Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-01-28 / nr. 10

CURIERUL HE­IA SSI INSERȚIUNI ȘI RECLAME*) Domnule r­edactare, Ve rogu să publicați scrisoarea alăturată spre cunoscința publică, declarăn­du-ve totodată că am primitu de la redacțiunea foaei D-voastre, suma menționată in acea scrisoare. Mulțumindu in nu­mele Comitetului D-lui Goescu pentru buna vo­ință ce au arétatu in desfacerea broșurilor rugămu încă odată pe toți d-nii ce au primitu asemine broșuri a ne incunoscința despre ce s’a făcutu cu ele. Primiți D-le Redactor asigurarea considerației mele. A. D. Xenopol. D-lui A. Xenopol. Veitindu cerirea d-voastră inserată in jurnalul „Curierul de Iassi“ No. 1. In c­alitate de sec­­retariu onorabilului consiliu Comunal de Botoșani, am onoare­a ve face cunoscut, că din acele 50 exemplare discursul d-voastre la momentul Ero­ului romăn Stefan cel Mare, trimeasă Primăriei, sau desfăcut 35 a 64 bani unu, pe care bani iu suma de lei 22 bani 40 din preună cu 15 exem­plare in natură le am inaintatu d-lui Th. Bala­­san, proprietarul visului mai sus jurnal spre a le da persoanei in dreptu, probăndu mi chitan­ța poștală sub Mo. 329 Primiți asigurarea su­mei mele. D. Goescu, rerea pentru numirea a loru doi predicatorii la bisericile pendente de comună. Asemenea se res­pinge și cererea pentru doue burse. D. raportare Fastia ijice că reducanduse la cheltueli mai mul­te sume ce intreceau și acoperindu­se deficitul au remasuiică suma de 16,000 t. ca escedenta, d-sa propune că să se treacă la budgeta din nou su­ma de 8,000 t, trebuincioase la espropr­ierile de la hală și o altă su­mă pentru piața din păcurari. *** (O v­n­s­i­t­ă l­a „o­c­a­s­i­u­n­e­a favora­bilă“) Nu ne am mulțiumit numai cu publica­rea simplă a anuncțului intitulat „Ocasiune favo­rabilă“ din No. 9. al Jurnalului nostru , ci după declararea mai multor onorati. Domni care au re­­masu foarte mulțiumiți la visitarea loru am venitu a ne încredința chiar și despre adevărul eftiie­­tății și a bunelor calități de care dispune localul, care se află in strada mare casele D-lui Selten vis-a-vis de magazia Pruncul et Karac­asch.— Am mersu prin urmare la numitul local și am constatat cu multă plăcere, cu­m că anunciulu nos­tru nu conține decât numai adeverul. Am fost surprinși, de a vedea cămeși bărbătesci de diferite modeluri, precum și de damă după fasoanele cele mai fine.—Calitatea de pănză bună lucrul sigur, și durabil nu pot face vizitatorilor alta decăt numai poftă de a cumpăra. Șapoi prețurile sunt in a­­dever moderate. Am veijut cumpărăndu-se o du­zină de batiste foarte bune și frumoase cu unu prețu bagatei și atunci­­ ficeam in noi, cum că da­că duzina aceasta de batiste se ar afla in manele unui evreu ce umblă cu marfă pe stradă, sau in alte locuri a­le galanteriilor noastre, nu le ai pu­tea scoate nici cu doui galbeni. Prețurile ce le cere vbinjătorul pentru duzina de cămeși este pu­tem ijice mai mult decăt moderată, căci lucrul și materialul de asta natură, efectuăndu-se la noi in Ias si ar cre­sce, cu 5 părți prețul cumpărărei. —­­Mai mulți umiți am renasa la examinarea diferite­lor lucruri pentru dame și suntem siguri, că deși nu avem gustul estetic in aceasta privință a unei dame, dar