Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-05-05 / nr. 50

CURIERUL DE IASSI Art. 2. Pentru facilitatea corespondenței intre ambele State, taxele terminale se fixează «după cum urmează: A), AUSTRO-UNGARIA, 1) Taxa terminale a stațiunilor cari nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geogra­fice de la frontiera comună a ambelor State: a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile Principatelor­ Unite care nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Pentru corespondințele preschimbate cu toate cele­alte stații a­le Principatelor­ Unite, 1 franc. 2) Taxele stațiunilor din Galiția și Bu­covina și stațiunile aparținând coroanei Un­gariei (esceptăndu-se stațiile indicate la No. 1­, 2 franci. 3) Taxa terminală a tuturor celorlalte stațiuni, 3 franci. B). PRINCIPATELE­ UNITE. 1) Taxa terminale a stațiilor care nu sunt depărtate de mai mult de 12 mile geogra­fice de la frontiera comună a ambelor State: a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile Austro-Ungariei care nu sunt depărtate mai mult de 12 mile geografice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Taxa terminală a stațiunilor mențio­nate sub li­. a, și a tuturor celorlalte stați­uni ale Principatelor-Unite pentru corespon­dințele preschimbate cu celelalte stațiuni austro-ungare, 1 franc. Art. 3. Taxa de un franc este fixată pen­tru tansitul, fie al Austro-Ungariei fie al Principatelor-Unite, in cozuri când, din cir­cumstanțe neprevăzute, ar devia o depeșă traversând pe teritorul celellalte adminis­trații pentru a reintra pe teritorul de origină. Controlul acestor depeșe nu se va face de­cât de către stațiunea de deposit care le va reespectia pe teritorul de origină. Art. 4. Depeșele meteorologice și acele privitoare la obiecte de interes public sunt expediate fără taxă, ca depeșe de serviciu. Administrațiunile respective se vor înțelege asupra admiterei și modului de expediare a acestor depeși. Art. 5. Biurourile de deposit, după o in­strucțiune făcută in comună înțelegere intre administrațiunile telegrafice respective, vor verifica numerul depeșelor transmise clasifi­cate după statele de destinațiune. In numerul depeșelor transmise se vor cuprinde și acelea de care se­ menționează la § 2 al art. 1. Aceste inserări, înregistrate cu îngrijire, vor servi de masă pentru rediglarea com­ptu­­rilor internaționale care se vor regula după Stipulațiunile convențiunei din Paris, revi­­zuită la Viena, cu modificările previ­zute la articolul următor. Art. 6. Bonificarea taxelor pentru depeșele preschimbate intre ambele țări se va efectue in modul următor: Austro-Ungaria va bonifica Principatelor- Unite pentru toate depeșele provenind din moarhhia austro-ungară sau de mai departe : 1) Taxele fixate pentru parcursul teritoru­­lui Principatelor-Unite, dacă corespondentele sunt destinate pentru zisele Principate sau pentru Turcia, sau mai departe de Turcia; 2) Taxele fixate pentru parcurs de la fron­tiera comună pănă la destinație, dacă cores­pondențele sunt destinate pentru Serbia, pen­tru Rusia sau mai departe de Rusia. Principatele­ Unite vor bonifica Austro-Un­gariei pentru toate depeșele provenind din Principatele-Unite și destinate pentru Austro- Ungaria sau pentru ori­care altă țară mai departe de Austro-Ungaria, taxele pentru parcursul lor de la frontiera Principatelor- Unite până la destinația lor. Taxele pentru depeșele provenind din Tur­cia sau mai departe, fiind plătite de Turcia Austim-Ungariei, aceste depeșe nu vor figura in decompturile Principatelor-Unite. Art. 