Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-07-24 / nr. 80

Revista Internă. La 1/23 curent, Măriile Lor Domnul și Doamna, au binevoit a întruni la prânz toate autoritățile civile și militare din Franzenschat și Eger, reședința guvernu­lui districtual. Măriile Lor urmează regulat cura a­­pelor și băilor de aici și sunt in deplină sănătate. Ministerul de Resbel ingrijat de îm­prejurarea că serviciul armatei române, din ce in ce se jignește mai tare, din causa multelor congedii, ce solicitează o­­fițerii pentru causă de boale, a luat o riguroasă decisiune in această privință. Iată in extenso acea decisiune importantă: Acordarea concediurilor de boală, so­licitate de oficieri, a pus pe minister in posițiune să primească diferite plângeri de la corpuri, pentru lipsa de ofițeri. Pentru a se înlătura, prin urmare, in viitor acest inconvenient, spre a nu remă­­nea serviciul in suferințe, decid urmă­toarele : 1) Ori­ce ofițer voește a solicita un concediu de boală, este ținut să facă ce­rere șefului de corp sau șefului seu de serviciu. 2) Șeful de corp sau șeful de ser­viciu mijlocește a se face oficierului o visită medicală, de către medicul supe­rior al corpului sau medicul districtului acolo unde nu vor fi medici militari. 3) Certificatele de visită se înaintea­ză apoi tot de șeful corpului sau de că­tră șeful de serviciu, pentru a se contra­­visa de către serviciul sanitar central al armatei din Bucureșci. 4) Serviciul sanitar central al arma­tei, pe măsură ce va face asemene con­­tra-visitări, va înapoia certificatele medi­cale locului de unde le-au primit. 5) După îndeplinirea acestor forma­lități, șeful corpului sau șeful de serviciu va înainta treptat prin divisiunea terito­rială respectivă, certificatele medicale mi­nisterului, spre a obține aprobarea con­cediurilor solicitate de oficieri, cu restric­­țiune înse ca nici odată serviciul se nu sufere din cauza lipsei de ofițeri, dăn­­du-se preferința celor mai greu bolnavi. 6) Comandanții diviziilor teritoriale sunt asemene datori să nu înainteze mi­nisterului certificatele medicale pentru congediurile solicitate de șefii de corpuri și de serviciuri decăt treptat și cu re­­stricțiune ca serviciul să nu sufere din lipsa D-lor. 7) Asemene se va urma pentru con­gediurile cerute pentru interese perso­nale, inaintăndu-se treptat cererile de concediuni și astfel incăt totdeauna să fie prezenți la corp cel puțin­­/2 mai mult unul din efectivul reglementar al ofițe­­rilor. 8) Ori­ce disposițiune contrarie de­­cisiunei de față este și remăne abrogată. După o corespondență ce ne sosește din județ in acest moment, ni se comu­nică că deja linia telegrafică ce are a uni Galații cu Tărgul-Bujor, la 19 ale curentei a ajuns in Bujor, fiind puși stâl­pii, sima și isolatorii; se speră că pe­ste cel mult 8 zile se va da in circula­­țiune. Vineri la 19 Iulie, pe la 10 oare a. m., a abordat in portul de la Galați ma­rea ducesă Elisabeta, soția marelui duce Constantin de Rusia, unde după ce i s-a făcut toate onorurile, stând puțin, a ple­cat spre Crimee. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C­A­L­E­N­DARU­L SEP­T­AMAN E I. stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar.­­ Sta vechiu. Sta­nou. DIO­A. PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Iulie. August. Ore. m. Ore. m. Iulie. August. Ore. m. Ore. r­. 21 2 Duminică. Cuviosul Simion și loan. 4 40 7 20 25 6 Joi. t Adormirea St. Anei. 4 45 7 15 22 3 Luni. 1 St. Mironosiță Maria Magdalina. 4 41 7 19 26 7 Vineri M. Ermolai și C. Parasch. 4 46 7 14 23 4 Marți. Martirul Trofim. C- 4 42 7 18 27 8 Sâmbătă. 1 Martirul Panteleimon. 4 48 7 12 ____24 _______________Mercuri.__________Martira Cristina. 4 44 7 16 28 9 Duminică, Apostolii Prohor și Nicanor.