Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-07-24 / nr. 80
Revista Internă. La 1/23 curent, Măriile Lor Domnul și Doamna, au binevoit a întruni la prânz toate autoritățile civile și militare din Franzenschat și Eger, reședința guvernului districtual. Măriile Lor urmează regulat cura apelor și băilor de aici și sunt in deplină sănătate. Ministerul de Resbel ingrijat de împrejurarea că serviciul armatei române, din ce in ce se jignește mai tare, din causa multelor congedii, ce solicitează ofițerii pentru causă de boale, a luat o riguroasă decisiune in această privință. Iată in extenso acea decisiune importantă: Acordarea concediurilor de boală, solicitate de oficieri, a pus pe minister in posițiune să primească diferite plângeri de la corpuri, pentru lipsa de ofițeri. Pentru a se înlătura, prin urmare, in viitor acest inconvenient, spre a nu remănea serviciul in suferințe, decid următoarele : 1) Orice ofițer voește a solicita un concediu de boală, este ținut să facă cerere șefului de corp sau șefului seu de serviciu. 2) Șeful de corp sau șeful de serviciu mijlocește a se face oficierului o visită medicală, de către medicul superior al corpului sau medicul districtului acolo unde nu vor fi medici militari. 3) Certificatele de visită se înaintează apoi tot de șeful corpului sau de cătră șeful de serviciu, pentru a se contravisa de către serviciul sanitar central al armatei din Bucureșci. 4) Serviciul sanitar central al armatei, pe măsură ce va face asemene contra-visitări, va înapoia certificatele medicale locului de unde le-au primit. 5) După îndeplinirea acestor formalități, șeful corpului sau șeful de serviciu va înainta treptat prin divisiunea teritorială respectivă, certificatele medicale ministerului, spre a obține aprobarea concediurilor solicitate de oficieri, cu restricțiune înse ca nici odată serviciul se nu sufere din cauza lipsei de ofițeri, dăndu-se preferința celor mai greu bolnavi. 6) Comandanții diviziilor teritoriale sunt asemene datori să nu înainteze ministerului certificatele medicale pentru congediurile solicitate de șefii de corpuri și de serviciuri decăt treptat și cu restricțiune ca serviciul să nu sufere din lipsa D-lor. 7) Asemene se va urma pentru congediurile cerute pentru interese personale, inaintăndu-se treptat cererile de concediuni și astfel incăt totdeauna să fie prezenți la corp cel puțin/2 mai mult unul din efectivul reglementar al ofițerilor. 8) Orice disposițiune contrarie decisiunei de față este și remăne abrogată. După o corespondență ce ne sosește din județ in acest moment, ni se comunică că deja linia telegrafică ce are a uni Galații cu Tărgul-Bujor, la 19 ale curentei a ajuns in Bujor, fiind puși stâlpii, sima și isolatorii; se speră că peste cel mult 8 zile se va da in circulațiune. Vineri la 19 Iulie, pe la 10 oare a. m., a abordat in portul de la Galați marea ducesă Elisabeta, soția marelui duce Constantin de Rusia, unde după ce i s-a făcut toate onorurile, stând puțin, a plecat spre Crimee. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CALENDARUL SEPTAMAN E I. stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Sta vechiu. Stanou. DIOA. PATRONUL DILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Iulie. August. Ore. m. Ore. m. Iulie. August. Ore. m. Ore. r. 21 2 Duminică. Cuviosul Simion și loan. 4 40 7 20 25 6 Joi. t Adormirea St. Anei. 4 45 7 15 22 3 Luni. 1 St. Mironosiță Maria Magdalina. 4 41 7 19 26 7 Vineri M. Ermolai și C. Parasch. 4 46 7 14 23 4 Marți. Martirul Trofim. C- 4 42 7 18 27 8 Sâmbătă. 1 Martirul Panteleimon. 4 48 7 12 ____24 _______________Mercuri.__________Martira Cristina. 4 44 7 16 28 9 Duminică, Apostolii Prohor și Nicanor.