7. Comptul reciproc se va face la espirarea fie­cărei luni. Plata banilor ce vor resulta din lichidarea trimestriale se va face Statului creditor in franci efectivi la București prin intermediul consulatului general, imperial și regal. Art. 8. Presenta convențiune se va pune in efectuare cu începere de la 3/16 Mai 1872 și va avea aceeași durată căt și convențiu­­nea internațională revizuită in Viena, îndată ce acest aranjament va intra in vigoare, convențiunea specială incheiată la Viena in 22 Mai și la București, in 24 Iunie 1865 se va desființa. Făcut la București in 8 August 1871. (Semnați) Engelmü­ller, A. T. Zisa. PROTOCOL In momentul de a proceda la subsemna­­rea convențiunei telegrafice incheiată astăzi, sub­semnatul­ plenipotențiar al guvernului princiar face toate reservele sale in ceea ce privesce termenii întrebuințați pentru denu­mirea țezei al căreia nume consacrat prin Constituțiune este acela de „România.“ Plenipotențiarul guvernului Majestății Sale imperial și regal apostolice declară că ia act de această reservă. Acest protocol s'a subsemnat un triplu exemplar și se va anexa la convențiunea p­recizată. Făcută la București, in 8 August 1871. (Semnați) Engelmiiller, A. T. Zisa. SC1RI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea națională urmează desbaterea proiectului de lege asupra organizării ju­­deciare, desbatere întreruptă din când in când de altele mai urgente. Proiectul de lege presentat de guvern pen­tru compunerea consiliului de resbel ce va judeca pe mareșalul Bazaine, a fost decretat de urgență și in ședința sa din 8 Mai. Adu­narea, in urma unui discurs a generalului Chauzy, l-a trim­is in unanimitate, in esam­i­­narea comisiunei pentru capitulațiuni. A­­ceastă hotărire a fost provocată de chiar expunerea de motive a proiectului guverna­mental. In loc de a se întemeia pe raportul consiliului de anchetă, guvernul a invocat scrisoarea adresată de d­. Bazaiie d-nului Thiers, spre a cere să fie judecat. D. Roucher care nu era in Adunare cănd, d. d’Audifi­et-Pasquier a făcut rechisitorul imperiului, a depus o cerere de interpelare, intrebandu-l ce găndesce cu autorii acestor abuzuri. După stăruința guvernului interpe­larea a fost amânată. O carte galbănă, care cuprinde documen­tele relative la negocierile cu Anglia pentru revizuirea tratatului de comerț, s’a distribuit deputaților. In tot timpul căt va ținea procesul seu, mareșalul Bazaine va ședea in Versailles intr’un fel de jumătate de captivitate. O casă particulară cu o mare grădină s’a pregătit spre a’l primi. El va sta acolo cu ofițerii sei, sub paza unui Colonel și a 250 de oa­meni de linie, va putea eși și primi la densul pe cine va vroi.­­ Discursul pronunțat de generalul Chanzy, cănd a ocupat scaunul preșidențial al reu­­niunei centrului stăng, este in Franția eve­nimentul zilei. Generalul a vrut odată să facă și o profesiune de credință și să arate pro­gramul politic a reuninei care Ta chemat să o represinte. Profesiunea de credință este foarte lămurită. Venit in Cameră fără o o­­piniune făcută dinainte, el a văzut deosebi­tele partide și intrigile lor, și in urmă s’a declarat pentru republică. Astfel programul seu este acel al unui conservator real, inca­pabil de admite că, sub preteest de conser­vare, să se atace necontenit un guvern ce Adunarea s’a dat ea singură, și fără de care se scie că nu e nimic posibil. A întări gu­vernul actual, a-i da mijloacele de a se a­­para in contra partidelor ce se declară pe față, precum și in contra acelor ce se ascund, și a păstra neatins