Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-01-15 / nr. 5
cărita cu domiciliul necunoscută la 28 Ianuar 1875 oara 11 din zi, la judecata acțiunei d-nei Elena Popovici pentru maltratare, la neurmare se va aplica art. 147 pr. penală. No. 5272. In baza art. 12 și 75 al. 6 p. c. cităm pe părătul Mitică Moruzi cu domiciliul necunoscut in România, a se presecta in pretoriul acestui oficiu la 18 Ianuar.e, or. 11 din zi, cănd atunci are a se judeca acțiunea intentată de d-ncl I. Holștein contra ds. pentru bani, la neurmare se va aplica art. 28 pr. civilă. Judele de pace ocol II din Iași. No. 16. D-nul Femși sin Ținea domiciliul necunoscut este citat caform art. 75 al. 6 din pr.civ. și art. 12 pr. civ a se presenta in pretoriul nostru in zua de 22 a. c. luna Ianuarie oarele 10* m- când are a se judeca reclamațiunea tăcută contra sa de d-nul B. Bercovici, A neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol IV din Iași. Prin cartea noastră de judecată No 491 pronunțată la 31 Decemvrie anul 7874, s’a condemnat De d-nul Sub-locotenent I. Iacob Chichiroff a plăti d-lui Leopold Acst suma de 230 lei noi cu procent de la reclamațiune plus 20 lei noi daune și timbru, cu drept da oposiție și apel. Judele de pace plasei Prutu jud. Fâlciu. No. 33. loan a Țigancei și Ilie Pahone, cu domiciliul necunoscut, contraveniți pentru maltratarea fimeii Casandra lui loan Trenchi conform art. 143 pr. cod. p. sunt citați la acest oficiu in libevruar a. c. oara 11 din zi la judecata acțiunei contra lor, la din contra se va aplca art. 147 pr. pen. Ingineriul hotrnic Trib județ. Iași. No. 1. Tribunalul de Iași secțiunea a III prin adresa No. 229, se autorisază ca să fac hotărnicia moșiei Vladomira situată in județul Iași plasi Turiei comuna Hermeziu proprietate a d-li colonel D. Bogonos, megieșită cu moșîik Hermeziu proprietate a Clironomilor de fact, Costachi Negruț, d-nii Leon, Iacob și Gheorghi Negruț. Prințul Grigoriu M. Stur.a proprietariul moșiei Perieni, Bălteni și stăngăceni. Din primariu comunei Hermezu pentru locurile locuitorilor din Vladomir și Hermeziu, pentru asemine lucrare cu semnatul Ingineria hotarnic conform art.8 din regulamentul de hotărnicie an ficsa termin la 17 April anul curent 1875, anonind toto-dată inosebi și patețile de maims, invitănduse ca la ar.statul termin să t presinte cu documentele relative la fața liului la moșia Vladomira casa de posesiut căci la din contra urmare se va aplica art 13 și 15 din regulamentul de hotărnicie. S publică aceasta spre știința generală. Inginerul hotaire, Gheorghi I. Dubău. Știr Locale. (Teatru Național). Măue in 16 Ianuarie, va vea loc o representație Gala in benefici artistului nostru D. Luchian. Spectrul va fi compus de 3 piese glumețe , repertivul seu, precum : „Soacra și tenerile“, sau „Supliciul unui Om“, odevil in 3 acte, tradus din limba framză, „Rudele din provincie“, comedie i un act de lui Prevel, „Rusaliele“ s, „Satu lui Cremine“, comedie I, cu cântec de D. Vasile Alecsandri. In curând „Bani Gloria și Femeile“, comedie cu mare sctacol, in beneficiul D-rei Amelia. VARITÂȚI. — (Expedițiuni lolul Nord). Guvernul anglos iși propune a da expedițiunii la polul Nord, demul căreia dădurăm căte va detalie in Nobut, importanța ce merită ; se va observa deosebire alegerea ofițerilor ce vor face pas din ea. Aceștia vor fi luați dintre acei posedă, nu numai calitați nautice, dar mai s cunoștința vreunei