Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-12-08 / nr. 133

Revista Internă. Monitorul din 3 Decemi, publică situ­ația generală a tesaurului public și a serviciilor dependente de ministrul finan ■­­elor, pănă la 30 Sept. 1874. Adunarea deputaților in ședința din 3 dechemvri, după ce a ascultat cetirea mai multor comunicări, a trecut in secțiuni. In ședința din 4 dec­emuri a Adu­­nărei s’a început din nou discuția ge­nerală asupra proectului de lege relativ la înființarea unei fabrici de hărtie a­­mănat in sesiunea trecută. D. raportor, Polysu-Micșunescu, a dat cetire raportului comitetului delega­ților și modificărilor introduse. D. Agarici a combătut proectul de lege, zicănd că nu poate admite și în­țelege a se supune unui monopol asupra cbărtiei toate autoritățile din țară, și comunele și stabilimentele publice. 1). Ministru de interne arată că prin proiectul guvernului nu se obligă comu­nele a lua de la fabrica ce se va înfi­ința, ci numai autoritățile a cărora hăr­tie e plătită din bugetul Statului. D-sa amintește că dăndu-se unui singur intre­­prinzător h­ărtia, s’a produs o economie de 70.000 fr. De aseminea dănduse și hârtia, celor alte autorități întreținute de Stat, economia ar fi și mai mare. Discuțiunea a continuat luănd parte la dănia d-nii. C. Bolleac, d. raportare Polysu și d. ministru de resbel, care au susținut proiectul de lege, iar d-nii: G. Brătianu și G. Chițu l’au combătut. Inchizinduse discuțiunea s’a pus la vot proiectul guvernului, constătător din un singur articol, după care „guvernul este autorizat a da prin licitațiune, pro­curarea h­ărtiei pentru Stat și alte au­torități pe 10 ani, aceluia care s’ar o­­bliga să înființeze o fabrică de hărtie, in condițiunile ce se vor indica.“ Adunarea a adoptat numai acest ar­ticol al guvernului, respingând ast­fel lucrarea comisiunei delegaților. De raportare propune ca amendament introducerea art. 3 care să formeze art. 2 al proiectului. Art. 3 din proiectul de­legaților era privitor la fixarea prețului hârtiei. Adunarea a respins, remăind numai articolul unic. Ședința publicată s’a ridicat anunțin­­duse pentru mâne chestiunea rentei. C­ALENDARUL SEPT­IMANEI. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. SUI veciu. J Stil nou. D­X­O­R. PATRONUL D­I­L­K 1. jj| Res Soar. Ap Hoar j Stil vechiu. J Stil nou. D­I­O­R. || PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. Decemv. Decemv. i.Ore. m. Ore. m. Decemv. Decemv.­­ Ore. m. Ore. m. 8 20 Duminică. Cuviosul Patapie. ji 7 48 4 12 12 24 Joi. j (+) Părintele Spiridon. 7 48 4 12 9 21 Luni. i Concepția Sf. Annel. | 7 48 4 12 13 25 Vineri j M. Aucs. Eug. Orest. Lucia. 7 48 4 12 10 22 Marti. Mart. Mina, Ermogean. j 7 48 4 12 14 26 Sâmbătă. ! M. Tirs Levcchi. Fii. Apoi. 7 48 4 12 11 23 Mercuri. Părintele Daniil Stălnicu. @ p 7 48 4 12­­ 15 27 Duminică. I M. Elefterie P. Pavel la nr. 7 48 4 12 Prin decretul cu No. 1,993, din 26 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instruc­țiunii publice, D-na Luxandra Christo­­phor, institutricea clasei a IlI-a și di­rectoarea scoalei primare de fete, No. 1 din Galați, se permută, in interesul in­­strucțiunei, in aceeași c­alitate de clasa III și directoară a scoalei primară de fete din Tărgul-Frumos, județul Iași, in locul d-nei Aglae Nicolau, care asemenea in interesul instrucțiunei va trece ca