Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-04-08 / nr. 41

10ST Din cauza Si serbători a Paștilor No. viitor al Zonei va apăre Vineri, sunt nominale și intrarea cu ele va fi permisă numai prin unele anume intrări a palatului exposițiunei. ȘTIRI DIN NTRU.1 Cu începere de Marți 3 Aprilie, d. ministru de interne va acorda audiențe, in localul ministerului, de două ori pe săptămănă, Lunea și Vinerea, de la orele 1—2 după amiază-zi. EXPOSIȚIUNEA DE VIENA. Programul deschiderei exposițiunei este următorul : a) Serbarea incepe la 12 oare, după sosirea Împăratului și a oaspelor sei. Pe lăngă împăratul, vor lua parte la serbare, împărăteasa, prințul imperial Rudolf și toți membrii familiei împărătești ce se află in Viena. b) Principele cardinal arhiepiscop Rauscher va celebra împreună cu clerul mitropolitan o scurtă ceremonie religioasă. c) Cântarea unui psalm de către membrii capelei palatului și de acei a operei imperiale. d) Discursul directorului general, baronul Sherard Lemborn cătră împăratul și oaspeții sei. e) Respunsul împăratului și declarația de deschidere a exposițiunei. f) Discursul protectorului exposițiunei, archiducele Carol-Ludovic. g) Discursul presidentului comisiunei imperiale a exposițiunei, arhiducele Rainer. h) Cântare festivă executată de membrii capelei palatului și de acei a operei. i) Presentarea comisarilor străini, de cătră baronul Scherart Lemborn. k) Preumblarea împăratului și a oaspeților împărătești prin localul exposițiunei. Prețurile de intrare pentru exposițiuni s’au fixat definitiv. Pentru ziua deschiderei costă un bilet de intrare 25 de fiorini. Prețul de intrare ordinar pentru cele d’ăntei trei luni a exposițiunei este de 1 fiorin pe zi, afară de Duminici și serbători, cănd va fi numai 50 de creițari. Se vor mai elibera și bilete pentru sesonul intreg pentru prețul de 100 de fiorini și aceste au valoare pentru tot timpul exposițiunei, cuprinzăndu-se și ziua deschidem corespondenții presei și exposanții primesc carte gratis care se vor schimba in fiecare lună. Aceste cărți iirecțiunea comptabilităței generale. No. 9,098. Se publică spre cunoștința generală că cu incepere de Mercuri, 4 Aprilie, casieria centrală va emite bonuri de thesaur până la suma de zece milioane lei, in virtutea și in condițiunile legii din 27 Martie (Monitorul No. 72) cu procente de zece la sută pe an, cu termen de un an și nouă și jumătate la sută, cu termen de șase luni, plătite la scadență. Bonurile nu se pot emite pentru sume sau fracțiuni mai mici de 500 lei. Plata la scadență se va face in moneda de dur. Anul VI. PRETUI: ABONAM EX TU 1.1'I: ísuji; Pe un an 20 lei noi; — 1 ’ șese luni 11 lei noi;--Pe trei luni, lei uni.' Districtes Pe un an 24 lei nni;~*l e șese luni 13 lei noi;...Pis trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pu 6 luni 13 frânei. Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci Primerit Pe șese luni 26 franci. lass, Duminică, B Aprilie 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERITuRl și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. Stil Stil Inn. p 4 -p R ft Wrift III II Răsăritul Apusul StII Stil nriil P4TROS üLDILfil 15Ss5rít“1 -4Pusui | vechin. non. j ^I0A |jPATRONU 1) i L h I. Soarelui Soarelui. vechin. nou. j ?I0A* rilBUJtt II l L fi J. j Soarelui. Soarelui. Aprilie. Aprilie. ~Ore. m. Ore. m. Aprilie. Î Aprilie. 1 Ore. m. Ore. 8 20 Duminică. i (f) Sf. Paști. | 5 0 6 49 12 24 Jef. Cuv- Vasile episc. 4 59 6 55 9 21 Luni. (t) Mart. Eupsihie. ! 5 4 6 51 18 25 Vineri. Mart- Amtimon. 4 57 ti 56 10 22 Marți. (f) Mart. Terentie. 5 2 6 52 14 26 Sämbät S. Păr. Martir Papa. 4 56 6 58 11 23 Mercuri. I Mart. Antipa episc. 