Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-10-24 / nr. 117

CURIERUL DE IASSI. Sci­i din Intru. Corpurile Legiuitoare Ședința senatului 17 Oct. c. Președința D-lui vice-președinte Th. Veisa. S’a deschis la 1 oră d. a. La apelul nominal respundu domnii senatori St. Belu, Cantacuzin C. Costa-Foru D. col. Deșliu, German Gh.. Grece­au Steian., La­­hovari, Neculai, Manla D., Roseti Scarlat, Solomon Al. (general), Oiesiu Al., Mos­cu Gr., Lăcuste­anu Gr. (col ), PilFescu I. și Florescu D. Romeiul ne­­fiind suficient spre a ține ședință. D. vice-președ­ite va invita pe domnii senatori aflați in capitală, ca să vină la Senat, ca la acei care lipsesc afară din ca] i[ tată ’i va invita pr­in telegrame. D. I.as<­ar Catargi face cunoscutu, că D. senatorii C. Vernescu a fost asasinat de servitorii săi din curte și că asasinii sunt urmăriți și parte [ 1 inși și înaintați justiției. D. vice­­președinte țlice, că va supune cașul la cunoscința Senatului la cea d’ateia ședință publică, spre a se declara vacant colegiul al 2-lea de Râmnicu-Sărat, representat p­ână aici de D. Vernescu, și a se mij­loci pentru convocarea din nou a ac­estui colegiu Ședința viitoare va fi Marți, la 19. Alteța Sa principesa Maria de Wie­d, născută prin­cipesa de Nassau, mama înălțimii Sale doamna. Me­r­­curea trecută, la orele 4 d­upă ami­ază, a pornit de la Cotroceni, inso cită de 11. I.L. Domnul și Doam­na și de membri ai casei chile și militare dom­nesci spre a merge la gara Filaret. Acolo era adăstată de D-nii miniștri, de D-ni consilieri municipali, de numeroșii representanți ai au­torităților civile și militare și de alte notabilități, domni și doamne. La sosirea Alteței Sale in gară, doamnele s’au grăbit d’a o intimpina cu buchete de flori și a’i pre­­sinta omagiile lor de adio. Primarul Bucureșt­ilor, d. Scarlat Cri­țulescu, a esprimat, in numele capitalei, sincerile regrete ce lasă plecarea principesei de la noi, asigurând’o că suvenirile plăcute ce’i [păstrează societatea română vor remânea multu timpu neșterse in inima acelora care au avutu fericire de a se apropie de Augusta sa persoană. Alteța sa adânc mișcată a mulțumit in terminii cei mai căld­uroși, rugând pe d. primar a­fi­rm­ă o dată, interpretul pe lângă toți de­rinele sale simți­­mente de recunostință pentru buna și cordiala pri­mire ce a întâmpinat pretutindeni, asigurând că va prenum­era Z­leIe petrecute in mijlocul Românilor intre cele mai frumoase aduceri aminte ale Sale. A. S. principesa de Wied cu N­. I.L. Domnul și Doamna și mai multe doamne din societatea noastră au plecatu apoi intr’un tren expres ,până la stația Comana, unde N­. I­. Domnul și Doamna ’și-au lu­at adio de la augusta lor soacră și mumă. D. ministru-președinte, D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel. D-na Elena Cor­­nescu și D-nii adjutanți domnești au condus pe A. Sa, principesa de Wied pană la Giurgiu, unde a fost primită de autoritățile locali și de unu numeros publicu, precum și la Turnu-Severin, unde se oprise vaporu pe care a urm­at călătoria sa. Sciri iocale *** (Avis). Fiind Marți in 26 c. sărbătoarea Sf.lui Dimitrie, No. de Mercuri al fonei noastre nu va apare. *** (I­a­rmaroc­u 1) menitu pentru Sf. Demi­­trie a fost puținu satisfăcetoriu, atâtu in privința ma­nufacturilor, câtu și a vitelor, din causa timpului nefavorabilii; verisarea a fostu puțină, părechea de boi s’a vândutu cu 20-42 galbeni; vaca cu vițelu cu 8-14 galbeni. *** (Pane­a), De vr’o câte-va șlile s’a urcatu pânea la noi din causă, că totu grâul, ce se află pe la deposite, s’a esportatu cu drumul de feni. Dacă timpul va continua de a fi nefavorabilu, pentru a se aduce grâu in orașu, va fi pânea incă și