Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-10-18 / nr. 115
Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iaswt: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ districte: Pe un an 24 lei noi. „ șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia : Belgia: Pe șese luni 22 fr. Elveția: Francia: Pe șese luni 26 franci. Iassi, Mercuri 18 Octomvrie 1872. I* EI AI §I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo-litografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. •No. 115 MANCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Insorțiuni și reclame. KSudul 60 bani. Epistole neflancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Octomvrie. Octomvrie. . [Ore. m. Ore. m. Octomvrie. Octomvrie. jure. m. Ore. m. 15 27 Duminică. Sf. Mart. Lucean. . 6 29 5 59 19 31 Joi. Sf. Prof. bil. 11 34 £ 51. 1 16 28 Luni. Sf. Mart Longin. 6 30 5 58 20 Nov. 1 Vineri. Sf. M. Mart. Arteniu. 1 6 36 5 53 17 29 Marți. Sf. Prof. Osie. 6 31 5 57 21 2 Sâmbătă. Cuv. Păr. Florian. ^ 6 38 5 51 Exemplarul 20 de bani. Teci.«/ nfn. I 9I0A PATRONUL ț>ILEI. SeS | sS. vceTiu. nTn. 1 ?1WA* i| PATRONUL P mef. j ^lun SOSH * 15 * 17 18 18 30 Mercuri. Sf. Evanghelist Luca. 6 38 5 55 22 3 Duminică. ^^Sf Averchie. 6 39 4 50 MIȘCAREA POPULAȚIEI. Un semn din cele mai triste pentru mersul cel reu al țerei și poporului nostru este oglindit in mișcarea populației. Pe când geografiile (?) și evaluările noastre budgetare arată sau se bazează in fiecare an pe un spor a populațiunei, in realitate aceasta scade necontenit, căci, lucru ce trebue să ne pună pe gânduri, in loc de a vedea nimenii născuților in trecând pe acel al morților, la noi fie ce statistică a țerei, a unui district, a unui oraș sau a unui sat, ne documentează contrariul. Pretutindene moartea cosește fără cruțare, pretutindenea puterea reproducerei scade! Este cunoscut însă, că măsura pentru mersul in bine sau in zeu a unui popor este tocmai fapta dacă și in ce grad sporește el in numerul seu. O creștere a populației este o dovadă că poporului i merge bine, că nutrimentul este indestulător, că sunt condițiunile alimăterice bune, că toate acele elemente predomnesc in esistența lui, care intrețin viața, puterea, progresul, eară nu acele care, contrare acestora, care duc spre moarte și perie. I »in contra un popor ce merge reu, scade și in numer și se poate zice că momentul când o țară stă in cumpănă in această privire, egalăndu-se născuții și morții, este și acela cănd istoria ei au ajuns și ea la cumpăna de unde va incepe a da înapoi. Dar in viața unui popor se intămplă multe oscilațiuni, plecăm cănd ia spre bine, cănd ia spre zeu, și totdeauna raportul dintre morți și născuți va fi un semn sigur pentru a le recunoasce. Țara noastră merge cu pași înspăimântători spre peirea ei, spre risipirea puterilor sale de viață, dacă observăm statistica morților și a născuților. Astfel in analele statistice din 1866 mișcarea populațiunei generale a țerei este: morți 158,275 născuți 130,857 morți mai mult 27,418, din cari scăzându-se 24,031 morți de holera, după aceleași anale statistice, remăne totuși un escedent de 3,384 morți peste cei născuți in toată țara— un resultat din cele mai triste. Mișcarea populației Bucureștilor in privirea morților și a născuților in 1867 și 1868, este: 1867. . 