Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-01-15 / nr. 5

cărita cu domiciliul necunoscută la 28 Ia­­nuar 1875 oara 11 din zi, la judecata ac­­țiunei d-nei Elena Popovici pentru mal­tratare, la neurmare se va aplica art. 147 pr. penală. No. 5272. In baza art. 12 și 75 al. 6 p. c. cităm pe părătul Mitică Moruzi cu domi­ciliul necunoscut in România, a se presecta in pretoriul acestui oficiu la 18 Ianuar.­e, or. 11 din zi, cănd atunci are a se judeca acțiunea intentată de d-ncl I. Holștein contra ds. pen­tru bani, la neurmare se va aplica art. 28 pr. civilă. Judele de pace ocol II din Iași. No. 16. D-nul Fem­­și sin Țin­ea domi­ciliul necunoscut este citat caf­orm art. 75 al. 6 din pr.civ. și art. 12 pr. civ a se pre­senta in pretoriul nostru in z­ua de 22 a. c. luna Ianuarie oarele 10* m- când are a se judeca reclamațiunea tăcută contra sa de d-nul B. Bercovici, A neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol IV din Iași. Prin cartea noastră de jude­cată No 491 pronunțată la 31 Decemvrie anul 7874, s’a condemnat De d-nul Sub-lo­­cotenent I. Iacob­ Chichiroff a plăti d-lui Leo­pold Acst suma de 230 lei noi cu procent de la reclamațiune plus 20 lei noi daune și timbru, cu drept da oposiție și apel. Judele de pace plasei Prutu jud. Fâlciu. No. 33. loan a Țigancei și Ilie Pahone, cu domiciliul necunoscut, contraveniți pentru maltratarea fimeii Casandra lui loan Trenchi conform art. 143 pr. cod. p. sunt citați la acest oficiu in li­bevruar a. c. oara 11 din zi la judecata acțiunei contra lor, la din contra se va aplca art. 147 pr. pen. Ingineriul hotrnic Trib județ. Iași. No. 1. Tribunalul de Iași secțiunea a III prin adresa No. 229, se autorisază ca să fac hotărnicia moșiei Vladomira situată in județul Iași plasi Turiei comuna Hermeziu proprietate a d-li colonel D. Bogonos, me­gieșită cu moșîik Hermeziu proprietate a Clironomilor de fact, Costachi Negruț, d-nii Leon, Iacob și Gheorghi Negruț. Prințul Grigoriu M. Stur.a proprietariul moșiei Pe­rieni, Bălteni și stăngăceni. D­in primariu comunei Hermezu pentru locurile locuitori­lor din Vladomir și Hermeziu, pentru ase­­mine lucrare cu semnatul Ingineria hotar­­nic conform art.8 din regulamentul de ho­tărnicie an ficsa termin la 17 April anul curent 1875, anonind tot­o-dată in­osebi și pa­tețile de maims, invitănduse ca la ar.s­­tatul termin să t presinte cu documentele relative la fața liului la moșia Vladomira casa de posesiut căci la din contra urmare se va aplica art 13 și 15 din regulamentul de hotărnicie. S publică aceasta spre ști­ința generală. Inginerul hotaire, Gheorghi I. Dubău. Știr Locale. (Teatru Național). Măue in 16 Ianuarie, va vea loc o representație Gala in benefici artistului nostru D. Luchian. Spectrul va fi compus de 3 piese glumețe , repertiv­ul seu, pre­cum : „Soacra și tenerile“, sau „Supli­ciul unui Om“, odevil in 3 acte, tra­dus din limba framză, „Rudele din pro­vincie“, comedie i un act de lui Pre­­vel, „Rusaliele“ s, „Satu lui Cremine“, comedie I, cu cântec de D. Vasile Alec­­sandri. In curând „Bani Gloria și Femeile“, comedie cu mare sctacol, in beneficiul D-rei Amelia. VARI­TÂȚI. — (Expedițiuni l­olul Nord). Gu­vernul anglos iși propu­ne a da expediți­­unii la polul Nord, de­mul căreia dădurăm căte­ va detalie in No­­but, importanța ce merită ; se va observa d­eosebire alegerea ofițerilor ce vor face pas din ea. Aceștia vor fi luați d­intre acei posedă, nu numai c­alitați nautice, dar mai s cunoștința vre­unei ramure