in­­stitutiile de clasa I și II, la școala de fete No. 1 din Galați. Prin inaltul decret cu No. 2.012 din 30 Noemvre 1874, după propunerea fă­cută prin raport de D. ministru secre­tar de Stat la departamentul de inter­ne, și pe baza art. 82 din legea comu­nală modificată, D. G. Voltute s’a con­firmat in funcțiunea de primar comunei urbane Galați, din județul Covurlui, in locul vacant. Prin înaltele decrete cu No. 2,013, și 2,014, din 30 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de același D. ministru sunt numiți: D. locotenent colonel Costekhe Ținti­­ld, unul din cei trei membri aleși in comitetul permanente de Dorohoiu, pre­ședinte al acelui comitet. D. Ioan Muntenescu, actualul secretar al primăriei urbei Ocna, polițaia la o­­rașul Rămuicu, in locul d-lui Nicolai Că­­zănescu, care remăne a se trece in altă funcțiune. Prin inaltul decret cu No. 2,007, din 29 Noemvre 1874, după propunerea fă­cută prin raport de același D. ministru, D. G. Sverescu este numit in postul de director­ al arestului preventiv din ju­dețul Cahul. Prin decret cu No. 2,015, din 30 Noemvre 1874, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, co­­merciului și lucrărilor publice, D. G. Georgescu, fost militar in armată, se numește comisar polițienesc la gara Băr­boși, in locul D-lui G. Manu, demisi­onat. Cetim in „le Danube din IS Dechem.: „Zgomotul după care și Engh­tera ar fi luat otărirea de a încheia o conven­­țiune comercială cu România, pare a se PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;­— Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;­— Germania: Pe 6 luni 18 franci:—Italia, Bright, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCUR­ și VINERI. Redacț­iunea si Administratsiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, confirma: Cabinetul din St. James, tot­­dea­una practic, vezind­ atitudinea decisă a celor trei cabinete din Viena, Berlin și Sant-Petersburg,­­și va fi zis in cele din urmă că e mai bine a aproba ceea ce nu se poate impedica. Acesta ar fi limbagiul ce acest cabinet a ținut prin Sir Elliot la Constantinopoli—dacă vom da crezement unor oare­care rumori.“ ANUNCUIRI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Răndul 40 bani. ~ Epistole nefr­anceze nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia­— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru «Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Parissime Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista internă. Camera deputaților din Pesta a votat, cu mare majoritate, proie­cte 4e noui de imposite propuse de ministrul Ghyczy. Numai stânga a votat contra. Camera a mai adoptat și proiectul de le­ge relativ la escedentele de cheltueli ale bu­getului comun—precum și proiectul de lege pentru complectarea armatei. — In camera deput­ați­lor din Bruxelles s’a esprimat dorința ca conflictele internaților să fie in viitor supuse unui tribunal de arbitri. Camera s’a aliat la această dorință. — Le Soir de la il Decembre desm­inte zgomotul după care instrucțiunea relativa la Comitetul apelului la popor, ar fi inclusă prin­­tr’o ordonanța de neesistență.