1868. Morți 5,973, morți 5,033 . Născuți 4,776, născuți 4,868 Escedent 1,197, escedent 165. Mai mult sau mai puțin și alte numerul morților întrece pe acel al născuților. Și să nu se creadă că mortalitatea este mai mare numai in orașe. Ea este aceeași și la țară, ba chiar poate fi mai mare. In orice caz ăine, faptul cel important este, că desigur mișcarea populației in comunele rurale nu este cu mult deosebită de aceași in comunele urbane, căci dacă ea ar fi mai favorabil, ușor ar putea marea populație de la țară să acopere prin prisosul nașterilor, lipsesc causăte prin mortalitatea din orașe. Noi ănsă vedem că luănd țara in întreg, mor mai mulți decăt se nasc. Se ivise in anii 1854 și 1855 și in Franța un escedent de morți asupra născuților, astfel după Annuaire de l’economie politique din acei ani escedentul morților fusese in 1854 de 69,318 și in 1855 de 37,274. Anuariul din 1855 comentează astfel acest fapt: „Deși îmbunătățită in mod simțitor, situațiunea țerei sub influența combinată a resbelului, a sporirei scumpetei și a persistenței holerei in căteva departamente, a fost încă in o situațiune excepțională. Dar să ne grăbim de a adăugi că această anomalie atât de gravă și regretabilă a ținut excedent de morți in o țară unde nu se produsese acum de o jumătate de secole pe sfârșite. După resultate oficiale, e permis de a crede că legea seculară a unei sporiri continue, deși modernă a populațiunei Franției, își va relua imperiul seu chiar din anul 1856.“ Și intr’adevăr in anul 1864 excedentul născuților asupra morților este de 145,550 de suflete, semn că Franța reintrase in mersul său normal. La noi ănse fără vesbele și holtă (căci am scăzut numerul celor răpiți de ea) numerul morților prisosește. S’ar putea crede că acest semn cumplit de decădere și peire a țerei provine din cause generale climaterice, din nesănatatea locurilor, din predomnirea unei mulțimi de boli epidemice și endemice, din cause iu un cuvănt ce nu’și au rădăcinii lor in om ci afară din om. Aceasta nu este änsă așa , și dovadă este că populațiunea Israelită oriunde s’ar afla, nu este supusă la noi legei excedentului morților asupra născuților. Astfel in București in anii 1867 și 1868 avem datele următoare 1867 1868 Israeliți născuți 408 . . 464 morți 221 . . 248 Excedent născuți 181 . . 216 In Iași pentru semestru I, din 1872 avem următoarele cifre asupra populației israelite: născuți 1030 morți 446 Excedent născuți 584 Deperirea creștinilor nu pot fi atribuite deci căușelor de mai sus, care ar lucra tot cu atâta putere și asupra evreilor. Ele sunt de altă natură, iși au rădăcina in moravuri, in obiceiuri, in modul de traiu deosebit la creștinii din țara noastră de acel a evreilor. Căci este de observat nu numai Romănii mor un număr mai mare de cum se nasc, ci toți creștinii de la noi de toate naționalitățile. Astfel statistica Iașului pe semestrul 1872 ne spune: Morți ortodocși 959 născuți 642 exced. 335 „ catolici 55 „ 34 „ 21 Această predomnire a legei de prisosire a morților ce bănuie pe Români, și asupra creștinilor de alte naționalități întărește cele ce spuserăm că nu pot fi căușele acestui fenomen, decăt cause sociale. Streinii ceilalți ce vin in țară la noi se dedau la moravurile noastre, de obiceiu la cele rele dinteiu; ei incep a se nutri cum ne nutrim noi, și din această intrare in sistemul nostru social se explică cum de ei sunt învăluiți și de legea mortalităței, de care evreii ce stau de o parte, cu moravuri, obiceiuri și traiu deosebit nu sunt atinși. . Pe cănd se petrece in adâncul națiunei faptul înspăimântător a petrei sale materiale, a disposițiunei treptate a numerului celor ce o compun, clasa așa numită cultă și guvernul ce-i este espresiunea, aici se gândește la aceasta. Operează, calculează și vizază