a științei. Numirile se vor face curd ca să se lase timp celor numiți a se prea și a se per­fecționa in știință, spre a in posițiune se capete cel mai mare profitp călătoria lor. Expedițiunea va fi acompană de geologi și de naturaliști; un ofițer disorpus de geniu nemaritim va fi insărcinat t observațiunile magnetice. Fotografia incăa fi represen­­tată. Din parte’s Germania cugt a organisa o expedițiune tot de acest gem Călătoria se va face pe sama Statului de iă­date. Sem­­nătorii unei proposițuni către Consiliul fede­ral cer 900,000 marca și ecuarea a două nave nouă cu elice, o capacite de 3—4 sute tone. In acela’și timp s’ar dori cs expedițiunea germană se plece in acta­și tin Cu ceaan­­glosă. Această din urm­ași proioe a ajun­ge la pol pre coasta de Vest a Grenlandei, in timp ce Germanii, spr­ninduse pe aser­țiunile lui Koldewey, ce <regiase expedițiu­nea din 1869-70, și pe droperele austri­acului Payer din anul trec) vor lua de ba­­să a operațiunilor coasta i()sti Grenlan­­dei; ast­fel observatiuniie hra­s vor com­plecta prin a celor­l­alți. A^țj expedițiu­ne germană se va compunyupl Gazeta de Augsburg“, d’intr’un asti0 £ £ fisic, un geolog, un medic botanist zoologist. — (Armatele extra-eUpene\ Du­­pă o statistică recentă armați, statd­e-U­­nite numeră 30,000 oameni; in,xic 1, 000; in Guatemala, 3,000 ; in Iloiig ’600’; in San­ Salvador, 1,000; in Costila ^ qqq in Columbia, 1,820; in Venezueg­od • in CURIERUL DE IASSL Brasilia, 25,282; in Peruviu, 4,670; in Ecua­­s­­ tor, 1,500; in Bolivia, 2,000; fn Chili, 3,512; c in Republica Argentina 6,482; in Uraguay 2,500. n Printre puterile asiatice, Persia are in pace fi 86.800 oameni, in resbel se poate mări cu­­ 65.800 oameni. Armata cu linie a Chinei, cănd d­e m­obilizată, trece de 600000, oameni, plus 1­40,000 g­ărzi. Japonul, cu serviciu militar obli­­­­­­gator, posedă actualmente o armată de 50,280 l­a omeni și 72 tunuri. Printre puterile africane, Egiptul posedă o­­ r armată bine organisată de 76,800 oameni, și I­I Tunisia, 10,500. —(Serbătoarea femeilor). In multe 1 ț părți din Sințeza se celebrează in a doua­­ Duminecă din Ianuarie serbarea femeilor. Hob- I­a­tă ziua din Dumineca a doua din Ianuarie, 1 femeie, tinere și bătrăne, nobile sau nu, de­­­ vin stăpâne absolute. Bărbații trebue să se I­i incline și să asculte de capriciele lor. Parti­ I­i zile de plăcere, ospețele preimblările.. .toate sunt diriginte de femei; la danț chiar junii așteaptă să fie invitați spre a danța. Nu pot I­vi nici­ un cas să-și dea cea mai mică părere. Trebue să se supună unei ascultări pasive. Nu mai trebue să spunem că multe din doam­ne și d-șoare profită de ocasiune spre a-și face mici resbunări. La 12 de noapte sârbă­­­­toarea e terminată și sexul frumos și slab­­ dă sceptrul regalității sexului unit și tare. (V. Corr.) I — (Un Stat fără religiune). In Mexico se votează acum o lege care are de scop a desființa cu desevărșire cul­tul religios oficiale din stat, tolerăindu-i nu- I mai a se exercita sub oare­care condițiuni int’un mod cu totul privat. Iată după foaea mexicană Trait­ d'Union , resumatul disposițiunilor care sunt votate până acum: Statul nu se mai insarcină a da, nici a face să se predea învățământul dogmelor re­ligioase. Practicările oficiale ale cultului sunt in­terzise in stabilimentele de învățătură ale federațiunei ale statelor sau ale municipali­tăților, sub pedeapsa unei amende de 25 pănă la 200 piaștri și cu distituirea, in caz­­ de recidivă, a profesorului care a obligat pe elevii săi să participe la aceasta. Nici o autoritate civilă, nici o corporațiu­­ne nici un corp de trupă, nu mai pot asista cu un caracter oficiale la actele sau exerci­­țiile fie­cărui cult. Afară de serbătorile cu­rat civili, toate zilele sărbătorate sunt supri­mate. Desemnarea Duminicelor va subzista­­ spre a permite imploiaților să se repause in acele zile de lucrările lor.