___________4 49 7 11 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci:— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:—Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Revista Rstemă. FRANȚA. Adunarea din Versailles a respins, cu 375 contra 332 voturi, luarea in considerare a propunerei lui Malleville prin care se cerea disolvarea Camerei. Cu opt zile mai nainte, Leon de Malleville susținând urgența propunerei sale, aceasta s-a respins de Adunarea națională cu 369 contra 340 voturi. Ideia disolvărei a perdut, prin urmare, in timp de opt zile opt partizani, și contrarii ei au dobândit 6 voturi. Republicanii se așteptau in adevăr la un alt resultat. Micșorarea numărului voturilor pentru disolvare, se explică foarte ușor: unii dintre Bonapartiști și-au schimbat ideile ce le avusese cu opt zile mai nainte, Wolonski părăsise Verssailles și unii membrii din centrul stâng se îmbolnăvise . Monarhiștii incă au intrebuințat toate mijloacele spre a-și asecura majoritatea. Acei deputați din dreapta, cari se depărtase din Versailles, au fost chemați prin telegraf și, in fine guvernul, prin organul generalului Chabaud-Latour, incă s’a pronunțat in contra disolvărei. Ministrul de interne a invitat adunarea se nu se disolve pană nu-și va face datoria și va organisa puterile Mareșalului. Comisiunea de amânare a hotărât ca vacanțele adunărei naționale se înceapă la 6 August și se dureze până la 30 Noemvrie. Desbaterea asupra propunerei de amânare au avut loc la 31 Iulie, resultatul este incă necunoscut. După cum asigură oficiosul Telegraf, Gambetta și Jules Simon vor fi vorbit cu acea ocazie, despre situațiunea politică și vor fi cerut de la guvern ca se ridice starea de asediu din mai multe departamente, incă mai nainte de începerea vacanțelor. Cercurile legitimiste sunt infuriete că guvernul german voește a trimite un escadron la țărmurile nordice ale Spaniei și astfel in a redica protestu ii contra favorizărei causei carliste din partea Franței. Jurnalul „Union“ se exprimă in aceasta privință astfel iu: „Republicanii noștrii trebue se fie mulțumiți. D-l de Bismark se declară pentru a doua oră aliatul lor. Inpușcarea spionului Schmidt servește ca protest pentru a trimite o flotă la nordul Spaniei. Dar această demonstrațiune nu este îndreptată numai in contra Carliștilor ci trebue se fie la mijloc și un interes franțuzesc! foile plătite de guvernul berlinez acuza pe nedreptu că guvernul francez ajutară pe Cartiști, ar trebui se facă aceasta fiind că este un interes francez, aceasta insă n’are loc și acuzările, aduse guvernului Mareșalului Mac-Mahon, nu sunt întemeiate. Oamenii din Berlin sunt neliniștiți văzănd progresul armatei regale și-și inchipuesc, că restaurarea monarhiei naționale in Spania, va fi priincioasă Franței.“ O telegramă din Paris cu data 31 iulie anunță că republicanii, temănduse nu cumva presa guvernamentală se’i acuză că lucrează in înțelegere cu Prusia au retras interpelațiunea ce făcuse guvernului, cu privire la părtinirea Carliștilor de cătră funcționari francezi, cari sunt însărcinați cu privigerea fruntarielor dinspre Spania. GERMANIA. Ultramontanii sunt foarte ingrijiți de cănd s-a lățit știrea că un escadron german va fi trimis să crucișeze apele din Nordul Spaniei. Ei fac toate chipurile pentru a justifica purtarea Franței și neomenoasele fapte a Carliștilor. Se speră că guvernul german nu va mai pune nici un temeiu pe scorniturile ultramontane și va continua calea ce el a intreprins in privința Spaniei. Un corespondent al jurnalului „Schlesische Presse“ spune curat că, la cas cănd propunerile făcute Franței de către guvernul german vor remăne fără resultatul satisfăcătorul, nu remăne altceva de făcut de către cunoșterea oficială a guvernului din Madrid de către puterile cele mari in fruntea cărora se figureze Imperiul german. Ultramontanii