înainte, guvernul și camerele drumuri de fer, comunele, iluminansive cu gaz, pavare și grădini, oamenii de știință, progres intelectual, istoria țerei, glorie literară, și pe cănd noi facem toate aceste nu ne gândim că in acel moment, națiunea, corpul ei cel viu, mare și întins pentru care facem toate aceste, ne piere dintre mari! Schi lin Intru. In ziua de 5 Octomvrie, pe câmpia care se intimse de la bariera orașului Tergu-Vestea, numită Susani, pe malul drept al Ialomiței, a avut loc revista care termină concentrarea anului acestuia. Măria Sa Domnitorul a sosit călare pe câmpul revistei , la oarele 11, însoțind pe Măria Sa Doamna, care se afla in trăsură împreună cu d-na Paulina Crețulescu și cu domnișoarele de onoare. In urmă, luând loc in fața centrului liniei, unde se afla așazați căpitanul Dobriceanu și sergentul Efrem Radu, cari, cu presiunea prinderei banditului Creții, au aratat curaj, astfel incăt comisiunea chiCmată a aprețui actul i a declarat demni de a purta medalia militară; asemene se aflau aci 5 sergenți cari, împlinind 12 ani le serviciu in acest grad, an drept la medalie. Măria Sa Domnitorul a rostit cuvintele următoare: „Sunt fericit că pot recompensa serviciul și meritul vostru printr'un semn românesc, in fața acestui corp de armată. Cred ca aceasta va fi un îndemn pentru camarazii voștri, cari vor ști a ve imita.“ După aceste cuvinte, s'a pus de majorul general medaliile pe peptul oficierului și sergenților. In acest timp trupele presentau arma. In urmă, Măria Sa a primit defileul trupelor, după ce mai intei, pană la locul de defilare, a mers in persoană in capul armatei. Sara M. S. Domnitorul întruni la un ceas pe toți ofițerii corpului cu care ocazie au ținut toastul următor: „Târgu-Vestea, acest vechi scaun Domnesc, ne aduce aminte timpurile glorioase in cari ostașii romani aveau fericirea de a apăra cu sângele lor autonomia țerei. „De atunci Romania a trecut prin diferite rase grele, pănă cănd a putut ajunge la momentul cel mai fericit, la unirea ambelor țeri. „Din acest moment, și armata a începută se organisa pe base mai largi, desvoltănduse și progresând din an in an. „Însă, spre a pregăti o armată pentru scopul la care este destinată, singurul mijloc este acela al concentrărilor și al manevrelor. „Din acest punct de vedere, sunt fericit a vedea astăzi o mare parte din armată represintată aci, și sunt măndru că însumi m’am găsit in capul ei. Astfel m’am putut convinge de progresul simțitor ce s’a făcut in acești din urmă ani, și mulțumesc la toți ofițerii cari au contribuit la acest resultat. „Sper că vom merge și de azi înainte pe această cale a progresului, și nu mă indoesc nici un moment că, in caz cănd armata ar fi chemată a apăra drepturile țerei, ea se va grupa cu încredere in jurul meu, și că toți ostașii din toate unghiurile țerei vor alerga spre a împlini cu inimă și iubire această datorie sacră și frumoasă, și a reaminti atunci faptele glorioase din seculii trecuți. „Rădic acum un toast in onoarea armatei, cerend ca să mă întâlnesc in fiecare an pe câmpul de manevre, și astfel armata să fie totdeauna la înălțimea misiunei sale.