mai scumpă. Pentru a se evita o aseminea even­tualitate, ar fi bine ca să se iea de timpuriu măsurile cuvenite. *** (Birjarii). Scimu, că din par­tea poliției s’a pusu in tarifa birjarilor o tacsă mai mare numai pentru pasagerii,­­e­­ iiu tu dium­ul de teiu, și mergu de la gară, și aceasta­­ e motivul, că bir­jarii trebue să aștepte la gară, până ce sosesce trenul. Așa dată acea tacsă mai mare privesce numai pe acei pasageri, care vinu, iar’ nici de turn pe acei, care mergu din orașu la gară, fiindu că o a­­semine tursă in genere nu durează mai multu, de­­cât tu ’/4 oară. Birjarii insă interpretează acestu puntu al tarifului aslteliu, că pr<­tindu pentru o cur­să din orașu până la gară câte 4 sfanți. Ar fi de doritu, ca să se reguleze această chestie. *** (Frumosu Proces­u). Dl. Vasile Stam­­boleanu, advocații, a reclamatu contra D-nei Elisa Ghidionescu suma de 40 galbeni, costul unei b­roșure de poesii „Cânturi intime de Radu Ionescu” și ju­decătorul de pace la ocolului al 2-lea, a admisu re­­clamațiunea, condemnându pe d-șoară a plăti 40 galbeni pentru o carte, care costă 8 sfanți. *** (Uciși). Eri dimineață s’au gasitu ucisu in domiciliul seu din disp. IV Isaiu Flaviak­i (fossu profesore) dinpreună cu serva sa, după cercetările făcute, aceste ucideri erau deja de mai multe zile com­ise, făptuitorii nu sunt descoperiți. *** (R­e­l­a­t­i­v­u­la t­â­r­gu Neamțu.) Lumi­­narisirea regulată in regie a se face cu 1 GO lampe, abie se face ICO, di­n causă numai că aci­le 50 fa­nare nouă aduse de la Viena așe^ându-se, acele vechi remase bune, nu s’au mai pusu de persoana însărcinată la stâlpii așezați aspre, ce stau goli de vr’o șase luni de­­ zile pănă acuma, fără considera­ție, că de la luminarisire atârnă siguranța averii ce­tățenilor. Șoselele, de la aplicarea legii șoselelor, ba­nii se plătescu de toți contribuabilii regulații, și șo­sele nu se făcu nici cumu din nou in orașul Neamțu, unde matriculul necesaru este chiar in mijlocul o­­rașului. Unu prin destinatu a se face nesmintitu in luna Maiu, pe apa Neamțu in orașu, pentru a se e­­vita primejdiile trecătorilor la care sunt espuși. Stă cu planii cu tot nefacutu, de persoana însărcinată a­ lu face in regie. Căsăpii, doue aeazuri făcute stau neaplicate și neesecutate, ven­endu casapii carnea cum le place, ba nncă s’aude pentru oflinirea căr­­nei de vacă, s’au opritu odată și tăetorii de mas­culi prin luarea cântarelor. Controlul pentru banii șoselelor nu există o contabilitate, ca să se poată cunoasce cu exactitate, ori in ce timpu câtimea ci­frelor. Venituri, venitul stempluirei măsurelor stă in paralizare. Avisu locului competenta, pentru a ee lua disposițiile cuvenite. Com­isiunea Interimarii a Municipiului Iașilor. Noi Membrii Comisiunei Interiminare a Comunei Iași, in conformitate celor stipulate prin art. 66, 33 și 34 din legea comunală, invităm pe toți d-nii alegători comunali, prevăzuți in lista difinitivă, pu­blicată de către domnul Prefecții al judeciului sub No. 389 din anul curentu, să bine­voiască a se în­truni in doue secțiuni Duminică in 7 Noemvrie vii­torii!, pentru a proceda la alegere a 17 Membri in Consiliul comunal, precum urmeași(: I) . Alegătorii din dispărț­rile 111 și V se vor in­­tr’uni in localul Primăriei. II) . Alegătorii din dispăru­rile I, II și IV se vor întruni in sala Palatului Administrativ. II. Membrii comisiunei. P. Papadopulo. Ciuper­­cescu. V. Grigoriu. 1. An­gelichi. J­$ 13,642. 