1 5 1 6 54 15 27 Duminică. Duminica Thomis 14 55 6 59 Mo. 41. ANT NITURI: Rănitul sau locul seu 15 bani. Inscrimi și reclame: Rândul 00 bani.»Epistole nefrancate nu se primesc. scriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. — Mami* . „ 6. Ialomița, Brăila, Covurluiu. „ 7. Putna, Tecuciu, Tutova. „ 8. Ismail, Bolgrad, Cahul. I „ 9. Fălciu, Vaslui, Iași. I „ 10. Suceava, Botoșani, Dorohoiu. £ „ 11. Neamț, Roman, Bacău. Art. 4. Fiecare circumscripțiune se încredințează unui inspector financiar. Art. 5. Inspectorii sunt datori a inspecta, a constata situațiunea și verifica comptabilitatea tuturor agenților din circumscripțiunea sa însărcinați cu mânuirea banilor publici. Banii publici sunt orice fonduri, fie ale Statului, fie ale districtului, comunelor, camerilor de comerț, comitetului de liquidare, casa pensiunilor, casa de depuneri, fie ale ori cărui așezement public. Art. 6. Ori-ce mânuitor de bani publici, de o ori-ce autoritate ar depinde, este dator ca la firerea inspendtorului financiar să deschidă ca si,,să presinte toate registrele și in presența sa să constate situațiunea. vit. 7. In lipsa agentului de la post, inspectorul va pune sigiliul său pe casă și pe până ca, după avisul ce-i va da se va presenta pentru a constata situațiunea. Art. 8. In cazul cănd vre-un aginte mânuitor de bani publici nu se vj va presenta după incunoștiințarea ce i se va face, sau fiind presinte se va opune la verificarea gestiunei sale, inspectorele, in numele ministrului de finance, va invita pe procuror și in lipsă pe un alt oficier al poliției judecătorești, care se va afla mai in apropiere, și împreună vor constata situațiunea casei și a serviciului. In asemenea caz, chiar dacă situațiunea se va constata bună, autoritatea de care depinde agintele il va depărta din serviciu pentru opunere la inspecțiune. Art. 9. In cas cănd toate operațiunile nu vor fi regulate și in întregul lor trecute prin scripte pană in momentul inspecțiunei, inspectorele va sigila casa, va sta față până ce agintele va regula și va complecta toate lucrările ce lipsesc, după terminarea cărora va constata situațiunea și va comunica autorității de care depinde agintele inspectat neregularitățile găsite și starea in care le-au lăsat. Art. 10. Pentru orice lipsă de bani constatată, operațiuni ilegale sau abuzuri inspectorele va incheia proces-verbal si va invita pe agintele respectiv al subscrie și, in caz de opunere, va procede conform art. 8. Art. 11. Din momentul indhcerei procesului-verbal constatând o lipsă de bani peste 1.000 lei nejustificată sau falsuri prin scripte neinscrieri prin scripte a sumelor primite, înscrieri la cheltueli mai mult decât sumele response, precum și erori la adițiunea primirilor in minus și a răspunderilor in plus peste 100 lei, inspectorele suspendă pe comptabil din serviciu și-l obligă a-și incheia situațiunea pană in acel moment, sub privigherea sa și a preda numerarul, arhiva, mobilierul și tot ce aparține serviciului ce gerează adjutorului său, prin incheere de proces-verbal in triplu exemplar. Adjutorul, sub privigherea inspectorului care va ține o chee de la ladă, va continua girarea serviciului până la reintegrarea sau înlocuirea titularului. In cas de o. se constata că ajutorul a fost complice cu comptabilul, el este asemenea suspendat, fară serviciul se gerează de însuși inspectorele. Art. 12. La cas cănd comptabilul contrar veniture se va opune a-și indieea gestiunea și a-și preda servicul. inspectorele, procede conform art. 8 si 9. Art. 13. Inspectorii financiari se vor prevedea in budgetul ministerului de finance cu 550 lei restibuțiune și 200 lei cheltuelile de transport, in total 750 lei pe lună. Art. 14. Nu pot fi numiți inspectori financiari decăt acei care vor justifica de o bună reputațiune socială, și acei care vor fi servit cel puțin doi ani in funcțiunea de casier general, șef de secțiune și de oficiu in ministerul financelor, grefier sau refendar clasa I in serviciul înaltei curți de corupturi. Art. 15. Ori-ce disposițiuni contrarii acestei legi sunt și remăn abrogate. Ministerial de lucrări publice trimite «rimătoarea circulară cătră toți prefecții relativă la un insect destrugător al viței care s’a ivit de curând in apusul Europei. Domnule Prefect! In urma informațiunilor dobândite la minister că viile din unele state ale Europei LEGE pentru instituirea a 11 inspectori financiari. Art. 