­­ Din Hendaye se scrie cu data del1 De­cemvrie că mai multe lupte au avut loc pe calea Tolosei. Trupele s’au retras sara la Hernani și au ocupat apoi Urmeta. Aripa dreap­­a naintat pănă la Andoain, dară centrul, cu toate prod­usele de bărbăție, a trebuit să se retragă. In timpul retragerii, carliștii i-au a­­tâteat cu baioneta. Regimentul conducătorilor lui don Carlos, precum și două batalioane din Guipuzeoa, au suferit mari perderi. Șeful car­­list Magrovego a fost rău rănit. Trupele gu­vernului au perdut aproape șapte sute de oameni. Generalul Loma s-a retras la San- Sebastian. Don Carlos sa află la Vergara. Paris 13 Decemvrie. „La France“ anunță că mareșalul Mac-Mahon și ministrul de res­bel au intenția de a organiza in primavara viitoare mari manevre mi­li­tare, și nu numai simple manevre de corpuri de armată, cu în­cercări parțiale de mobilizare. Londra 13. Decemvrie. Consiliul miniștri­lor s’a întrunit in 12 Decemvrie la Windsor, sub președința reginei. Parlacuentul a fost prorogat pănă la 5 Fevruarie. Berlin 12 Decemvrie. In urmarea arestă­­rei redactorului „Germaniei“ deputatul Ma­junke, arestat eri, spre a-și face pedeapsa de un an de închisoare pentru delict de presă, d. Lasker prezentează o propunere sprijinită de toate fracțiile și tinzând a invita comisia regulamentului interior de a face grabnic un raport, spre a ști dacă arestarea unui mem­bru din Parlament, in timpul sesiunii, e le­gală, și prin ce mijloace ea ar putea fi even­tual impedecată. Această propunere e adop­tată cu unanimitate. San-Petersburg 11 Decemvrie. La prânzul ce a avut loc cu ocazia aniversărei instituției ordinului St. George, prințul Albert de Pru­sia a ridicat un tuast împăratului Rusiei. El a mulțumit M. S. pentru bună vroința și a­­fecția de care a dat tot­dea­una dovadă că­­tră armata Germaniei. Borna 11 Decemvrie. Camera deputaților a discutat azi bugetul veniturilor pe 1875. D. Minghetti, respunzând mai multor oratori, dă explicari asupra deficitului și asupra fa­­cultății, cerută de minister, să poată retrage de la bance suma de 50 milioane ce re­­prezintă un rest. El zice că proviziile sale pentru anul curent s’au realizat pe deplin. D. Sella desvoaltă proectul său de lege tin­­zând la instituirea de case de economii poș­tale. Vorbind de calculele cugetului, d. Sella sprijine cifrele resturilor presentate de mini­­steriu. D. Munghelti exprimă dorința că cu această ocazie Camera se discute in fond si­tuația financiară. D. Depretis declară că a­­ceastă ocazie nu ar fi oportună. Madrid 11 Decemvrie. Mareșalul Serrano, ajuns la Logrono a făcut o vizită mareșalu­lui Espartero. Operațiile militare vor Începe in curând. Mareș. Serrano a fost primit de armată cu entasiasm.­­Generalul Loma a in­cercat, in 8, o destul de tare resistență atacând pozițiile din Archeta. Cu toate aceste le-a lu­at, dar a suferit perderi, și el insuși a fost rănit. Ia­r armata s’a înaintat pănă la An­dvain. Berlin 14 Decemvrie. In procesul contelui d’Arnim, procurorul a revelat circumstanțe ingreuietoare in ceea ce privește posițiunea publică a acuzatului, a marelui număr și a importanței eminentă a documentelor sustra­se, propunând a fi condamnat la doi ani și jumătate de închisoare; nu menținv insă per­­dem drepturilor civile, nevoind a se afirma că urmărește scopuri interesate. Berlin 15 Decemvrie Pledoariele celor trei apărători precum și replica s’au rostit. După ce procurorul a terminat, contele d’Arnim zi­ce că n’a comis nici un acțiune ilegale. Sâmbătă, după prânz, s’a fixat publicarea sentinței. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, 11.835. Se publică spre cunoștința gene­rală, următoarele taxe, pentru trecerea po­dului peste Prut, pe la puntul Ungheni, în­casarea in copeice: 1). De la oamenii pedeș­­tri particulari 2. 2). De la un cal inhamat: la capele, faetoane, briște, broște și alte tră­suri 6. 3). De la un cal de călărie și inha­mat: la căruță sau cotiugă deșartă 4. 4). Idem încărcată 6. 5). De la poloboace de vin și rachiuri și alte mărfuri, carate in co­­tiuge fără cai, pentru o cotiugă 15. 6). Pen­tru capele și faetoane, duse fără cai 20. 7). Pentru briște și droște, duse fără cai 10. 8). Pentru o cotiugă deșartă sau căruță duse fără cai 3. 9). De un cal fără ham,­­acă, bou și ori­ce vită mare, afară de cele gonite in fie­care zi la pășune 4. 10). Pentru vi­tele mărunte, precum: oi, viței și altele, a­fără de cele gonite in fie­care zi la pășune și cele duse in căruți, pe cap 1. Nu se dea plată. 1). Pentru toate transporturile Statu­lui, curieri, poște, esta­te și funcționari. 2). Pentru caiii cu care merg funcționarii și pen­tru trăsurile lor, cu sau fără cai. 3). Pen­tru trăsurile, cotiugele și căruțele oamenilor particulari duse cu cai, de la oamenii parti­culari ce șed in trăsuri, cotiuge sau căruțe, de asemene de la acei ce merg calare, pen­tru mărfuri ce se află in căruțe sau cotiuge duse cu cai. Primăria Urbei Huși. No. 4521. La zilele de 16, 17 și 18 cu su­pralicitare la 26 a viitoarei luni Ianuarie a­­nul viitor 1875 urmând a se ține licitație in camera Primăriei pentru darea in antrepriză in cursul anilor viitori 1875, 1876 și 1877 a încasării taxelor comunale de la băuturile spirtoase ce vor intra pentru consumație in Comuna, idem de la mabalitul vaselor și căl­dările ce fabrică rachiu, dupre cum se arată mai jos : 1). De la vadra vin 50 bani. 2). Idem de la vadra vin adus in butelii sub di­ferite numiri 2 lei. 3). Idem de la oca li­chior 1 leu. 4). Idem de la vadra bere a­­dusă sau fabricată in Comună 1 leu. 5). I­­dem de la fie­care grad a unei vedre spirt sau rachiu de ori și ce fel socotit vadra ze­ce ocă dupre alcometru Vagner temperatura 14, 10 bani. 6). De la oca­lom și coneac 50 bani. 7). Idem de la mâhâlitul unui vas pănă la 50 vedre 1 leu. 8). Idem de la mă­­hălitul unui vas de la 50 vedre in sus 1 leu 50 bani. 9). Idem de la o căldare lucrătoa­re de rachiu pe an 15 lei. Se publică spre știința d-lor concurenți cari sunt rugați a se presenta in camera acestei Primării la zilele sus indicate însoțiți de garanțiile cuvenite, iar condițiunile dupre care se face această antrepriză se pot vide de cătră d-nii concu­renți ori­cănd la Primărie. Primăria com­. Ruginoasa, No. 2238. Pentru darea in antrepriză a accesului comunal de vin și rachiu al acestei Comuni pe period de 3 ani incepator de la 1 Ianuarie 1875. Consiliul prin decisiunea din 10/22 Noemvrie espirat au regulat zilele de 14, 15 și 16 Decemvrie acest an, se pu­blică aceasta spre știința generală și se face deșteptare ca toți d-nii concurenți, amatori de asemenea antrepriză să se presinte in ca­mera acestui oficiu in zilele menționate spre a asista la licitație, unde vor lua cunoștința despre condițiunile antreprizei acestui erat. No. 2151. Conform decisiunei Consiliului comunal din ședința de la 15 a trecutei, se publică ca in zilele de 14, 15 și 16 Decem­vrie curent, cu dreptul de ofertare