ramure a științei. Numirile se vor face curd ca să se lase timp celor numiți a se prea și a se perfecționa in știință, spre a in posițiune se capete cel mai mare profitp călătoria lor. Expedițiunea va fi acompană de geologi și de naturaliști; un ofițer disorpus de geniu nemaritim va fi insărcinat t observațiunile magnetice. Fotografia incăa fi representată. Din parte’s Germania cugt a organisa o expedițiune tot de acest gem Călătoria se va face pe sama Statului de iădate. Semnătorii unei proposițuni către Consiliul federal cer 900,000 marca și ecuarea a două nave nouă cu elice, o capacite de 3—4 sute tone. In acela’și timp s’ar dori cs expedițiunea germană se plece in actași tin Cu ceaanglosă. Această din urmași proioe a ajunge la pol pre coasta de Vest a Grenlandei, in timp ce Germanii, sprninduse pe aserțiunile lui Koldewey, ce <regiase expedițiunea din 1869-70, și pe droperele austriacului Payer din anul trec) vor lua de basă a operațiunilor coasta i()sti Grenlandei; astfel observatiuniie hras vor complecta prin a celorlalți. A^țj expedițiune germană se va compunyupl Gazeta de Augsburg“, d’intr’un asti0 £ £ fisic, un geolog, un medic botanist zoologist. — (Armatele extra-eUpene\ După o statistică recentă armați, statde-Unite numeră 30,000 oameni; in,xic 1, 000; in Guatemala, 3,000 ; in Iloiig ’600’; in San Salvador, 1,000; in Costila ^ qqq in Columbia, 1,820; in Venezuegod • in CURIERUL DE IASSL Brasilia, 25,282; in Peruviu, 4,670; in Ecuas tor, 1,500; in Bolivia, 2,000; fn Chili, 3,512; c in Republica Argentina 6,482; in Uraguay 2,500. n Printre puterile asiatice, Persia are in pace fi 86.800 oameni, in resbel se poate mări cu 65.800 oameni. Armata cu linie a Chinei, cănd de mobilizată, trece de 600000, oameni, plus 140,000 gărzi. Japonul, cu serviciu militar obligator, posedă actualmente o armată de 50,280 la omeni și 72 tunuri. Printre puterile africane, Egiptul posedă o r armată bine organisată de 76,800 oameni, și II Tunisia, 10,500. —(Serbătoarea femeilor). In multe 1 ț părți din Sințeza se celebrează in a doua Duminecă din Ianuarie serbarea femeilor. Hob- Iată ziua din Dumineca a doua din Ianuarie, 1 femeie, tinere și bătrăne, nobile sau nu, de vin stăpâne absolute. Bărbații trebue să se Ii incline și să asculte de capriciele lor. Parti Ii zile de plăcere, ospețele preimblările.. .toate sunt diriginte de femei; la danț chiar junii așteaptă să fie invitați spre a danța. Nu pot Ivi nici un cas să-și dea cea mai mică părere. Trebue să se supună unei ascultări pasive. Nu mai trebue să spunem că multe din doamne și d-șoare profită de ocasiune spre a-și face mici resbunări. La 12 de noapte sârbătoarea e terminată și sexul frumos și slab dă sceptrul regalității sexului unit și tare. (V. Corr.) I — (Un Stat fără religiune). In Mexico se votează acum o lege care are de scop a desființa cu desevărșire cultul religios oficiale din stat, tolerăindu-i nu- I mai a se exercita sub oarecare condițiuni int’un mod cu totul privat. Iată după foaea mexicană Trait d'Union , resumatul disposițiunilor care sunt votate până acum: Statul nu se mai insarcină a da, nici a face să se predea învățământul dogmelor religioase. Practicările oficiale ale cultului sunt interzise in stabilimentele de învățătură ale federațiunei ale statelor sau ale municipalităților, sub pedeapsa unei amende de 25 pănă la 200 piaștri și cu distituirea, in caz de recidivă, a profesorului