­­ Nici un act religios nu va putea să se e­­­­fectueze publicamente de­căt numai in inte­­­­riorul templelor, sub pedeapsa unei amende­­ contra delicvenților de la 10 pănă la 200 l­0 piaștri și de la 2 pănă la 15 zile de inchi­­­­soare. Sunt opriți miniștrii cultelor (preoții etc.) I sub pedeapsa unei amende de la 10 pănă­­ la 200 piaștri, de a purta afară din temple I (biserice) un costum special sau semne dis­­­­tinctive ale caracterului lor. j J Toate întrunirile care se vor face in bi­­­­serici sunt publice. Autoritate­a și va putea e­i exercita oficiul ei intr’insele, ori de câte ori b impregiurările o vor cere.­­ Nici o instituțiune religioasă nu va pu­tea dobândi bunuri imobili sau capitaluri i­­­­potecate asupra imobilelor. In momentele cănd foaea mexicană punea ” I sub presă adunarea discuta asupra art. 19 al legii, care este in cuprinderea următoare: I­­I Statul nu recunoaște nici o tagmă călu­­­­gărească și nu poate permite stabilirea lor,­­ sub ori­ce numire sau sub ori­ce obiect ar I pretinde a sa erige. Ordinele (tagmele) clan­­­­­­destine care se vor stabili, vor fi conside­­­­rate ca intruniri ilicite pe care autoritatea li I le poate disolva, in tot cazul capii superiori I și directorii se vor judeca ca culpabili de­­ violarea garantiilor individuali cuprinse in I art. 973 al cod. penal. Se crede că și acest articul o să fie a­­­­doptat pentru că iritațiunea in contra calu­­l gărilor, care sau purtat rău mai cu samă in­­ ultimile evenimente, este foarte mare. •_ I (Poporul). — (Un hoț de spirit). In Paris, mai zilele trecute, un hoț se introduse intr’o casă din strada S.N. și se sui in al treilea s­­tagiu, intră intr’o cameră al cărui locuitor nu era acolo, și începu să facă un pachet din mai multe obiecte, intre cari era și un ceasornic. In momentul cănd se pregătia să plece, o cheie scărț­i in broască. Fără nici o îndoială că era proprietarul care intra. Hoțul nu se desconcentră, și se puse cu spatele la ușă și o opri de a se distiide. Proprietarul crezând că in broască este in­trodus ceva, descinse la un vecin, meșter­­lăcătuș, pentru a’i reclama ajutorul seii. Hoțul cum auzi pașii proprietarului că se depărtează, nu perde timpul și ese din cameră, insă zărind pe proprietar că se știe cu lăcătușul, se urcă in un etaj mai sus, și bătu la o ușă care’i­eși înainte. O doamnă bătrână veni­să’i deschidă. Hoțul intră in cameră. — Viu, ii zise dănsul din partea sororei d-voastră. — Poate vrei să zici, domnul meu din partea cumnatei mele. — Da, așa, din partea cumnatei d-tale, adică soția fratel­ui d-tale. — Atunci, poftiți și ședeți. In acest moment păgubașul de la etajul de jos, văzind că’i lipsesc obiecte din casă, incepu să strige să pue măna pe hoți. Bătrâna și visitatorul său, adicâ hoțul, se pun la fereastră, și apoi eși amândoi o­­dată pe scară. — Ce ți s’a întâmplat d-le, întrebă bă­trâna. — Mi s’a furat un ceasornic și mai multe lucruri. — Și hoțul a fugit? întrebă atunci hoțul. Mi se pare că este un om ce am văzut a­­cum­ eșind din curte cu un pachet la sub­țioară, mă duc să văz. Și cutesătorul