, de D-ni consilieri municipali, de numeroșii representanți ai autorităților civile și militare și de alte notabilități, domni și doamne. La sosirea Alteței Sale in gară, doamnele s’au grăbit d’a o intimpina cu buchete de flori și a’i presinta omagiile lor de adio. Primarul Bucureștilor, d. Scarlat Crițulescu, a esprimat, in numele capitalei, sincerile regrete ce lasă plecarea principesei de la noi, asigurând’o că suvenirile plăcute ce’i [păstrează societatea română vor remânea multu timpu neșterse in inima acelora care au avutu fericire de a se apropie de Augusta sa persoană. Alteța sa adânc mișcată a mulțumit in terminii cei mai călduroși, rugând pe d. primar afirmă o dată, interpretul pe lângă toți derinele sale simțimente de recunostință pentru buna și cordiala primire ce a întâmpinat pretutindeni, asigurând că va prenumera ZleIe petrecute in mijlocul Românilor intre cele mai frumoase aduceri aminte ale Sale. A. S. principesa de Wied cu N. I.L. Domnul și Doamna și mai multe doamne din societatea noastră au plecatu apoi intr’un tren expres ,până la stația Comana, unde N. I. Domnul și Doamna ’și-au luat adio de la augusta lor soacră și mumă. D. ministru-președinte, D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel. D-na Elena Cornescu și D-nii adjutanți domnești au condus pe A. Sa, principesa de Wied pană la Giurgiu, unde a fost primită de autoritățile locali și de unu numeros publicu, precum și la Turnu-Severin, unde se oprise vaporu pe care a urmat călătoria sa. Sciri iocale *** (Avis). Fiind Marți in 26 c. sărbătoarea Sf.lui Dimitrie, No. de Mercuri al fonei noastre nu va apare. *** (Iarmarocu 1) menitu pentru Sf. Demitrie a fost puținu satisfăcetoriu, atâtu in privința manufacturilor, câtu și a vitelor, din causa timpului nefavorabilii; verisarea a fostu puțină, părechea de boi s’a vândutu cu 20-42 galbeni; vaca cu vițelu cu 8-14 galbeni. *** (Panea), De vr’o câte-va șlile s’a urcatu pânea la noi din causă, că totu grâul, ce se află pe la deposite, s’a esportatu cu drumul de feni. Dacă timpul va continua de a fi nefavorabilu, pentru a se aduce grâu in orașu, va fi pânea incă și mai scumpă. Pentru a se evita o aseminea eventualitate, ar fi bine ca să se iea de timpuriu măsurile cuvenite. *** (Birjarii). Scimu, că din partea poliției s’a pusu in tarifa birjarilor o tacsă mai mare numai pentru pasagerii,e iiu tu diumul de teiu, și mergu de la gară, și aceasta e motivul, că birjarii trebue să aștepte la gară, până ce sosesce trenul. Așa dată acea tacsă mai mare privesce numai pe acei pasageri, care vinu, iar’ nici de turn pe acei, care mergu din orașu la gară, fiindu că o asemine tursă in genere nu durează mai multu, decât tu ’/4 oară. Birjarii insă interpretează acestu puntu al tarifului aslteliu, că pr<tindu pentru o cursă din orașu până la gară câte 4 sfanți. Ar fi de doritu, ca să se reguleze această chestie. *** (Frumosu Procesu). Dl. Vasile Stamboleanu, advocații, a reclamatu contra D-nei Elisa Ghidionescu suma de 40 galbeni, costul unei broșure de poesii „Cânturi intime de Radu Ionescu” și judecătorul de pace la ocolului al 2-lea, a admisu reclamațiunea, condemnându pe d-șoară a plăti 40 galbeni pentru o carte, care costă 8 sfanți. *** (Uciși). Eri dimineață s’au gasitu ucisu in domiciliul seu din disp. IV Isaiu Flaviaki (fossu profesore) dinpreună cu serva sa, după cercetările făcute, aceste ucideri erau deja de mai multe zile comise, făptuitorii nu sunt descoperiți. *** (Relativula târgu Neamțu.) Luminarisirea regulată in regie a se face cu 1 GO lampe, abie se face ICO, din causă numai că acile 50 fanare nouă aduse de la Viena așe^ându-se, acele vechi remase bune, nu s’au mai pusu de persoana însărcinată la stâlpii așezați aspre, ce stau goli de vr’o șase luni de zile pănă acuma, fără considerație, că de la luminarisire atârnă siguranța averii cetățenilor. Șoselele, de la aplicarea legii șoselelor, banii se plătescu de toți contribuabilii regulații, și șosele nu se făcu nici cumu din nou in orașul Neamțu, unde matriculul necesaru este chiar in mijlocul orașului. Unu prin destinatu a se face nesmintitu in luna Maiu, pe apa Neamțu in orașu, pentru a se evita primejdiile trecătorilor la care sunt espuși. Stă cu planii cu tot nefacutu, de persoana însărcinată a lu face in regie. Căsăpii, doue aeazuri făcute stau neaplicate și neesecutate, venendu