care a obligat pe elevii săi să participe la aceasta. Nici o autoritate civilă, nici o corporațiune nici un corp de trupă, nu mai pot asista cu un caracter oficiale la actele sau exercițiile fiecărui cult. Afară de serbătorile curat civili, toate zilele sărbătorate sunt suprimate. Desemnarea Duminicelor va subzista spre a permite imploiaților să se repause in acele zile de lucrările lor. Nici un act religios nu va putea să se efectueze publicamente decăt numai in interiorul templelor, sub pedeapsa unei amende contra delicvenților de la 10 pănă la 200 l0 piaștri și de la 2 pănă la 15 zile de inchisoare. Sunt opriți miniștrii cultelor (preoții etc.) I sub pedeapsa unei amende de la 10 pănă la 200 piaștri, de a purta afară din temple I (biserice) un costum special sau semne distinctive ale caracterului lor. j J Toate întrunirile care se vor face in biserici sunt publice. Autoritatea și va putea ei exercita oficiul ei intr’insele, ori de câte ori b impregiurările o vor cere. Nici o instituțiune religioasă nu va putea dobândi bunuri imobili sau capitaluri ipotecate asupra imobilelor. In momentele cănd foaea mexicană punea ” I sub presă adunarea discuta asupra art. 19 al legii, care este in cuprinderea următoare: II Statul nu recunoaște nici o tagmă călugărească și nu poate permite stabilirea lor, sub orice numire sau sub orice obiect ar I pretinde a sa erige. Ordinele (tagmele) clandestine care se vor stabili, vor fi considerate ca intruniri ilicite pe care autoritatea li I le poate disolva, in tot cazul capii superiori I și directorii se vor judeca ca culpabili de violarea garantiilor individuali cuprinse in I art. 973 al cod. penal. Se crede că și acest articul o să fie adoptat pentru că iritațiunea in contra calul gărilor, care sau purtat rău mai cu samă in ultimile evenimente, este foarte mare. •_ I (Poporul). — (Un hoț de spirit). In Paris, mai zilele trecute, un hoț se introduse intr’o casă din strada S.N. și se sui in al treilea stagiu, intră intr’o cameră al cărui locuitor nu era acolo, și începu să facă un pachet din mai multe obiecte, intre cari era și un ceasornic. In momentul cănd se pregătia să plece, o cheie scărți in broască. Fără nici o îndoială că era proprietarul care intra. Hoțul nu se desconcentră, și se puse cu spatele la ușă și o opri de a se distiide. Proprietarul crezând că in broască este introdus ceva, descinse la un vecin, meșterlăcătuș, pentru a’i reclama ajutorul seii. Hoțul cum auzi pașii proprietarului că se depărtează, nu perde timpul și ese din cameră, insă zărind pe proprietar că se știe cu lăcătușul, se urcă in un etaj mai sus, și bătu la o ușă care’ieși înainte. O doamnă bătrână venisă’i deschidă. Hoțul intră in cameră. — Viu, ii zise dănsul din partea sororei d-voastră. — Poate vrei să zici, domnul meu din partea cumnatei mele. — Da, așa, din partea cumnatei d-tale, adică soția fratelui d-tale. — Atunci, poftiți și ședeți. In acest moment păgubașul de la etajul de jos, văzind că’i lipsesc obiecte din casă, incepu să strige să pue măna pe hoți. Bătrâna și visitatorul său, adicâ hoțul, se pun la fereastră, și apoi eși amândoi odată pe scară. — Ce ți s’a întâmplat d-le, întrebă bătrâna. — Mi s’a furat un ceasornic și mai multe lucruri. — Și hoțul a fugit? întrebă atunci hoțul. Mi se pare că este un om ce am văzut acum eșind din curte cu un pachet la subțioară, mă duc să văz. Și cutesătorul hoț cobori scara cu