hoț cobori scara cu atâta siguranță, ia­căt nimănui nu’i trăsni prin cap că el este hoțul. Dar din fericire pentru păgubaș, la poartă, un agent polițienesc care aflase de hoția făcută, recunoscu pe hoț, pe care’l urmărea și pentru alte hoții, puse mana pe el și-l duse la deposit. Se zice că hoțului ii este mai bine la de­­pozit, căci cu frigul cel mare din Paris, nu avea lemne acasă. (Telegraful). — (Principesa Aosta), soția fostului rege spaniol Amadeo, precum se scrie din Roma, se afla in pericolul de a nebuni. — (Remășițele unui amfitea­tru roman) s’au descoperit nu de mult in Champagne de sus, aproape de Laon. Săpările se continua cu sirguință. (Un deputat nebun.) Deputatul din Transilvania, Ludovic Csipkés, a nebu­nit și ast­feliu fu transportat in institutul nebunilor la Sibiu. — (Numai picioarele). Pe dru­mul dintre rom­anele Bacovaru și Köveres, in comitatul Timisoarai, zilele trecute s’a aflat doue picioare de om, încălțate in colțuni. De­oare­ce partea de­asupra a corpului nu s­a putut găsi de fel, se presupune, că au măncat’o lupii. .. (Orbit îndată). Fiii unui croitor din Buda in săptămăna trecută intr’un mo­­ment a perdut vederea ambilor sei ochi, incăt dinsul s­ escuamat: „Oare de ce s’a făcut de­odată întuneric?“ Bietul fu tran­sportat in spitalul universității. .. (Un om norocos). Intr’o ospătărie din Chemnitz, Saxonia, s’a intemplat la în­ceputul anului următoarele: Un actor cezi prin ziare, că Nrulu 82.566 a câștigat 10.000 de taleri. Nu mai putea de bucurie, căci Nrulu acesta fiind al lui, el era câștigătorul. Fericit ce era, plăti societății un vas de bere. Dar ce mare i fu uimirea, cănd la fi­nea petrecerii un amic i­arată alt Nr. din acel ziar, in care se anunc­ă, că nu Nrnlu 82,566, ci 82,569 a câștigat 10,000 de ta­leri! O parte a oaspeților ridea, insă acto­rul­—căutând prin buzunarele sale—scoase un sos, și esclamă: „Kellner ! incă un vas de bere, căci și numeral acela e al meu !“ Și petrecerea se continuă. — (Un furt cu istețime). Căpita­nul B., in Budapesta, petrecănd intr’una din serile trecute in o Ospătărie, la cvartirul seu din casarme, se înfățoșa o damă, întrebând de servitoriu, dacă-i acasă domnul seu? La respunsul negativ al aceluia, dama ’i spuse se aprindă lumina și se încălzească, de­oare­ce dănsa voește să aștepte pe căpitanul. Servitorul împlini porunca, apoi o lăsă sin­gură in odae. După un timp oare­care dama e și iară­și din odae, și spunănd servitoru­lui că nu poate să aștepte pe căpitanul, se depărtă. Căpitanul sosind mai târziu a­casă servitoriul­ui spuse, că in absintia lui l’a cautat­ o damă. Căpitanul se miră foarte, căci el nu are datina a primi visite de dame. Presupunând ceva ren, dânsul se duse in odaia sa, și deschizind caseta sa, află acolo o lipsă de 400 fl. — (Aeronautul Beudet), despre care am anunciat și noi, că a căzut din înăl­țime de 2000 de urme și a murit, conform informațiunilor noue, n’a pățit nici o neno­rocire. e sănătos și are de gănd a se pro­duce un curend la Praga. ” (U­n c­o­n­s­u­l nebuni). Consulul general austro-ungar­ la Petersburg a ne­bunit, și fu transportat in institutul nebu­­niloru. — (Un erou de roman). La Londra petrece de câtva timp un persian cu numele Mohamed Mirza, carele nu de mult a fost ero­ul unei aventure groasnice. Intr’una din zile el rătăci iu haremul unui inalt funcționar in Siraz, și in urmarea acestiea fu condamnat la moarte, aruncat in marea intr’un sac le­gat. Aceasta curioasă pedeapsă de moarte se esecuta