in comi­tetul permanent, urmând a se ține licitație, pentru vinderea accesului de la vin și rachiu din tot cuprinsul acestei comuni pe termin de trei ani, incepatoriu de la 1 Ianuarie 1875. Concurenții amatori, însoțiți de garanțiile le­gale, vor bine-voi a se presenta in camera acestei Primării, unde vor lua informațiile cu­venite despre condițiunile arendării. No. 2157. Pentru darea in antrepriză a accesului comunal de vin și rachiu al aces­tei Comuni pe timp de 3 ani incepétori de FOILETON, don garlos. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Ea imbrăcise pe scumpa sa Annă, ii reco­­mandă tăcerea cea mai mare, și după ce lă­să pe masa ei o scrisoare adresată surorei sale, se smunci din brațele tinerei măritate, ieși din apartamentul ei, străbătu grădina, și incurând fu afară de parc. Ea sui calul ce il presenta Pedro, reco­­mendă acestuia fericirea amicei sale, și plecă cu toată repegiunea ce ii insufla frica de a nu fi zărită de cătră vre­unul din oamenii contelui, ce ii auzisă vorbind pe cănd stră­batea gradinele. Celina credea că cunoaște îndestul de bine drumul; și nevoind ca se o intovărășască Pe­dro, ea mersă toată noaptea, și după mai multe oare petrecute prin intunerec, se găsi oprită de o cărărușă atât de îngustă și atăt de plină de dudău, încât calul nu voi se îna­inteze mai departe. In fine ea descălecă și’l dusă de frâu. Dar după ce făcu mai bine de o leghe, ea se spărsă vezindu-se de­odată dinaintea unui fiu ce ii tăia drumul. A tre­buit ca să se întoarcă înapoi, dar calul o­­bosit de cursa cea lungă ce o făcusă, și fi­­indu’i sete, voi numai­decât să se scoboare in apă. Ea iși pusă toate puterile pentru ca se-l oprească, insă ii fu cu neputință; anima­lul incă nu era deprins cu glasul ei; el ii dădu o lovitură cu copita, o trănti la pământ, și să băgă in apă. Riul fiind adânc in locul acela, dobitocul nu putu se dee de fundul a­­pei și se inecă. Lovitura ce o capatasă biata Celina o im­­pedecă de a se pute scula indată; cu toate acestea nu era primejdioasă, ea nu avea decăt o mică lovitură la braț. In fine, trecându’i frica, și ziua incepend să se ivească, ea zezi pe acela ce avea se o ducă la Lisabona plutind mort de­asupra apei. Ochiul țintit asupra acestui obiect, cu spi­ritul nesigur, și ne­știind in­cotro se apuce, ea sta ca impetiită. îndată ii veni in gând că poate s’a rătăcit prin această pădure ce se zicea că este plină de hoți. In acest crud neastâmpăr, ea dorea se trea­că cineva pe acolo pentru ca sei arete dru­mul; pe urmă tremura ca nu cumva se dee peste dânsa unul dintre acei oameni, ce sunt groaza călătorilor. Mai bine de patru oare ea șezu la acest neastâmpăr mare. Căt de mult ii părea râu acum pentru că nu a lasat pe Pedro care voia se o conducă pănă la poarta Lisabonei! Soarele iși restrăngea razele pieziș in apă, și Celina abea era pe la jumătatea cursei. Foamea incepu să se o supere, și de multe ori escesele unei nenorociri renasc curajul. Ea iși pusă toată nădejdea in Providență, și apucă cărărușă ce o văzu de a dreapta ei. Abea făcuse o jumătate de leghe, și auzi mai multe glasuri ce păreau că pleacă din­­trun crâng care nu era departe de acolo. Nu’i trebui mai mult pentru ca se o facă să se oprească. Ea se temea ca nu cumva să fie hoții de care auzisă vorbindusă la întâmpla­­rea cu Florestan, sau râzind’ocă lipsește din