sperează că Rusia nu va participa la o recunoaștere eventuală a guvernului spaniol, fiindcă, atăt imperatul Nicolaus căt și Clazul Alesandru, a oferit pretendentului o întreținere anuală pe tot timpul căt a petrecut in Helveția ca emigrant. Apărătorii „legitimului rege“ uită insă, că din minutul de cănd Don Carlos s’a inceput acțiunea sa politică, ajutorul din chestiune nu i s’a mai dat. Guvernul din Berlin are marea convingere că măsurile luate de el, vor fi aprobate fără amânare și de cătră cabinetul din Petersburg. Incăt privește pe Austria, jurnalul „Berliner Post“ spune că Contele Andrássy se va reîntoarce la Viena pe la mijlocul lui August spre a se înțelege asupra măsurilor ce va trebui se fie guvernul austriac. Imperatul Wilhelm, la reîntoarcerea sa de la Gastein, nu se va întâlni cu Imperatul Austriei și cu regele Bavariei după cum se vorbea. AUSTRO-UNGARIA. Jurnalul „Tages-Post“ din Graz scrie că clerul din Stiria in unanimitate va face un protest in contra legilor confesionali. După cum se scrie insă, de cătră clericali, jurnalului „N. Fr. Presse“, știrea răspăndită de „Tages- Post“ nu este decăt o pură scornitură; tot astfel susține și organul episcopului Prințul Zwerger. In ședința camerei magyare de la 30 iulie oposiția a presentat o propunere, care are de scop pedepsirea acelora, cari contump prin băuturi și ospețe pe alegători cănd se fac alegerile de deputați. Ministrul de interne a vorbit in contra acestei propuneri. Mai mulți Dekiști s’au unit cu oposiția și astfel propunerea a fost primită. Ca rector al Universitatței din Pesta s’au ales profesorul Kovács. Din Karlovitz se depeșază, că Miletics ar fi făcut o propunere, prin care provoacă congresul se facă o demonstrațiune pentru nesancționarea alesului Stojcowics. După o desbatere de două ori s’au respins această propunere și s’au priimit alta, prin care se cere ca congresul să facă numai mențiune in dosarul alegerilor de patriarh. Noua alegere de patriarh au avut loc la 31 iulie. Candidați sunt: Em. la Mitropolitul Românilor din Transilvania care a fi întrunit pană la 57 voturi. Candidatul guvernului, Episcopul Grub, va fi întrunit până la 8 voturi și Kendyalacs două voturi; prin urmare Metropolitul Ivaskowics, întrunind cele mai multe voturi, ar trebui se ocupe scaunul Patriarhal. SPANIA. Gazeta oficială publică un decret a ministrului de resbel, Camacho, prin care vorbește despre inființarea unei Junta, care se stipuleze modul cum s’ar putea reduce datoriele Statului—Cruzimile Carlistelor se înmulțesc pe zi ce merge. Jurnalul „Epoca“ constată că la Olot au fost împușcați 160 de soldați. Germanii băieți aparțineau colonei lui Nauvillas, cari a fost surprinși și făcuți prisonieri de cătră Carliști cu căteva luni mai nainte. Pentru a evita astfel de barbarii, Epoca propune ambelor părți belligerante ca se nu mai fusileze pe nenorociții prisonieri, ci se-i trimită la Cuba, susținerea căreia prezintă un interes comun. In provincia Asturia a fost o bătălie foarte serioasă care a ținut două oare. Comandantul Carlist Facs dinpreună cu alți Carliști au murit pe câmpul de bătălie. Un corespondent catolic a jurnalului „Opinion Nationale“ povestește că o parte din batalioanele Carliste se compune din Comuniștii Parisului, cari petreceau in Gens pe la inceputul resbelului civil! Dacă astfel de soldați are Don Carlos in jurul seu, apoi nu trebue să se mire nimnune despre cruzimele ce se comite și se vor comit incă in lagărul „Legitimul Regel“ ANUNCIURI. Rândul sau locul sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.—Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Esamplarul 40 bani. PARTER OFICIAL. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 6705. La 5 a viitoarei luni August, urmează a se ține licitație in camera comitetului permanent, pentru darea in antrepriză a construirei a șase poduri de lemne intre Trifești și Probota. Se publică aceasta spre deșteptarea concurenților ce ar voia lua asemenea antrepriză să se presinte in camera comitetului permanent in ziua aretată, la oai a 12 amează zi, insoțiți de garația cuvenită de 10% din valora devisului care se urcă la lei 5567 bani 94. Planurile, divișul și caetul de insărcinări se pot videa in toate zilele in lăuntrul acestui termin in camera comitetului permanent. Prefectura județului Neamțu. No. 8186. Sub-prefectul plasei Muntele, prin raport No. 1712, incredințată că, in ziua de 30 Mai espirat pe teritoriul comunei Pangarații au picat de pripas un cal harmasar, in păr murg, coama coada neagră, coada retezată, țintă in frunte, potcovit de tus-patru picioarele, de vârstă de 3 ani, retezată urechea stângă la o margine. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probele legale la zisa comună in terminul prescris de legea poliției rurale. No. 10.221. Sub-prefectul plasei Muntile, prin referatul No. 2099 incredințază, că in ziua de 4 spre 5 curent, s’a pripășit pe teritoriul comunei Buhalnița, una iapă la por murgă inchisă, coama neagră in dreapta, coada neagră retezată, păntănoagă la piciorul stăng dinapoi și in inălțime de 12—14 pumni fără alte semne. Se publică aflarea proprietarului acelei epi și presentarea lui cu probe legale la sus zisa comună, in terminul prescris de legea poliției rurală. Prefectura Districtului Roman. No. 5467. Spre a se pute da autorisație d-lor Aizic Ștein și Leiba Haim Lupu de a FOILETON. O CĂLĂTORIE IN CALIFORNIA. sau Expiațiunea. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Omul iși luă pipa din gură, se întoarsă spre tovarășul seu și iși luă pasa sa cea trândavă fără a respunde. Dl. Jamin reiioi întrebarea sa. Unul din fumători se sculă atunci, intră in casă și eși cu o păne, cu un cărnațu, o butescă și aratănd cu degetul fiecare din aceste obiecte, cercetă cu ochii pe visitator, ca și cănd ar fi voit se-l întrebe care din aceste provisiuni poftește. Atunci dl. Jamin înțelese că are de a face cu doi streini ce nici de cum nu înțelegeau franțuzește. Aceștia erau doi Mexicani ce ținneau birtul. Vezind că nu poate capata lămuriri, el vroi cel puțin se profite de invitarea lor, căci acum era a doua zi de cănd nu mâncase. El arătă cu degetul pănea, cărnatul și butelca. I se întinsă pe rănd câte una, după ce mai intăiu a trebuit se plătească prețul. Acest prețiu era peste măsură, dar vorbă nu se mai încăpea; afară de asta, călătorul nostru era prea fericit că a putut găsi puțină mâncare, cu orice prețiu ar fi fost ea. După ce plăti, dl. Jamin începu se muște din păne cu o poftă nespusă, in timp ce neguțitorul iși luă iarăși pasa sa cea trândavă lângă tovarășul seu. Simpla sa masă fiind terminată, el se culcă pe iarbă pentru a se mai odihni puțin. El dormea un somn profund, cănd spre sară fu deșteptat prin vițetul ce se făcea imprejurul lui. Deschizind ochii, el văzu birtul inconjurat de o mulțime de lucrători ce venise se-și cumpere provisiuni pentru masa de sară. Fiecare din ei avea spânzurat la brău câte un seculteu mic de pere, și pentru a plăti birtașului scotea din acel seculteț pulbere de aur și o arunca in cumpănă. Aceste cumpene păreau a fi destul de proaste și trebuiau se arate multă lipsă. Cu toate acestea, intre cumpărători și neguțitori nu se isca nici o discuție, și totul se petrecea in cea mai mare liniște ca și in dugheana celui ăntăiu bacal din strada Saint-Denis. Dl. Jamin indrăsni atunci se întrebe pe cei ce-l inconjurau, sperând că prin această mulțime va pute găsi vreun compatriot. După ce adresă nenumărate întrebări pe la diferiți minori, care renuaseră fără nici un răspuns, dădu in fine