ast­fel: Delicventul se baga intr un sac, in care se mai pune o vipere, un cocosa și o pisică, și sacul se coasă. Ast­fel cusut, se ține la marginea mărei o vară, apoi se arunca in valuri. Mohamed Mirza avu norocul a -și putea procura înainte un cuțit, și indată ce fu cusut, sacul, el ucise viperea, pisica și cucoșul. Insă ca păzitorii se nu bage de samă aceasta, el imita gla­sul acestor animale. Trecând apoi vara, el fu aruncat in marea, insă acolo tăind cu cu­­țitul sacul, înotă la țermuri și scapă. (Familia). BULETIN FINANCIAR . Principalele noastre valori s’au cotat astfel:­­ Oblig. rurale. Menținu cursurile din săp­­tămăna trecută: 103—102 7/s ferme. Oblig. domeniale. Raritatea lor se face din ce in ce mai căutate: 99—98 3/4 ferme. Oblig. domeniale. Aceste valori au inceput a dispărea din piața noastră și a se con­­­­centra in piețele streine. Lipsa lor se men­­­­ține cursul precedent, 22—21, calme­­i Oblig, casei Pensiunilor. Bată o valoare ] frumoasă care ar putea servi intr’un mod­­ foarte avantajos acelora ce au de depus vre­o 0 cauțiune la Stat. Raritatea afacerilor lo­r mențin cursul precedent 185-189. Căi fer. Române. Ziarele germane rău un­­i formate, au răspăndit zilele trecute nuvela , că guvernul Romăn ar fi consimțit a aproba garanția cerută de companie pentru emisiu­nea unei serii de obligațiuni de priorități in sumă de 14 milioane. Această știre au in­fluențat atăt de mult la Bursa din Berlin in­cât, acțiunile acestei societăți au atins ime­diat 35 1/2. Astă­zi insă cănd se știe că a­­ceastă nuvelă e lipsită de ori­ce fond, ele au scăzut la 33 7a> cu tendințe a scădea și mai multu. Dacia sec. de asig. Aceste valori au in- i­chis săptămăna trecută cu 712—710. Apre­­­­cierile noastre că aceste valori merit mai­­ mult, s’au justificat zilele acestea pe deplin: ele au făcut 728—725, cu tendințe de urcare. România, sec. de asig. Conserv aceiași situațiune satisfăcătoare din săptămăna tre­cută: 116—115 cu tendințe de urcare. Societatea financiară. Totdeauna simpa­tice și bine privite: 303—302, cu tendințe de urcare. Banca Brăilei. Invariabile: 185—180. Mandate. Invisibile pe piață. Căi fer. Otomane. Conserv cursurile pre­­­­­cedente. 125—124, calme. (Curierul Finan). Procesele și Licitațiunele ce se vor ține in cursul săptămănei. I a Tribunal Secția IV. Mercuri 15 Ianuarie. 1 Costachi Andrei a Petrei pentru contravenciune. 2 Alecu Botez pentru contravențiune. 3 Bereu Caner pentru contravenciune. 4 Catinca lui Petru Onache pentru furt. 5 Ioan Șelariu și alții pentru maltratare. 6 Iancu sin Leibu arestat pentru furt. Joi 16 Ianuarie. 1 Ilie Vatajelu pentru maltratare. 2 Theodor­a Babei și Sendulachi Iosepescu pentru maltratare. 3 Herșcu l­eizerovici pentru maltratare. 4 Ioan Palomariu pentru abus de încredere. 5 Neculai Boțan pentru maltratare. 6 Ghiorghe Lungu arestat pentru furt. Vineri 17 Ianuarie. 1 Alecu Paraschiv pentru maltratare. 2 Dimitrie Deliu pentru maltratare. 3 Avram Cabana p­ntru maltratare. 4 I. Rainicor pentru contravenciune 5 Opoziția lui Moise Glicman contra sentinței Tri­bunalului 4 Iași. 6 Manolachi Vladianu și alții arestați p. furt. Sâmbătă 18 ianuarie. 1 Simion Cracană și Ioan a Chirei p. contravențiune. 2 Brana soția lui David Căruceriu p. maltratare. 3 Chiva­siu Herșcu pentru contravențiune. 4 Neculai a Arsenoaei pentru maltratare. 6 Vasile Ciudin pentru maltratare. 