Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-05-05 / nr. 50
CURIERUL DE IASSI Art. 2. Pentru facilitatea corespondenței intre ambele State, taxele terminale se fixează «după cum urmează: A), AUSTRO-UNGARIA, 1) Taxa terminale a stațiunilor cari nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună a ambelor State: a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile Principatelor Unite care nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Pentru corespondințele preschimbate cu toate celealte stații ale Principatelor Unite, 1 franc. 2) Taxele stațiunilor din Galiția și Bucovina și stațiunile aparținând coroanei Ungariei (esceptăndu-se stațiile indicate la No. 1, 2 franci. 3) Taxa terminală a tuturor celorlalte stațiuni, 3 franci. B). PRINCIPATELE UNITE. 1) Taxa terminale a stațiilor care nu sunt depărtate de mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună a ambelor State: a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile Austro-Ungariei care nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Taxa terminală a stațiunilor menționate sub li. a, și a tuturor celorlalte stațiuni ale Principatelor-Unite pentru corespondințele preschimbate cu celelalte stațiuni austro-ungare, 1 franc. Art. 3. Taxa de un franc este fixată pentru tansitul, fie al Austro-Ungariei fie al Principatelor-Unite, in cozuri când, din circumstanțe neprevăzute, ar devia o depeșă traversând pe teritorul celellalte administrații pentru a reintra pe teritorul de origină. Controlul acestor depeșe nu se va face decât de către stațiunea de deposit care le va reespectia pe teritorul de origină. Art. 4. Depeșele meteorologice și acele privitoare la obiecte de interes public sunt expediate fără taxă, ca depeșe de serviciu. Administrațiunile respective se vor înțelege asupra admiterei și modului de expediare a acestor depeși. Art. 5. Biurourile de deposit, după o instrucțiune făcută in comună înțelegere intre administrațiunile telegrafice respective, vor verifica numerul depeșelor transmise clasificate după statele de destinațiune. In numerul depeșelor transmise se vor cuprinde și acelea de care se menționează la § 2 al art. 1. Aceste inserări, înregistrate cu îngrijire, vor servi de masă pentru rediglarea compturilor internaționale care se vor regula după Stipulațiunile convențiunei din Paris, revizuită la Viena, cu modificările previzute la articolul următor. Art. 6. Bonificarea taxelor pentru depeșele preschimbate intre ambele țări se va efectue in modul următor: Austro-Ungaria va bonifica Principatelor- Unite pentru toate depeșele provenind din moarhhia austro-ungară sau de mai departe : 1) Taxele fixate pentru parcursul teritorului Principatelor-Unite, dacă corespondentele sunt destinate pentru zisele Principate sau pentru Turcia, sau mai departe de Turcia; 2) Taxele fixate pentru parcurs de la frontiera comună pănă la destinație, dacă corespondențele sunt destinate pentru Serbia, pentru Rusia sau mai departe de Rusia. Principatele Unite vor bonifica Austro-Ungariei pentru toate depeșele provenind din Principatele-Unite și destinate pentru Austro- Ungaria sau pentru oricare altă țară mai departe de Austro-Ungaria, taxele pentru parcursul lor de la frontiera Principatelor- Unite până la destinația lor. Taxele pentru depeșele provenind din Turcia sau mai departe, fiind plătite de Turcia Austim-Ungariei, aceste depeșe nu vor figura in decompturile Principatelor-Unite. Art. 7. Comptul reciproc se va face la espirarea fiecărei luni. Plata banilor ce vor resulta din lichidarea trimestriale se va face Statului creditor in franci efectivi la București prin intermediul consulatului general, imperial și regal. Art. 8. Presenta convențiune se va pune in efectuare cu începere de la 3/16 Mai 1872 și va avea aceeași durată căt și convențiunea internațională revizuită in Viena, îndată ce acest aranjament va intra in vigoare, convențiunea specială incheiată la Viena in 22 Mai și la București, in 24 Iunie 1865 se va desființa. Făcut la București in 8 August 1871. (Semnați) Engelmüller, A. T. Zisa. PROTOCOL In momentul de a proceda la subsemnarea convențiunei telegrafice incheiată astăzi, subsemnatul plenipotențiar al guvernului princiar face toate reservele sale in ceea ce privesce termenii întrebuințați pentru denumirea țezei al căreia nume consacrat prin Constituțiune este acela de „România.