Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1874 (Anul 7, Nr. 5-71)
1874-05-08 / nr. 51
ANUL VII. Iassi, Mercuri O Maiu 1874. I] No. 51. CALETNDARUL SEPTAMAN E Exemplarul 40 bani. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 13 franci; —Italia, Belgia, Elveția:—Pe șase luni 22 franci Francia:—Pe șase luni 26 franci. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Stil vechiu. Stil nou. I DIOA. PATRONUL DILEI. "J Ref. Soar. Ap. Soar. 1 Stil vechiu. Stil nou. DIOA. Maiu. Maiu.Ore. m. Ore. m. T Maiu. Maiu. 5 17 Duminică. Cuvioasa Irina. 4 33 7 27 1 9 21 Joi. (f) Inalțarea Domnului. 4 29 7 Bl 6 18 Luni. Sf și dreptul Iov. 4 32 7 28 7 10 22 Vineri Apostolul Simon Zilot. 4 28 7 32 1 7 19 Marți. Sf. Acachie și Semn. Crucii. 4 31 7 29 1 11 23 Sâmbătă. Martirul Mochie. 4 27 7 33 1 8 20 Mercuri. 1 Apost. și Evang. Ioan și Arsenie. 4 30 7 30 7 12 24 Duminică. Părintele Epifanie Episcop. 4 26 7 34 mnr.,“ . mui.n.n .. ■ [UNK] im» mi'imnii«.T*m"ju»iui.iM^1 mi uri» —ia——1—— ——— miinimnnimatexmammmttt ifiMri»»»!»":a!Timin"HMO«»cmr.>fTTim^—in"«nT «in ——— tmammmatm ——B—ana———M—l—a—■— — ——— '* 1 — 1 l,ll*ga'‘,*,l*l,M,*,MBaa*ana,!^*~'fiTlnii m P Din cauza Sf. serbători de Joi, No. viitor al fond, va apare Duminică, cu un Supliment. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. ANUNCIURI. Răndul sau locul sau 15 bani înseriiimi și reclame: Răndul 40 bani, — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. I. _ ........ ..... PATRONUL DILEI. Ref. Soar. Ap. Soar."'"1 Ore. m. Ore. m. I Revistă internă. București. Camera Deputaților. Joi, la 2 Maiu, întreg corpul deputaților, conformotărărei ce luase ia o ședință de mai nainte, s-a dus la palat și a înfățișat Măriei Sale Domnitorului adresa de condoleanță pentru perderea M. S. Principesei Maria. La oarele 11 dimineață, I. I. L. S. Domnul și Doamna, precedați de casa militară și de D. Mareșal al Curței, urmați de doamnele de onoaree ale M. S. Doamnei, au făcut intrarea Lor in sala Tronului, unde se aflau adunați d-nii deputați. Măriele Lor s’au suit pe Tron, unde însemnele țerei erau acoperite cu doliu, și d-nii Miniștri s’au așezat la dreapta Tronului, fară casa civilă și militară a înălțimilor Lor la stânga. D. Președinte al Adunărei deputaților a dat atunci citire următoarei adrese: Măria Ta, Adunarea deputaților, convocată in sesiune extraordinară, in prima sa ședință, mai înainte de a păși la orice lucrări, vine a exprima Domnului și D-nei Românilor profunda sa durere la perderea Alteței Sale Principesa Maria. Representanți ai națiunei, rugăm respectuos pe înălțimea Voastră a fi convinsă că această crudă lovire a fost resimțită de toți Romanii. Dacă impărțirea suferinței poate aduce vre odată o alinare intr’o nenorocire atăt de mare, atăt de neașteptată, bine-voiască înălțimea Voastră, prin organul representațiunei naționale, a priimi consolațiunea că țara întreagă impărtășește doliul Familiei Princiare. Măria Sa Domnul a respins: Domnule Președinte. Domnilor Deputați. Sunt adânc mișcat prin grațioasa atențiune ce Adunarea a avut’o votând această adresă de compătimire și presintănd’o in corp. Vă mulțumesc pentru sentimentele ce domniele voastre Ne exprimați. Vrea parte ce țara întreagă a luat la durerea Noastră este pentru Mine resplătirea cea mai frumoasă pentru tot ce am căutat a face până acum spre a asigura României o posiție demnă, un viitor frumos. Dureroasa perdere a singurului Nostru copil n’a slăbit nici un moment și nu va slăbi zelul Meu pentru toate interesele țerei. Ve mulțumesc și iu numele Doamnei pentru cuvintele de măngăere ce Domniele Voastre ați găsit pentru inimele Noastre întristate. Dumnezeu Ne va da tăria spre a ne supune voinței Sale. După aceasta, I. I. L. S. Domnul și Doamna au bine-voit a îndrepta atăt d-lui președinte