Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-12-08 / nr. 133
Revista Internă. Monitorul din 3 Decemi, publică situația generală a tesaurului public și a serviciilor dependente de ministrul finan ■elor, pănă la 30 Sept. 1874. Adunarea deputaților in ședința din 3 dechemvri, după ce a ascultat cetirea mai multor comunicări, a trecut in secțiuni. In ședința din 4 decemuri a Adunărei s’a început din nou discuția generală asupra proectului de lege relativ la înființarea unei fabrici de hărtie amănat in sesiunea trecută. D. raportor, Polysu-Micșunescu, a dat cetire raportului comitetului delegaților și modificărilor introduse. D. Agarici a combătut proectul de lege, zicănd că nu poate admite și înțelege a se supune unui monopol asupra cbărtiei toate autoritățile din țară, și comunele și stabilimentele publice. 1). Ministru de interne arată că prin proiectul guvernului nu se obligă comunele a lua de la fabrica ce se va înființa, ci numai autoritățile a cărora hărtie e plătită din bugetul Statului. D-sa amintește că dăndu-se unui singur intreprinzător hărtia, s’a produs o economie de 70.000 fr. De aseminea dănduse și hârtia, celor alte autorități întreținute de Stat, economia ar fi și mai mare. Discuțiunea a continuat luănd parte la dănia d-nii. C. Bolleac, d. raportare Polysu și d. ministru de resbel, care au susținut proiectul de lege, iar d-nii: G. Brătianu și G. Chițu l’au combătut. Inchizinduse discuțiunea s’a pus la vot proiectul guvernului, constătător din un singur articol, după care „guvernul este autorizat a da prin licitațiune, procurarea hărtiei pentru Stat și alte autorități pe 10 ani, aceluia care s’ar obliga să înființeze o fabrică de hărtie, in condițiunile ce se vor indica.“ Adunarea a adoptat numai acest articol al guvernului, respingând astfel lucrarea comisiunei delegaților. De raportare propune ca amendament introducerea art. 3 care să formeze art. 2 al proiectului. Art. 3 din proiectul delegaților era privitor la fixarea prețului hârtiei. Adunarea a respins, remăind numai articolul unic. Ședința publicată s’a ridicat anunținduse pentru mâne chestiunea rentei. CALENDARUL SEPTIMANEI. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. SUI veciu. J Stil nou. DXOR. PATRONUL DILK 1. jj| Res Soar. Ap Hoar j Stil vechiu. J Stil nou. DIOR. || PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. Decemv. Decemv. i.Ore. m. Ore. m. Decemv. Decemv. Ore. m. Ore. m. 8 20 Duminică. Cuviosul Patapie. ji 7 48 4 12 12 24 Joi. j (+) Părintele Spiridon. 7 48 4 12 9 21 Luni. i Concepția Sf. Annel. | 7 48 4 12 13 25 Vineri j M. Aucs. Eug. Orest. Lucia. 7 48 4 12 10 22 Marti. Mart. Mina, Ermogean. j 7 48 4 12 14 26 Sâmbătă. ! M. Tirs Levcchi. Fii. Apoi. 7 48 4 12 11 23 Mercuri. Părintele Daniil Stălnicu. @ p 7 48 4 12 15 27 Duminică. I M. Elefterie P. Pavel la nr. 7 48 4 12 Prin decretul cu No. 1,993, din 26 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunii publice, D-na Luxandra Christophor, institutricea clasei a IlI-a și directoarea scoalei primare de fete, No. 1 din Galați, se permută, in interesul instrucțiunei, in aceeași calitate de clasa III și directoară a scoalei primară de fete din Tărgul-Frumos, județul Iași, in locul d-nei Aglae Nicolau, care asemenea in interesul instrucțiunei va trece ca institutiile de clasa I și II, la școala de fete No. 1 din Galați. Prin inaltul decret cu No. 2.012 din 30 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, și pe baza art. 82 din legea comunală modificată, D. G. Voltute s’a confirmat in funcțiunea de primar comunei urbane Galați, din județul Covurlui, in locul vacant. Prin înaltele decrete cu No. 2,013, și 2,014, din 30 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de același D. ministru sunt numiți: D. locotenent colonel Costekhe Țintild, unul din cei trei membri aleși in comitetul permanente de Dorohoiu, președinte al acelui comitet. D. Ioan Muntenescu, actualul