Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-06-23 / nr. 70
igur că nu pasivitatea ci lupta. Prin luptă atragi luarea aminte și simpatia. Prin pasivitate și nelucrare temăi uitat și-ți instreinezi inimele tuturor căci aștepți schimbarea in bine de la soartă, de la intamplare și nu o determini prin propiul tău fapt. In Ungaria marea majoritatea alegerilor au eșit in favoarea Dakiștilor. Naționalitățile vor ave foarte puțini representanți in Dieta de la Pesta. Romanii au fost bătuți la alegeri mai pretutindene. Episcopul Olteanu au ajutat causa Dakistilor, și ca densul mai sunt mulți. A cui vina dacă Romanii nu știu să-și apere drepturile lor, nu au destulă tărie de inimă ca se resiste influențelor bănești și administrative, și să aleagă numai după conștiință și interesele lor pe reprezentanții ce vor să-i trimită lja Dieta de la Pesta. Dar e vorbă veche ca Românii totdeauna mai mult rău și-au făcut ei uri ăși decăt le-au făcut toți dușmanii lor împreună. CURIERUL DE IA SSI Scări Locale* *** (Pensionatul normal de domul- soare) este pe cdesigură de A se înființa. El va fi sub direcțiunea Doamnei^. Humpel născută Maiorescu, din Brașov, persoană cunoscută prin înalta sa instrucțiune, intr’altele autoarea unei traduceri a Morței lui Wallenstein in Românește. Personalul profesoral va fi representat prin 6 pedagoage, Franceze, Germane și Române și prin domnii Neculai Culianu, I. M. Melik, A. Lambrior, Gr. Cobălcescu, părintele N. Ionescu, și directoara doamna Humpel-Maiorescu. Investmentului musical se va da o mare aminte deosebită. El va sta sub direcțiunea generală a d-lui Humpel, soțul doamnei directoare, director de musică cunoscut dincolo de Carpați, și care in mai multe rânduri au concurat cu succes in București, intre altele și in luna lui Martie a anului curent. Domnul Humpel va fi ajutat de cele 6 pedagoage și de profesori externi la caz de trebuință. Localul pensionatului va fi in casele d-nului Millo, alăturea cu pensionatul Sacré Coeur. O guildină mare și frumoasă și condițiunile cele mai bune pentru igienă fac din acest local unul din acele mai potrivite pentru asemene scop. Căt mai curând o programă detailată va specifica obiectele de studii, disciplina internă și condițiunile de admitere, pensionatul urmând a se deschide la 1 Septemvrie viitor. Noi urăm prosperarea cea mai repede noului stabiliment, unul din cele mai necesare in țară la noi, căci este cunoscut că nici o lipsă nu este mai simțită decăt acea a unei bune școli de fete, care se corespundă in totul cu cerințele unei instrucțiuni și educacațiuni pe căi serioase pe atăta și strălucite după cum convine să se dee unei femei. După cum se vede din schița presentată mai sus nu s’au cruțat nimic pentru a face ca in toate privirile pensionatul normal de domnișoare să fie un model in felul său. *** (Procesul G. Mavrodi) care nu s’a putut termina din causa devirginței de opiniuni a judecătorilor, se va trata din nou mâine înaintea Trib. secțiunei a IV-a. Ministerul public și apărarea vor fi representate prin aceleași persoane. *** (Trupă gimnastică) a D-lui Merkel, și Jones a dat câteva representații in cursul săptămănei in grădina publică. Publicul a fost foarte mulțămit de producțiunele artiștilor, mai ales de Velocipedul aerian. Astăzi și mâne vor avea loc ultimele representații, cu prețuri foarte p jjțăzute. *** (Fructe verzi.) După cum am im cunoștiințat prin numerul trecut s’a luat de domnul prefect al districtului măsuri pentru a stabili o carantină la Sculeni din causa ivirei holerei in Besarabia. Cu toate aceste vedem că in orașul nostru nu se ea nici o măsură preservativă ca să fim gata dacă cumva epidemia s’ar intinde papă la noi. Din toate părțile vedem preumblandu-se căruțe cu fructe verzi, din cele mai periculoase pentru sănătate. Ar trebui ca onorabila Primărie să impedice cu totul intrarea unor asemene crudături in oraș. (Necurățenie.) Tot din causa amenințătoarei epidemii de care se