atâta siguranță, iacăt nimănui nu’i trăsni prin cap că el este hoțul. Dar din fericire pentru păgubaș, la poartă, un agent polițienesc care aflase de hoția făcută, recunoscu pe hoț, pe care’l urmărea și pentru alte hoții, puse mana pe el și-l duse la deposit. Se zice că hoțului ii este mai bine la depozit, căci cu frigul cel mare din Paris, nu avea lemne acasă. (Telegraful). — (Principesa Aosta), soția fostului rege spaniol Amadeo, precum se scrie din Roma, se afla in pericolul de a nebuni. — (Remășițele unui amfiteatru roman) s’au descoperit nu de mult in Champagne de sus, aproape de Laon. Săpările se continua cu sirguință. (Un deputat nebun.) Deputatul din Transilvania, Ludovic Csipkés, a nebunit și astfeliu fu transportat in institutul nebunilor la Sibiu. — (Numai picioarele). Pe drumul dintre romanele Bacovaru și Köveres, in comitatul Timisoarai, zilele trecute s’a aflat doue picioare de om, încălțate in colțuni. Deoarece partea deasupra a corpului nu sa putut găsi de fel, se presupune, că au măncat’o lupii. .. (Orbit îndată). Fiii unui croitor din Buda in săptămăna trecută intr’un moment a perdut vederea ambilor sei ochi, incăt dinsul s escuamat: „Oare de ce s’a făcut deodată întuneric?“ Bietul fu transportat in spitalul universității. .. (Un om norocos). Intr’o ospătărie din Chemnitz, Saxonia, s’a intemplat la începutul anului următoarele: Un actor cezi prin ziare, că Nrulu 82.566 a câștigat 10.000 de taleri. Nu mai putea de bucurie, căci Nrulu acesta fiind al lui, el era câștigătorul. Fericit ce era, plăti societății un vas de bere. Dar ce mare i fu uimirea, cănd la finea petrecerii un amic iarată alt Nr. din acel ziar, in care se anuncă, că nu Nrnlu 82,566, ci 82,569 a câștigat 10,000 de taleri! O parte a oaspeților ridea, insă actorul—căutând prin buzunarele sale—scoase un sos, și esclamă: „Kellner ! incă un vas de bere, căci și numeral acela e al meu !“ Și petrecerea se continuă. — (Un furt cu istețime). Căpitanul B., in Budapesta, petrecănd intr’una din serile trecute in o Ospătărie, la cvartirul seu din casarme, se înfățoșa o damă, întrebând de servitoriu, dacă-i acasă domnul seu? La respunsul negativ al aceluia, dama ’i spuse se aprindă lumina și se încălzească, deoarece dănsa voește să aștepte pe căpitanul. Servitorul împlini porunca, apoi o lăsă singură in odae. După un timp oarecare dama e și iarăși din odae, și spunănd servitorului că nu poate să aștepte pe căpitanul, se depărtă. Căpitanul sosind mai târziu acasă servitoriului spuse, că in absintia lui l’a cautat o damă. Căpitanul se miră foarte, căci el nu are datina a primi visite de dame. Presupunând ceva ren, dânsul se duse in odaia sa, și deschizind caseta sa, află acolo o lipsă de 400 fl. — (Aeronautul Beudet), despre care am anunciat și noi, că a căzut din înălțime de 2000 de urme și a murit, conform informațiunilor noue, n’a pățit nici o nenorocire. e sănătos și are de gănd a se produce un curend la Praga. ” (Un consul nebuni). Consulul general austro-ungar la Petersburg a nebunit, și fu transportat in institutul nebuniloru. — (Un erou de roman). La Londra petrece de câtva timp un persian cu numele Mohamed Mirza, carele nu de mult a fost eroul unei aventure groasnice. Intr’una din zile el rătăci iu haremul unui inalt funcționar in Siraz, și in urmarea acestiea fu condamnat la moarte, aruncat in marea intr’un sac legat. Aceasta curioasă pedeapsă de moarte se esecuta astfel: Delicventul se baga intr un sac, in care se mai pune o vipere, un cocosa și o pisică, și sacul se coasă. Astfel cusut, se ține la marginea mărei o vară, apoi se arunca in valuri. Mohamed Mirza avu norocul a -și putea procura înainte un cuțit, și indată ce fu cusut, sacul, el ucise viperea, pisica și cucoșul. Insă ca păzitorii se nu bage de samă aceasta, el imita glasul acestor animale. Trecând apoi vara, el fu aruncat in marea, insă acolo tăind cu cuțitul sacul, înotă la țermuri și scapă. (Familia). BULETIN FINANCIAR . Principalele noastre valori s’au cotat astfel: Oblig. rurale. Menținu cursurile din săptămăna trecută: 103—102 7/s ferme. Oblig. domeniale. Raritatea lor se face din ce in ce mai căutate: 99—98 3/4 ferme. Oblig. domeniale. Aceste valori au inceput a dispărea din piața noastră și a se concentra in piețele streine. Lipsa lor se menține cursul precedent, 22—21, calmei Oblig, casei Pensiunilor. Bată o valoare ] frumoasă care ar putea servi intr’un mod foarte avantajos acelora ce au de depus vreo 0 cauțiune la Stat. Raritatea afacerilor lor mențin cursul precedent 185-189. Căi fer. Române. Ziarele germane rău uni formate, au răspăndit zilele trecute nuvela , că guvernul Romăn ar fi consimțit a aproba garanția cerută de companie pentru emisiunea unei serii de obligațiuni de priorități in sumă de 14 milioane. Această știre au influențat atăt de mult la Bursa din Berlin incât, acțiunile acestei societăți au atins imediat 35 1/2. Astăzi insă cănd se știe că această nuvelă e lipsită de orice fond, ele au scăzut la 33 7a> cu tendințe a scădea și mai multu. Dacia sec. de asig. Aceste valori au in- ichis săptămăna trecută cu 712—710. Aprecierile noastre că aceste valori merit mai mult, s’au justificat zilele acestea pe deplin: ele au făcut 728—725, cu tendințe de urcare. România, sec. de asig. Conserv aceiași situațiune satisfăcătoare din săptămăna trecută: 116—115 cu tendințe de urcare. Societatea financiară. Totdeauna simpatice și bine privite: 303—302, cu tendințe de urcare. Banca Brăilei. Invariabile: 185—180. Mandate. Invisibile pe piață. Căi fer. Otomane. Conserv cursurile precedente. 125—124, calme. (Curierul Finan). Procesele și Licitațiunele ce se vor ține in cursul săptămănei. I a Tribunal Secția IV. Mercuri 15 Ianuarie. 1 Costachi Andrei a Petrei pentru contravenciune. 2 Alecu Botez pentru contravențiune. 3 Bereu Caner pentru contravenciune. 4 Catinca lui Petru Onache pentru furt. 5 Ioan Șelariu și alții pentru maltratare. 6 Iancu sin Leibu arestat pentru furt. Joi 16 Ianuarie. 1 Ilie Vatajelu pentru maltratare. 2 Theodora Babei și Sendulachi Iosepescu pentru maltratare. 3 Herșcu leizerovici pentru maltratare. 4 Ioan Palomariu pentru abus de încredere. 5 Neculai Boțan pentru maltratare. 6 Ghiorghe Lungu arestat pentru furt. Vineri 17 Ianuarie. 1 Alecu Paraschiv pentru maltratare. 2 Dimitrie Deliu pentru maltratare. 3 Avram Cabana pntru maltratare. 4 I. Rainicor pentru contravenciune 5 Opoziția lui Moise Glicman contra sentinței Tribunalului 4 Iași. 6 Manolachi Vladianu și alții arestați p. furt. Sâmbătă 18 ianuarie. 1 Simion Cracană și Ioan a Chirei p. contravențiune. 2 Brana soția lui David Căruceriu p. maltratare. 3 Chivasiu Herșcu pentru contravențiune. 4 Neculai a Arsenoaei pentru maltratare. 6 Vasile Ciudin pentru maltratare. 