Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-12-04 / nr. 131
_ ___________________________________________________CALENDARUL SEPTAMANEI.__________ ~~ FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN LASST Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATHOROX. DUBI. Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. | PATRONUL DI SI. Rea. Soar. Ap. Soar. Decemv. Decemv. I Ore. m. Ore. m. Noemv. Decemv. I Ore. m. Ore. m. 1 13 Duminică. Profetul Naum. 7 46 4 14 5 17 Joi. I Cuviosul Sava. 7 47 4 13 2 14 Luni. Profetul Avacum. 7 46 4 14 6 18 Vineri (f) Părintele Nicolae. 7 47 4 13 3 15 Marti. Profetul Sofouie. 7 46 4 14 7 19 Sămbătă. Părintele Amvrosie. 7 47 4 13 4 __________16_______Mercuri.__________ț Martira Varvara. 3_____________ 7 47 4 13 8 20 Duminică. Cuviosul Patapie.____________________7 48 4 12 1i București bazele unei convenții politicecomerciale. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. ANUNCIURI. Rândul san local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se prinmesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Planeta:— Pe șase sani 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași" foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Interna. Joea trecută, la liga care I. L. Domnitorul, in presența d-lor Miniștri, incunjurat de casa sa civilă și militară a primit in sala Tronului, cu solemnitatea obicinuită, comisia Camerei deputaților, însărcinată să prezinte Măriei Sale adresa spre respuns la discursul Tronului. D. Dim. Ghica, președintele Camerei a cetit adresa pe care am publicat-o deja in numerul trecut. I. L. Domnitorul a respuns: Domnule președinte, Domnilor deputați, Nu am putut asculta fără mișcare simțimentele ce, prin adresa d-voastre, Mi le exprimă Adunarea Legislativă. In tot decursul de pană acum al acestei memorabile legislaturi, înțelepciunea d-voastre a știut, prin desbaterea independenței a celor mai grele cestiuni, să țină samă de situația țerei și să ajute guvernul Meu in dreapta lor resolvire. Astfel armonia intre puterile Statului, pe care o afirmau cu atâta tărie, a produs efectele sale salutare. Ea a dat țărei putința de a se ocupa cu spiritul liniștit de intărirea ei in intru, și a contribuit a stabili cu puterile străine relațiuni din ce in ce mai in acord cu drepturile Statului Romăn. Nu mă indoesc că și in această ultimă sesiune veți fi inspirați de același cuget Și veți continua a da exemplul unui patriotism luminat. Sunt fericit că ’mi a fost dat a vedea introducăndu-se in scumpa noastră țară acea stabilitate, fără de care nici un progres nu este cu putință și nemulțumesc din inimă de simțimentele de iubire și fidelitate ce mi le arătați. După recepțiunea oficială înălțimea Sa Doamna, in urma dorinței exprimată de cătră d-nii membri ai comisiunei Camerei, a binevoit a’i primi in audiență particulară. In ședința din 28 Noemvrie, senatul a votat, in unanimitate, respunsul seu la cuventul Tronului. Iată cuprinderea lui: Prea înălțate Doamne, Pentru prima oară Senatul, după 4 ani de lucrare in armonie cu guvernul Măriei Tale, s’a adunat revicit pe jumătate, conform legei sale fundamentale. Acest fapt însemnat este unul din resultatele principiilor de ordine și stabilitate, in puterea cărora creditul romăn s’a rădicat și țara a putut păși cătră un progres real. Senatul este fericit de a afla că relațiunele noastre cu puterile străine sunt mulțămitoare și nu se indoește că guvernul Măriei Tale, tare prin sprijinul națiunei, va susține totdeauna drepturile de autonomie ale țărei, bazate pe tractate și pe vechile noastre capitulațiuni. Țară vede cu măndrie progresul ce face organizarea noastră militară prin răspândirea instrucțiunei și intărirea disciplinei, și găsește că este bine ca