căt și fiecărui din d-nii deputați in parte câteva cuvinte măgulitoare, mulțumindule incă o dată in particular pentru sentimentele exprimate Mărielor Lor prin adresă. Senatul incă in prima sa ședință de la 3 Maiu a votat in unanimitate o adresă de condoleanță pe care o a infățoșat-o Domnitorului după ceremonialul uzitat la 5 Maiu. Baronul de Iomini, cancelar privat la ministerul afacerilor streine a Imperiului Rusiei, a fost primit in audiență particulară de cătră principele Domnitor. In ședința de la 4 Maiu sub președința d. Dimitrie Gr. Ghica, sunt presenți 91 d-nn deputați. Se cetesc mai multe petițiuni, ce se trimit pe la comisiunile respective. Se acordă concediu d-lor Iacob Fetu și Popasu. D. Ministru Președinte, inștiințază pe Cameră despre visita ce principele domnitor al Serbiei va face Domnitorului nostru, cu ocasiunea intoarcerei sale de la Constantinopole, care va avea loc la 5 Mai; și fiindcă și corpurile legiuitoare trebuesc representate, propune a se numi o comisiune din sinul Adunărei spre acest sfârșit. Mai mulți din deputați cer ca comisiunea să fie compusă din 12 membri, afară de biurou, care urmează a se presenta. Se precede la tragerea sorților pentru compunerea menționatei comisiuni, și resultatul este: D-nu Codrescu, Miclescu, Gr. Costache Epureanu, D. Constantinescu, P. Ritoridi, Papadopol Calimah, M. Cogălniceanu, Manolache Costache, Maior Costescu, Cesar Boleac, Poliz Micșulescu și Theodor Ghica. D. P. Milo, raportare dă cetire raportului comitetului delegaților pentru verificarea alegerei făcută de colegiul III de Ilfov in persoana d-lui Ștefan Ioanid. Și conchide că alegerea făcăndu-se in perfectă liniște și că din dosarul chestiunei neresultănd decăt niște mici iregularități informe, este de opiniune a se valida d-lui Stefan Ioanid, alegerea se validează. D. Economii dă cetire raportului comitetului delegaților și proectul de lege relativ la înlocuirea consilielor înaltei Curți de compturi din comitetul venzerei bunurilor Statului prin un membru din administrația domeniilor, acela din comitetul de înguidare cu un senatore ales, și cel de la casa de depuneri cu un deputat. După cetirea acestui proiect de lege neluănd nimini cuventul se pune la vot prin bile și resultatul scrutinului este: 68 Bile albe, pentru. 30 Bile negre, contra. D. Ministru de finance dă cetire mesajului prin care se înaintează cu deliberarea d-lor deputați proiectul de lege relativ la legitimarea creditelor estraordinare acordate asupra fondului de un milion. Se trage la sorți secțiunea din care are a face parte d. Ioanid și ese secțiunea II. Ședința se ridică și d-nii deputați trec in secțiuni. După incunoștiințarea consulului Serbiei, Principele Milan a trebuit să intre in București Luni la amiază-zi. Casa de depuneri și consemnațiuni au publicat in Monitor tabloul operațiunilor sale in cursul anului 1873. După acel tablou totalul depunerilor sau suit la suma de 18,399,598 franci 56 bani; eară restituirile la 16,825,428 franci 28 bani. La 1 ianuarie 1874 casa avea in portofoliu in diverse valori suma de 78,270,994 franci. (Le jurnal de J Bucarest). Reintegrarea D-lui Ionescu. Decretul ministerial prin care s’a reintegrat D. N. lonescu, in postul de profesor la facultatea de litere din Iași, si s’a pus in disponibilitate D. R. Florescu ce’l ocupa provizor, face multă vorbă prin presa opoziției, și ca multe alte lucruri, a fost și acesta denaturat prin spiritul de partidă. Ar fi bine ca cei ce combat măsura să ’și dee mai intăi samă de următoarele doue împrejurări: 1) O decisiune ministerială de natura celei luate de D. Ministru Maiorescu, nu se deliberează in consiliul de miniștri, ce se ia numai sub respunderea ministrului respectiv. Prin urmare imputarea ce se face miniștrilor că au permis D-lui Tell să calce constituția este cu totul neintemeeată. D. Tell ca ministru, a destituit pe D D.i Ionescu. Cade insă D. Tell, și intră la ministeriu D. Maiorescu, care neaprobănd măsura D-lui Tell, o revoacă. Nici in cazul intăi nici in al doilea, consiliul de miniștri n’a fost chemat a se pronunța. 