1871 Octomvrie Zile. DISPOSIȚIUNE. Avăndu in videre raporturile comissiunilor co­munale pentru facerea recensimentului pe periodul anilor 1872—1876, prin care presinta matticulele contribuabililor secțiunei a V. din toate dispăru­rile Urbei. Spre aplicarea art. 64 și 65 din instrucțiunile pen­tru facerea recensimentului, și In temeiul art. 89 din legea comunală. S’au dispusu : 1) . Unu essemplaru din matricula contribuabi­lilor secțiunei a V din toate dispăru­rile Urbei, se va depune la Comissiunea Interimară a acestei Urbe, astă­zi in 22 a lunei Octomvre anul curentu. 2) . Matriculele depuse vor sta la 7 a lunei No­­emvre viitoriu. 3) . Suntu vestiți loji contribuabilii, patentabilii și proprietarii de imobile, domiciliați in secțiunile a V din toate dispăru­rile Ui bei, de a lua cunostință de câtimea și felul dărilor, la care sunt așezați și in casa de taxare greșită sau impovorată a reclama in terminul acestor 15 zile, la comisiunile de revi­­siuni, al cărora Biurou e in Palatul Administrativ in cancelaria serviciului de constatare al orașului, căci după espirarea acestui termin nu se va mai pute admite nici o descărcare pe întregul periodiu de 5 ani. 4) . Aceasta se va publica prin­­ dacaide, foi pu­blice, batere de darabană, și cetiri prin Biserici con­­form­a art. 105 din legea Comunală. Comisiunea Interimara. JVS 13.708. 1871 Octombrie 21/2. Procesele si licitatiunile ce se vor trata in cursul septemănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni 23 Octomvrie. 1 Bela Leia Sfarți, pentru injurie. 2 Maria Cihan cu soțul ei Neculai Cihan, pentru separarea de patrimoniu. 3 Inculpatul Alecu Balan, pentru maltratare. 4 Oposițiunea lui Eustrini Caligari la esecutarea silită a de­ Maria Frunzetti cu Nec. Codreanu, p. pământ. cisiei Curței No. 121. Mărfi, 26 Octomvrie. (Serbătoare). Mercuri 27 Octomvrie. 1 Iacob Lupu­ Prisacaviu, pentru maltratare. 2 Ilie Beral, pentru maltratare. 3 C. Hanascu cu Gh. Kesmeriț, pentru pămentu. 4 Solomon Franzos cu Henrich Selten, pentru bani, ivescu eară­și la lumină După ce a contribuitu le­­gele lor in timpuri mai intunerice foarte multu la luminarea lumei și la dobândirea libertăților, fiind misiunea lor in cât­va împlinită, au degenerații și ele și devenindu la unu culta vanu la o formă lipsită de fondu. Reacțiunea insă, care suflă din Imperiile ae­­lice cu atâta putere, a pătrunsu pănâ la măduvă și pe Statele apusene, „Nakaria“ prevăzută de Napo­leon I, amenințată și pe Statele cele mai înaintate in cultură, nasce asociațini liberale până la escesti precum „Internaționale“,—și stărnesce din somnul letargieu pe adormiții Franc-masoni. Legea „Orient“ împreună cu alte lege au convocatu unu congresu franc-mason cu putere de Constituantă la Roma, pentru ca prin concentrarea puterei sale să devină țară­ și ce a fostu. Noul marele Vizir al Turciei a procedatu cu e­­nergie și cu precauțiune contra trei Miniștri, dintre care unul se credea timpu de 12 ani omnipontu la Poartă. După ce i’a pusu mai ântăiu in disponibili­tate, a adunatu probe contra lor, și apoi i’a deslitu­­itu, i’a inchisu și in urmă a ordonatu depărtarea lor. Austria, Italia, și Ispania pregătescu noue împru­muturi, pentru a acoperi deficitele lor. Corpurile legiuitoare, după ce s’au deschisu prin mesagiul domnescu al cărui cuprinsu l’am publicații mai înainte in coloanele noastre au inceputu deja activitatea lor. Sâmbătă a ținutu Senatul o scurtă ședință, fiindu presenți numai 17 senatori, in care s'a luatu numai actu despre asasinul comisu contra vieței Senatorului Vernescu, și s’a hotăritu, a se chiema și pe senatorii absenți. Ședința viitoare era ficsată pentru Marți in 19 c. Maica I. S. Doamnei, Princesa de Wied, a ple­catu, după ce a petrecutu vara și toamna aceasta in România, iarăși in patria sa, fiindu petrecută cu onorile cuvenite. Amu mai fostu onorați Zilele trecute cu o visită naltă, anume din partea junelui principe vecinu al