secretar al primăriei urbei Ocna, polițaia la orașul Rămuicu, in locul d-lui Nicolai Căzănescu, care remăne a se trece in altă funcțiune. Prin inaltul decret cu No. 2,007, din 29 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. G. Sverescu este numit in postul de director al arestului preventiv din județul Cahul. Prin decret cu No. 2,015, din 30 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, D. G. Georgescu, fost militar in armată, se numește comisar polițienesc la gara Bărboși, in locul D-lui G. Manu, demisionat. Cetim in „le Danube din IS Dechem.: „Zgomotul după care și Enghtera ar fi luat otărirea de a încheia o convențiune comercială cu România, pare a se PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;— Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci:—Italia, Bright, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCUR și VINERI. Redacțiunea si Administratsiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, confirma: Cabinetul din St. James, totdeauna practic, vezind atitudinea decisă a celor trei cabinete din Viena, Berlin și Sant-Petersburg,și va fi zis in cele din urmă că e mai bine a aproba ceea ce nu se poate impedica. Acesta ar fi limbagiul ce acest cabinet a ținut prin Sir Elliot la Constantinopoli—dacă vom da crezement unor oarecare rumori.“ ANUNCUIRI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Răndul 40 bani. ~ Epistole nefranceze nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru «Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Parissime Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista internă. Camera deputaților din Pesta a votat, cu mare majoritate, proiecte 4e noui de imposite propuse de ministrul Ghyczy. Numai stânga a votat contra. Camera a mai adoptat și proiectul de lege relativ la escedentele de cheltueli ale bugetului comun—precum și proiectul de lege pentru complectarea armatei. — In camera deputaților din Bruxelles s’a esprimat dorința ca conflictele internaților să fie in viitor supuse unui tribunal de arbitri. Camera s’a aliat la această dorință. — Le Soir de la il Decembre desminte zgomotul după care instrucțiunea relativa la Comitetul apelului la popor, ar fi inclusă printr’o ordonanța de neesistență. Din Hendaye se scrie cu data del1 Decemvrie că mai multe lupte au avut loc pe calea Tolosei. Trupele s’au retras sara la Hernani și au ocupat apoi Urmeta. Aripa dreapa naintat pănă la Andoain, dară centrul, cu toate produsele de bărbăție, a trebuit să se retragă. In timpul retragerii, carliștii i-au atâteat cu baioneta. Regimentul conducătorilor lui don Carlos, precum și două batalioane din Guipuzeoa, au suferit mari perderi. Șeful carlist Magrovego a fost rău rănit. Trupele guvernului au perdut aproape șapte sute de oameni. Generalul Loma s-a retras la San- Sebastian. Don Carlos sa află la Vergara. Paris 13 Decemvrie. „La France“ anunță că mareșalul Mac-Mahon și ministrul de resbel au intenția de a organiza in primavara viitoare mari manevre militare, și nu numai simple manevre de corpuri de armată, cu încercări parțiale de mobilizare. Londra 13. Decemvrie. Consiliul miniștrilor s’a întrunit in 12 Decemvrie la Windsor, sub președința reginei. Parlacuentul a fost prorogat pănă la 5 Fevruarie. Berlin 12 Decemvrie. In urmarea arestărei redactorului „Germaniei“ deputatul Majunke, arestat eri, spre a-și face pedeapsa de un an de închisoare pentru delict de presă, d. Lasker prezentează o propunere sprijinită de toate fracțiile și tinzând a invita comisia regulamentului interior de a face grabnic un raport, spre a ști dacă arestarea unui membru din Parlament, in timpul sesiunii, e legală, și prin ce mijloace ea ar putea fi eventual impedecată. Această propunere e adoptată cu unanimitate. San-Petersburg 11 Decemvrie. La prânzul ce a avut loc cu ocazia aniversărei instituției ordinului St. George, prințul Albert de Prusia a ridicat un tuast împăratului