2). Relativ la destituirea D-lui Florescu se acuză ministrul că a făcut o inlegalitate. Pentru ce oare ? D. Florescu nu era numit provizor, deși dăduse concurs ? Dacă este așa, atunci ce însemnează acest provizorat prevăzut de lege ? Ori nu are nici un ințeles, ori insemnează că un profesor, deși e numit prin concurs, autoritatea școlară superioară, are cu toate aceste dreptul de a ’1 pune indisponibilitate, dacă ’1 găsește nesuficient pentru postul ce ocupă. Facultatea de litere din Iași nu are și nu are incă decan, căci persoanele ce ținea actual acest post, nu întrunise condițiile cerute pentru a fi numit decan definitiv. Prin urmare D. Ministru trebuea să fie măsura, auzind pe Consiliul permanent, după cum s’a și făcut. Unde este clar ilegalitatea ? Revista Externă. FItANȚIA Ministrul instrucției publice, însoțit de d. Duruy și de mai mulți generali, a trecut in revistă in 12 Mai, in curtea liceului Henri IV, cele 6 batalioane alese din liceele din Paris, care au făcut exercițiu cu o insemnată precisie. Ministrul a pronunțat un cuvânt in care a aratat că disciplina este temelia Sfaturilor și a oricărei societăți; el a făcut omagiu măsurilor predecesorului său d. Duruy, relativ la întinderea gimnasticei in licee; cuvăntul său, plin de sentimente patriotice, a produs asupra întregului auzitor cea mai bună impresie. Adunarea națională a reînceput in 12 Mai ședințele sale. D. Buffet, președintele, a cetit o scrisoare prin care d. Piccon, deputatul Alpilor maritimi iși dă demisia, și caută a explica discursul său separatist pronunțat la Nizza. In urmă ședința a fost ridicată, fără alt incident. Centrul drept, dreapta și dreapta extremă, neputănduse înțelege dacă legea electorală va fi discutată înaintea celei municipale, sau hotărât să ceară opinia guvernului. D. de Broglie a respuns cerând ca legea electorală să aibă intietate asupra celei municipale. Centrul drept și dreapta moderată au hotărât să sprijine pe guvern. ANGLIA. Londra 12 Mai. In ședința de elt a Camerei Comunilor de Bourke, respunzând dlui Hanburg, a spus că e drept că Grecia avusese de gănd să lege iarăși relațiile diplomatice cu curțile europene, dar că de atunci ministerul grec a fost schimbat, și nu se cunosc ideile noului ministeriu in această privire. Douvre 13 Mai. Țarul a sosit, și a fost primit de ducele de Edimburg. O strălucită recepție i s’a făcut. Mulțimea era foarte mare. Debarcarea a avut loc in vitetul salvelor de artilerie. GERMANIA. Guvernul prusian a avut o neizbăndă in Camera deputaților. El presentasă un proect de lege ce acorda garanția Statului pentru un împrumut ce-și propunea să facă compania drumului de fer de la nordul Berlinului care e in ajun de a eși falită, și are o foarte rea reputație prin necumpănita ei administrație. După o scurtă discuție, camera cu 257 de voturi, contra a 84, a respins acest proect de lege. O depeșă din Berlin desminte știrea că Spania ar fi făcut noue demarșe acolo, spre a ajunge la recunoașterea guvernului actual, înțelegerea intre puteri in această privire tot domnește incă. Contele Hatzfeld va fi presentat personal la Madrid, dar fără a număna acum scrisorile sale de acreditare. AUSTRO-UNGARIA. Pesta, 13 Mai. Intr’o conferență a partidei Deak, ministrul de finanțe că el va cere imputernicirile necesare spre a indeea a doua jumătate a împrumutului de 175 milioane. In Camera de jos, respunzând la o interpelare a D-lui Tisza, ministrul președinte declară că respunderea bugetului comun aparține cu totul