6 Dimitrie Popescu arestat pentru furt. Reparaturi si fabricatiuni de mă­line agricole si industriale etc. la atelierul de Pașcani. In basa autorizațiunei priimită de la onorabilul Minister al lucrărilor publice, compania căei ferate Lemberg-Cernăuți­­­ ași, (liniele romăne) primește in atelie­­rul seu de mașine din Pașcani executa­­rea de reparatare și fabricarea de mă­line agricole și industriale, de părți de mașine și de unelte. Subsemnatul comitet dirigent are dar moare a comunica onorabilului public despre aceasta și a’l invita a adresa un cas de trebuință, ori­ce comandă va avea, direct șefului serviciului nostru de ma­șine din Pașcani, unde onor­ public poa­te lua cunoștință de condițiunile sub ca­re se primesc aceste lucrări. București yi 3 Ianuar 1875. Comitetul dirigent. Pe proprietatea Pipsii is*ä vânzare 1500 oi, (toate albe) țigăi spanio­le, 120 boi­ de arat, și un tamazlăc de 150 vite cornute, precum și 1500 chile grâu, și 1000 chile de popușoi, pentru prețuri și ori­ce alte informațiuni, doritorii de a cum­pără aceste bunuri, sunt rugați a se adresa la proprietarul zisei moșii D. Ianen Mar­­copolo­ (61—6). L­ANINCIUKI. Vite de vânzare. La moșia Ștefăneștii din județul Botoșani, 1 I sunt de vănzare un mare număr de vite,­­ cornute, mari și mici și boi de muncă din Tamazlăcul defunctului general Nicolai Ma­­vrocordat precum și cai și oi. Doritorii­­ sunt poftiți a se adresa Doamnei Esm­e- I­­­raida Mavrocordat la casele sale din Iași. (55­6). Consulatul C. R. Austro-Ungar.­ EDICT. No. 143. In ziua de Mercuri in c.oa­t­ta 11 dimineața urmează a se vinde li­­citativ pe moșia Pauleni, plasa Turiei, județul Iași din averea remasă pe urma def. Doamnei Olga Bartsch născ Lățes­­­­cu, mobilierul casei de locuință, o sumă I merțe popușoi și orz, 4 pei de vacă mari și 3 de vițel, vre-o 10 vedre vin oțe­tit, 5 stoguri făn și ca un stănjăn paie ■ vechi de orz, și niște material de lemn I de la o moară de vént stricată. I Se publică aceasta spre cunoștința a­­­­matorilor, care vor bine-voi a se pre­­­zenta la Pauleni in aratata zi și oară cănd are a se efectua licitațiunea și ad­­­judecarea asupra persoanei ce ar da mai­­ favorabil preț, inse nici cum sub valoa­­­­rea prețeluiref. 1 (L. S). Iași, 6/18 Ianuarie 1875. 1­­58—21. F­oastele case a D-lui Constantin G. Lu­­pașcu din strada Română No. 301 com­puse din 2 rânduri de case cu tot locul lor, devenind proprietatea subsemnatei prin ac­tul de cumpărătură, legalizat și transcris de Tribunalul Iași secția a III-a sub No. 192 anul curent 1875, Ianuarie 9, se face cu­noscut aceasta spre obșteasca știință. Catinca Q. C. Mavrody născ. Banoff. PoCtn­rin im­pri­m­ in doue rânduri, cu 4 UuUu UU V Uii/i Ul Ui odăi jos 4 sus cu sală, bucătărie și pivnițe, situate pe strada Goli­­ei, vis­ă-vis cu casile Loc. Colonel Lepada­­tu, doritorii să se adreseze la proprietarul lor Gheorghi Negrea. (62—3). K—----------------——7­ Se vinde de veci sau se dă in aren­dă pe 5 ani de la 23 April 1375 mo­șia Valea­ Re (din Orășa) in hotar cu 8 moșia Faraoanii din­­ districtul Bacău.­­ Moșia are pădure, tărg, mori, etc. Do­ritorii, fie de a cumpără, fie de a lua moșia in arendă, se vor adresa la sub­semnatul in Iași. (48—10). Ioan Ivașcu. . i­v.______­____________­J Specialitate pentru arme de pre­­cisiune. Puști și deiQliere a fabricei patentate I. ARMAT ii I­IP.RR se găsescu IN IAȘI cu prețuri moderate ia d-nn armurar IOHAN PÎMSNER-strada rusească. Numai pentru acele arme, pe care se află imbătut numele de Arendt, se garantează că sunt de precisiune și bine trăi. Hire. (292—12). La librăria D-lui Lewandowsky a sosit cărți militare și anume: Beliune. Siége de Toulon en 1793. Cam­pagne de l’armée de réserve en Tan VIII 1800 1 voi. fres. 7. 