și peste un francez. „A! tul ești din țară, zisă celalt, de cănd ești la tabără? incă nu team văzut. — Acum am sosit, respinsă dl. Jamin, incă nu m’am dus la nisipișuri. Acum ai debarcat ? Cu cine ești tovarăș ? Cu niște Francez, nu este așa ? — Sunt singur. — Singur! N’ai se poți face nimica, bravul meu, și eu am încercat se lucrez singur, insă a fost in zadar. — Aveam destui tovarăși care trebuiau se mă aștepte la Marysville, cu o mașină de strecurat, ce am cumparat’o împreună, dar nu iam găsit la locul intălnirei. — O mașină de strecurat! Draceiam văzut: sunt trei zile de cănd a plecat de aicea. Dar se nu’ți preapară rău de mașina ta; ei nu au se facă nimic cu dânsa. — Ai văzut’o lucrând? — Am văzut’o cu toții: ei erau măndre de unelta lor, și gândeau că ei trei au se lucreze căt zece inși, dar, habar se n’ai, puind’o la lucru, mașina nu strecură de loc, și leau fost atât de tare rușine incăt au fost nevoiți se părăsască tabăra și să se ducă in altă parte. — Unde s’au dus ? Pre legea mea, nici eu singur nu știu. Dar, vină in cortul meu; fiindcă ești din o țară, vom mai vorbi cate ceva impreună și’ți voiu da și lămuriri. Dl. Jamin mersă cu minorul intr’o colibă destul de largă, destul de curată, unde pentru toate mobilele era un grav de frunze și de iarbă uscată ce o serveau de pat, o laviță destul de proastă, o lingire și un sac de pete ce dl. Jamin mai văzuse și pe aiurea. Căt pentru rest ușa era deschisă, sau mai de grabă a zice, nu erau pentru a închide intrarea decăt două mănunchiuri de crengi ce le punea și le ridica după plăcere. „Așa mete, zise minorul, salonul nu-i prea mobilat, dar aici trebue se ne mulțumim și cu atăta. Aici se găzduește și se mănâncă după cum poate cineva. Interesul cel mare este de a umble lada:“ Și el arătă cu degetul seculiețul de pete ce era spânzurat de podele. „Acolo iți pui aurul ? zise dl. Jamin. — Da,căci aici nu avem lăzi de fer. — Și ușa o lași toată ziua deschisă? — Dar cu ce dracu voești se închidem baratcele ? — Te poate prada in fiece moment! — O!căt pentru asta nu e nici o teamă. De multe ori s’a întâmplat aceasta, dar tâlharii au plătit atât de scump fapta lor, incăt nimărui nu’i mai vine poftă se’i imiteze. — Dar dacă mi vede... și mi se pare că aicea li este pre ușor ca să se poată strecura fără a fi văzuți, căci eu cănd am sosit nu am văzut pe nime prin colibe. — Nu, fără indoeală toată lumea este la nisipișuri; dar cred că ai văzut pe orezpăne sare, după cum ii numim noi Francezii, sau cu alte cuvinte pe birtași. — Da, aceștia erau denaintea casei lor. — Apoi ei sunt insercinați se păzască in timpul zilei tabăra, și știu a se cesoflisi destul de bine. Este adevărat că privigherea nui pre costă mult, pentru că lynchul este colo, care privighează mai bine decăt toți. — Lynchul! ce este acea ! — Este o invenție a țetei, pre legea me, o frumoasă invențiune. Iată cum se practică lucrul, îndată ce un sac, o uneltă, sau fie orice, este furată. Se face căutări, care îndeobște, nu sunt lungi. Omul care s’a văzut ummblănd pe lăngă^ortul pradat, indată se prinde ’1 leagă, și ’1 dă pe măna a zece sau doisprezece minori aleși dintre cei care au un nume rău. Acesta este tribunalul. Acești judecători cercetează pe hoț, ’l condamnă, și incă fiind in ședință, ii trece pe după găt o fringhie și’l spânzură de orice copac le-ar fi înainte. Toate acestea, sunt afacerea unei jumătate de vară. Iată cea ce numesc ei in limba lor legea lynchului. — Cum strigă vechiul grefier scandalizat, dar spusele martorilor, acusatorul public, apararea acusatului și actele de producere !... — Ta, ta, ta, intrerupsă celalt, nici nu se pomenesc asemenea prostii pe aicea! Căci cu asemine unelte niciodată nu s’ar mai sfârși, și in toate zilele am fi pradați. Dar dacă este inocent., i