Rusiei. El a mulțumit M. S. pentru bună vroința și afecția de care a dat totdeauna dovadă cătră armata Germaniei. Borna 11 Decemvrie. Camera deputaților a discutat azi bugetul veniturilor pe 1875. D. Minghetti, respunzând mai multor oratori, dă explicari asupra deficitului și asupra facultății, cerută de minister, să poată retrage de la bance suma de 50 milioane ce reprezintă un rest. El zice că proviziile sale pentru anul curent s’au realizat pe deplin. D. Sella desvoaltă proectul său de lege tinzând la instituirea de case de economii poștale. Vorbind de calculele cugetului, d. Sella sprijine cifrele resturilor presentate de ministeriu. D. Munghelti exprimă dorința că cu această ocazie Camera se discute in fond situația financiară. D. Depretis declară că această ocazie nu ar fi oportună. Madrid 11 Decemvrie. Mareșalul Serrano, ajuns la Logrono a făcut o vizită mareșalului Espartero. Operațiile militare vor Începe in curând. Mareș. Serrano a fost primit de armată cu entasiasm.Generalul Loma a incercat, in 8, o destul de tare resistență atacând pozițiile din Archeta. Cu toate aceste le-a luat, dar a suferit perderi, și el insuși a fost rănit. Iar armata s’a înaintat pănă la Andvain. Berlin 14 Decemvrie. In procesul contelui d’Arnim, procurorul a revelat circumstanțe ingreuietoare in ceea ce privește posițiunea publică a acuzatului, a marelui număr și a importanței eminentă a documentelor sustrase, propunând a fi condamnat la doi ani și jumătate de închisoare; nu menținv insă perdem drepturilor civile, nevoind a se afirma că urmărește scopuri interesate. Berlin 15 Decemvrie Pledoariele celor trei apărători precum și replica s’au rostit. După ce procurorul a terminat, contele d’Arnim zice că n’a comis nici un acțiune ilegale. Sâmbătă, după prânz, s’a fixat publicarea sentinței. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, 11.835. Se publică spre cunoștința generală, următoarele taxe, pentru trecerea podului peste Prut, pe la puntul Ungheni, încasarea in copeice: 1). De la oamenii pedeștri particulari 2. 2). De la un cal inhamat: la capele, faetoane, briște, broște și alte trăsuri 6. 3). De la un cal de călărie și inhamat: la căruță sau cotiugă deșartă 4. 4). Idem încărcată 6. 5). De la poloboace de vin și rachiuri și alte mărfuri, carate in cotiuge fără cai, pentru o cotiugă 15. 6). Pentru capele și faetoane, duse fără cai 20. 7). Pentru briște și droște, duse fără cai 10. 8). Pentru o cotiugă deșartă sau căruță duse fără cai 3. 9). De un cal fără ham,acă, bou și orice vită mare, afară de cele gonite in fiecare zi la pășune 4. 10). Pentru vitele mărunte, precum: oi, viței și altele, afără de cele gonite in fiecare zi la pășune și cele duse in căruți, pe cap 1. Nu se dea plată. 1). Pentru toate transporturile Statului, curieri, poște, estate și funcționari. 2). Pentru caiii cu care merg funcționarii și pentru trăsurile lor, cu sau fără cai. 3). Pentru trăsurile, cotiugele și căruțele oamenilor particulari duse cu cai, de la oamenii particulari ce șed in trăsuri, cotiuge sau căruțe, de asemene de la acei ce merg calare, pentru mărfuri ce se află in căruțe sau cotiuge duse cu cai. Primăria Urbei Huși. No. 4521. La zilele de 16, 17 și 18 cu supralicitare la 26 a viitoarei luni Ianuarie anul viitor 1875 urmând a se ține licitație in camera Primăriei pentru darea in antrepriză in cursul anilor viitori 1875, 1876 și 1877 a încasării taxelor comunale de la băuturile spirtoase ce vor intra pentru consumație in Comuna, idem de la mabalitul vaselor și căldările ce fabrică rachiu, dupre cum se arată mai jos : 1). De la vadra vin 50 bani. 2). Idem de la vadra vin adus in butelii sub diferite numiri 2 lei. 3). Idem de la oca lichior 1 leu. 4). Idem de la vadra bere adusă sau fabricată in Comună 1 leu. 5). Idem de la fiecare grad a unei vedre spirt sau rachiu de ori și ce fel socotit vadra zece ocă dupre alcometru Vagner temperatura 14, 10 bani. 