guvernului comun. In ceea ce privește situația generală și budgetul de resbel, guvernul a întrebuințat influența sa in delegații, influența ce o are de la compromisul din 1867. D. Tisza declară că respunsul Ministrului nu’l mulțumește. Camera hotărăște prin apel nominal să fie act de respunsul Ministrului. Stănga și centrul a votat in contra SPANIA. A bea cea intăi victorie in contra Carliștilor a fost câștigată, și neînțelegerile in sinul ministeriului au și început. După mai multe negocieri, s’au format in sfârșit un nou ministeriu și anume: D. Zabala e numit președinte consiliului și ministru de resbel; D. Sagasta trece la interne; D. Ulloa la esterne; D. Camacho la finance; D. Alonso Martinez la dreptate; Alonso Colmenares la lucrări publice; D. Romero Ortiz la colonii; D. Rodriguez Arias la marină. Trupele Carliste amenință linia intre Ebru și Guipuzcoa. Mareșalul Concha a cerut bani și provizii. O proclamație a lui don Carlos anunță o resistență hotărâtoare in Biscaya. RUSIA. Londra, 12 Mai. „Pall Mall Gazette“ anunță că după știri din Petersburg, primite azi, marele duce Nicolai, fiul marelui duce Constantin, ar fi fost suspendat din comanda expediției plănuite pe Oxus și arestat la el acasă, unde poliția caută hârtiile sale. Cetim in jurnalul „Turquie“. Generalul principe Ioan Ghika, agentul Român la Constantinopole a avut o lungă intrevidere cu El. La Rachid Pacha, ministrul afacerilor streine. Din Constantinopoli se scrie că societatea drumurilor de fer Austriace, cu reședința in FOILETON. Romanul unui tenor serace de Octave Feuillet. Traducere de D. George C. Balais. (Urmare). Copila mea ii zise cu eu, înțeleg mai bine decăt ori și cine, supărările și amăra dunele codiți unei d-tale, dar permite-mi ați spune că d-tale mai adaogi mai mult, nutrind in inima d-tale tristele sentimente ce ai esprimat Toate aceste sunt foarte urite, iți spun drept; și la urmă vei merita toată asprime destinului d-tale, dar imaginațiunea d-tale, iți exagerează intr’un mod singular această asprime, pe cănd oriși ce ai zice aici ești tratată ca o amică și nu văd nimic in viitor care se te impedece ca se nu eși și d-ta din această atărnare de brațul unui soțu fericit. Căt pentru mine, iți voiu fi recunoscat priu "toată viața pentru afecțiunea ce-mi ai aratat, dar vreu seți mai spun incă odată pentru a pute pune capăt acestui subiect că: am datorii de care sunt legat, și nici nu voiu, nici nu pot se mă visor. Ea se uită deodată *). Vezi No. 44. la mine.—Nici cu Margareta zisă ea. Eu nu înțeleg ce se poate amesteca numele d-rei Margareta in această afacere. Ea iși aranja părul cărei acoperea fața și intinzind măna in semn de amenințare imi zise cu o voace surdă. O iubești sau mai bine zicând iubești averea ei dar nu o vei avea. — D-ra Helouin. Ah! zise ea ești incă prea copil dacă ai crezut că poți abuza de o femee ce a avut nebunia de a te iubi! Eu cetesc clar in manevrele d-tale... afară de aceasta știu cine ești... Nu eram departe cănd d-ra Porthoet a transmis d-nei Laroque confidența d-tale politică... Cum d-șoară, d-voastră ascultați pe la uși ? Puțin imi pasă de ocările d-tale... și in fine mă voiu resbuna și incurănd... Ab! de sigur ești foarte dibaciu d-le de Champcey și iți fac complimentul meu... Tai jucat de minune rolul de desinteresare și de reservă pe care amicul d-tale Laubépin nu a uitat a ți-1 recomenda trimițindute aici... El știa cu cine aveai a face... El cunoștea destul de bine ridicula manie a acestei fete. Crezi că ții deja prada d-tale in mană așa este ? Milioane foarte frumoase, a cărora isvor se zice este mai mult sau mai puțin pur, dar care ar veni foarte bine pentru a replica un moroiusat și a reauzi un scut... Ei bine, poți se renunți de pe acuma la ele... căci iți jur că o zi mai mult nu vei mai