casapii carnea cum le place, ba nncă s’aude pentru oflinirea cărnei de vacă, s’au opritu odată și tăetorii de masculi prin luarea cântarelor. Controlul pentru banii șoselelor nu există o contabilitate, ca să se poată cunoasce cu exactitate, ori in ce timpu câtimea cifrelor. Venituri, venitul stempluirei măsurelor stă in paralizare. Avisu locului competenta, pentru a ee lua disposițiile cuvenite. Comisiunea Interimarii a Municipiului Iașilor. Noi Membrii Comisiunei Interiminare a Comunei Iași, in conformitate celor stipulate prin art. 66, 33 și 34 din legea comunală, invităm pe toți d-nii alegători comunali, prevăzuți in lista difinitivă, publicată de către domnul Prefecții al judeciului sub No. 389 din anul curentu, să binevoiască a se întruni in doue secțiuni Duminică in 7 Noemvrie viitorii!, pentru a proceda la alegere a 17 Membri in Consiliul comunal, precum urmeași(: I) . Alegătorii din dispărțrile 111 și V se vor intr’uni in localul Primăriei. II) . Alegătorii din dispărurile I, II și IV se vor întruni in sala Palatului Administrativ. II. Membrii comisiunei. P. Papadopulo. Ciupercescu. V. Grigoriu. 1. Angelichi. J$ 13,642. 1871 Octomvrie Zile. DISPOSIȚIUNE. Avăndu in videre raporturile comissiunilor comunale pentru facerea recensimentului pe periodul anilor 1872—1876, prin care presinta matticulele contribuabililor secțiunei a V. din toate dispărurile Urbei. Spre aplicarea art. 64 și 65 din instrucțiunile pentru facerea recensimentului, și In temeiul art. 89 din legea comunală. S’au dispusu : 1) . Unu essemplaru din matricula contribuabililor secțiunei a V din toate dispărurile Urbei, se va depune la Comissiunea Interimară a acestei Urbe, astăzi in 22 a lunei Octomvre anul curentu. 2) . Matriculele depuse vor sta la 7 a lunei Noemvre viitoriu. 3) . Suntu vestiți loji contribuabilii, patentabilii și proprietarii de imobile, domiciliați in secțiunile a V din toate dispărurile Ui bei, de a lua cunostință de câtimea și felul dărilor, la care sunt așezați și in casa de taxare greșită sau impovorată a reclama in terminul acestor 15 zile, la comisiunile de revisiuni, al cărora Biurou e in Palatul Administrativ in cancelaria serviciului de constatare al orașului, căci după espirarea acestui termin nu se va mai pute admite nici o descărcare pe întregul periodiu de 5 ani. 4) . Aceasta se va publica prin dacaide, foi publice, batere de darabană, și cetiri prin Biserici conforma art. 105 din legea Comunală. Comisiunea Interimara. JVS 13.708. 1871 Octombrie 21/2. Procesele si licitatiunile ce se vor trata in cursul septemănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni 23 Octomvrie. 1 Bela Leia Sfarți, pentru injurie. 2 Maria Cihan cu soțul ei Neculai Cihan, pentru separarea de patrimoniu. 3 Inculpatul Alecu Balan, pentru maltratare. 4 Oposițiunea lui Eustrini Caligari la esecutarea silită a de Maria Frunzetti cu Nec. Codreanu, p. pământ. cisiei Curței No. 121. Mărfi, 26 Octomvrie. (Serbătoare). Mercuri 27 Octomvrie. 1 Iacob Lupu Prisacaviu, pentru maltratare. 2 Ilie Beral, pentru maltratare. 3 C. Hanascu cu Gh. Kesmeriț, pentru pămentu. 4 Solomon Franzos cu Henrich Selten, pentru bani, ivescu earăși la lumină După ce a contribuitu legele lor in timpuri mai intunerice foarte multu la luminarea lumei și la dobândirea libertăților, fiind misiunea lor in câtva împlinită, au degenerații și ele și devenindu la unu culta vanu la o formă lipsită de fondu. Reacțiunea insă, care suflă din Imperiile aelice cu atâta putere, a pătrunsu pănâ la măduvă și pe Statele apusene, „Nakaria“ prevăzută de Napoleon I, amenințată și pe Statele cele mai înaintate in cultură, nasce asociațini liberale până la escesti precum „Internaționale“,—și stărnesce din somnul letargieu pe adormiții Franc-masoni. Legea „Orient“ împreună cu alte lege au convocatu unu congresu franc-mason cu putere de Constituantă la Roma, pentru ca prin concentrarea puterei sale să devină țară și ce a fostu. Noul marele Vizir al Turciei a procedatu cu energie și cu precauțiune contra trei Miniștri, dintre care unul se credea timpu de 12 ani omnipontu la Poartă. După ce i’a pusu mai ântăiu in disponibilitate, a adunatu probe contra lor, și apoi i’a deslituitu, i’a inchisu și in urmă a ordonatu depărtarea lor. Austria, Italia, și Ispania pregătescu noue împrumuturi, pentru a acoperi deficitele