6 Dimitrie Popescu arestat pentru furt. Reparaturi si fabricatiuni de măline agricole si industriale etc. la atelierul de Pașcani. In basa autorizațiunei priimită de la onorabilul Minister al lucrărilor publice, compania căei ferate Lemberg-Cernăuți ași, (liniele romăne) primește in atelierul seu de mașine din Pașcani executarea de reparatare și fabricarea de măline agricole și industriale, de părți de mașine și de unelte. Subsemnatul comitet dirigent are dar moare a comunica onorabilului public despre aceasta și a’l invita a adresa un cas de trebuință, orice comandă va avea, direct șefului serviciului nostru de mașine din Pașcani, unde onor public poate lua cunoștință de condițiunile sub care se primesc aceste lucrări. București yi 3 Ianuar 1875. Comitetul dirigent. Pe proprietatea Pipsii is*ä vânzare 1500 oi, (toate albe) țigăi spaniole, 120 boi de arat, și un tamazlăc de 150 vite cornute, precum și 1500 chile grâu, și 1000 chile de popușoi, pentru prețuri și orice alte informațiuni, doritorii de a cumpără aceste bunuri, sunt rugați a se adresa la proprietarul zisei moșii D. Ianen Marcopolo (61—6). LANINCIUKI. Vite de vânzare. La moșia Ștefăneștii din județul Botoșani, 1 I sunt de vănzare un mare număr de vite, cornute, mari și mici și boi de muncă din Tamazlăcul defunctului general Nicolai Mavrocordat precum și cai și oi. Doritorii sunt poftiți a se adresa Doamnei Esme- Iraida Mavrocordat la casele sale din Iași. (556). Consulatul C. R. Austro-Ungar. EDICT. No. 143. In ziua de Mercuri in c.oatta 11 dimineața urmează a se vinde licitativ pe moșia Pauleni, plasa Turiei, județul Iași din averea remasă pe urma def. Doamnei Olga Bartsch născ Lățescu, mobilierul casei de locuință, o sumă I merțe popușoi și orz, 4 pei de vacă mari și 3 de vițel, vre-o 10 vedre vin oțetit, 5 stoguri făn și ca un stănjăn paie ■ vechi de orz, și niște material de lemn I de la o moară de vént stricată. I Se publică aceasta spre cunoștința amatorilor, care vor bine-voi a se prezenta la Pauleni in aratata zi și oară cănd are a se efectua licitațiunea și adjudecarea asupra persoanei ce ar da mai favorabil preț, inse nici cum sub valoarea prețeluiref. 1 (L. S). Iași, 6/18 Ianuarie 1875. 158—21. Foastele case a D-lui Constantin G. Lupașcu din strada Română No. 301 compuse din 2 rânduri de case cu tot locul lor, devenind proprietatea subsemnatei prin actul de cumpărătură, legalizat și transcris de Tribunalul Iași secția a III-a sub No. 192 anul curent 1875, Ianuarie 9, se face cunoscut aceasta spre obșteasca știință. Catinca Q. C. Mavrody născ. Banoff. PoCtnrin imprim in doue rânduri, cu 4 UuUu UU V Uii/i Ul Ui odăi jos 4 sus cu sală, bucătărie și pivnițe, situate pe strada Goliei, visă-vis cu casile Loc. Colonel Lepadatu, doritorii să se adreseze la proprietarul lor Gheorghi Negrea. (62—3). K—----------------——7 Se vinde de veci sau se dă in arendă pe 5 ani de la 23 April 1375 moșia Valea Re (din Orășa) in hotar cu 8 moșia Faraoanii din districtul Bacău. Moșia are pădure, tărg, mori, etc. Doritorii, fie de a cumpără, fie de a lua moșia in arendă, se vor adresa la subsemnatul in Iași. (48—10). Ioan Ivașcu. . iv.__________________J Specialitate pentru arme de precisiune. Puști și deiQliere a fabricei patentate I. ARMAT ii IIP.RR se găsescu IN IAȘI cu prețuri moderate ia d-nn armurar IOHAN PÎMSNER-strada rusească. Numai pentru acele arme, pe care se află imbătut numele de Arendt, se garantează că sunt de precisiune și bine trăi. Hire. (292—12). La librăria D-lui Lewandowsky a sosit cărți militare și anume: Beliune. Siége de Toulon en 1793. Campagne de l’armée de réserve en Tan VIII 1800 1 voi. fres. 7. 