50. Chas (I.) Tableau bistorique et politique des operations militaires et civilesjde Bo­naparte. Paris 1801, 1 voi. in'8-o a­­vec portra t fres 4. 80. Iomini (baron de). Hisfoire crit;que et mili­­taire des guerres de la Révolution; 15 voi. en 8-* > avec 4 atlas in folio fres 205. 20. Lecomte (f.) colonel fédéral-snisse.— Guerre de la sécession. Esqnisse des événe­­ments mifitaires et politiques desEtats- Unis de 1861 á 1865. Lausanne 1866, 3 volumes in 8-o avec cartes et plans fres 18. I Niel (le général) Siége de Sébastopol Jour­nal des opérations du génié, avec nn atlas in folio de 15 planches fres 75. Preussisch — Eyíau (Bataille de) gagnée par la grande armée frarxjaise sur les ar­­mées combinées de Prasse et de Rus­­sie, accompagnée de 2 cartes et de la plans fres 4. 50. Preussisch—Eylan (Carte de champ de ba­­taille de) du 20,000-e 5 feuilles avec les mouvements fres 7. 50. Belmas. Méinoire sur les fourneaux de ca­sernes, 1 volume in 8-o avec grande planche fres 4. 50. Cormontaigne Oeuvres posthumes 2-e edi­tion (revue et augraenté) 3 volume in 8-0 avec planches tres 34. I Cours d’Art Militare. Organisation des ar­­mées simnlacre de siége fres. 4. 50. I Emy (A. R.) Colonel du genie. Cours élé— mentaire de fortification fait â TEcole spéciale militaire 1 volume in 8-o et atlas de 25 planches fres 24. Főssé lieutenant-colonel.—Idées d’un mili­taire pour la disposition des troupes confiées aux jeunes oficiers ponr la dé­­frnse et Tataque des petits postes sui­­vies d’un traité du Tavis in 4-o avec ll planches coloriées fres 25. Girarpin. Des ineonvenients de fortifier les villes capitales et d’avoir un trop grand nombre de places fortas fres 3. 50. Goulier capitaine du génié. Instruction spé­ciale sur le lever de fortification á la planchette in 4 o avec planches, figu­res et modéles fres 6. Goulier capitaine du génié, instruction pra tiqu sur le lever du fortification á la planchette in 4-a avec planches, figu- I rés et modéles fr. 8. Piron (f. P. I.) Essai de fortifiertion éclec­­trique, ou !a défenso m'se en raport a­­vec la tsctique moderne in 8-o avec planches francs 9. I Programme du Journal d’attaque in 4-o, fres 2. 50. Programme du simulacre de siége in 4-o, ires 1. 50. I Wittido (A.) major de Tartillerie prussienne. de la fortification et de la défense des grandes places in 8-o avec une plan­che fres 5. Iomini (baron de) atlas portatif pour l’in­­te’ligenenee des relations des dernieres guerres 1800—1814) 1 vol. in folio de 36 cartes ou plans fres 45. S­ubsemnatul am luat in antrepriză tot cu­prinsul dealului Păun, pentru exploata­rea a ori­ce soiu de piatră mare și măruntă pentru construcțiune și altele, avansez pe s­onor, public că numai la mine se găsește asemine piatră din dealul Păun, nelăsăn­­du-se a fi înșelat de aici sub nume de pia­tră de Păun, și doritorii de a cumpăra ade­vărată piatră de Păun cu prețul cel mai moderat, se binevoiască a se adresa la sub­semnata­ in magazia D-l ui A. Bristow disp. a II­I-a strada de sos No. . . . vis-ă-vis de dughenile D-ini Docp­h­­a (56—2). Lupa Avramovici La magazinul de Gaz. Lângă biserica Sf. Ioan, din dosul Școa­­lei de Arte, se vinde gaz alb destilat fără miros, și cu prețuri foarte scăzute: gaz alb 60 gr­aduri 75 bani oca, gaz alb 55 graduri 70 bani oca, gaz destilat 42 graduri 65 bani oca. (46—­6).

Next