6). De la ocalom și coneac 50 bani. 7). Idem de la mâhâlitul unui vas pănă la 50 vedre 1 leu. 8). Idem de la măhălitul unui vas de la 50 vedre in sus 1 leu 50 bani. 9). Idem de la o căldare lucrătoare de rachiu pe an 15 lei. Se publică spre știința d-lor concurenți cari sunt rugați a se presenta in camera acestei Primării la zilele sus indicate însoțiți de garanțiile cuvenite, iar condițiunile dupre care se face această antrepriză se pot vide de cătră d-nii concurenți oricănd la Primărie. Primăria com. Ruginoasa, No. 2238. Pentru darea in antrepriză a accesului comunal de vin și rachiu al acestei Comuni pe period de 3 ani incepator de la 1 Ianuarie 1875. Consiliul prin decisiunea din 10/22 Noemvrie espirat au regulat zilele de 14, 15 și 16 Decemvrie acest an, se publică aceasta spre știința generală și se face deșteptare ca toți d-nii concurenți, amatori de asemenea antrepriză să se presinte in camera acestui oficiu in zilele menționate spre a asista la licitație, unde vor lua cunoștința despre condițiunile antreprizei acestui erat. No. 2151. Conform decisiunei Consiliului comunal din ședința de la 15 a trecutei, se publică ca in zilele de 14, 15 și 16 Decemvrie curent, cu dreptul de ofertare in comitetul permanent, urmând a se ține licitație, pentru vinderea accesului de la vin și rachiu din tot cuprinsul acestei comuni pe termin de trei ani, incepatoriu de la 1 Ianuarie 1875. Concurenții amatori, însoțiți de garanțiile legale, vor bine-voi a se presenta in camera acestei Primării, unde vor lua informațiile cuvenite despre condițiunile arendării. No. 2157. Pentru darea in antrepriză a accesului comunal de vin și rachiu al acestei Comuni pe timp de 3 ani incepétori de FOILETON, don garlos. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Ea imbrăcise pe scumpa sa Annă, ii recomandă tăcerea cea mai mare, și după ce lăsă pe masa ei o scrisoare adresată surorei sale, se smunci din brațele tinerei măritate, ieși din apartamentul ei, străbătu grădina, și incurând fu afară de parc. Ea sui calul ce il presenta Pedro, recomendă acestuia fericirea amicei sale, și plecă cu toată repegiunea ce ii insufla frica de a nu fi zărită de cătră vreunul din oamenii contelui, ce ii auzisă vorbind pe cănd străbatea gradinele. Celina credea că cunoaște îndestul de bine drumul; și nevoind ca se o intovărășască Pedro, ea mersă toată noaptea, și după mai multe oare petrecute prin intunerec, se găsi oprită de o cărărușă atât de îngustă și atăt de plină de dudău, încât calul nu voi se înainteze mai departe. In fine ea descălecă și’l dusă de frâu. Dar după ce făcu mai bine de o leghe, ea se spărsă vezindu-se deodată dinaintea unui fiu ce ii tăia drumul. A trebuit ca să se întoarcă înapoi, dar calul obosit de cursa cea lungă ce o făcusă, și fiindu’i sete, voi numaidecât să se scoboare in apă. Ea iși pusă toate puterile pentru ca se-l oprească, insă ii fu cu neputință; animalul incă nu era deprins cu glasul ei; el ii dădu o lovitură cu copita, o trănti la pământ, și să băgă in apă. Riul fiind adânc in locul acela, dobitocul nu putu se dee de fundul apei și se inecă. Lovitura ce o capatasă biata Celina o impedecă de a se pute scula indată; cu toate acestea nu era primejdioasă, ea nu avea decăt o mică lovitură la braț. In fine, trecându’i frica, și ziua incepend să se ivească, ea zezi pe acela ce avea se o ducă la Lisabona plutind mort deasupra apei. Ochiul țintit asupra acestui obiect, cu spiritul nesigur, și neștiind incotro se apuce, ea sta ca impetiită. îndată ii veni in gând că poate s’a rătăcit prin această pădure ce se zicea că este plină de hoți. In acest crud neastâmpăr, ea dorea se treacă cineva pe acolo pentru ca sei arete drumul; pe urmă tremura ca nu cumva se dee peste dânsa unul dintre acei oameni, ce sunt groaza călătorilor. Mai bine de patru oare ea șezu la acest neastâmpăr mare. Căt de mult ii părea râu acum pentru că nu a lasat pe Pedro care