vorbește, 1 j atragem chiar ca aminte a onorabilei Primătvrii asupra marei necurățenii in care se află liniile cele neocupate de pe strada Mare s j Sfraiurea și care sunt defVositul tuturor materiilor infectate. Aceste trebue numai des căt curățite. De asemine este absolut ne- icesar ca să se facă o reviste cu de amănuntul in cvartalele Evreești și a se lua măsuri pentru introducerea oare-cărei curățenii, ca nu atunci când s’amintinde epidemia pănă la noi, acele locuri să devină cuibul ei, din care să se infecteze apoi tot orașul, după cum s’a întâmplat de atâtea ori. Mai adăogim că sacalele de noapte sunt in o stare miserabilă. Mai in toată noaptea se sparge căte una, cum s’a intămplat Luni sara pe Strada Bancei incăt a doua zi nu era chip de a mai trece pe acolo. Asemene lucruri trebue cu orice preț inlăturate, căci in momente ca acele in care ne aflăm, țață cu o epidemie, ele sunt in pericol pentru viața fiecăruia. (Mersul trenurilor.) De cănd lipsește glasa III la trenurile noastre nu este zi in care să nu plece căte patru, cinci trăsuri pentru Botoșani și Roman, căci ciA.va vroi semănă căte o noapte in Pașcani sau Verești pentru a putea merge intr’acolo cu clasa a IlI-a a trenului ordinar care nu stă in legătură directă cu acele orașe. Apoi harabagii costă mult mai eftin decăt trenul accelerat. Nu numai atâta, dar lipsa de clasa 111 la așa numitul tren accelerat,singurul cu care poți merge la Roman și Botoșani, direct, fără a sta noaptea pe drum, face că mulți din cei ce merg in clasa III să fie clasa II. De aici resultă pentru poporul de jos ingreuere, pentru cei ce merg in clasa I1 necomoditate. Cităm spre exemplu un fapt: Joea trecută plecând trenul accelerat de la Pașcani pentru Iași se introduse in un vagon de clasa II unde erau persoane de bună condițiune, un lucrător mort dnt, care indată căzu jos. Bieții pasajeri trebuiră să sufere toate urmăririle beției numitului individ, care feșteac cupeaua și hainele lor. Ajungând la stație, pasajerii protestară și după mult vițet și scandal se scoase bețivul din cochea, la stația de la Ruginoasa. De aceste sune se petrec pe fiecare zi. Societatea Evreilor de rând cu mirosul cel plăcut de usturoiu este de regulă in clasa II. Cei mai mulți pasajeri sunt nevoiți să fie clasa I a toate aceste pe contul publicului. Căci ce-i pasă Companiei? ea iși primește anuitățile. Noi ănsă care plătim bani, trebue să suferim toate neorănduelile și să plătim încă și mai scump; ear guvernul nostru cu toate reclamațiunile, nici gândește să fee vreo măsură. Rugăm pe ziarele capitalei să reproducă acest articol, poate că fiind mai lângă urechile guvernului vor fi mai curând auzite. (Precupeții) sunt o adevărată calamitate pentru bieții săteni. Zilele aceste s’a observat următoarea manevră întrebuințată de un Evreu. Cumpărând de la un țeren un car de mangal și dăndu-i ceva arvonă, i spuse să meargă la el acasă. Sub acest pretext purtă pe țeran mai toată ziua prin diferite strade, venzind pe la unul și altul căte un sac de mangal și, desfăcănd astfel in detail marfa cumpărată, spuind țeranului care insista se sfărească odată că „acuș, acuș“ ancă n’au ajuns acasă. Astfel Evreul iși vândă tot mangalul, făcând pe țeran să i’l transporteze gratis in tot târgul, și luănd întreit decăt dăduse el pe car. (Potcap furat.) Duminica trecută s’a furat din altarul bisericei Sf. SiVa Potcapul diaconului, incăt a fost nevoit”* merge acasă cu capul gol, turul nu s’a prins. *** (Țigani.) O trupă de 60 de șetre de țigani s’au așezat pe șoseaua de la Podul Iloaei, și sunt așa de obraznici incăt opresc pe călători pentru a le cere pomană. Acești vagabonzi ar trebui imprăștieți căci e probabil că in timp de noapte vor cere pomanăm un alt mod decum o cer ziua. STRADELE. Noul Consiliu Comunal va avea o credem mai bună îngrijire de interesele tuturor decăt Consiliul Comunal de mai nainte , și de aceea revenim asupra chestiunei stradelor, sperând că vom fi