dreptul țezei de a se pronunța mai târziu definitiv asupra institu­­țiunilor ce va vroi să-și dea, aceste sunt punctele principale din programul generalu­lui Chanzy. Succesul a fost complect și dis­cursul a fost aplaudat de întreaga reuniune. Chiar și presa radicală aprobează declară­rile sincere și oneste ale generalului. Raportul comisiunei însărcinată cu exami­­narea noului tratat poștal cu Germania, a fost depus adunărei. El conchide la primirea tratatului. Organul lui Gambetta. La république fran­ța i se publică in depeșa următoare protestul studenților slavi din Praga pentr­u trimite­­rea oficială la serbarea deschiderei universi­­tăței de Strasburg din partea celei din Praga: „Praga, 1 Mai. Noi studenți slavi ai uni­­versităței de Praga protestăm solemn, con­tra tuturor actelor uzurpatorii care ș’au per­mis a represinta această Alma et antiquis­­sima mater (fecundă și antică mama) la Stras­burg. Așa numitul rector al universităței d. Hoffer, represintă neînsemnata minoritate a partidei germane căreia aparține. Inima națiu­­nei slave in Boemia bate in­totdeauna și pre­tutindeni pentru Franția. Studenții slavi ai universităței din Praga.“ ANGLIA. Gestiunea Alabamei iarăși a venit in Ca­mera comunelor. D. Gladstone a promis că va da Parlamentului, înaintea vacanțiilor o rrespundre­ complecta și exactă despre nego­­cierile cu America, și intemplător­ii va co­munica și corespondența schimbată intre ambele guverne. Dacă Camera crede util de a emite opinia sa, ea va putea, cu condiție să întârzie cu căteva zile vacanțiile Pen­­tecostei. Banchetul anual al Asociațiunei literare din Londra, precum și discursurile ce au fost pronunțate, sunt foarte comentate de presa engleză. Jurnalele, cele mari fac o strălucită laudă discursului rostit de regele Belgiei, președintele asociațiunei. Leopold II a petrecut o zi întreagă la Windsor lângă regina Victoria. împărăteasa Germaniei va părăsi Anglia in curând. GERMANIA. I In Parlamentul german sau presentat mai multe petițiuni relative la ordinul Iesuiților. Gestiunea suprimărei Iesuiților este la or­dinea zilei in regimele parlamentare din Berlin. Comisiunea petițiunilor a început e­­xaminarea lor, precum și a propunerilor fă­cute asupra acestui obiect de mai mulți membri a Parlamentului. Aceste propuneri se reduc la 3 : acea a raportorului d. Gneist, a d-nului Helldorf și a treia a d-lui Grimm. D. Gneist cere ca reședința jesuiților și a congregațiunilor afiliate, fără autorizarea Gu­vernelor, să fie oprită de lege și supusă la pedepse determinate. A doua propunere mer­ge mai departe. Ea cere legi spre a prote­­gui pacea religioase și interesele civile vătă­mate de puterea clericală. A treia in sfirșit propune un ordin de zi motivat de incom­petența imperiului. Comisiunea a inceput des­­baterile sale in propunerea d-lui Gneist care a fost primită cu destul de mare majoritate. împăratul Guillaume va incepe in curând cura ce face de căți­va ani. Intăia sa visită va fi pentru apele de la Ems. Corespondența provințială constată la rân­dul seu refusul papei de a primi pe cardi­nalul Hohenlohe ca ambasador a Germaniei pe lângă statul Scaun, și declară că gu­vernul imperial vede cu părere de rea că Curtea de Roma nu pune mare preț pe bu­nele relațiuni intre guvernul german și Cur­tea de Roma. Aceeași foae confirmă că starea de sănă­tate a prințului Bismark cere un repaos lung și absolut: îndată ce legislatura va termina afacerile sale cele mai importante, d. de Bismark va lua un concediu ce va ținea mai multe luni. AUSTRO-UNGARIA. Reichstag- ul