spiritul ostășesc să se desvolte căt se va putea mai mult in poporul Romăn, spre a corespunde cu rolul ce România este chiemată a avea intre celealte state. Senatul ia act de toate proiectele de legi anunciate prin mesagiul Măriei Taleși va da tot concursul seu la facirea legilor necesarii pentru respăndirea invățăturei in popor, pentru intărirea bisericei și pentru o repede și bună distribuțiune a justiției. Aseminea Senatul va examina cu maturitate legile care tind la smulțirea și buna întreținere a tuturor căilor de comunicațiune. Proiectele anunciate prin mesagiul Măriei Tale, pentru mine, pentru irigațiune și pentru o sistematică exploatare a pădurilor care au o influență atât de mare asupra agriculturei, vor atrage serioasa atențiune a Senatului. Țara simte nevoe de a se da o desvoltare mai întinsă intereselor sale economice și industriale; prin urmare, învățământul trebue să fie îndreptat și in acestă direcțiune prin imulțirea școalelor profesionale și de meserii in proporțiune cu mijloacele noastre financiare. Rădicarea creditului nostru, mersul regulat al afacerilor tesaurului public și exactitatea cu care se fac plățile sunt datorite ințelepciunei guvernului Măriei Tale. Senatul constată cu mulțămire bunele resultate obținute prin modificările făcute in sesiunea trecută in codul penal, și are deplină convecțiune că și modificările aduse la legea comunală vor produce asemenea bune rezultate; ele se vor ocupa cu noule legi relative la administrațiune și justiție. Senatul, care a votat instituirea creditului funciar, ale cărui resultate binefăcătoare incep a se simți in țară, va discuta cu seriozitate legile relative la înființarea băncilor agricole, și a unei bănci de scumpt și circulațiune, care vor facilita transacțiunile noastre comerciale. Convins că țara nu poate decăt să câștige, prin întinderea legăturilor sale internaționale, Senatul a văzut cu plăcere resultatele convențiunilor telegrafepoștale făcute pănă astăzi. El se felicită că Guvernul Măriei Tale a luat parte la tractatul poștal internațional indhcat la Berna intre mai multe State. Senatul se face interpretul națiunei constatând redicarea creditului și a demnităței naționale in fața Europei, și are ferma încredere că sub auspiciile Măriei Tale, și cu înțelepciunea guvernului, starea politică și economică a țărei va propăși din zi in zi mai mult. Senatul se simte fericit de a exprima Măriei Tale și cu această ocaziune sentimentele sale de iubire și devotament. Să trăești Măria Ta! Să trăească Măria Sa Doamna! Adunarea deputaților in ședințele din 27 și 30 Noemvrie, a continuat discuția codului forestier, urmând cu votarea lui pe articole, pănă la titlul IX (in proectX), in care se cuprid dispoziții pentru „desființarea sau stărpirea pădurilor particularilor“. Aici s’au presentat mai multe amendamente, semănănd ca comisia delegaților să delibereze asupra modificărilor de introdus: multipretum Nlir,avnc. u. mateiu Drăghiceanu, inginer al școalei de mine din Paris, e numit profesor de silvicultură la școala de agricultură și silvicultură de la Herestrău, in locul d-lui Cotruoiu, ce nu s’a presentat la post. Prin decret din 23 Noemvrie, sunt numiți: d. Alecu Dimitrescu, actualul direct cl. I, la penitenciarul din Păngarați in aceeași calitate la penitenciarul din Iași, in locul d-lui D. Xenopol, încetat din viață; d. loan Mihne, grefier-contabil cl. I, de la penitenc. din Iași, direct cl. III la penitenc. Păngarați. Jurnalele din capitală ne aduc trista știre despre moartea d-lui loan Manu, ex-caimacan și actual senator. D. Manu a reposat in 29 Noemvrie. Adunarea a votat un credit de 3000 de lei pentru înmormântare. „Tagblatt“ din Viena anunță că se pregătesc in acest moment intre Londra Revista Esternă, Berlin, 9 