cu toate acestea chiar oricare din onor. Dame a­le Urbei noastre ne va da dreptate. Sperăm că Onorul Publicu Iașșan va profita de aceasta „Oensiune favorabilă“ procurăndu-și cu moderate prețuri lucruri trainice și bine lucrate. ^%[(Ca­f­eneoa copiilor u). In podul vechi casele D-lui Scorpa există o Cafenea unde cineva intrând nu poate intilni pe altu cineva decăt nu­mai copii de 12—14 ani. Jocurile de hazard sunt jocurile de predilecțiune a acestora speranțe de familii viitoare.— Noi pre căt seim­a raționa nu ne putem inchipui, că D-nul Cafegiu ar putea se sufere clubulu acestor gentilomi de nu cumva ar­ avea mare profitu de la ei! Și asemenea nu ne putem explica lipsa pe supraveghere a părinți­­lor a acestor gentilomi risipitori ! Cum că părinții nu­ le încredințează multe par ale acestor fii perduți o seim, dar de unde provine materialul de care dispunu gentilomi de la „Cafeneaua Copiilor“ ? ! Poate din substragi­i de pe la casele părintesei! D-lu Cafegiu ar trebui se i­a in mai serioasă con­siderare indatorirele, ce-i sa prescris de Poliția la deschiderea Cafenelei sale și a nu mai suferi mai departe existența acestei lige ridicule și imorale. Avis locului competent. N. B. Trebue se înregis­trăm din nou plângerile a multor indivizi din Urbea Iassi că adecă jocurile de hazard a conti­nua prin mai multe cafenele și nici decăt nu au de gen la a se sterpi. (Timpul) ț­ilele trecute aveam se ne plân­gem contra umeirelei și formărei considerabile a globului acum simțim in adever­iu unu modu cam neplăcutu dinții ernei. După semnele ce ne dă timpul de aici, putem se ne asceptăm la o iarnă lungă și aspră. *** (M­ă­r­c­i p­o­s­t­a­l­e). De câtva timpu la biuroul postalu de aici se simțesc o lipsă mare de mărci poștale. Nu scimu oare Direcția generală a Poștelor și Telegrafiei nu dea in considerare cererea biuroului postalo-telegraficu din Iassi sau nu vrea se trimită a conto, mărci poștale ? ! Dacă biuroul poștei din Iassi inspiră neîncredere Di­recției generale atunci ar trebui cel puțin ca să dea de scrie cum că nu poate trimite fără bani mărci poștale și atunci suntemu siguri, că Biuroul poștale de aici va grăbi a face după cum cere Direcția generală. Dar’ nu intelegemu de locu a­tașa unu biurou postalu flă unde va fi fără mărci de tot Soiul! Nu ințelegemu ca cetățenii să fie siliți a cumper mărci in valuari mai mare decăt trebue. Sperămu că Direcția generală va grăbi a aplana aceasta neregularitate. *** (A­b­u­s­u). D-la C. M. ne relatează cum că: „D-sa mergendu in serviciu la Botoșani au lăsata in casă pe serva sa Anica Ionescu spre a privi­­gh­ea asupra lucrurilor, dăndu-i toate cele trebuin­cioase pentru menagiu. După două luni venindu d-sa la Iassi au aflatu că servitoarea sa, fiind în­țeleasă cu d. sub comisaru Costachi Botezu din desp. I., au părăsitu casa d-lui C. M. care era stăpânul ei.­Proprietarul caselor pe care d. C. M. le ținea cu chirie au insistatu foarte multu ca servitoarea să nu facă acestu lucru. D. Subcomi­­saru C. Botezu insă, la insistarea proprietarului a declaratu, că servitoarea este in dreptu a părăsi casa stăpânului seu fără, a fi elu acasă și dacă proprietarul va mai insista mai multu va aduce dece gendarmi și va pune stavilă insis­tatorului. Asemenea purtări, Domnule Redactare ! conchide d. C. M. a unui agentu de poliție aducu prin d­v. la cunoscința cui se cuvine, reservăndu-mi dreptul a cere satisfacere pentru calcarea domiciliului meu in lipsa mea la locul competenții. .