___________4 49 7 11 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci:— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:—Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Revista Rstemă. FRANȚA. Adunarea din Versailles a respins, cu 375 contra 332 voturi, luarea in considerare a propunerei lui Malleville prin care se cerea disolvarea Camerei. Cu opt zile mai nainte, Leon de Malleville susținând urgența propu­nerei sale, aceasta s-a respins de Adunarea națională cu 369 contra 340 voturi. Ideia disolvărei a perdut, prin urmare, in timp de opt zile opt partizani, și contrarii ei au dobândit 6 voturi. Republicanii se așteptau in adevăr la un alt resultat. Micșorarea nu­­mărului voturilor pentru disolvare, se explică foarte ușor: unii dintre Bonapartiști și-au schimbat ideile ce­ le avusese cu opt zile mai nainte, Wolonski părăsise Verssailles și unii membrii din centrul stâng se îmbolnăvise . Monarh­iștii incă au in­trebuințat toate mijloacele spre a-și asecura majoritatea. Acei deputați din dreapta, cari se depărtase din Versailles, au fost chemați prin telegraf și, in fine guvernul, prin organul generalului Chabaud-Latour, incă s’a pronunțat in contra disolvărei. Ministrul de interne a invitat a­­dunarea se nu se di­solve pană nu-și va face datoria și va organisa puterile Mareșalului. Comisiunea de amânare a hotărât ca va­canțele adunărei naționale se înceapă la 6 August și se dureze până la 30 Noemvrie. Desbaterea asupra propunerei de amânare au avut loc la 31 Iulie, resultatul este incă necunoscut. După cum asigură oficiosul Te­legraf, Gambetta și Jules Simon vor fi vorbit cu acea ocazie, despre situațiunea politică și vor fi cerut de la guvern ca se ridice starea de asediu din mai multe departamente, incă mai nainte de începerea vacanțelor. Cercurile legitimiste sunt infuriete că gu­vernul german voește a trimite un escadron la țărmurile nordice ale Spaniei și ast­fel in a redica protestu ii contra favorizărei cau­­sei carliste din partea Franței. Jurnalul „U­­nion“ se exprimă in aceasta privință ast­fel iu: „Republicanii noștrii trebue se fie mulțumiți. D-l de Bismark se declară pentru a doua oră aliatul lor. Inpușcarea spionului Schmidt servește ca protest pentru a trimite o flotă la nordul Spaniei. Dar această demonstrațiune nu este îndreptată numai in contra Carliști­­lor ci trebue se fie la mijloc și un interes franțuzesc! foile plătite de guvernul berlinez acuza pe nedreptu că guvernul francez aju­­tară pe Carti­ști, ar trebui se facă aceasta fiind că este un interes francez, aceasta insă n’are loc și acuzările, aduse guvernului Ma­reșalului Mac-Mahon, nu sunt întemeiate. Oa­menii din Berlin sunt neliniștiți văzănd pro­gresul armatei regale și-și inchipuesc, că re­staurarea monarh­iei naționale in Spania, va fi priincioasă Franței.“ O telegramă din Paris cu data 31 iulie anunță că republicanii, temănduse nu cumva presa guvernamentală se’i acuză că lucrează in înțelegere cu Prusia au retras interpela­­țiunea ce făcuse guvernului, cu privire la părtinirea Carliștilor de cătră funcționari fran­cezi, cari sunt însărcinați cu privigerea frun­­tarielor dinspre Spania. GERMANIA. Ultramontanii sunt foarte ingrijiți de cănd s-a lățit știrea că un escadron german va fi trimis să crucișeze apele din Nordul Spaniei. Ei fac toate chipurile pentru a justifica pur­tarea Franței și neomenoasele fapte a Carliș­tilor. Se speră că guvernul german nu va mai pune nici un temeiu pe scorniturile ul­tramontane și va continua calea ce el a in­­treprins in privința Spaniei. Un corespondent a­l jurnalului „Schlesische Presse“ spune cu­rat că, la cas cănd propunerile făcute Fran­ței de către guvernul german vor remăne fără resultatul satisfăcătorul, nu remăne alt­ceva de făcut de căt­re cunoșterea oficială a guver­nului din Madrid de către puterile cele mari in fruntea cărora se figureze Imperiul ger­man. Ultramontanii sperează