Decemvre. In procesul Contelui d’Arnim, Curtea a statuat a se esclude publicitatea numai pentru cetirea documentelor cari se raportă la politica eclesiastică. Procurorul dă cetire actului de acusațiune și desvoltă că Contele d’Arnim a sustras un mare număr de documente, de foarte mare importanță pentru politica germană și pentru relațiunile cu puterile străine; el clasifică documentele in trei categorii: acelea pe cari Contele d’Arnim le-a restituit in urma reclamațiunei Minist.; acele pe care le reține pretinzănd că’i aparțin și acelea pe cari pretinde că nu știe unde sunt. Procurorul stabilește caracterul oficial al acestor documente, și constată că scrisorile autografe ale Principelui Bismark n’au fost printre actele reclamate. Impută Contelui d’Arnim oarecari publicațiuni prin gazete și relațiunile sale cu mai multe ziare. Insistă a susține că Arnim nu a reținut acele documente ca sa se serve cu dânsele in apararea sa, ci spre a le întrebuința pentru noui atacuri contra politicei Imperiului. Apărătorul său Münchei ridicănd obiecțiunea de competință, Curtea declară inadmisibilă această obiecțiune și hotărăște a se continua cu cercetarea acusațiunei. In interogatorul său, Contele d’Arnim declară că nu este culpabil, menține aserțiunile făcute in timpul instrucțiunii și contestă puterea disciplinară a ministerului afacerilor străine asupra ambasadorului pus in disponisa amanat pe a doua zi.erlin. II Decemvrie. In Reichstag s’a discutat budgetul militar. Sporirea apartamentelor ministrului de resbel al Saxoniei cu 1500 mărci s’a respins, cu toată obiecțiunea comisarului federal al Saxoniei. Propunerea comisiunei respective asupra fusiunei budgetelor corpurilor de armată prusiane cu budgetul armatei saxone si a adoptat cu 141 voturi, contra 139, deși Bismark a declarat că propunerea e și formal și materialminte ne-admisibile. In procesul Arnim, apărătorul Dockhorn susține că secretarul Holstein mărturisise lui Arnim că fusese însărcinat a supraveghia pe Arnim și a raporta despre dânsul la Berlin. Holstein a fost invitat prin telegraf să se infățișeze înaintea tribunalului. Arnim zice că nu poate reproșa personalului ambasadei cea mai mică neglijență știea toată răspunderea asupra lui. Relativ la documentele dispărute, Arnim a mărturisit că este autorul articolului intitulat „Echoul“ din Casetta Coloniei și al epistolei către Doelinger. Relativ la publicațiunea din ziarul „Pressa“ din Viena refusă de a depune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Fălciu. No. 9980. Pe teritorul comunei Sbereae din acest județ, pripășindu-se un cal la trup de mijloc, părul murg deschis, coama in dreapta și neagră, coada neagră, țintat in frunte și puține pete albe pe spinare. Se publică pentru inștiințarea proprietarului care cu dovezi in regulă să se presinte in termenul legiuit la Primăria menționatei comuni spre al priimi. Prefectura județ. Neamțu, No. 16,705. Sub-prefectul plasei Muntele prin referatu No. 3388, incredințază că pe teritorul comunei Doamna la 4 a. c. s’a pripășit duoi juncani, unul in păr porumb plavan, coarnele nainte albe cu vărfurile negre și spinticată urechea stângă, unul porumb închis buhaiu, coarnele înainte negre, și amândouă urechile pe partea din afară puțin scobite. Se publică aflarea proprietarului acestor juncani și presentarea lui cu probe legale la sus zisa comună in terminul prescris prin legea poliției rurale. Primarul Municipiului Iași.. Urmând a se da in întreprindere reparațiunele și inbunătățirile necesare la Biserica pro numită Curalarii, cari urmează a se efectua in primaveara venitoare, in mărginirea sumei de lei noi 5282 bani 50 prevăzută in diviz și’n comformitatea planului presentat de D. Arhitect comunal cu referatul No. 800. Se deschide concurența Mercuri in 15 Ianuarie 1875 oarele 12 m. Amatorii de a lua aseminea întreprindere oficiula ziua și carele sus indicate cu garanția necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. p. Secretar, Mihailescu. Biuroul III-lea. p. Șef, Popovici. No. 10,240. 