ținea masca și iată măna ce ți va rupe-o. D-șoară Helouin este destul timp pentru a pune capăt acestei scene căci ajungem la melodramă. Frumos joc ai jucat pentru ca se te previn eu pe terenul delasărei și a calomniei, dar iți dau parola de onoare, poți se te duci la el in toată siguranța, că eu nu te voiu urma. Am onoarea vă saluta. Părăsit pe această nenorocită cu un profund sentiment de disgust, dar și de milă. Deși am fost totdeauna de idee că organisațiunea cea mai bine dotată trebue se fie iritată, in posițiunea echivocă in care se afle d-ra Helouin in proporțiune cu darurile organisațiunei sale, totuși imaginațiunea mea nu putuse să se afunde pană in fundul abisului de fiere care se deschisese acum dinaintea ochilor mei.—Desigur—cănd se gândește cineva la aceasta—nu se poate găsi o existență care se supună un suflet ominesc la tentațiuni mai veninoase, care se fie in stare de a desvăli și de a ascuți in inimă gustul invidiei, de a ridica in fiecare moment revoltele mândriei, de a exaspera toate vanitățile și toate gelostele naturale femeei. Nu mai remăne indoeală că cea mai mare parte din aceste fete nenorocite pe care soarta și talentele lor le-a destinat la acest serviciu, atăt de onorabil in sine, că nu scapă, prin moderațiunea sentimentelor lor, sau cu ajutorul lui D-zeu prin tăria principiilor lor, de aceste agitațiuni deplorabile de care d-ra Helouin nu a știut să se apere, dar cercarea este inspăimăntătoare.—Căt pentru mine, idea imi venise de căteva ori că soră-mea ar putea fi reduse de nenorocirile noastre a intra ca institutrice in vre o casă a vre linei familii bogate. Atunci făcuiu jurământul, că ori care ar fi viitorul nostru, voiu împărți cu Elena cea mai amară bucățică de pâne, a muncii in cea mai sermală mansardă de către oras să se așeze vre odată la o masă veninată de această servilitate măreață și plină de ură. Eu măncăiu singur in turnul meu, servit tot după obiceiu de sermanul Alain, pe care desigur vitetul din anticameră il pusese in curent de ceea ce se întâmplase, căci nu inceta de a lua ochii de la mine aftând din cănd in cănd adăncit, și contra obiceiului lui păstrând o tăcere adâncă. Numai după întrebarea mea, imi spuse că damele decisese că nu se vor duce in acea sară la bal. Micul meu prănz terminat, imi regulăiu băitțele și scriseiu d-lui Laubépin. In toate punctele de videre ii recomana dm pe Elena. Idea despre starea in care voiu lasau in cas de nenorocire imi sfâșia inima, fără a clătina cat de puțin principiie mele nestrămutabile. Poate că mă greșesc, dar eu am crezut totdeauna ca onoarea in viața noastră modernă dominează toată ierarhia datoriilor. Ea suplinește astăzi atâtea virtuți pe jumătate șterse in conștiințe, atâtea credinți pe jumătate moarte, ea joacă in starea societăței noastre, un așa rol de epitropie că nu va intra nici odată in mintea mea ideea de ai slăbi drepturile, de ai discuta sentințele de ai subordona obligațiunele. Onoarea, in caracterul seu indefinit este ceva de superior legei și moralei; ea nu se resenează, se simțește. Ea este o religiune. Dacă nu mai avem nebunia crucei, se păstrăm nebunia onoarei. Mai mult incă, nu este nici un sentiment, ori căt de profund pătruns in sufletul omenesc, fără ca se fie, dacă se va găndi cineva, sancționat de rațiune. In tot cazul: Mai bine este ca o fată sau femee se fie singură in lume, decăt proteguită de un frate sau un soțu desonorat. Eu așteptam din moment in moment mesagiul d-lui de Bevallon. Mă pregăteam se merg la învățătorul orașului, care este un june ofițer rănit in Crimeea spre a-i reclama secondarea lui, cănd deodată se deschise, ușa. Dl. de Bevallan intră, figura lui exprima un fel de bunătate deschise și veselă, acoperită cu o slabă nuanță de incurcilă. Dl. meu, imi zise el in vreme ce nu il