că Rusia nu va participa la o recunoaștere eventuală a gu­vernului spaniol, fiind­că, atăt imperatul Ni­colaus căt și Clazul Alesandru, a oferit pre­tendentului o întreținere anuală pe tot tim­pul căt a petrecut in Helveția ca emigrant. Apărătorii „legitimului rege“ uită insă, că din minutul de cănd Don Carlos s’a inceput ac­țiunea sa politică, ajutorul din chestiune nu i­ s’a mai dat. Guvernul din Berlin are marea convingere că măsurile luate de el, vor fi a­­probate fără amânare și de cătră cabinetul din Petersburg. In­căt privește pe Austria, jurnalul „Berliner Post“ spune că Contele Andrássy se va reîntoarce la Viena pe la mijlocul lui August spre a se înțelege asupra măsurilor­ ce va trebui se fie guvernul a­­ustriac. Imperatul Wilh­elm, la reîntoarcerea sa de la Gastein, nu se va întâlni cu Imperatul Austriei și cu regele Bavariei după cum se vorbea. AUSTRO-UNGARIA. Jurnalul „Tages-Post“ din Graz scrie că clerul din Stiria in unanimitate va face un protest in contra legilor confesionali. După cum se scrie insă, de cătră clericali, jurnalului „N. Fr. Presse“, știrea răspăndită de „Tages- Post“ nu este de­căt o pură scornitură; tot ast­fel susține și organul episcopului Prințul Zwerger. In ședința camerei magyare de la 30 iulie oposiția a presentat o propunere, care are de scop pedepsirea acelora, cari contump prin bă­uturi și ospețe pe alegători cănd se fac ale­gerile de deputați. Ministrul de interne a vorbit in contra acestei propuneri. Mai mulți Dekiști s’au unit cu oposiția și ast­fel propu­nerea a fost primită. Ca rector a­l Univer­­sitatței din Pesta s’au ales profesorul Kovács. Din Karlovitz se depeșază, că Miletics ar fi făcut o propunere, prin care provoacă con­gresul se facă o demonstrațiune pentru ne­­sancționarea alesului Stojcowics. După o des­­batere de două ori s’au respins această pro­punere și s’au priimit alta, prin care se ce­re ca congresul să facă numai mențiune in dosarul alegerilor de patriarh­.­­ Noua ale­gere de patriarh­ au avut loc la 31 iulie. Candidați sunt: Em. la Mitropolitul Români­lor din Transilvania care a fi întrunit pană la 57 voturi. Candidatul guvernului, Episco­pul Grub­, va fi întrunit până la 8 voturi și Kendyalacs două voturi; prin urmare Metro­­politul Ivaskowics, întrunind cele mai multe voturi, ar trebui se ocupe scaunul Patriarh­al. SPANIA. Gazeta oficială publică un decret a minis­trului de resbel, Camacho, prin care vorbește despre inființarea unei Junta, care se stipu­leze modul cum s’ar putea reduce datoriele Statului—Cruzimile Carlistelor se înmulțesc pe zi ce merge. Jurnalul „Epoca“ constată că la Olot au fost împușcați 160 de soldați. Germanii băieți aparțineau colonei lui Nau­villas, cari a fost surprinși și făcuți prisoni­­eri de cătră Carliști cu căte­va luni mai na­inte. Pentru a evita ast­fel de barbarii, E­­poca propune ambelor părți belligerante ca se nu mai fusileze pe nenorociții prisonieri, ci se-i trimită la Cuba, susținerea căreia pre­­zintă un interes comun. In provincia Astu­­ria a fost o bătălie foarte serioasă care a ți­nut două oare. Comandantul Carlist Facs din­preună cu alți Carliști au murit pe câm­pul de bătălie. Un corespondent catolic a jurnalului „Opinion Nationale“ povestește că o parte din batali­oanele Carliste se compune din Comuniștii Parisului, cari petreceau in Gens pe la ince­­putul resbelului civil! Dacă ast­fel de sol­dați are Don Carlos in jurul seu, apoi nu trebue să­ se mire nimnune despre cruzimele ce se comite și se vor comit incă in lagărul „Legitimul Regel“ ANUNCIURI. Rândul sau locul sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.—Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Esamplarul 40 bani. PARTER OFICIAL. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 6705. La 5 a viitoarei luni August, urmează a se ține licitație in camera comi­tetului permanent, pentru darea in antrepri­ză a construirei a șase poduri de lemne in­tre Trifești și Probota. Se publică aceasta spre deșteptarea concurenților ce ar voi­a lua asemenea antrepriză să se presinte in ca­mera comitetului permanent in ziua aretată, la oai­ a 12 amează zi, insoțiți de garația cu­venită de 10% din valora devisului care se urcă la lei 5567 bani 94. Planurile, divișul și caetul de insărcinări se pot videa in toate zilele in lăuntrul acestui termin in camera comitetului permanent. Prefectura județului Neamțu. No. 8186. Sub-prefectul plasei Muntele, prin raport No. 1712, incredințată că, in ziua de 30 Mai espirat pe teritoriul comunei Pan­­garații au picat de pripas un cal harmasar, in păr murg, coama coada neagră, coada re­tezată, țintă in frunte, potcovit de tus-patru picioarele, de vârstă de 3 ani, retezată ure­chea stângă la o margine. Se publică afla­rea proprietarului și presentarea lui cu pro­bele legale la zisa comună in terminul pre­scris de legea poliției rurale. No. 10.221. Sub-prefectul plasei Muntile, prin referatul No. 2099 incredințază, că in ziua de 4 spre 5 curent, s’a pripășit pe te­ritoriul comunei Buhalnița, una iapă la por murgă inchisă, coama neagră in dreapta, coa­da neagră retezată, păntănoagă la piciorul stăng dinapoi și in inălțime de 12—14 pumni fără alte semne. Se publică aflarea proprie­­tarului acelei epi și presentarea lui cu probe legale la sus zisa comună, in terminul pres­cris de legea poliției rurală. Prefectura Districtului Roman. No. 5467. Spre a se pute da autorisație d-lor Aizic Ștein și Leiba Haim Lupu de a FOILETON. O CĂLĂTORIE IN CALIFORNIA. sau Expiațiunea. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Omul iși luă pipa din gură, se întoarsă spre tovarășul seu și iși luă pasa sa cea trândavă fără a respunde. Dl. Jamin reiioi întrebarea sa. Unul din fumători se sculă atunci, intră in casă și eși cu o păne, cu un cărnațu, o butescă și aratănd cu degetul fie­care din aceste obiecte, cercetă cu ochii pe visitator, ca și cănd ar fi voit se-l între­be care din aceste provisiuni poftește. A­­tunci dl. Jamin înțelese că are de a face cu doi streini ce nici de cum nu înțelegeau fran­țuzește. Aceștia erau doi Mexicani ce țin­­neau birtul. Vezind că nu poate capata lă­muriri, el vroi cel puțin se profite de invi­tarea lor, căci acum era a doua zi de cănd nu mâncase. El arătă cu degetul pănea, căr­­natul și butelca. I se întinsă pe rănd câte una, după ce mai intăiu a trebuit se plă­tească prețul. Acest prețiu era peste măsu­­­ră, dar vorbă nu se mai încăpea; afară de a­sta, călătorul nostru era prea fericit că a p­utut găsi puțină mâncare, cu ori­ce prețiu ar fi fost ea. După ce plăti, dl. Jamin în­cepu se muște din păne cu o poftă nespusă, in timp ce neguțitorul iși luă iarăși pasa sa cea trândavă lângă tovarășul seu. Simpla sa masă fiind terminată, el se culcă pe iarbă pentru a se mai odihni puțin. El dormea un somn profund, cănd spre sa­ră fu deșteptat prin vițetul ce se făcea im­­prejurul lui. Deschizind ochii, el văzu bir­tul inconjurat de o mulțime de lucrători ce venise se-și cumpere provisiuni pentru ma­sa de sară. Fie­care din ei avea spânzurat la brău câte un seculteu­ mic de pere, și pentru a plăti birtașului scotea din acel se­culteț­ pulbere de aur și­ o arunca in cumpă­nă. Aceste cumpene păreau a fi destul de proaste și trebuiau se arate multă lipsă. Cu toate acestea, intre cumpărători și neguțitori nu se isca nici o discuție, și totul se petre­cea in cea mai mare liniște ca și in dughea­na celui ăntăiu bacal din strada Saint-Denis. Dl. Jamin indrăsni atunci se întrebe pe cei ce-l inconjurau, sperând că prin această mul­țime va pute găsi vre­un compatriot. După ce adresă nenumărate întrebări pe la diferiți minori, care renuaseră fără nici un răspuns, dădu