1874, Noemvrie 25. In viderea tănguirei D-lui Concesionariu, dreptului de vidanie in oraș, că: mulți dintre d-nii proprietari de case și chiriași, după ce li s’ar fi curățind latrinele, arată ingreneri la plata prețului prevăzut prin concesiune, recomendăm d-lor cetățeni condițiunele concesiunei in questiune, publicate atăt prin foaia oficială No. 83 din 1873, căt și prin placarde, și-i rugăm de-a respunde d. Concesionar sumele ce i se cuvin după curățirea latrinelor, supunăndu-se totodată la curățirea latrinelor, cănd ele sunt pline și infectează aerul, căci dispozițiunea este luată in interesul hygienei publice și toți acei care nu se conformă dispozițiunelor și regulamentelor Comunale, cad sub penalitatea prevăzută de art. 385 al 10 din cod. penal. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuro al II-lea. Șef: Trantomir. No. 10,402. 1874, Noemvrie 30. FOILETON. DON CARLOS, Traducere de Ioan Băducănescu. (Urmare.) Mai doresc incă, adaogi el, ca nici odată se nu știe; căci fiind onorat cu încrederea și cu stima sa, poate se vă întrebe din ce împrejurare m’ați găsit nevrednic de casa dvoastră, și după ce isprăvi acestea de vorbit, ieși. Plecarea lui pricinui multă scârbă in castel, și contribuiancă la sporirea necasurilor Celinei, dar se revenim la scena din parc. Contele Fernando se așeză pe banca unde eram eu, zisă amanta lui Florestan, și’mi luă mana. N’am cutezat se o retrag, căci sora me se uita la mine cu o căutătură aspră, el o simți că tremură.—Sunteți prea mișcată, imi zisă el; totodată adaogi. Scumpă Celină, este un an de cănd viețuiesc in speranță că veți bine-voi a consimți la cele de pe urmă voințe ale amicului meu Spinola, la dorința lui don Carlos și a soției sale; respundeți in fine dacă voiți să mă faceți cel mai fericit dintre oameni. Eu i-am respins cu o statornicie de care mă mir și acum, că nimenu are dreptul se dispue de măna me; hotarirea ma este și remăne nestrămutată, și cu orice preț nu mă vor pute face a’l lua de soțiu, in fine dacă a avut vre o dată ideia despre adevărata delicateță, nu m’ar fi făcut să sufer obrăzniciile sale. Afară de asta am mai adaogit, uităndu-mă la Isabella, nu vă pot ierta tot răul ce mi-ați pricinuit. Amăndoi îngălbeniră la aceste cuvinte. Desigur că el a crezut că știu despre soarta lui Florestan, și nu a îndrăznit se mă întrebe ceia ce voiam se zic. Isabella mă întrebă cu asprime. Eu i-am respuns cu un ton liniștit : Vai , el mi-a repit amiciția d-voastră a adus durerea in această locuință, și a provocat ieșirea unui om de stimă, care avea dreptul la respectul surorei mele și la amiciția soțului ei. Iată căteva din greșelile sale ce nu se pot repara, și pentru care un senior nobil ar foși neincetat. Isabella păru mișcată; ea imi întinsă mâna, și eu am scrutat-o cu înfocare, încă te iubesc, imi zisă ea; dar pentru ce tu arăți atâta îndărătnicie contra unei căsătorii ce place la toată familia ?—Sunt prea virtuoasă pentru ca se dau măna pe cănd inima este a altuia.—Florestan s’a părăsit pe binefăcătorii sei intr’un chip laș, cum se nu fii supărată de viclenia lui?—Pentru că nu cred. —Cu toate acestea e prea sigur că el s’a îmbucat cu o femeie pentru a se duce la Mexico, reluă Fernando.