Serbiei, Milan, care a trecutu prin Romăni­a la Cri­mea, pentru a se întâlni cu împăratul Rusiei, care l’a priimitu cu cea mai mare alfabilitate, și cărui i’am datu și noi semne simpatice de ospitalitate. Tê­­norul Statu vecinu al Serbiei disvoltatu in Scupcina (Adunare) ținută la Kragujewatz, care s’a inchisu in 3 Nov. st n. prin unu mesagiu domnescu, o acti­vitate legislatorică cuprinzătoare și foarte abundantă, in toată linistea și ințeleg­ere exactă cu o­uver­­nul și cu regența. O asemine armonie am­­ dori-o multor state, și mai ales a acelora, in privința că­ror Statul și națiunea sunt termine identice. Comisiunea interimară se ingajesce de afacerile Primăriei din Iași, convocându totodată pe alegători in done secțiuni la nouele alegeri. Renumitul și vrednicul nostru artistu Teodorini, din causă sanitare se retrage pănă la îndreptarea sa de la scenă. Berariu. Teatrul National din Iassi. „M­archisa de Seneter“ Comedie in 3 acte, de Melesvil si Ch. Duverier, tradusă de G. Wally. Re­present, in 21 Oct. (2 Nov.) 1871. Henrieta, Marchiza de Seneter, vine din provincie la Paris, și ajunge in casa vestitei Marion de Dom­mne, und­e intălnesce și pre soțul seu Marciusul de Seneter, in rândul curtesanilor ei, după ce dinsul subsemnase actul de despărțenie de Marciusa. A­­ceasta invață de la Marion căte­va diplomații f­eme­­esci, subscrie actul, și face și alte manopere, după care Marciusul se convinge, că u poate fi fericita, decât cu soția sa. Dinșii dară se impacă. Problema estetică este combinată in modu inte­resanții, simplu și claru, dar conține puține efecte e­­minente; o asemine escepție de valoare este scena, că nui amândoue femeile leșină.—Deslegarea e co­rectă din punctu de vedere estetica; Însă moral­mente nu. Marion e lipsită de ori­ce calitate mo­rală respectabilă, s’ar cuveni dară ca de el, să fie părăsită de soți, iar nu sa triumfe, găsindu-și soțul (ori poate soțul i se dă ca pedeapsă ?). Domnii Popovici, Alecsandrescu și Galino au ju­cata foarte bine , fie­ care au formații câte o figură cu viață, și au dusu rolurile corect și consecventa D. Popovici a fostu in elementul seu, și a produsu multu efectu, mai alesu pentru aceea, pentru că n’a trecutu peste mesura estetică. D-șoara M. Cugler iarăși a avutu unu rolu foarte greu (Marchisa de Seneter), dar l’a dusu pănă în capetu cu succesu; jocul d-sale a fostu des­tul de caracteristicii. Numai timbrul vorbirii a fostu in unele momente prea sentimentalu, in alte locuri și prea reservatu , asemenea și jocul d-sale. In general d-sa trebue să deie mai multă forță voa­­cei și mai mare proeminență jocului, pentru ca să înfățișeze o figură mai importantă, cu toate că in această privință de astă dată a aretatu progresu, in comparație cu representația precedentă. Marion de Lorme e o femee, care duce viață nu destul de respectabilă. Ea nu găndesce multu la datorii sociale, la muncă, la fericirea casnică, res­pectată și sigură, ci trăesce in fantasii și merge pe marginea unei prăpăsti, fără de a lua notiță de pe­­riculele ce o amenință. Adevérat, că nici intr’unu momenta nu comite fapte rele și degradatoare, ci se susține in oarecare nimbu de nobleță in toate Înfățișările sale, ceea ce o păzesce de a fi antipatică. Doamna R. Stavrescu a preceputu acestu carac­­teru ed­act, l’a formatu complet, armonicu, l’a im­­­brăcatu in lustru poeticu, și l’a esecutatu in modu strălucita, menținendu-se la inălțimea adeveratei arte cu rară delicateță, spiritu și gustu de naltă școală estetică. Finețele cele mai mari le a ese­cutatu cu precisie estraordinară. incăt cu dreptu cu­­ventu i se cuvine numirea de artistă, de care cu­­ventu unii abusează fără merite adevarate. 1 P. F.

Next