in fine și peste un francez. „A! tul ești din țară, zisă celalt, de cănd ești la tabără? incă nu team văzut. — Acum am sosit, respinsă dl. Jamin, in­că nu m’am dus la nisipișuri. Acum ai debarcat ? Cu cine ești tovarăș ? Cu niște Francez, nu este așa ? — Sunt singur. — Singur! N’ai se poți face nimica, bra­vul meu, și eu am încercat se lucrez sin­gur, insă a fost in zadar. — Aveam destui tovarăși care trebuiau se mă aștepte la Marysville, cu o mașină de strecurat, ce am cumparat’o împreună, dar nu iam găsit la locul intălnirei. — O mașină de strecurat! Drace­­iam văzut: sunt trei zile de cănd a plecat de a­­icea. Dar se nu’ți prea­pară rău de mașina ta; ei nu au se facă nimic cu dânsa. — Ai văzut’o lucrând? — Am văzut’o cu toții: ei erau măndre de unelta lor, și gândeau că ei trei au se lu­creze căt zece inși, dar, habar se n’ai, pu­­ind’o la lucru, mașina nu strecură de loc, și leau fost atât de tare rușine in­căt au fost nevoiți se părăsască tabăra și să se ducă in altă parte. — Unde s’au dus ? Pre legea mea, nici eu singur nu știu. Dar, vină in cortul meu; fiind­că ești din o țară, vom mai vorbi cate ceva impreună și’ți voiu da și lămuriri. Dl. Jamin mersă cu minorul intr’o colibă destul de largă, destul de curată, unde pen­tru toate mobilele era un grav de frunze și de iarbă uscată ce o serveau de pat, o la­viță destul de proastă, o lingire și un sac de pete ce dl. Jamin mai văzuse și pe aiurea. Căt pentru rest ușa era deschisă, sau mai de grabă a zice, nu erau pentru a închide intrarea de­căt două mănunchiuri de crengi ce le punea și le ridica după plăcere. „Așa mete, zise minorul, salonul nu-i prea mobilat, dar aici trebue se ne mulțumim și cu atăta. Aici se găzduește și se mănâncă după cum poate cineva. Interesul cel mare este de a umble lada:“ Și el arătă cu degetul seculiețul de pete ce era spânzurat de podele. „Acolo iți pui aurul ? zise dl. Jamin. — Da,­căci aici nu avem lăzi de fer. — Și ușa o lași toată ziua deschisă? — Dar cu ce dracu voești se închidem baratcele ? — Te poate prada in fie­ce moment! — O!­căt pentru asta nu e nici o teamă. De multe ori s’a întâmplat aceasta, dar tâl­harii au plătit atât de scump fapta lor, in­căt nimărui nu’i mai vine poftă se’i imiteze. — Dar dacă m­i vede... și mi se pare că aicea li este pre ușor ca să se poată strecura fără a fi văzuți, căci eu cănd am sosit nu am văzut pe nime prin colibe. — Nu, fără indoeală toată lumea este la nisipișuri; dar cred că ai văzut pe orez­­păne­ sare, după cum ii numim noi Francezii, sau cu alte cuvinte pe birtași. — Da, aceștia erau denaintea casei lor. — Apoi ei sunt insercinați se păzască in timpul zilei tabăra, și știu a se cesoflisi des­tul de bine. Este adevărat că privigherea nui pre costă mult, pentru că lynchul este colo, care privighează mai bine de­căt toți. — Lynchul! ce este acea ! — Este o invenție a țetei, pre legea me, o frumoasă invențiune. Iată cum se prac­tică lucrul, îndată ce un sac, o uneltă, sau fie ori­ce, este furată. Se face căutări, care îndeobște, nu sunt lungi. Omul care s’a vă­zut ummblănd pe lăngă^ortul pradat, indată se prinde ’1 leagă, și ’1 dă pe măna a zece sau doi­spre­zece minori aleși dintre cei ca­re au un nume rău. Acesta este tribunalul. Acești judecători cercetează pe hoț, ’l con­damnă, și incă fiind in ședință, ii trece pe după găt o fringhie și’l spânzură de ori­ce copac le-ar fi înainte. Toate acestea, sunt afacerea unei jumătate de vară. Iată cea ce numesc ei in limba lor legea lynchului. — Cum­ strigă vechiul grefier scandalizat, dar spusele martorilor, acusatorul public, apa­­rarea acusatului și actele de producere !... — Ta, ta, ta, intrerupsă cel­alt, nici nu se pomenesc asemenea prostii pe aicea! Căci cu asemine unelte nici­odată nu s’ar mai sfârși, și in toate zilele am fi pradați. Dar dacă este inocent., i

Next