—D-voastră m-ați scris, și vă repet ceea ce v-am spus in această privire : ați putut se vă inșele; dar inima unei amante nu este atăt de crezătoare ca inima unui dușman. Și cine mai știe dacă el nu a fost victima unui complot funest? dacă nu cumva gemeni intunerecul unei închisori? Timpul insă va descoperi adevărul și de la dănsul numai voiu aștepta ca se pot dispune de măna mea. Ah! scumpa me Annă, dacă tu ai fi putut vedea in acel moment fața contelui, te-ai fi speriat, ea deveni să ingrozitoare; ochii lui totdeauna falși mă făcură se mă in fior. El iși mușca buzele, și cu toate acestea se încerca din cănd in cănd se zimbiască una din acele zimbete luătoare in ris, ce părea că vestește dorința de resburare. Vai! dacă aș fi cetit mai de inainte biletul, m’aș fi păzit se nu vorbesc astfel! Află că infamul Fernando ține in minele sale soarta iubitului meu muritor, pentru care aș voi se-mi pot jertfi vieața. Soarele începea se apuc, și atăt recoreala serei căt și vara înaintată ne chema in casă. Contele imi dădu brațul, dar eu luasem pe al surorei mele, i-am mulțumit, și am ajuns la castel fără a vorbi un cuvănt. Cina fu tot atăt de tăcută ca și preumblarea. La despărțire, sora me imi întinsă din nou mâna; eu i-am dat’o pe a mea; ea mi-o strinaă cu căldură, și am crezut că lacrimile ii întunecau ochii. Contele trecusă in apartamentul ce i’l pregătisă. Tu nu remăi cu mine ? imi zisă sora me. Eu mă grăbeam prea mult ca se cetesc biletul, și nu puteam ca se mă supun poftirei sale, ce părea că este foarte prietenoasă. M’am făcut că nu mi e bine; și după ce am imbrățișat’o am trecut in apartamentul meu. Vai tu știi Anna me că de mult am fost lipsită de asemenea favoare, îndată ce am intrat, am inchis ușa cu multă luare aminte, temăndu-mă ca se nu vie Isabella. Pe urmă am deschis biletul. Care fu bucuria și delirul meu recunoscănd iscălitura lui Florestan încă nu văzusem decăt acest nume scump, și m’am aruncat la genunchi, ridicăndu’mi mănele la cer, pentru a arata recunoștința me. In fine ochii mei, mai întunecați de lacrimile bucuriei, au cetit următoarele: „Am picat in puterea celui mai nesuferit d’intre oameni, contele Fernando m’au aruncat in prapastia temnițelor Inchisiției. Dacă vinovatul acesta este incă in amiciție cu binefăcătorii mei, prefate că nu știi nimic de soarta me, căci atunci mi-ai grăbi peirea; contele are o mare putere asupra șefului acestui tribunal de ucigători. O scumpa mie Celinăi dacă vei pute priimi scrisoarea me, poți spera că in curănd voiu fi slobod. Acela ce’ți va aduce această scrisoare este unul dintre temnicerii inchisorei. Se nu iei nici o măsură pentru ca se mă scapi, aceasta m’ar pierde; căci Fernando dacă va afla că este demascat, m’ar da morței, pentru ca se nu fie tras la giudecată. Fereștete de viclenile lui insinuări; și pentru ca se nu pici in puterea lui? cerere ca se te duci la monastirea Santa Maria. Una dintre surorile temnicerului nostru este portăreasă acolo, și aș pute să te înștiințez totdeauna despre mine. Remăi sănătoasă, aibi speranță și curaj. Iți mai repet odată, că dacă vei primi această scrisoare, poți se speri că in curând voiu fi slobod. Te iubesc pentru viață. Florestan. Nu’ți poți închipui căt am fost de desperată cănd mă gândeam că dintr’un minut intr’altul, poate se ducă la moarte pe amicul cel mai fraged, pe amantul cel mai iubit. De o sută de ori am cetit această scrisoare, și mai cu samă această frasă: Dacă vei primi această scrisoare, in curând voiu fi slobod. Dar bucuria me era străvită când mi aduceam aminte de cea ce am spus lui Fernando, pe cănd eram in parc. Nu știeam ce se fac pentru ca se pot drege această nesocotință din parte’mi, ce pute se se ’i dea a înțelege că aș ști despre soarta lui Florestan. Nu sunt in stare se’ți descriu cum am petrecut noaptea acea. Tremuram ca nu cumva a doua zi contele să se intoarne la Lisabona. Toată noaptea nu am închis ochii, și ziua mă găsi la fereastră, vream să mă încredințez dacă nu pleacă vreo trăsură. Văzind pe Fernando m’am mai liniștit puțin. (Va urma).