“ Este imposibil a descrie impresiunea produsă de aceste cuvinte, urmate de aclamațiuni entusiaste și repetite. Ministrul de resbel, luănd curentul in numele armatei întregi, a rădicat un toast in sănătatea Mărielor Lor, toast care a fost urmat de noue și vii aclamațiuni. Serbarea s’a terminat printr’un foc de artificii esecutat de stabilimentul pirotehnicînălțimile Lor au părăsit locul serbării la oarele 10, și, in momentul cănd se urcau in trăsură, corpul oficierilor precum și populațiunea adunată atăt in curtea arsenalului căt și pe piața Mitropoliei, printr’o mișcare spontanee, au salutat cu urările cele mai vii pe Suveranul lor. (Monit.) Iarăși grațieri. Cu ocaziunea revizuirei ce înălțimea Sa Domnitorul a făcut penitenciarului Mărgineni, in ziua de 6 Octomvrie curent, prin decret cu No. 1625, a binevoit a grația de restul inchisorei pe condamnații din acel penitenciar: Iancu Dumitru, Dincă Carasel, Ialaba Nicolae, Rădulescu Ioan, Adolf Candel, George Nedelcu, Voicu Deacu, loan Truică, Petre Constantin, Constantin Ciungu, Călin Constantin, Costache Puiu, Marin Neagoe, Dincă Cazacu, Dumitru N. Ghiță, Dumitru Grădișteanu, Ioan Ciucă, Ioan Dodeaca, Ioan Stranțchii IulUav/Uianti K liafvai. Bază pe soldații desertori: George Ioan, Cantaboși Grigore, Andreiaș Nicolae, Niță Matache, Scarlat Rădulescu, Nicolae Stănescu, Uie Chifan, Alexandru Șosu, i-a grațiat de restul vich sorii ce aveau a mai suferi, cu condițiune ca acel rest de osăndă să-l facă in compania de disciplină. Lui Matei Lache i-a redus șase luni din osânda de trei ani, și lui Pantazi Marin Para un an din osânda de zece ani. Circularea D-lui ministru al agriculturei, comerciului și lucrărilor publice cătră toți prefecții, din țară. Domnule prefect. Prin circularea No. 8,788, v’am arătat trebuința ce este de a participa și noi la exposițiunea universale de la Viena, la Maiu 1873, și prin acelea cu No. 10,184 și 10,418, v’am desemnat, productele agricole și obiectele industriale cari au a figura in secțiunea romană a acelei exposițiuni; acum urmează a va pune in vedere cheltuelele ce pot să necesiteze Închirierea sau chiar cumpărătoarea unor asemenea obiecte, căci, după cum m’am informat, proprietarii de obiecte in unele județe pretind plăți pentru densele. Având dată in vedere că, prin avansuri ce am face de oricari suma de bani producătorilor de aseminea obiecte, le am putea avea mai cu înlesnire. Având in vedere că suma alocată in budgetul ministerului pentru exposițiune este atăt de neînsemnată incăt este peste putință de a face cel mai mic .‘*vant pentru intimpinarea unor aseminea cheltueli. Având in vedere că țara noastră din toate puncturile de vedere are un interes considerabil ca să figureze la astă exposițiune, interes de care fiecare județ in parte urmează să țină sama și să vină in ajutor cu mijloacele de cari dispune pentru închirierea sau cumpărătoarea obiectelor pe cari proprietarii lor n’ar voi să le dea fără plată pentru a fi expuse, in urma înțelegerii ce am luat cu colegul meu de la interne, am crezut de cuviință a pune in vederea consiliului general această cestiune lai întrunirea sa in sesiune ordinară la 15 ale curentei, comunicăndu-vă dară cele ce preced, vă invit a supune această cestiune consiliului general, și a insista lăngă dansul ca să pună la disposiția comitetului din budgetul anului curent suma de care ar dispune pentru sus zisa trebuință, bine ințelegănduse că obiectele astfel cumpărate din fondul județului vor rămânea proprietate a sea. Iucăt ánse privește aducerea lor in București, ambalarea, expediarea la Viena, așezarea in exposițiune și inapoiarea lor după închiderea exposițiunii, aceste toate se vor face din suma alocată in budgetul acestui minister. Decisiunea ce va lua consiliul in aceasta e „ armeni 8 „ 4 „ 4 „ lipoveni 13 „ 9 „ 4 Și cea din București din 1867 de aseminea: Morți ortodocși 5102 născ. 4101 exced. 1001 „ catolici 353 „ 157 „ 196 „ protest. 164 „ 73 „ 91 „ armeni 43 „ 37 „ 6