*** (Rectificare) in n-rul trecutu al dia­­nului nostru s’au strecuratu unele erori, la mul­țumirea ce-a datu unu domnu studentu Macedo­­nianu, cătră Onorari. Primărie. — Să se citească „Cionescu“ in locu de Conescu la subsemnătură. S­ub­ semnata Magdalina Schüller, soția de­functului Pharmacistu Ferdinand Schüller a­­duce la cunoșcința publică că după încetarea dein viață a soțului meu au remasu mai multe datorii pe care le am achitat, rămăind numai acelo către D. General Mavrodinu și Mateasu Curseau care sunt epotecate precum și Teresa Sotoré și D-na Luțica Harefiade care sunt cu sunete particulari prin urmare făcu cunoscutu că ori­cine afară de persoanele menționate mai susu posede vrun sunet cu iscălitură sau stemplul meu să se presinte la mine pănă in termi­na de trei luni de la data a­­cestei, fiind­că amu a pleca in străinătate, bine ințelegăndu că după acestu term­inu fiind eu in viață nu voi recunoaște asemine hărtie de se voru presenta, sau și după încetarea mea din via­ță, nu vor fi recunoscute de nici o autoritate re­­năind ca nevalabile. (29—3) Magdalina Schüller. TTyIII stălpu avăndu și o piv­wixLl i-UlyU, niță pe ein, in mărime de 15 stănjini toată pavată cu piatră, situata in strada Sf. Spiridon alăture cu locul d-lui Balica și cu grădina primăriei, și in lățime de 13 stân­­jini și o palmă fațada la uliță, se vinde de veci, doritorii se vor adresa la subsemnatul cu locuin­ța in orașu strada Romană casa No. (40—4) Nicolas Ioan Corot. Librăria D. Danielu Are onoare a face cunoscutu că a primitu de la Gratz fasciculele 4—6 din Besbelu franco-teutonicu, de A. Bujoru. Domnii abo­nați din Iassi, suntu rugați se bine-voească a veni pentru a’și primi aceste fascicule. To­todată face cunoscutu, că această librărie se potu face abonamente la numita operă. — Asemene­a sosi tu toti de la Gratz unu No. de esemplare din Statistica Generală de B. Alessandri, unica operă in acestu ge­nu in limba română, care se poate vinde numai cu 5 lei noi. (33—2) LIBRĂRIA D. DANIELU are onoare a face cunoscutu că a primitu acuma unu asortimentu completu de mu­­sica clasică și modernă pentru piano etc. Totu odată au adusu și ediția Peters care se poate capata multu mai eftin, odată cu aces­tea au primitu și unu transport de cărți cla­sice germani, condici, hârtie cu cotul etc. SOCIETATEA INVĂȚĂTUREI POPORU­LUI ROMÂNU. Va ține ședința Duminică in 30 Ianuarie 1872 carele 12 mori d­ in spala Trei Erarh­i. Obiectele la ordinea­­ jilei sunt: Reinoirea o­­ficiului pentru 1872 și cele ramase din ședințele trecute. Această convocare fiind ăntâia ședință se va ține cu V4 din numerul membriloru. Președinte: Dr. A. Fetii Secret. V. I. Castano. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această ru­brică privase­ numai pe anteriu. DE ARENDATE URMĂTOARELE MOȘII: PROPRIETĂȚI A PRIȚULUI MIHAILU STURDZA Județul­­ Botoșani 1. Flămănd­ănii, cu trupurile Uricenii, Tocmăgenii, jumătate din Lăsăi, Ciobanții, Picioroganii, Căcă­­cenii, Curănii, și Drăgoteștii. 