50. Chas (I.) Tableau bistorique et politique des operations militaires et civilesjde Bonaparte. Paris 1801, 1 voi. in'8-o avec portra t fres 4. 80. Iomini (baron de). Hisfoire crit;que et militaire des guerres de la Révolution; 15 voi. en 8-* > avec 4 atlas in folio fres 205. 20. Lecomte (f.) colonel fédéral-snisse.— Guerre de la sécession. Esqnisse des événements mifitaires et politiques desEtats- Unis de 1861 á 1865. Lausanne 1866, 3 volumes in 8-o avec cartes et plans fres 18. I Niel (le général) Siége de Sébastopol Journal des opérations du génié, avec nn atlas in folio de 15 planches fres 75. Preussisch — Eyíau (Bataille de) gagnée par la grande armée frarxjaise sur les armées combinées de Prasse et de Russie, accompagnée de 2 cartes et de la plans fres 4. 50. Preussisch—Eylan (Carte de champ de bataille de) du 20,000-e 5 feuilles avec les mouvements fres 7. 50. Belmas. Méinoire sur les fourneaux de casernes, 1 volume in 8-o avec grande planche fres 4. 50. Cormontaigne Oeuvres posthumes 2-e edition (revue et augraenté) 3 volume in 8-0 avec planches tres 34. I Cours d’Art Militare. Organisation des armées simnlacre de siége fres. 4. 50. I Emy (A. R.) Colonel du genie. Cours élé— mentaire de fortification fait â TEcole spéciale militaire 1 volume in 8-o et atlas de 25 planches fres 24. Főssé lieutenant-colonel.—Idées d’un militaire pour la disposition des troupes confiées aux jeunes oficiers ponr la défrnse et Tataque des petits postes suivies d’un traité du Tavis in 4-o avec ll planches coloriées fres 25. Girarpin. Des ineonvenients de fortifier les villes capitales et d’avoir un trop grand nombre de places fortas fres 3. 50. Goulier capitaine du génié. Instruction spéciale sur le lever de fortification á la planchette in 4 o avec planches, figures et modéles fres 6. Goulier capitaine du génié, instruction pra tiqu sur le lever du fortification á la planchette in 4-a avec planches, figu- I rés et modéles fr. 8. Piron (f. P. I.) Essai de fortifiertion éclectrique, ou !a défenso m'se en raport avec la tsctique moderne in 8-o avec planches francs 9. I Programme du Journal d’attaque in 4-o, fres 2. 50. Programme du simulacre de siége in 4-o, ires 1. 50. I Wittido (A.) major de Tartillerie prussienne. de la fortification et de la défense des grandes places in 8-o avec une planche fres 5. Iomini (baron de) atlas portatif pour l’inte’ligenenee des relations des dernieres guerres 1800—1814) 1 vol. in folio de 36 cartes ou plans fres 45. Subsemnatul am luat in antrepriză tot cuprinsul dealului Păun, pentru exploatarea a orice soiu de piatră mare și măruntă pentru construcțiune și altele, avansez pe sonor, public că numai la mine se găsește asemine piatră din dealul Păun, nelăsăndu-se a fi înșelat de aici sub nume de piatră de Păun, și doritorii de a cumpăra adevărată piatră de Păun cu prețul cel mai moderat, se binevoiască a se adresa la subsemnata in magazia D-l ui A. Bristow disp. a III-a strada de sos No. . . . vis-ă-vis de dughenile D-ini Docpha (56—2). Lupa Avramovici La magazinul de Gaz. Lângă biserica Sf. Ioan, din dosul Școalei de Arte, se vinde gaz alb destilat fără miros, și cu prețuri foarte scăzute: gaz alb 60 graduri 75 bani oca, gaz alb 55 graduri 70 bani oca, gaz destilat 42 graduri 65 bani oca. (46—6).