“ Plenipotențiarul guvernului Majestății Sale imperial și regal apostolice declară că ia act de această reservă. Acest protocol s'a subsemnat un triplu exemplar și se va anexa la convențiunea precizată. Făcută la București, in 8 August 1871. (Semnați) Engelmiiller, A. T. Zisa. SC1RI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea națională urmează desbaterea proiectului de lege asupra organizării judeciare, desbatere întreruptă din când in când de altele mai urgente. Proiectul de lege presentat de guvern pentru compunerea consiliului de resbel ce va judeca pe mareșalul Bazaine, a fost decretat de urgență și in ședința sa din 8 Mai. Adunarea, in urma unui discurs a generalului Chauzy, l-a trimis in unanimitate, in esaminarea comisiunei pentru capitulațiuni. Această hotărire a fost provocată de chiar expunerea de motive a proiectului guvernamental. In loc de a se întemeia pe raportul consiliului de anchetă, guvernul a invocat scrisoarea adresată de d. Bazaiie d-nului Thiers, spre a cere să fie judecat. D. Roucher care nu era in Adunare cănd, d. d’Audifiet-Pasquier a făcut rechisitorul imperiului, a depus o cerere de interpelare, intrebandu-l ce găndesce cu autorii acestor abuzuri. După stăruința guvernului interpelarea a fost amânată. O carte galbănă, care cuprinde documentele relative la negocierile cu Anglia pentru revizuirea tratatului de comerț, s’a distribuit deputaților. In tot timpul căt va ținea procesul seu, mareșalul Bazaine va ședea in Versailles intr’un fel de jumătate de captivitate. O casă particulară cu o mare grădină s’a pregătit spre a’l primi. El va sta acolo cu ofițerii sei, sub paza unui Colonel și a 250 de oameni de linie, va putea eși și primi la densul pe cine va vroi. Discursul pronunțat de generalul Chanzy, cănd a ocupat scaunul preșidențial al reuniunei centrului stăng, este in Franția evenimentul zilei. Generalul a vrut odată să facă și o profesiune de credință și să arate programul politic a reuninei care Ta chemat să o represinte. Profesiunea de credință este foarte lămurită. Venit in Cameră fără o opiniune făcută dinainte, el a văzut deosebitele partide și intrigile lor, și in urmă s’a declarat pentru republică. Astfel programul seu este acel al unui conservator real, incapabil de admite că, sub preteest de conservare, să se atace necontenit un guvern ce Adunarea s’a dat ea singură, și fără de care se scie că nu e nimic posibil. A întări guvernul actual, a-i da mijloacele de a se apara in contra partidelor ce se declară pe față, precum și in contra acelor ce se ascund, și a păstra neatins dreptul țezei de a se pronunța mai târziu definitiv asupra instituțiunilor ce va vroi să-și dea, aceste sunt punctele principale din programul generalului Chanzy. Succesul a fost complect și discursul a fost aplaudat de întreaga reuniune. Chiar și presa radicală aprobează declarările sincere și oneste ale generalului. Raportul comisiunei însărcinată cu examinarea noului tratat poștal cu Germania, a fost depus adunărei. El conchide la primirea tratatului. Organul lui Gambetta. La république franța i se publică in depeșa următoare protestul studenților slavi din Praga pentru trimiterea oficială la serbarea deschiderei universităței de Strasburg din partea celei din Praga: „Praga, 1 Mai. Noi studenți slavi ai universităței de Praga protestăm solemn, contra tuturor actelor uzurpatorii care ș’au permis a represinta această Alma et antiquissima mater (fecundă și antică mama) la Strasburg. Așa numitul rector al universităței d. Hoffer, represintă neînsemnata minoritate a partidei germane căreia aparține. Inima națiunei slave in Boemia bate intotdeauna și pretutindeni pentru Franția. Studenții slavi ai universităței din Praga.