lor. Corpurile legiuitoare, după ce s’au deschisu prin mesagiul domnescu al cărui cuprinsu l’am publicații mai înainte in coloanele noastre au inceputu deja activitatea lor. Sâmbătă a ținutu Senatul o scurtă ședință, fiindu presenți numai 17 senatori, in care s'a luatu numai actu despre asasinul comisu contra vieței Senatorului Vernescu, și s’a hotăritu, a se chiema și pe senatorii absenți. Ședința viitoare era ficsată pentru Marți in 19 c. Maica I. S. Doamnei, Princesa de Wied, a plecatu, după ce a petrecutu vara și toamna aceasta in România, iarăși in patria sa, fiindu petrecută cu onorile cuvenite. Amu mai fostu onorați Zilele trecute cu o visită naltă, anume din partea junelui principe vecinu al Serbiei, Milan, care a trecutu prin Romănia la Crimea, pentru a se întâlni cu împăratul Rusiei, care l’a priimitu cu cea mai mare alfabilitate, și cărui i’am datu și noi semne simpatice de ospitalitate. Tênorul Statu vecinu al Serbiei disvoltatu in Scupcina (Adunare) ținută la Kragujewatz, care s’a inchisu in 3 Nov. st n. prin unu mesagiu domnescu, o activitate legislatorică cuprinzătoare și foarte abundantă, in toată linistea și ințelegere exactă cu ouvernul și cu regența. O asemine armonie am dori-o multor state, și mai ales a acelora, in privința căror Statul și națiunea sunt termine identice. Comisiunea interimară se ingajesce de afacerile Primăriei din Iași, convocându totodată pe alegători in done secțiuni la nouele alegeri. Renumitul și vrednicul nostru artistu Teodorini, din causă sanitare se retrage pănă la îndreptarea sa de la scenă. Berariu. Teatrul National din Iassi. „Marchisa de Seneter“ Comedie in 3 acte, de Melesvil si Ch. Duverier, tradusă de G. Wally. Represent, in 21 Oct. (2 Nov.) 1871. Henrieta, Marchiza de Seneter, vine din provincie la Paris, și ajunge in casa vestitei Marion de Dommne, unde intălnesce și pre soțul seu Marciusul de Seneter, in rândul curtesanilor ei, după ce dinsul subsemnase actul de despărțenie de Marciusa. Aceasta invață de la Marion căteva diplomații femeesci, subscrie actul, și face și alte manopere, după care Marciusul se convinge, că u poate fi fericita, decât cu soția sa. Dinșii dară se impacă. Problema estetică este combinată in modu interesanții, simplu și claru, dar conține puține efecte eminente; o asemine escepție de valoare este scena, că nui amândoue femeile leșină.—Deslegarea e corectă din punctu de vedere estetica; Însă moralmente nu. Marion e lipsită de orice calitate morală respectabilă, s’ar cuveni dară ca de el, să fie părăsită de soți, iar nu sa triumfe, găsindu-și soțul (ori poate soțul i se dă ca pedeapsă ?). Domnii Popovici, Alecsandrescu și Galino au jucata foarte bine , fie care au formații câte o figură cu viață, și au dusu rolurile corect și consecventa D. Popovici a fostu in elementul seu, și a produsu multu efectu, mai alesu pentru aceea, pentru că n’a trecutu peste mesura estetică. D-șoara M. Cugler iarăși a avutu unu rolu foarte greu (Marchisa de Seneter), dar l’a dusu pănă în capetu cu succesu; jocul d-sale a fostu destul de caracteristicii. Numai timbrul vorbirii a fostu in unele momente prea sentimentalu, in alte locuri și prea reservatu , asemenea și jocul d-sale. In general d-sa trebue să deie mai multă forță voacei și mai mare proeminență jocului, pentru ca să înfățișeze o figură mai importantă, cu toate că in această privință de astă dată a aretatu progresu, in comparație cu representația precedentă. Marion de Lorme e o femee, care duce viață nu destul de respectabilă. Ea nu găndesce multu la datorii sociale, la muncă, la fericirea casnică, respectată și sigură, ci trăesce in fantasii și merge pe marginea unei prăpăsti, fără de a lua notiță de periculele ce o amenință. Adevérat, că nici intr’unu momenta nu comite fapte rele și degradatoare, ci se susține in oarecare nimbu de nobleță in toate Înfățișările sale, ceea ce o păzesce de a fi antipatică. Doamna R. Stavrescu a preceputu acestu caracteru edact, l’a formatu complet, armonicu, l’a imbrăcatu in lustru poeticu, și l’a esecutatu in modu strălucita, menținendu-se la inălțimea adeveratei arte cu rară delicateță, spiritu și gustu de naltă școală estetică. Finețele cele mai mari le a esecutatu cu precisie estraordinară. incăt cu dreptu cuventu i se cuvine numirea de artistă, de care cuventu unii abusează fără merite adevarate. 1 P. F.