2. Prăjanii, cu trupurile Laleștii, Nem­ăndrii, parte din Nelipești, și jumătate din Lătăi. 3. Chițovenii, cu trupurile Plășeștii, jumătate Prisăcanii, și Gornitaru din trupulu Codroșița. 4. Novacii, cu partea din Nelipești. 5. Stroeștii, cu trupurile Gărbeștii, Codrovița (afară de granița). 6. Zlătunoaea, cu trupurile Drujăștii, Brăneștii, și Feredienii. 7. Dracșanulu, cu cazulu celu mare, și trupu­rile, Bozienii, Ciocăneștii, Ciorănii, și sulițoaea. 8. Cerchezenii, cu clinulu Bădenii, și părțile din Brănești. 9. Dracșenii, cu clinulu pentru Liești, Județul Suceava. 1. Cristeștii, cu trupurile Bourenii, Drobuleștii, Socii, Iloreștii, Homița, Broștenii, și Lețcanii. 2. Cozmeștii, cu trupurile Săcanii, Ciohorenii, Verșenii, Talpălăeștii, Miroslăveștii, și Năvrăpeștii. Pentru aratatele moșii, Domnii concurenți pre­gătiți cu garanții in regulă, voru bine voi a in­­se i­n­a in oferte prețuia ce voescu a da, trime­­țindu­ acele oferte la cancelăria administrației a­­veriloru Prințului Mihail Sturdza in palatul din Iassi, pănă la 20 Aprilie, la care­­ si Domnii con­curenți vom­ bine­voi a se presenta aice la can­­țelerie spre a contracta cu D-lu administratoru averii Prințului Sturdza in privința prețului cu care sa mulțămi Prințulu proprietara pentru a­­rendarea numiteloru moșii. Termenulu de arendarea acestora moșii va fi pe cinci ani începătorii de la 23 Aprilie 1873, fară pregătirea arăturiloru și a sum­enaturiloru. Con­tractații o voru face in vara și toamna acestui anm 1872. (35—14) N. Ciucă, fi­­m­pq cu 7 odăi și 1. salon mare. L/ICLSICU 2. antreturi, atenansuri tre­buitoare, pivniță, grajdiu și șură, grădină cu pomi, fănărie și ogradă mare, situată vis-a-vis de biserica Curarari este de data de veci sau cu chirie de la:Sf. Gheorgh­ie a. c.­­A se adresa la adminis­­trațiunea acestei foi. (38—12) Să trăească! D-nu R. DE­OREICE prof. de matematică din Berlin, Wilh­elmstrasse 5. Nu de multu amu cetitu intr'unu­­ jiaru, că Domnul acesta dă pentru unu honoraru de 2 fl. v. a. și pentru promisiunea de ai lăsa la °­ 0 din cășcigu. Cele mai exacte instrucțiuni pentru JOCUL DE LOTERIE. Mă îndreptai cătră dinsu, și primindu ime­diații instrucțiuni, amu pusu pe loterie intoc­­mai cum m’a fostu instruitu și la a III, tra­gere amu cășcigatu unu term. Să trăească! ilară R. DE ORLICE prof. de matematică din Berlin, Wilh­elmstrasse 5. cu respectu Pesta Iulius Wurf­er Josefsplatz No 3. Ast­feliu de instrucțiuni pentru loterie se potu procura de la d. R. DE. ORLICE pen­tru micul onorara de 2 fl. v. a. (5 franci.) ori ce întrebare se respunde de prof. R. DE ORLICE gratis. Iulius Wurfer. Anul al optulea 1872. PRELECȚIUNI POPULARE Elemente de Educațiune. 1. Dom­ in 6 Fev. Introducere..........D.T. Maiorescu. 2. „ „13 „ Cele cinci simțuri „ A. Xenopol. 3. „ ,20 , Famlia (eleni. moral) V. Pogor. 4. „ ,27 , Religjunca............ „ V. Pogor. 5. „ „5 M. Elemen, esteticii „ I.Negruzzi. 6. „ „12 „ Naționalitatea... „ A. Xenopol. 7. „ ., 19 „ Jocurile................. „ T. Maiorescu. 8. „ „26 .. Școala........................„ S. Vărgolici 9. „ „ 2 A. Viața practică... „ T.Maiorescu. Prelecțiunile se ținu de la par. 1—2in sala Universității.

Next