voia se o conducă pănă la poarta Lisabonei! Soarele iși restrăngea razele pieziș in apă, și Celina abea era pe la jumătatea cursei. Foamea incepu să se o supere, și de multe ori escesele unei nenorociri renasc curajul. Ea iși pusă toată nădejdea in Providență, și apucă cărărușă ce o văzu de a dreapta ei. Abea făcuse o jumătate de leghe, și auzi mai multe glasuri ce păreau că pleacă dintrun crâng care nu era departe de acolo. Nu’i trebui mai mult pentru ca se o facă să se oprească. Ea se temea ca nu cumva să fie hoții de care auzisă vorbindusă la întâmplarea cu Florestan, sau râzind’ocă lipsește din castel, se nu fie trimișii ce o caută. Ea era in pozițiunea cea mai grozavă de a pica sau in mănile hoților, sau in mănele contelui Fernando, care desigur că nu ar fi dus-o inapoi la sora sa. Și după cum asculta cu o luare aminte tot atăt de mare căt și primejdia in care se afla, ea auzea din cănd in cănd glasul unei femei care striga: Noroc bun la păscuit, Huber, noroc bun; căci copilașilor noștri li e foame, și mai nimic nu am se dau, Glasul unei femei, a unei mame o mai liniști puțin. Sunt niște nenorociți, zisă ea; lor li va fi milă de mine. O bucurie tainică și cuprinsă sufletul; atăt este de adevărat că, in împrejurările cele mai grozave, cea mai mică lucire a speranței nu pricinuește mișcarea cea mai vie. Ea mersă spre crăng, și cănd fu aproape, zem printre crengi un bordeeș mic. Ușa era deschisă, și pe prag o femee, incă tânără, ținând in brațe un copil mic. N’am de ce se vne tem, iși zisă Celina; ea dădu intr’o parte crengile, și întrebă dacă ii dă voe să se odihnească puțin. Țeranca se uită la dânsa, de odată părea speriată ; pe urmă ii zisă: Vină, mai fă câțiva pași la stănga, cumĕ duc se’ți ajut ca se vii pănă la mine. In adevăr, peste câteva minute Celina era un bordeiu, unde văzu pe un bătrân șezând pe un scăunaș, și lingă densul trei copilițe. Mergeam la Lisabona și m’am rătăcit, zisă Celina; dați’mi voe se mé odihnesc puțin aici, și bine voiți a’mi da puțină măncare, căci de ieri seara de cănd sunt prin această pădure și n’am luat nimic in gură. Tânăra femee se uită la părintele ei, și părea a’l întreba ce trebue se facă. Dăi ii zisă bătrânul, cerul va veni in ajutorul nostru. Om bine făcător, reluă Celina, văd că ai o inimă bună, și totodată văd sărăcia voastră. Nu este pe aici pe aproape vreun sat de unde se’mi pot cumpără ceva măncare. Iertați-mă, dar fără nici un ban ce poți face ?... Și lacrimile întunecată ochii tinerei mame. Atunci Celina iși scolă punga, și dădu un galben de aur femeei. Iată, ii zisă ea, dă-mi macar o bucățică de păne, dă la mine copilul, și du-te de cumpără ceva pentru ca se mâncăm cu toții, căci am se vă cer se’mi dați voe ca se petrec o parte din zi cu d-voastră. Sunt atăt de obosită, incăt n’am se mă pot duce așa de indată in drumul meu. Țeranca ii dădu cea ce cerea, și pe urmă se dusă la un sat mic ce nu era departe de acolo. In curănd ea se întoarsă cu mai multe pani, vin și altele de ale măncărei. In lipsa ei, Celina află că ea era in coliba unui pescar german. Veni și fiul bătrânului; el prinsesă o mulțime de pește. Măncară împreună. De mult bieții oameni nu măncaseră așa de bine. Spre seară, Celina părăsi pe gazdele ei; ea era numai la doue leghe departe de Lisabona. După ce ii mulțumi foarte mult de găsduire, ea pusă in măna unui copil o pungă ce conținea 30 galbeni, cea ce ii făcuse și aducă mult timp aminte de frumoasa țărancă. Ei nu avură obrăznicia se o întrebe de numele ei, deși după bogăția darului său o propuseră că ea nu ar fi o simplă fată de țară. Pascarul condusă pe Celina pănă la poarta orașului. Inoptasă bine cănd sosiră. Tânără fugară il rugă că dacă ar întreba cineva de dănsa, se nu spue că s’a oprit pe acolo. Fug, adaogi ea, de robie, și poate chiar de moarte. D-ta mi-ai părut un om cumsecade, sunt sigură că nu vei spune la nime, și dacă voiu avea fericirea se scap din puterea