ascultați. Paveluirea stradelor și întreținerea lor in regie ne pare greșită, pentru că regia presupune o gospodărie și o îngrijire de lucrul comun ca de lucrul propriu. Aceasta in realitate nu se intemplă ; foarte rari sunt, dregători care iu misiunea lor atăt de serios incăt să considere lucrul comunei sau a statului ca lucrul lor propriu și să ingrijască de el ca un părinte de familie. Singurul motiv ce impinge pe orice om, bun și reu, la o lucrare conștiincioasă este interesul, egoismul ; pe acest principiu trebue să se basese o bună administrație, căci trebue odată pentru totdeauna să nu fixăm in minte că avem a face cu oameni și nu cu ingeri. A crede că oamenii acei pași de primărie cu leafa fixă spre a inspecta și privighea lucrările de reparare a stradelor, împlinesc această însărcinare tot așa de conștiincios ca un proprietar ce privighează repararea unei case a sale, este a cădea in o greșală, din cele mai grele. Singurul mijloc de a avea strade bune este de a da construirea, intreținerea și curățirea lor in antreprisă, dacă s’ar putea nu in total ci căte o stradă, două sau mai multe ln căte un individ sau asociațiune. Făcenduse contracte serioase, punendu-Și frelause penale grele pentru orice abatere, am putea ajunge a avea fără batae de cap, strade pe care se poți circula fără a fi in pericol de a-ți frănge piciorul dacă mergi pe jos, sau a te îmbolnăvi de felurite boale dacă mergi in trăsură. Regia este bună pentru timpurile patriarhale in care predomnește onestitatea și sinceritatea, antreprisa este forma naturală in timpurile noastre , unde predomnește roia credință și egoismul. A persista in menținerea regiei este a hrăni numai o mulțime de dregători pe contul comunei, care nu fac nimic, sau lucrează in detrimentul ei. Dar se va obiecta că așa se hrănesc câțiva Români și cu antreprisa vor cădea toate in manile Evreilor. In ceea ce privește stradele cel puțin aceasta nu e adevărat, căci se știe că facerea stradelor este meseria bulgară cu deosebire. Apoi cine impedecă pe Români de a concura și a luă asupră le construirea stradelor. Tocmai din această cansă insistăm ca să nu se dee antrepriza in bloc, ci numai stradă cătră stradă. Astfel Romanii vor putea mai ușor concura nefiind necesitate de capitale așa de mari, apoi in momentele de față in care spiritul de asociațiune începe a se trezi intre Români, o asemene dare in antrepriză ar fi ceva foarte favorabil desvoltărei unui asemene spirit, fragmente, demne de a fi publicate ca unele, ce prind cugetări adânci și schi atee de geniu. A. Russo avea multe scrieri începute, ăuse cruda moarte nu i-au permis să le termine. La anul 1859 el s’a stins cu zimbirea pe buze la mijlocul entusiasmului național de pe atuncea și au lăsat o dureroasă jale in inimele celor ce l’au cunoscut și l’au iubit. Trecut’au junele poet ca un meteor de’abea zărit pe ceriul patriei sale, insa numele lui va crește cu timpul și va străluci glorios in fruntea poemului „Căutarea României.a Scrii din tara. ” (Copil măncat de porci) In 20 curent se intampla in urba Vaslui următoarea nenorocire. O femee din suburbia Spitalul Drăghici plecând la prașilă, a lasat acasă pe lăngă o altă copilă mai marișoară, și un copilaș mic ca de trei ani, și fiind afară din casă l’au apucat mulțimea porcilor ce fregventă stradele de acolo, și i-au mâncat mănele și picioarele, și de nu apuca se vadă megieșit această tristă scenă, mai mult de căt sigur că bietul copilaș remănea nu numai fără măini și picioare, dar chiar și fără viață, cu toate că ăncă și acuma nu se speră că se scapă, fiind greu rănit și acuma copilașul se află in cura ospitalului.Un astfel de fapt arată un destul ce fel de îngrijire poartă onorabila Primărie de Vaslui. Ii facem sincerul nostru compliment. Cănd se va vorbi de acest consiliu, după ce va fi reposat, se va zice „dej e timpul Conciliului celuia, pe cănd copii oamenilor erau mâncați de porci in ulițele orașului“ (! !) Depeși Telegrafice. Madrid, 