vienez s’a întrunit la 7 Mai. In această Adunare guvernul numeră de a­­cum înainte, cu deputații Bohemiei, 116 membri, a cărora concurs e asigurat politicei sale. In urmare, majoritatea de doue treimi de voturi care este necesară pentru modifi­cările de introdus in Constituțiune ii este î­n evndoetnică. Compromisul cu Galiția și alegerea dele­­gațiunei cisleithane vor forma sarcina prin­cipală a Reichstag-ului. Ministerul nu pare hotărit a aborda de pe acum reforma elec­torală. La începutul acestei luni a avut loc in Viena o conferință episcopală la care au a­­sistat mai toți dignitorii bisericei catolice. Scopul intrunirei era de a libera asupra re­­partițiunei sumei de un milion și jumătate de florini, de curand votată de Reichstag in favoarea Clerului de jos sarac din Cislei­­tania. Câțiva episcopi, precum și presa ultra­­montană protestase tare in contra acestei do­­tațiuni. In urmă klise ultramon­tanismul a scoborit tonul, și episcopatul pare a simți nevoia, dacă nu de a face pace cu Statul, cel puțin de a stabili un modus vivendi care să poată preveni conflictele serioase. El nu a refuzat măna întinsă de ministrul de culte, d. Stremayr, și resultă din limbagiul presei la dreptățile lor. — Acest fel era ocărmui­­rea, când Moldovenii obosiți de jocurile ce in strâmtoare de mai înainte, au fost siliți să mai sprijinească și tulburările Grecilor, care au făcut verf ticăloșiilor lor, pentru care obștia intr’acea bănuește numai boeriior celor mari. — Căci aceștia erau incepătorii țerei, aceștia erau stâlpii patriei, la îngrijirea a­­cestor toată obștia era rezemată, cănd fără veste s­au văzut căzută in prapastia, ce au sepat impărecherea apostaților. Cătră aceas­ta, stringerea mai înainte a oamenilor lui Ipsilant sub privirea incepétorilor noștri, in­trarea intre acei oameni a Arnăuților ce slujea pre la boerii cei mari, și după veni­rea lui Ipsilant, poroncile date din Visterie cătră dregătoriile ț­ erei, spre înlesnirea strin­­gerei oamenilor de oaste, incingerea cu ar­me a lui Ipsilant făcut prin Mitropolitul țâ­rei, și ajutarea de bani, cai și altele făcute de mulți dintre boeri, sunt destule pricini care fac a crede că acei mai puternici din­tre boerii cei mari, au știut mai nainte de impărecherea Grecilor, și acei prin vicleșu­gul lor au uimit dintr’ăntei pe toți ceea­­lalți.“ Boerii spunea, că frâul țerei nu era in mâna lor. Asta au făcut gălcevirea de a­­pururea in țeri­le noastre, țara in contra boeriior și boerii in contra Domnilor. Stefan cel Mare statornici cu tem­ei in Moldova te­meiul aristocratic. El nu simți greul insti­tuției sale, că avea braț greu și mână iute; dar fiul seu Bogdan cu anevoe cărmnește, și al treilea fiu a lui Ștefan, Rareș, plătește cu surgonul seu și sbuciumarea zilelor sale, gândul de a reduce și mărgini însușirile a­­ristocraticești. Fată principiurile proiecturilor : De­și lungi pentru un articol ca al nostru, prescriem­ mai multe §§ , pentru că sunt pline de ac­tualitate, pentru că trecutul trebue a ne po­­vățui, și pentru că unele din disposiții sunt întreaga noastră istorie . „Siredron de reformătuirea stăpănirei țe­rei Moldovei.“ 1. Stăpânirea să fie monarhi­­cească, dimpreună case lucrătoare cu șese și opt familii cele antei a pământului ce se numesc in limba grecească: „Prud.“ Aceas­tă alegere a stăpănirei dimpreună cu un DOMN tot din neamul moldovenesc să fie pe viață. 2. Budgetul Domnului. 