Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-06-03 / nr. 63
Esamenile de Bacalaureat. Sesiunea esamenilor de bacalaureat din Mai anul curent a fost cea de pe urmă in care comisiunea s-a format din profesorii Universităței de arce. Oricâtă încredere ar inspira publicului acești profesori, cu toate aceste faptul cura că toți, afară de unul sau doi, erau in acelaș timp profesori și asociați la scoale private in care se fac preparațiuni speciale pentru bacalaureat, dădea ocasie atăt elevilor cat și părinților de a pune in bănueală nepărtinirea lor. Aceste bănueli se smulțise incă mai mult de cănd prin fundarea Liceului nou, elevii, cu sau fără dreptate, iși inchipueau că se află in fața unor examinatori mai mult sau mai puțin interesați a face să treacă P în cei ce eșeau din școala lor, examinatorii fiind toți sau profesori de la Liceul nou, in majoritate, sau profesori de la Institutul Academic, in minoritate. Această stare de lucruri nu putea să dureze mai mult, fără a compromite pe de o parte demnitatea profesorilor, iar pe de alta rezultatul examinelor de Bacalaureat. Cam tot astfel se petreceau lucrurile și in București, unde o samă de profesori de la facultățile de litere și științe se asociase și deschisese o clasă preparatoare la Bacalaureat, unde apoi ei insuși erau examinatori. Si de a înlătura ori ce motivu de bănuiala, D. Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, prin decretul seu din • • •..............a luat o măsură, dreaptă și miunată sub toate puntele de vedere. El a hotărât ca, incepend de la 1 Septembre viitor, comisiunea examinatoare pentru Bacalaureat, atăt in București cât și ia Iași, se va compune numai din profesorii care nu dau lecții sau nu sunt asociați la scoale private. Măsura aceasta a fost mai cu unanimitate bine primită in Iași, atăt de profesori căt și de elevi, care erau mai direct interesați in cestiune. Nu ne îndoim că efectul va fi fost tot acelaș și in București. Căci cine nu e bucuros ca să nu planeze asupra sa nici cea mai mică umbră de bănuială, mai cu samă când iși împlinește cu sinceritate datoria sa? Special pentru Iași vise se prezintă o altă dificultate, pe care am dori să o videm deslegată de D. Ministru respectiv. Legea dă dreptul D-lui Rector al universităței să numească pe membrii comisiunii examinatoare. D. Rector actual este inse și el asociat și profesor la o școală privată, întrebarea este aceasta: in puterea decretului de care am vorbit, mai poate el conserva acest drept? Departe de noi ideea de a atinge cătuși de puțin persoana d-lui Rector, a căruia onorabilitate este bine cunoscută. Dar ne aflăm in fața unui decret, a căruea scop principal a fost înlăturarea oricărui propus de părtinire, și prin urmare avem dreptul să cerem lămurire de la D. Ministru. După noi, comisiunea ar trebui să fie numită de D. Ministru însuși, și chiar nu dintre persoanele invățământului superior sau secundar, ci din persoane cu totul private. Pentru ce aceasta, ni se va zice? Pentru că rezultă din spiritul insuși a decretului d-lui Ministru, și iată cum: Dacă s’a retras acest drept profesorilor de la Universitatea causa e că D. Ministru n’a vroit ca ei să examineze la bacalaureat pe promiii lor elevi din scoalele unde sunt profesori, nepresupunându-le in areasta toată liniștea și nepărtinirea necesară, lucru de altfel foarte firesc. Cum insă se înlăturas de acest neajuns, dacă in locul profesorilor de la Universitate, se aleg profesori de la Licee sau de la Seminarii, care nu mai puțin vor trebui să examineze elevi de ai lor? Amândouă cazurile ni se par absolut, analoage, și de aceea repetăm că o comisiune numită afară cu totul din învățământul superior și secundar, ar satisface pe deplin spiritul decretului ministerial. Aseminea caz s’a presentat in Paris, unde profesorii de la facultate, care erau profesori și la școala Normală, au fost excluși de la dreptul de a face parte din comisia examinătoare la licență, numai pe motivul ca să nu fie față cu elevi de ai lor de la școala Normală, care se presentau la licență. Sperăm că D. Ministru se va ocupa de această cestiune. Mai remăne de discutat încă un punt al decretului dvii Tell. Despre acesta vom vorbi într’un numer viitor. Anul VI Iassí, Duminica 3 iunie, 1873 No. 68 PBEȚDL ABONAMEYTL’LCI: Apafe TR|Ț, orj pe sepjamana I ÁKÜNCIÜBI. / l“*11 h “ “ 20 “ BlonTő^íJ*cd.'TM*11 tr“‘ DUMINICA, MERCÜRI și VINERI atIld"1 IM 1»«“1 ■»» ls >»“• Districte: Pe an au 24 lei noi. — Pe șase luni 18 lei nou—"Pe trei luni 7 lei noi. I Inserțiuni și reclame: ------- I Răndul 60 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc: — Main-Austria: Pe 6 luni 14 franci; —Germania: Pe 6 luni 18 franci. Hedactiunea Si Administratiunea In localul I scriptele nepublicate se vor arde. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci; —Francia: -------Pe șase luni 26 franci. TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. I Exemplarul 20 bani. ________________________________________CALENDARUL SEPTAMANEI._______________________________________________________ casei și orice alte indicii care ar putea inlesni găsirea adresantului. 4. Pe cărțile de poștă se poate scrie cu cerneală, plumb și plumburi colorate. Semnătura trimițătorului este facultativă. 5. Cărțile poștali cari ar conține espresiuni injurioasă și indecente nu se vor espeția. 6. Toți agenții poștali sunt datori a da tote lămuririle cerute de public. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea națională s'a ocupat, in 6 Iunie de o interpelare a traui membru din dreap Comitetul creditului fonciar. Astăzi Marți, 22 Maiui, anul 1873, constătăndu-se inscriși 67 proprietari angajați a se împrumuta cu suma de lei 3,115,896, bani 30, asigurați in proprietăți in valoare de 11,676,190 Ioi bani 65, socotiți de 15 ori venitul cu care sunt trecute in rolurile contribuțiunii funciare și anume: ta, îndreptată in contra pretinselor numiri nelegale ce el impută fostului ministru de finanțe. Nu numai d. Leon Say, atacat de adreptul, dară și d. de Goulard, și chiar ti Magos actualul ministru de finanțe au de Stil stil DIOA 1 PATRONUL DILEI Í. Răsăritul Apusul Stil Stil DIOA. PATRONUL BILEI. Răsăritul Apusul vechiu. nou. PAIKURUL DI LUI. Soarelui. Soarelui. vechiu. nou. "1UA V Soarelui. Soarelui. ______ ... . .1............... ________________________________1_______, ______________________ ____11 . - --------------------------------—i--------------—.......... Iunie. Iunie. ~ ........ ~ Ore.~m. Ore. m. Hitei Iunie. I” 1 Ore. m. Ore. m. 3 15 Duminică. Mart. Luchilian. I 4 15 7 46 7 19 Jos. Mart. Teodor episcop. 4 15 7 48 4 16 Luni. P. Mitrofan Fatr. Const. 4 15 7 47 8 20 Vineri. S. Mac. Teodor Stratilat. 4 15 7 48 5 17 Marți. Păr. Dorotei episc. Tirului. I 4 15 7 47 9 21 Sâmbătă. Păr. Chiril Arhiepisc. Alexandriei. 4 15 7 48 6 18 Mercuri. Păr Visarion. I 4 15 7 47 10 22 Duminică. Păr. Timoteu Episc. Plos. 4 15 7 48 ȘTIRI DIN VNTRU. Asupra călătoriei Măriei Sale Doamnei cetim in „Zioa“ : Eri in 5 la 6 oare dimineața, M. S. Doamna Românilor, însoțită le suita Sa a sosit in Pesta cu vaporul „Stefan-Cel-Mare,“ in care se afla și o escortă militară. Sosirea M. S. era așteptată la debarcaderă de d. inspector C. R. al Societății dunărene d. Medgyazay și de d. Căpitan al portului Depinyi, și un public foarte numeros. Cănd M. S. Doamna a debarcat, armata romănă o o insoția, aranjată in linie de o parte și de alta pe unde avea să treacă înalta că ătoare, a presentat armele in sunetul trompetelor. Măria Sa Doamna, călcând pe teritorul austro-ungar, fu salutată de un public foarte numeros, cu strigătul repetat de mai multe ori: „Să trăească Doamna Românilor! (Éljena Románok Herczegné). De aici înalta Călătoare a plecat cu drumul de fera Viena, de unde are a se îndrepta spre Neuwied. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor. Direcțiunea generale a poștelor și telegrafelor aduce la cunoștința publică că, in virtutea legii din 31 Martie 1873, cu începere de la 1 Iunie st. v. se va introduce in serviciul poștal interior cărțile de poștă. Cu această pensiune direcțiunea generală atrage atențiunea publicului asupra modului cum se întrebuințează cărțile de poștă in corespondență. 1 Prețul cărților de poștă este de cinci bani pentru o carte simplă și zece pentru una îndoită, adică cu respuns plătit. Ele se găsesc la toate binrourile poștale și telegrafice din țară. Nu se plătesce nimic aducătorului. 2. Pe fața cărții nu este permis a se scrie de căt adresa, cară dosul este reservat pentru corespondență. 3. Adresa urmează a fi scrisă estetă și lămurită și pe căi posibile de complectă. Trebue să se indice mvmeie, strada, No.