29 Iunie. Astăzi s’a publicat decretul regesc, prin care se disolvează Cortesii. Alegerile cele noue s’aficsat la 24 August și redeschiderea Cortesilor la 15 Septemvrie. Paris, 29 luni “. Convențiunea intre Franțiu și Gannania in privința modului de plată a contribuțiunei de resbel s’a iscălit astăzi de delegații amănduror puteri. Versailles, 1 Iulie. In ședința de astăzi a adunărei naționale va presenta contele Remusat convențiunea indicată cu Germania și ministrul de finanțe proiectul de lege asupra imprumutului necesar. Londra, 1 Iulie. Times publică tex CÂNTAREA ROMÂNIEI. De A. Russo. Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitor împilări și ticăloșiei țerii voastre. Domnul părinților voștri anse se va înduri de lacrările slugilor sale, și va ridica dintre voi pe cine-va, carele va așezi iarăși pe urmașii voștri in voinicia și puterea de mai ’nainte. (Cronică Moldovenească) 1. Domnul Dumnezeul părinților noștri induratas’au de lacrămile tale, norod nemurigăiet, înde Atus’au de durerea plămăilor tale, țara mea’?. , Nu este îndestul de smerită, îndestul de chinuită, indestul de sfâșiată ? Văduvă de ficiori cei viteji, plângi fără încetare pe mormintele lor, precum plâng și jălesc femeile despletite pe sicriul mut a soților. 2. Neamurile auzire țipetul chinuirei tale; pământul se mișca. Dumnezeu numai să nu’l fi auzit?.. Res bunătoriul prevestit nu s'au născut oare ? 3. Care e mai mândră decăt tine intre toate țerile semănate de Domnul pe pământ ? care asta se impodobește in zilele de vară cu fiori mai frumoase, cu grăne mai bogate ? 4. Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin ceriul teu ? munții se inalță trufași in văzduh; riurile cu orăie pestrițe ocolesc câmpurile ; nopțile tale incăntă auzul, zioa farmecă văzutul... pentru ce zimbetul teu e așa de amar mândra mea țară ?.. 5. Pe cămpiele Tenechiei răsărite au florile ?.. Nu au răsărit florile, sunt turmele multe și frumoase ce pasc văile tale, soarele impodobește brazda, mâna domnului te-au bucurat cu bunuri felurite, cu pomete și cu flori, cu avuție și cu frumusețe.. . Pentru ce gemi și țipi, țară bogată ? . 6. Dunărea bătrână biruită de părinții tei, iți sărută poala și -ți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune ; vulturul din verduh caută la tine, ca la pământul tău de naștere ; fiurile cele frumoase și spumegoase, păraiese cele răpede și sălbatice căută neîncetat lauda ta... O țară falnică ca nici una, pentru ce fața’ți e imbrobodită. .. Nu este frumoasă, nu este inavuțită?.. N’ai ficiori mulți care te iubesc? N’ai cartea de vitejie a trecutului, și viitorul inaintea ta?.. Pentru ce curg lacrimile tale?.. 8. Pentru ce trebari ? trupul ți se topește de slăbăciune, și inima ți se frământă cu iuțială.. cetit-ai oare in cartea ursitei ?.. Aerul mișcă turburat... vântul dogorește... îngerul petrei arata tu-ți-s’au ? nopțile tale sunt reci, visurile turburate ca valurile Mărei bătută de furtună... ce’ți prevestesc? 9. Privește de la mează-zi la mează-noapte, popoarele iși rădică capul. . gândirea se ivește luminoasă de-asupra întunericului... Gândirea, duhul dumnezeesc, ce zidește, și credința ce dă viață... lumea veche se prăvălește, și pe a ei dărâmături slobozenia se inalță! Deșteaptă-te. 10. Mucenicii singelui tău n’au zis oare și Domnul va scula pe unul dintre voi care va așeza pe urmașii voștri iarăși in voinicia și puterea lor?.. Uitat-ai singele ce curgea prin vinele ficiorilor tei?.. Mult erai mândră odinioară cănd strigai „ura“ in bătăi!. . pieptul teu eră tare ca de oțel, paloșul se tocea pe densul... soarele se întuneca de norii de pulbere ce rădicau resboinicii tei. 11. Poporul teu eră indrăzneț ca vulturul, resboinic și trufaș ca taurul neingiugat... Remasur’au oare numai umbra puterei și aducerea aminte a vitejiei tale?.. 12. Cum au slăbit pieptul teu de oțel !. . măna ta cea tare cade de oboseală. .. și molășirea au intrat in lăcașul voinicilor ! (Va urma.)