“ ANGLIA. Gestiunea Alabamei iarăși a venit in Camera comunelor. D. Gladstone a promis că va da Parlamentului, înaintea vacanțiilor o rrespundre complecta și exactă despre negocierile cu America, și intemplătorii va comunica și corespondența schimbată intre ambele guverne. Dacă Camera crede util de a emite opinia sa, ea va putea, cu condiție să întârzie cu căteva zile vacanțiile Pentecostei. Banchetul anual al Asociațiunei literare din Londra, precum și discursurile ce au fost pronunțate, sunt foarte comentate de presa engleză. Jurnalele, cele mari fac o strălucită laudă discursului rostit de regele Belgiei, președintele asociațiunei. Leopold II a petrecut o zi întreagă la Windsor lângă regina Victoria. împărăteasa Germaniei va părăsi Anglia in curând. GERMANIA. I In Parlamentul german sau presentat mai multe petițiuni relative la ordinul Iesuiților. Gestiunea suprimărei Iesuiților este la ordinea zilei in regimele parlamentare din Berlin. Comisiunea petițiunilor a început examinarea lor, precum și a propunerilor făcute asupra acestui obiect de mai mulți membri a Parlamentului. Aceste propuneri se reduc la 3 : acea a raportorului d. Gneist, a d-nului Helldorf și a treia a d-lui Grimm. D. Gneist cere ca reședința jesuiților și a congregațiunilor afiliate, fără autorizarea Guvernelor, să fie oprită de lege și supusă la pedepse determinate. A doua propunere merge mai departe. Ea cere legi spre a protegui pacea religioase și interesele civile vătămate de puterea clericală. A treia in sfirșit propune un ordin de zi motivat de incompetența imperiului. Comisiunea a inceput desbaterile sale in propunerea d-lui Gneist care a fost primită cu destul de mare majoritate. împăratul Guillaume va incepe in curând cura ce face de cățiva ani. Intăia sa visită va fi pentru apele de la Ems. Corespondența provințială constată la rândul seu refusul papei de a primi pe cardinalul Hohenlohe ca ambasador a Germaniei pe lângă statul Scaun, și declară că guvernul imperial vede cu părere de rea că Curtea de Roma nu pune mare preț pe bunele relațiuni intre guvernul german și Curtea de Roma. Aceeași foae confirmă că starea de sănătate a prințului Bismark cere un repaos lung și absolut: îndată ce legislatura va termina afacerile sale cele mai importante, d. de Bismark va lua un concediu ce va ținea mai multe luni. AUSTRO-UNGARIA. Reichstag- ul vienez s’a întrunit la 7 Mai. In această Adunare guvernul numeră de acum înainte, cu deputații Bohemiei, 116 membri, a cărora concurs e asigurat politicei sale. In urmare, majoritatea de doue treimi de voturi care este necesară pentru modificările de introdus in Constituțiune ii este în evndoetnică. Compromisul cu Galiția și alegerea delegațiunei cisleithane vor forma sarcina principală a Reichstag-ului. Ministerul nu pare hotărit a aborda de pe acum reforma electorală. La începutul acestei luni a avut loc in Viena o conferință episcopală la care au asistat mai toți dignitorii bisericei catolice. Scopul intrunirei era de a libera asupra repartițiunei sumei de un milion și jumătate de florini, de curand votată de Reichstag in favoarea Clerului de jos sarac din Cisleitania. Câțiva episcopi, precum și presa ultramontană protestase tare in contra acestei dotațiuni. In urmă klise ultramontanismul a scoborit tonul, și episcopatul pare a simți nevoia, dacă nu de a face pace cu Statul, cel puțin de a stabili un modus vivendi care să poată preveni conflictele serioase. El nu a refuzat măna întinsă de ministrul de culte, d. Stremayr, și resultă din limbagiul presei la dreptățile lor. — Acest fel era ocărmuirea, când Moldovenii obosiți de jocurile ce in strâmtoare de mai înainte, au fost siliți să mai sprijinească și tulburările Grecilor, care au făcut verf ticăloșiilor lor, pentru care obștia intr’acea bănuește numai boeriior celor mari. — Căci aceștia erau incepătorii țerei, aceștia erau stâlpii patriei, la îngrijirea acestor toată obștia era rezemată, cănd fără veste sau văzut căzută in prapastia, ce au sepat impărecherea apostaților. Cătră aceasta, stringerea mai înainte a oamenilor lui Ipsilant sub privirea incepétorilor noștri, intrarea intre acei oameni a Arnăuților ce slujea pre la boerii cei mari, și după venirea lui Ipsilant, poroncile date din Visterie cătră dregătoriile ț erei, spre înlesnirea stringerei oamenilor de oaste, incingerea cu arme a lui Ipsilant făcut prin Mitropolitul țârei, și ajutarea de bani, cai și altele făcute de mulți dintre boeri, sunt destule pricini care fac a crede că acei mai puternici dintre boerii cei mari, au știut mai nainte de impărecherea Grecilor, și acei prin vicleșugul lor au uimit dintr’ăntei pe toți ceealalți.