castel, se nu fie trimișii ce o caută. Ea era in pozițiunea cea mai grozavă de a pica sau in mănile hoților, sau in mănele contelui Fernando, care de­sigur că nu ar fi dus-o inapoi la sora sa. Și după cum asculta cu o luare aminte tot atăt de mare căt și primejdia in care se afla, ea auzea din cănd in cănd glasul unei femei care striga: Noroc bun la păscuit, Huber, noroc bun; căci copilașilor noștri li e foame, și mai nimic nu am se­­ dau, Glasul unei femei, a unei mame o mai li­niști puțin. Sunt niște nenorociți, zisă ea; lor li va fi milă de mine. O bucurie tainică și cuprinsă sufletul; atăt este de adevărat că, in împrejurările cele mai grozave, cea mai mică lucire a speranței nu pricinuește mișcarea cea mai vie. Ea mersă spre crăng, și cănd fu aproape, zem­ printre crengi un bordeeș mic. Ușa era deschisă, și pe prag o femee, incă tânără, ți­nând in brațe un copil mic. N’am de ce se vne tem, iși zisă Celina; ea dădu intr’o parte crengile, și întrebă dacă ii dă voe să se odihnească puțin. Țeranca se uită la dânsa, de­ odată părea speriată ; pe urmă ii zisă: Vină, mai fă câți­va pași la stănga, cu­mĕ duc se’ți ajut ca se vii pănă la mine. In adevăr, peste câteva minute Celina era un bordeiu, unde văzu pe un bătrân șezând pe un scăunaș, și lingă densul trei copilițe. Mergeam la Lisabona și m’am rătăcit, zisă Celina; dați’mi voe se mé odihnesc puțin a­­ici, și bine voiți a’mi da puțină măncare, căci de ieri seara de cănd sunt prin această pă­dure și n’am luat nimic in gură. Tânăra femee se uită la părintele ei, și părea a’l întreba ce trebue se facă. Dăi ii zisă bătrânul, cerul va veni in ajutorul nos­tru. Om bine făcător, reluă Celina, văd că ai o inimă bună, și tot­odată văd sărăcia voastră. Nu este pe aici pe aproape vre­un sat de unde se’mi pot cumpără ceva mănca­re. Iertați-mă, dar fără nici un ban ce poți face ?... Și lacrimile întunecată ochii tinerei mame. Atunci Celina iși scolă punga, și dădu un gal­ben de aur femeei. Iată, ii zisă ea, dă-mi macar o bucățică de păne, dă la mine copi­lul, și du-te de cumpără ceva pentru ca se mâncăm cu toții, căci am se vă cer se’mi dați voe ca se petrec o parte din zi cu d-voa­­stră. Sunt atăt de obosită, incăt n’am se mă pot duce așa de indată in drumul meu. Țeranca ii dădu cea ce cerea, și pe urmă se dusă la un sat mic ce nu era departe de acolo. In curănd ea se întoarsă cu mai mul­te pani, vin și altele de ale măncărei. In lipsa ei, Celina află că ea era in coliba unui pescar german. Veni și fiul bătrânului; el prinsesă o mulțime de pește. Măncară îm­preună. De mult bieții oameni nu măncaseră așa de bine. Spre seară, Celina părăsi pe gazdele ei; ea era numai la doue leghe departe de Li­sabona. După ce ii mulțumi foarte mult de găsduire, ea pusă in măna unui copil o pun­gă ce conținea 30 galbeni, cea ce ii făcu­se­ și aducă mult timp aminte de frumoasa țărancă. Ei nu avură obrăznicia se o întrebe de nu­mele ei, deși după bogăția darului său o pro­puseră că ea nu ar fi o simplă fată de țară. Pascarul condusă pe Celina pănă la poar­ta orașului. Inoptasă bine cănd sosiră. Tânără fugară il rugă că dacă ar întreba cineva de dănsa, se nu spue că s’a oprit pe acolo. Fug, adaogi ea, de robie, și poate chiar de moarte. D-ta mi-ai părut un om cumseca­de, sunt sigură că nu vei spune la nime, și dacă voiu avea fericirea se scap din puterea

Next