1. Privigherea asupra comptabililor mânuitori de bani publici si material, controlul gestiunii lor, îndeplinirea îndatoririlor ce le sunt impuse prin legile, regulamentele, instrucțiunile și ordinele in vigoare se încredințează la 11 inspectori financiari. Art. 2. Inspectorii financiari, conform art. 87 din legea asupra comptabilitații generale a Statului, sunt responsabili de ori ce deficit sau prejudiciu causat ce nu se va putea acoperi din averea și garanția delicventului, in cazul cănd ar proveni din rea privighere sau din lipsă de privighere sau verificare fără prejudiciul pedepselor prevăzute de lege. Art. 3. Pentru serviciul inspecțiunilor financiare, țara se împarte in 11 circumscripțiuni fiecare de căte trei districte și anume: Circumsc. 1. Mehedinți, Gorjiu, Vâlcea. „ 2. Doljiu, Romanați, Olt. „ 3. Argeș, Muscel, Dămbovița. „ 4. Teleorman, Vlașca, Ilfov. „ 5. Prahova, Buzău, Răm.-Sărat. FOILETON. POESII. MORTUR EST ! Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot in orele sfinte Un vis, ce iși moae aripa ’n amar, Astfeliu ai trecut de al lumii orar. Trecut-ai cănd ceru-i cămpie senină, Curiuri de lapte și flori de lumină, Cănd norii cei negri par sumbre palate De luna regină pe rând visitate. Te ved ca o umbră de argint strălucită Cu aripi rădicate la ceruri pornită, Suind palid suflet, a norilor semeie Prin ploaia de raze, ninsoare de stele. O rază te ’naltă, un căntec te duce Cu brațele albe pe pept puse cruce, Cănd torsul s’aude Tal vrăjilor caier, Argint e pe ape și aur in aer. Véd sufletu-ți candid prin spațiu cum trece; Privesc apoi lutul remas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat in sediu, Privesc la surisu-ți remas ancă viu; Și’ntreb al meu suflet rănit de ’ndoială De ce ai murit inger cu fața cea pală? Au nu ai fost jună, n’ai fost tu frumoasă? Te ai dus spre a stinge o stea radioasă? Dar poate acolo să fie castele Cu arcuri de aur zidite din stele, Cu ruri de foc și cu poduri de argint, Cu țermuri de smirnă, cu flori cari cânt, Să treci tu prin ele o sfântă regină Cu păr lung de raze, cu ochi de lumină in haină albastră stropită cu aur Pe fruntea ta pală cunună de laur. O moartea e un haos, o mare de stele Cănd viața-i o baltă de vise rebele; O moartea-i un secul cu sori înflorit, Cănd viața-i un basm pustiu și urit.— Dar poate... o capii mi pustiu cu furtune, Găndirele-lui reie zugrum’ cele bune. Cănd sorii se sting și cănd stelele pică îmi vine a crede, că toate-s nuică. Se poate ca bolta de sus să se spargă, Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, Să ved cerul negru, că lumile-și cerne, Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș’atunci, de a fi astfeliu... atunci iu vede Suflarea ta caldă ea n’o să invie. Atunci graiu-it dulce in veci este mut... Atunci acest ănger n’a fost decăt lut. Și totuși ferină frumoasă și moartă De racla ta razim cu harfa mea spartă. Și moartea ta n’o plâng, ci mai fericesc O rază fugită din haos lumesc. Ș’apoi... cine știe de este mai bine. A fi sau a nu fi. .. dar știe oricine Că ceea ce nu e nu simte durere, Și multe dureri-s, puține plăceri. A fi?... Nebunie și tristă și goală. Urechea te minte și ochiul se ’nșală . Ce-un secul ne zice, ceilalți o des zic. De căt un vis sarhud, mai bine nimic. Ved vise ’ntrupate gonind după vise, Păn’ dau in morminte ce-așteaptă deschise, Și nu știu găndirea-mi in ce să o sting: Să râd ca nebunii ? să-i blestem ? să-i plâng? La ce?... Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta ingeri de ce fu să fie? Au e sens in lume? Tu chip zimbitor Trăit-ai anume ca astfeliu să mori? De e sens intr’asta e ’ntors si al teu. Pe palida-ți frunte nu-i scris Dumnezeu. I. Lasați-mi să cânt. in pace Asta e tot, ce am si eu, Pe cănd aveți orice ne place, Lasați’mi mie cântecul meu. Nu’mi amăriți prin vorbe rele Singurul dar ce mi a fost unt. In pare triste, zile grele Numai cu el m’am mângâiat. Numai cu el inimă rece, Căci ce’mi părea mai scump, inși a sluțit, A fost un vis, și risul trece, Scusați-mi să mor căntîînd!