“ Boerii spunea, că frâul țerei nu era in mâna lor. Asta au făcut gălcevirea de apururea in țerile noastre, țara in contra boeriior și boerii in contra Domnilor. Stefan cel Mare statornici cu temei in Moldova temeiul aristocratic. El nu simți greul instituției sale, că avea braț greu și mână iute; dar fiul seu Bogdan cu anevoe cărmnește, și al treilea fiu a lui Ștefan, Rareș, plătește cu surgonul seu și sbuciumarea zilelor sale, gândul de a reduce și mărgini însușirile aristocraticești. Fată principiurile proiecturilor : Deși lungi pentru un articol ca al nostru, prescriem mai multe §§ , pentru că sunt pline de actualitate, pentru că trecutul trebue a ne povățui, și pentru că unele din disposiții sunt întreaga noastră istorie . „Siredron de reformătuirea stăpănirei țerei Moldovei.“ 1. Stăpânirea să fie monarhicească, dimpreună case lucrătoare cu șese și opt familii cele antei a pământului ce se numesc in limba grecească: „Prud.“ Această alegere a stăpănirei dimpreună cu un DOMN tot din neamul moldovenesc să fie pe viață. 2. Budgetul Domnului. 7. Chistul căldărilor să fie pentru toți de obște slobod fără de plată, afară de vama legiuită, care toți de obștie să o plătească, fără deosebire de obraze, și nici cum alt fel, sub orice fel de nume de bir pe această made să nu se poată pune. Și la orașe și târguri velnițe să nu poată fi, ci numai la moșie, și de veci și eu anul ce va ține. Iar holercă de peste hotar nici cum să nu fie volnic a se aduce, și aceasta oprire să se facă cu suirea vămei, ca la toată vadra să plătească zece lei. Articulile 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, ca și acel al 7-le, sunt tot dispoziții generale ce se ating de biruri și de regule polițienești.. II. Ocna și vama să se vănze pe trei ani cu chireșia celor ăntăi fruntași boeri, și banii toți să intre in soma taraturilor statului. 12. Paștele să se vânză la mezat, bucăți bucăți la particularii lci cu bună chireșie, fără a da cel mai mic ajutor statutumpărătorilor. 13. Mitropolia, episcopiile și toate celelalte mănăstiri grecești și pământești să fie culeasă de insuși lăcașurile aceste cu deajuns, și cheltuelile bisericelor tot asemenea știute și hotărite, „și prisosul“ să fie a statului, și Mitropolitul și Episcopii să nu aibă voeia deasumă de cincisprezece ani de a mai hirotonisi preot sau diacon sau dăscăli, ca să nu se inmulțască catahrisul de acum. 14. Tagma bisericească afară de cele duhovnicești să nu fie volnică a se amesteca, și nici cum Divanuri și judecăți mirenești la Mitropolie să nu se facă. 16. Boerii să aibă toate a lor privilegii vechi, fără ănsă a intra intru aceste privilegiile și catabrisurile urmate in urmă. 17. Boerii să se numească cu caftan numai acei făcuți de Domnul Calimah, iar ceilalți toți să fie socotiți fără caftanuri, și să nu fie „volnic Domnul cu boerii rânduiți“ de a cinsti cu caftan, fără socotința divanului politicesc și răsboesc. Art. 18, 19 și 20 reglementează oastea mărginită in 3000 oameni aleși și cu chireșie, darea birului, și spănzurarea tâlharilor de pe drumul mare, de va ajunge furtișagul la un leu. 21. Fără de bir, locuitorii să nu se afle nici cum, măcar și străin de va fi, și nu va fi cinstit cu caftan, și va fi așezat in acest pământ, și acest bir de 18 lei să se numească birul capului. Articulile 22, 23, organiseazîi statul civil și hotăritura moșiilor. 24. Răzeși să nu poată fi in toată țara cu moșie mai jos decât 50 stănjini moșie. Boerii ce sunt cinstiți cu caftane să nu fie supuși la birul capului, și locuitorii să fie datori a lucra două de pe septămănă tot gospodarul, „însă in măsuri putincioase de a le lucra locuitorii fără asuprire, ear mai mult visteria ferei să nu sufere a se urma asuprire.“ 28. Afară de știutele și ispititele familii, și acei cu știință și practis de a oblădui, alți netrebnici și de neam prost și fără moșie mai vârtos, sau altă stare să nu poată intra in slujbele ori și care a țeres măcar și un ocolaș.“ Proiectul acesta in 30 articule corijate de o mănă ce nu s’a răcit ăncă, poate sluji ca document istoric a dovedi „strigarea“ și a ne da o idee despre greutățile pământului nostru, dar totodată ne dă și măsura a trei ponturi ce au câștigat conștiința obștească de astăzi. Nimeni astăzi nu s’ar feri de un bir, chiar și birul capului, ca o dare rușinoasă, căci am invățat acum că rușinea este de a se înlătura de sarcinile publice. Progres, nu s’ar găsi astăzi un singur om, ce ar cere două zile din săptămăna unui locuitor. Progres, știutele și ispititele familii au ispitit că învățătura e altă unsoare mai prețuită, și fii acelor familii și fii neamurilor proaste s’au cufundat și resbotezat sub numele de Romău. Progres. (Va urma.) V V