7. Chistul căl­dărilor să fie pentru toți de obște slobod fără de plată, afară de vama legiuită, care toți de obștie să o plătească, fără deosebire de obraze, și nici cum alt fel, sub ori­ce fel de nume de bir pe această made să nu se poată pune. Și la orașe și târguri vel­­nițe să nu poată fi, ci numai la moșie, și de veci și eu anul ce va ține. Iar holercă de peste hotar nici cum să nu fie volnic a se aduce, și aceasta oprire să se facă cu suirea vămei, ca la toată vadra să plăteas­că zece lei. Articulile 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, ca și acel al 7-le, sunt tot dispoziții gene­rale ce se ating de biruri și de regule po­lițienești.. II. Ocna și vama să se vănze pe trei ani cu chireșia celor ăntăi fruntași bo­eri, și banii toți să intre in soma taraturi­lor statului. 12. Paștele să se vânză la me­zat, bucăți bucăți la particularii lci cu bună chireșie, fără a da cel mai mic ajutor sta­­tut­umpărătorilor. 13. Mitropolia, episcopiile și toate celelalte mănăstiri grecești și pă­mântești să fie cu­leasă de insuși lăcașurile aceste cu deajuns, și cheltuelile bisericelor tot asemenea știute și hotărite, „și prisosul“ să fie a statului, și Mitropolitul și Episco­pii să nu aibă voe­ia deasu­mă de cinci­sprezece ani de a mai hirotonisi preot sau diacon sau dăscăli, ca să nu se inmulțască catahrisul de acum. 14. Tagma bisericească afară de cele duhovnicești să nu fie volni­că a se amesteca, și nici cum Divanuri și judecăți mirenești la Mitropolie să nu se facă. 16. Boerii să aibă toate a lor privilegii vechi, fără ănsă a intra intru aceste pri­vilegiile și catabrisurile urmate in urmă. 17. Boerii să se numească cu caftan numai acei făcuți de Domnul Calimah, iar cei­lalți toți să fie socotiți fără caftanuri, și să nu fie „volnic Domnul cu boerii rânduiți“ de a cinsti cu caftan, fără socotința diva­nului politicesc și răsboesc. Art. 18, 19 și 20 reglementează oastea mărginită in 3000 oameni aleși și cu chireșie, darea birului, și spănzurarea tâlharilor de pe drumul mare, de va ajunge furtișagul la un leu. 21. Fără de bir, locuitorii să nu se afle nici cum, măcar și străin de va fi, și nu va fi cins­­­­tit cu caftan, și va fi așezat in acest pă­­mânt, și acest bir de 18 lei să se numeas­că birul capului. Articulile 22, 23, organi­seazîi statul civil și hotăritura moșiilor. 24. Răzeși să nu poată fi in toată țara cu mo­șie mai jos decât 50 stănjini moșie. Boerii ce sunt cinstiți cu caftane să nu fie supuși la birul capului, și locuitorii să fie datori a lucra două d­e pe septămănă tot gospoda­rul, „însă in măsuri putincioase de a le lu­cra locuitorii fără asuprire, ear mai mult visteria ferei să nu sufere a se urma asu­prire.“ 28. Afară de știutele și ispititele fa­milii, și acei cu știință și practis de a o­­blădui, alți netrebnici și de neam prost și fără moșie mai vârtos, sau altă stare să nu poată intra in slujbele ori și care a țeres măcar și un ocolaș.“ Proiectul acesta in 30 articule corijate de o mănă ce nu s’a răcit ăncă, poate sluji ca document istoric a do­vedi „strigarea“ și a ne da o idee despre greutățile pământului nostru, dar totodată ne dă și măsura a trei ponturi ce au câștigat conștiința obștească de astăzi. Nimeni as­tăzi nu s’ar feri de un bir, chiar și birul capului, ca o dare rușinoasă, căci am­ invă­­țat acum că rușinea este de a se înlătura de sarcinile publice. Progres, nu s’ar găsi astăzi un singur om, ce ar cere două zile din săptămăna unui locuitor. Progres, știu­tele și ispititele familii au ispitit că învățătu­ra e altă unsoare mai prețuită, și fii acelor familii și fii neamurilor proaste s’au cufun­dat și resbotezat sub numele de Romău. Progres. (Va urma.) V V

Next